Apărarea Patriei, ianuarie 1955 (Anul 11, nr. 2-24)

1955-01-05 / nr. 2

★ X r. . .. . . « 1 :U“ l f Pentru patria noastră, Republica Populara Rominâ / apararea patriei ‘ij­ , Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ■ [UNK] ■ [UNK] [UNK] !— ■— ' ....— m»i ' "" " ■ J ■ [UNK] 1 ■?"' ■-'-no in ANUL XI Nr. 2 (2614) Miercuri 5 ianuarie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Să continuăm cu perseverență pregătirea noastră militară­­ și politică Sărbătorind începutul unui nou an, milioanele de constructori ai socialismu­lui din țara noastră privesc cu legitimă și patriotică mândrie spre șirul însem­natelor succese obținute, sub conducerea partidului, în opera de consolidare și dez­vo­ltare continuă a regimului noutru de­mocrat-popular. In anul care a trecut au fost realizat însemnați pași pe calea dezvoltării economiei naționale, a înfloririi indu­striei și agriculturii, a desăvîrșirii re­voluției culturale. Recenta hotărîre a Co­mitetului Central al Partidului Munci­toresc Romîn și a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Romîne cu privire la desființarea sistemului de a­­provizionare pe bază de cartele și rații prevede o serie de măsuri care constituie dovada grăitoare a trăiniciei regimului nostru de democrație populară. Aceste măsuri sînt mărturia strălucită a faptului că oamenii muncii știu să dea viață cu cinste hotărîrilor partidului. în noaptea Anului Nou, oamenii mun­cii din orașele și satele patriei noastre au ridicat paharele în cinstea marilor biruinți repurtate de ei sub steagul bi­ruitor și partidului, in cinstea succeselor pe care le vor obține în noul an de con­strucție socialistă, avînd sprijinul marii Uniuni Sovietice și colaborarea frățea­scă a țărilor de democrație populară. In noaptea Anului Nou, oamenii mun­cii au­ ridicat paharele cu aceeași dra­goste în cinstea bravelor lor Forțe Ar­mate, urînd apărătorilor înarmați ai pa­triei noi și însemnate succese în pre­gătirea lor de luptă și politică, în ridica­rea neîncetată a capacității de luptă a unităților și marilor unități de toate ar­mele. Poporul nostru și-a manifestat și de astadată încrederea sa în puternica noastră armată, trup din trupul lui. Pă­rinții și frații noștri își încep noul an de muncă însuflețiți de bucuria noilor izbînzi cucerite, cu convingerea că liber­tatea și fericirea lor sînt străjuite de vrednici și iscusiți luptători. Succesele importante pe care soldații, sergenții și ofițerii din unitățile de toate armele le-au realizat în anii ce­­ s-a scