Apărarea Patriei, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 282-307)

1954-12-01 / nr. 282

Pentru patria noastra, Republica Populara Romana­­ ★APARAREA PATRIEI V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL X Nr. 282 (2587) 1 Miercuri 1 decembrie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Să ridicăm pe o treaptă tot mai înaltă pregătirea de luptă și politică a trupelor Se apropie din nou zilele de iarnă cînd militarii Forțelor noastre Armate, înfrun­­tînd cu bărbăție gerul și viscolul, des­fășoară munca de pregătire de luptă și pregătire politică cu intensitate mereu sporită, pentru obținerea de noii succese în învățarea meseriei armelor, în însu­șirea tehnicii moderne din înzestrare și a cunoștințelor politice necesare. In frun­te cu comandanții, șefi unici, purtînd în inimi și în gînd flacăra jurămîntului militar, soldații și matrozii, sergenții și cartnicii, ofițerii tuturor armelor, pă­șesc cu hotărîre pe drumul cuceririi măiestriei militare. Îndemn mereu treaz în munca frumoasă dar grea ce o des­fășoară, izvor al tăriei lor pentru în­vingerea greutăților, sînt dragostea fierbinte față de poporul nostru muncitor, devotamentul profund față de partid și guvernul R.P.R., încrederea neclintită în cauza dreaptă pe care o apără. In perioada instrucției de iarnă, uni­tățile și subunitățile au de îndeplinit sarcini precise, de cea mai mare însem­nătate. Ridicarea pe o treaptă superi­oară a ordinei și disciplinei ; însușirea profundă de către toți militarii a teh­nicii moderne din înzestrare pentru fo­losirea deplină a tuturor posibilităților acesteia, pentru îngrijirea și păstrarea ei în cele mai perfecte condițiuni; obți­nerea de rezultate mai bune la instrucție, precum și ridicarea continuă a calității pregătirii fizice a efectivelor; însușirea temeinică a regulamentelor și îmbună­tățirea neîntreruptă a pregătirii cadre­lor — iată cîteva obiective principale care trebuie atinse. De asemenea, deose­bit de important pentru ridicarea capa­cității de luptă a Forțelor noastre Ar­mate este ca întregul ei efectiv, în frun­te cu comandanții, să studieze și să-și însușească­ problemele referitoare la arma atomică, la protecția împotriva efectelor ei. *> Activitatea de pregătire de luptă și pregătire politică ce se desfășoară în unități și subunități, în perioada in­strucției de iarnă, are o însemnătate co­­vîrșitoare. In această parte a anului se perfecționează pregătirea militară indi­viduală a tuturor militarilor. In această perioadă există condiții mai bune pentru însușirea de către militari a învățăturii marxist-leniniste. De asemenea se poate desfășura cu mai mult succes în uni­tăți și subunități munca cultural-edu­­cativă. O bună parte din activitățile le­gate de însușirea regulamentelor, de stăpînirea armamentului, a tehnicii și a diferitelor specialități, se desfășoară în încăperi și săli sau pe terenurile din preajma cazărmilor, cu efectivele strînse sub directa supraveghere a comandan­ților și șefilor de diferite trepte. Folosind condițiile avantajoase exis­tente în perioada de iarnă, comandanții trebuie să realizeze o temeinică pregăti­re individuală a tuturor subordonaților. Fiecare soldat și matroz, sergent și cârs­ti ir, fiecare ofițer trebuie să-și însu­șească o pregătire de front desăvîrșită pentru a se lichida orice deficiență în ceea ce privește portul uniformei, com­portarea ostășească și îndeplinirea tu­turor celorlalte obligații ce le revin mi­litarilor potrivit Regulamentului de Front. Fiecare militar să-și însușească la perfecție măiestria tragerii precise cu­­ armamentul infanteriei și cu armamen­tul din înzestrarea subunității din care fac parte. Toți militarii să învețe să ducă lupta în condiții grele, pe orice vreme, ziua și noaptea, împotriva unui inamic activ, dotat cu mijloace puternice de luptă. Pentru a realiza o pregătire multila­terală a efectivelor în concordanță cu cerințele cele mai noi ale cîmpului de luptă modern, comandanții trebuie­ să or­ganizeze munca și să o conducă cu multă pricepere și simț de răspundere, in acea­stă privință, un rol deosebit revine co­mandanților de companie și similare. Compania (bateria) constituie eșalo­nul hotărîtor în pregătirea de luptă și politică a trupelor. Dacă în companii și baterii munca este bine organizată, po­trivit regulamentelor, ordinelor și dis­­pozițiunilor șefilor direcți, dacă progra­mele de instrucție sînt judicios întocmite, astfel încît fiecare minut să fie folosit cu pricepere, daca ofițerii și sergenții comandanți de subunități conduc cu au­toritate, fără ușurări sau simplificări, exercițiile și temele de instrucție, dacă ei conduc cu competență lecțiile și se­­minariile lecțiilor politice, rezultatele obținute nu pot fi decît bune și foarte bune. Toate acestea trebuie să le asi­gure comandanții de companii și simi­lare cu ajutorul nemijlocit al locțiitori­lor lor politici și cu sprijinul organiza­țiilor de partid și al organizațiilor ate­­miste cu întîmplător unitatea din care face parte ofițerul Stănescu Aurelian, că­reia i s-a decernat recent „Drapelul Roșu al Organizației U.T.M. din For­țele Armate ale R.P.R.“, este una din cele mai bune unități. Această unitate a putut ajunge la un înalt nivel de pregă­tire tocmai datorită faptului că în com­panii s-a depus o muncă rodnică. Dato­rită acestui fapt, toți militarii din uni­tate trag bine și foarte bine, sînt căliți pentru a duce acțiuni de luptă în orice fel de condiții, iar ordinea și disciplina în unitate sînt la un nivel ridicat. O atenție deosebită trebuie să acorde comandanții și locțiitorii lor politici mun­cii de educare a efectivelor armatei noa­stre, muncii individuale cu fiecare militar în parte. Se știe că soarta războiului nu poate fi determinată de folosirea unor a­­numite genuri de arme, cum ar fi de pil­dă arma atomică, cu hidrogen etc. Soarta războiului este hotărîtă de oameni căliți din punct de vedere fizic și moral, stapîni pe tehnica modernă, conștienți de drepta­tea cauzei pe care o apără. Comandanții și locțiitorii lor politici, cu sprijinul organizațiilor de partid și al organizațiilor atemiste, au obligația să sădească și să dezvolte cu perseve­rență la fiecare militar înaltele calități morale și militare ale ostașului de tip nou, să le dezvolte curajul și dîrzenia, spiritul de inițiativă, voința de a în­vinge, spiritul de tovărășie militară. De asemenea trebuie dusă cu mai multă hotărîre munca pentru călirea politico­­ideo­logică și pentru ridicarea nivelului cultural al militarilor. Comandanții răspund nemijlocit de buna instruire, de educarea politică și militară a tuturor ofițerilor, sergenților și soldaților din subordinele lor. Ei își vor îndeplini cu atît mai bine sarcinile de răspundere ce le revin cu cit vor forma mai temeinic pe ofițerii și sergenții subordonați ca ajutoare de nădejde ale lor, cu cit vor trasa sarcini mai concrete lucrătorilor politici din subordine pentru asigurarea politică temeinică a pregăti­rii de luptă, pentru întărirea continuă a ordinei și disciplinei militare în subuni­tăți și unități. Lucrătorii politici de toate treptele au datoria să ajute cu toate forțele pe co­mandanți în munca de pregătire de luptă și politică a efectivelor, să ajute pe secretarii organizațiilor de partid și atemiste în organizarea și desfășurarea muncii politice de partid și a muncii politice de masă. Un obiectiv principal al muncii politice trebuie să fie acela al întăririi autorității comandanților ca șefi unici, asigurîndu-se ca ordinul co­mandantului (șefului) să fie lege pen­tru subordonați. Perioada instrucției de iarnă trebuie folosită pentru a dezvolta deprinderile militarilor în ducerea cu succes a luptei în anotimpul friguros. Pentru aceasta, exercițiile trebuiesc temeinic pregătite și organizate. Comandanții trebuie să folo­sească aceste exerciții și să creeze și alte prilejuri pentru a antrena și mai mult pe subordonați în executarea tuturor misiunilor pe vreme nefavorabilă și în situații complicate. In perioada in­strucției de iarnă, efectivele subunită­ților și unităților să se oferească și mai mult din punct de vedere fizic și mo­ral, să se călească în lupta cu greu­tățile vieții de campanie. In acest scop, nu trebuie să­ se admită nici o simplifi­care sau ușurare a condițiilor de in­strucție, luîndu-se în același timp toate măsurile pentru a se preveni degera­turile și pentru a se asigura hrana și odihna efectivelor în condiții regu­lamentare. Munca politică trebuie să lă­murească fiecărui militar necesitatea e­­forturilor ce li se cer pentru a se instrui cât mai temeinic. Nevoile apărării patriei, cerințele cîmpului de luptă modern, impun mi­litarilor Forțelor noastre Armate să-și ridice pe o treaptă tot mai înaltă pre­gătirea de luptă și politică, să muncească cu abnegație și perseverență pentru a-și perfecționa măiestria de luptă. Este de datoria tuturor militarilor să nu-și cruțe forțele pentru a răspunde acestor cerin­țe, pentru a îndeplini cu cinste sarci­nile ce le revin ca apărători înarmați ai Republicii Populare Romîne. COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentanțe diplomatice între R. P. R. și India Guvernul Republicii Populare Romîne și guvernul Indiei, în dorința de a mențineț­ întări relațiile de prietenie deja existente între cele două țări, au hotărît să facă schimb de reprezentanțe diplomatice, cu gradul de legații. țngerpres) Delegația R.P.R. care a participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii s-a inapoiat in Capitală Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală, membrii delegației țării noastre la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii ce a avut loc intre 18—23 noiembrie la Stock­holm, prof. unir. Lotar Rădăceanu, vicepre­ședinte al Comitetului Permanent pentru A­­pararea Păcii din R.P.R., prof.­­univ. Sorin Toma, prof.­­univ. Florica Mezincescu, mem­bri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. Lt. Milcn și preot Alexandru Ionescu, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In Gara de Nord, membrii delegației au fost salutați la sosire de reprezentanți ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., oameni ai științei și cul­turii și alții. (Agerpres) Rod al muncii politice Mulți țărani muncitori din raionul Vatra Dornei au predat cotele datorate statului pe anul 1954. Pînă la 25 noiembrie, planul de predare a cotelor la carne de porc a fost realizat în întregime. Au mai fost predate 95 la sută din cotele de fin, 91 la sută din cele de car­ne de vită, 86 la sută din cotele de lapte și 84 la sută din cotele de cartofi. Deputații sfaturilor populare comunale au sprijinit per­manent acțiunea de predare a cotelor. im comuna Dorna Cîndrenilor, de pildă, in urma muncii politice depusă de deputați, planul de colectări a fost îndeplinit în pro­porție de 94,6 la sută la cartofi, 91 la sută la carne și 96 la sută la lapte. 1 CENTRALĂ UNIVERSITARA j „m.E.«nes­u ia 1 [fio numărul de azi: CONFERINȚA­ ȚARILOR EUROPENE PENTRU ASIGURAREA PĂCII ȘI SECURITĂȚII IN EUROPA Declarația făcuta de V. M. Molotov la 29 noiembrie 1954 Locotenent major N. Popa . Din uni­tatea distinsă cu „Drapelul Roșu al or­ganizației U.T.M.“ — O zi de muncă pe teren a unui ofițer din statul major (pag. 2-a). Locotenent major Tiberiu Oprean : Prietenie adevărată (pag. 2-a). Maior C. Cotescu și maior I. Psalt Sintemn hotărîți să obținem rezultate tot mai bune in muncă (pag. 2-a). Echipa de haltere C.C.A. a cucerit din nou campionatul republican (pag. 2-a). Infrîngerea clicii lui Adenauer in ale­gerile din Bavaria și Hessen (pag. 4-a). (pag. 3 și 4' Cuvîntarea rostită de A. I. Mikolat­ la solemnitatea lansării unui spărgător de ghiață construit în Finlanda pentru U.R.S.S. (pag. 4-a). Guvernele S.U.A., Franței și Angliei resping în fapt ideea tratativelor în problema securității Europei (pag. 4-a). Conferința țărilor europene pentru asigurarea păcii și securității în Europa Ședința din ziua de 30 noiembrie 1954 Cuvîntarea de deschidere rostită de V. M. Molotov la ședința din 29 noiembrie MOSCOVA, 30­­ Agerpress. — TASS transmite: la 30 noiembrie a avut loc cea de a "doua ședință a Conferin­ței țărilor europene pentru asigurarea păcii și securității in Eu­ropa. Ședința a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, președintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Populare Polone, șeful de­legației poloneze. In cadrul ședinței au făcut declarații Wiliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, șeful delegației cehoslovace,­­ Otto Grottewohl, primul ministru al Republicii Democrate Ger­mane, șeful delegației Republicii Democrate Germane. Ședința următoare va avea loc la 1 decembrie, ora 14:00, Tovarăși In numele Guvernului Uniunii Republici­lor Sovietice Socialiste, delegația sovietică salută delegațiile Republicii Populare Polo­ne, Republicii Cehoslovace, Republicii De­mocrate Germane, Republicii Populare Un­gare, Republicii Populare Rom­îne, Republi­cii Populare Bulgaria, Republicii Populare Albania, prezente aici. Salut de asemenea pe reprezentantul Republicii Populare Chineze, al cărui guvern a consimțit să trimită la conferință un reprezentant al său în calitate de observator, Guvernul sovietic, de comun acord cu gu­vernele Republicii Populare Polone și Re­publicii Cehoslovace, care sînt state limi­trofe cu Germania, a adresat la 13 noiem­brie guvernelor tuturor statelor europene, precum și guvernului Statelor Unite ale A­­mericii propunerea cu privire la convocarea neîntîrziată la Moscova sau Paris a unei conferințe pe întreaga Europă. S-a propus ca la această conferință să se examineze problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa. Guvernele statelor reprezentate aici au acceptat această pr­opunere, lucru pentru care tagăduiți-mi să exprim mulțumiri în numele Guvernului Sovietic. Acest fapt do­vedește înțelegerea profundă a răspunderii pentru cauza păcii, și totodată înțelegerea profundă a primejdiei care este legată de si­tuația creată actualmente in Europa. Este regretabil faptul că nu toate statele care au fost invitate au găsit necesar să participe la examinarea importantei pro­bleme sus-menționate, care frămintă po­poarele Europei. După cum știm, acestui fapt i s-au dat diferite explicații. Unele dintre aceste state au avut o atitu­dine pozitivă față de ideea creării unui sis­tem de securitate colectivă în Europa la care să participe toate statele europene, deși au făcut totodată unele rezerve sau altele. Noi am vrea să sperăm că între aceste state și statele reprezentate aici se va realiza in viitor o mai mare înțelegere reciprocă în ceea ce privește comunitatea de interese a țărilor europene în cauza apărării păcii și securității colective în Europa. Alte state nu au considerat posibil să ac­cepte invitația dat fiind faptul că sarcinile acestei conferințe se deosebesc de linia po­liticii lor externe în Europa în momentul de față. Dintre acestea fac parte în primul rînd Statele Unite ale Americii, precum și Anglia și Franța. Cercurile oficiale ale a­­cestor state au făcut mult și pentru a împie­dica să participe la conferință un număr cu­ mai mare de state. Este firesc ca în rîndurile tuturor delega­țiilor prezente aici să se nască întrebarea, ce hotărîre să adopte în legătură cu faptul că nu toate statele invitate la conferință au acceptat această invitație. In ceea ce-l privește, guvernul sovietic se menține la părerea că situația creată în mo­mentul de fată în Europa necesită cea mai serioasă atenție din partea tuturor statelor iubitoare de pace. Nu trebuie să se treacă cu vederea că din partea cercurilor agresive ale puterilor cunoscute tuturor au fost puse in funcțiune toate mijloacele de presiune pentru a grăbi realizarea planurilor de mi­litarizare a Germaniei occidentale și de in­cludere a ei în grupările lor militare impe­rialiste. Intr-o asemenea situație, tarile iu­bitoare de pace nu se pot limita la acele măsuri pe care le-au luat pină acum pentru asigurarea păcii și securității lor. Acum a­­ceste măsuri sînt insuficiente. Sînt necesare noi măsuri pentru asigurarea păcii și securității în Europa. In legătură cu aceasta, delegația sovieti­că consideră că conferința statelor euro­pene pentru asigurarea păcii și securității în Europa trebuie să aibă loc în acea com­ponență pe care o avem în momentul de față." Aceasta o cer at­it interesele asigură­rii securității popoarelor noastre cit și in­teresele menținerii și consolidării păcii în Europa, în ansamblu. Acele state care vor dori să adere la această operă vor putea face aceasta în viitor. Delegația sovietică vă cere, stimate dele­gații, să vă exprimați, părerea și legătură ci aceasta. Delegația sovietică își exprimă convin­gerea că conferința se va achita cu succes de importantele sarcini ce-i stau în față. A­­ceasta încredere se întemeiază pe sprijinul crescind pe care popoarele Europei și în­tregii lumi îl acordă tot mai mult eforturilor îndreptate spre consolidarea păcii- Prin orașele și satele patriei Au predat cotele datorate statului Zilnic sosesc vești din satele și comunele regiunii Baia Mare care vorbesc de succe­sele obținute in munca pentru realizarea planului de colectări, îndrumați în mod permanent de comuniști și agitatori, țăranii muncitori din 200 de sate și comune ale acestei regiuni și-au predat în întregime cotele de produse agricole ve­getale datorate statului pe anul acesta. Pînă acum, planul de colectare a fost realizat pe întreaga regiune în proporție de 91,4 la sută la grîu, de 91,9 la sută la porumb, de 80,3 la sută la floarea-soarelui, de 76,1 la sută la alte boabe și în proporție de 71,2 la sută la cartofi. Realizări frumoase s-au obținut în raionul Ce­hu Silvaniei, unde cotele de pro­duse vegetale pe anul acesta au fost pre­date în proporție de 95,6 la sută, fruntașe la colectări fiind comunele Someș-Uilea­c, Asua­­ju de Jos și Ulmeni. De asemenea, în ra­ionul Lăpuș, țăranii muncitori și-au predat cotele de produse agricole vegetale și ani­male în proporție de 86.9 la­­ sută. In comuna Rona de Sus, raionul Sighet,­­în urma unei temeinice munci de lămurire desfășurată de comuniștii Nicolae Bondariuc, Ioan Grijac și alții, din cele 805 gospodării țărănești, 800 de gospodării și-au predat în întregime cotele la grîu și porumb și în mare parte la celelalte produse. In comuna Hrip, ra­ionul Satu Mare, încă de la 21 noiembrie țăranii muncitori și-au achitat în întregime obligațiile pe care le-au avut față de stat pe anul acesta. In filaturi și țesătorii, in fabricile de con­serve și cele de prelucrare a laptelui, mun­citorii lucrează cu numeroase mașini și in­stalații perfecționate, create de industria noa­stră socialistă. Ringurile, cardele simple și triple, războaiele de țesut folosite în indus­tria textilă, malaxoarele, compresoarele de amoniac pentru instalații frigorifere, cuptoa­rele automate pentru fabricat pîine, baterii­le de extracție și alte utilaje românești folo­site în industria alimentară sînt o mîndrie a tinerei noastre industrii constructoare de mașini. Ca urmare a creșterii fondului de investi­ții, volumul utilajelor destinate întreprinderi­lor textile și alimentare a sporit simțitor în acest an. Se prevede ca la sfîrșitul anului, producția de utilaj specific pentru industria alimentară să atingă un nivel de 298 la sută față de anul 1953. Im unele întreprinderi metalurgice se lu­crează acum la definitivarea unor noi pro­totipuri de mașini și instalații care, într-un viitor apropiat, se vor produce în serie. Co­lectivul întreprinderii „Menajul“ din Cluj pregătește producția separatorilor de lapte și a mașinilor de spălat rufe : la „Metalurgia“ din Sibiu, sînt pe­ terminate pregătirile pen­tru punerea în fabricație a mașinilor de tras caramele, a mașinilor de tăiat bomboane, a șerbetierelor pentru preparat fondante. Peste puțin timp, muncitorii întreprinderii „Uni­rea“ din Cluj vor începe producția războiului automat de țesut cu lățimea de 115 cm., iar cei de la „Onio“ din Satu Mare vor începe să producă mașini de spălat și curățat le­gume și mașini de spălat sticle. Proiectanții unor întreprinderi metalurgi­ce studiază acum posibilitatea producerii vi­­ața noastră a unor noi tipuri de mașini și instalații cerute de dezvoltarea industriei textile și alimentare. Mașini noi pentru industria ușoară și alimentară Comuniștii și deputații în frunte In raionul Iași, 27 de sate și-au îndeplinit planul de colectări. In fruntea acestei acțiuni au fost membrii de partid, deputații sfa­turilor populare și colectorii comunali care au desfășurat o muncă intensă în rîndul celorlalți țărani muncitori pentru îndeplini­rea planului la colectări. Comuniștii Maxim Cantea și Alexandru Chiriță din comuna Schitu Duca, Teodor Iorga și Nicolae Gră­dinaru­ din satul Pietrăria și alții au consti­tuit un exemplu in îndeplinirea obligațiilor către stat. Aceasta a făcut ca printre primele sate care au terminat planul la colectări să fie Pietrăria și Todirel din comuna P­r­­anova, cătunul Traian și satul Soloneț din co­muna Bivolari și Curagău din comuna Schi­tu Duca. Alte 20 de sate, printre care Dancu­, Valea Lungă din comuna Holboca, Dancaș și Ciurbești din comuna Cornești etc. au realizat planul de colectare a produselor a­­gricole în proporție de 92-97 la sută i ................ Lucrări de modernizare a șoselelor naționale Numeroase șosele naționale din țara noas­tră au fost modernizate. Pentru îmbunătăți­rea drumurilor, colectivele unităților regio­nale ale Direcției Generale a Drumurilor și Podurilor au realizat, de la 1 ianuarie și pînă la 1 noiembrie, modernizări pe o lungi­me de 204 km., dintre care 104 km. au fost executați cu utilaje și mijloace proprii. Preocupați de problema reducerii prețului de cost, muncitorii au folosit la aceste lu­crări împietruirile existente, precum și o se­rie de metode înaintate. Cu ajutorul mate­rialelor locale, la multe lucrări s-au putut turna îmbrăcăminți ale șoselelor din balast bitumat chiar pe locul de turnare, obținîn­­du-se cu un utilaj redus un randament mare la un preț de cost scăzut. Tot prin folosirea resurselor locale, în numeroase locuri de muncă s-au turnat covoare de suspensie de bitum filerizat, realizate din bitum, pastă de var și apă. De asemenea, pe șoselele națio­nale ale țării s-au executat stropiri de bitum pe o lungime de 117 km, peste care s-a pus piatră sfărîmată. Concomitent cu lucrările executate la mo­dernizarea și repararea șoselelor naționale, muncitorii din cadrul unităților regionale ale Direcției Generale a Drumurilor și Po­durilor au executat și numeroase lucrări de îmbunătățire la poduri. A fost definitivat un număr de poduri în lungime de 1.277 m, li­­­niari turnînd­u-se beton armat, iar alte 44 poduri, în lungime de 2,392 m. liniari, se­ gă­sesc în curs de execuție. De asemenea, la un număr de poduri în lungime de 5,538 m. liniari au fost efectuate reparații mijlocii, LA FABRICA DE MOBILA „SIMO GHEZA“ DIN TG. MUREȘ Numele fabricii de mobilă „Simo Gheza“ din Tg. Mureș e bine cunoscut, produ­sele acestei întreprinderi fiind căutate și prețuite de cumpărători. Dornici să păstreze neîntinată reputația fabricii lor, muncitorii și tehnicienii — fie ei romîni sau maghiari — luptă pentru a pune la dispoziția unităților comerciale numai mobilă de primă ca­litate. In clișeu: Muncitorul Ciurbă Eugen lucrînd alături de prietenul său Gabi Alexan­dra la șlefuirea hiaturilor pentru noptiere Foto: L. BENDIU In semn de recunoștință Muncitorii și funcționarii de la mai multe întreprinderi industriale din R. D. Germană au adresat Guvernului Republicii Populare Romîne telegrame prin care îi mulțumesc acestuia pentru participarea sa la Conferin­ța de la 29 noiembrie, propusă de U.R.S.S. în scopul realizării unui pact de securitate colectivă în Europa. De asemenea, ei se a­­dresează Guvernului R.P.R. cu rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură stră­duințele Uniunii Sovietice pentru asigurarea securității colective în Europa. Asemenea telegrame au trimis muncitorii de la Industria de mobile Wilkauhasslau, personalul uzinei de filatură de lină pieptă­nată din Zwickau Lichtentannesachs, munci­torii și funcționarii uzinelor de postav Roe­­delbachtal Kircherblachs. In telegrama lucrătorilor de la uzinele de postav Roedelbachtal Kircherblachs se spune : „Ultima notă a Uniunii Sovietice vor­bește de-a dreptul din inimă poporului ger­man. In anii de după 1945, ca de altfel încă de la începutul existentei sale, Uniunea So­vietică a dovedit zi de zi că in toate ac­țiunile sale ea pune pe primul plan cauza menținerii păcii. Aceasta găsește asentimen­tul tuturor forțelor iubitoare de pace din lume. De aceea vă adresăm dvs. rugămin­tea de a sprijini cu cea­­ mai mare căldură străduințele Uniunii Sovietice in legătură cu securitatea colectivă in Europa, de a contribui in măsu­ră și mai mare la realiza­rea unității patriei noastre, de a asigura prin aceasta pacea în Europa și in lumea întreagă“. (Agerpres) Conferința ținută de academicianul Sava Ganovski la Academia R. P. R. In cadrul „Săptămîn­ii științei bulgare“, marți seara, în aula Acad­e­miei R.P.R., a­­cademicianul Sava Ganovski, membru al Consiliului de conducere al Academiei de Științe a R. P. Bulgaria, deputat în Aduna­rea Populară a R. P. Bulgaria, laureat al Premiului Dimitrov, a conferențiat despre „Revoluția culturală î­n Bulgaria“. La conferință­ au luat parte acad. prof. dr. C. I. Pa­rhon­, președinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. Mihail Sadoveanu, vicepreședinte al Academiei R.P.R., acad. St. Ven­cov, prim secretar al Academiei R.P.R., n­umeroși academicieni, membri co­respondenți ai Academiei R.P.R., colabora­tori ai institutelor științifice ale Academiei R.P.R., profesori universitari și st­udenți. Au fost de față membrii delegației oame­nilor de știință din R. P. Bulgaria care par­ticipă la „Săptămîna științei bulgare“, pre­cum și M. Krum­ov, prim secretar al Amba­sadei R. P. Bulgaria la București. In încheierea conferinței au fost prezen­tate trei filme documentare care înfățișează aspecte din realizările obținute in diferite domenii în­ R. P. Bulgaria. Vizita la Prezidiul C. C. S. a delegației sindicale din Suedia care ne-a vizitat țara Delegația sindicală din Suedia care, la invitația Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. ne-a vizitat țara, a făcut ieri o vizită Prezidiului C.C.S. Delegația compusă din : Harald Almgren, Alle Buruian­, Erik Alderin, La­rs Petterso­n, Goesta Forsberg, Ethel Sevensson, a fost primită­­ de tov. Stelia­n Moraru, președintele Consiliului Centrali a­l Sindicatelor, și tov. Liuba Chișinevschi, secretar al C.C.S. Cu­ această ocazie, oaspeții suedezi au împărtășit impresii din vizita lor, Erik Al­derin a arătat că membrii delegației au fost profund impresionați de căldura și prietenia cu care au fost primiți. Vorbitorul a arătat de asemenea că dele­gația suedeză a fost foarte plăcut impre­sionată de grija ce se poartă în R.P.R. pen­tru condițiile de lucru și de trai ale oameni­lor muncii. „Am căpătat o impresie cu totul nouă des­pre Romîn­ia — a spus Erik Alderin — și această impresie o voim transmite muncito­rilor noștri din Suedia. Le vom arăta că muncitorii din Romînia luptă cu însufle­țire și cu mult succes pentru pace și prie­tenie între popoare“. In cadrul întrevederii, tov. Stelianu Moraru a lămurit oaspeților unele probleme în­ le­gătură cu activitatea sindicatelor din R.P.R. în opera de construire­­ a socialismului și a­­părarea păcii. (Agerpres) Sosirea în Capitală a unei delegații maghiare de specialiști în problemele de învățămînt La invitația Institutului Romîn pentru Re­lațiile Culturale cu Străinătatea, luni noaptea au sosit în Capitală Ella Hadamas și Sandor Szabo, specialiști în problemele de învăță­­mint, care, în cadrul acordului cultural dintre R.P.R. și R.P. Ungară, vor face un schimb de experiență cu specialiști în problemele de învățămînt din țara noastră. In Gara de Nord, oaspeții maghiari au fost întîmpinați de reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului și ai Institutului Rom­rin pen­­tru Relațiile Culturale cu Străinătatea. (Agerprass Schimb de experiență în probleme științifice Zilele trecute a avut loc la Cluj un schimb de experiență între membrii cercurilor știin­țifice și studențești de la facultățile de știin­țe juridice ale universităților „Victor Babeș“ și „Bolyai“ din Cluj și „C. I. Parhon“ din București. La schimbul de experiență au participat numeroși studenți și profesori de la cele trei universități. După cu­vîntul de deschidere, rostit de prof­­univ. Grațian Porumb, prodecan al Facultății de științe juridice din Cluj, studentul N. Mănăilă, de la Facultatea de științe juridice din București, a prezentat, în cadrul cercu­lui științific „Dreptul penal“, un referat in­titulat „Trimiterea în judecată“. La discuții au luat cuvîntul printre alții studenții uni­versității „Bolyai“ Ion Izanek și Gh. Culi­­­ovski și conf. univ. Ion Olteanu de la ca­tedra de drept penal a Facultății de științe juridice din București.

Next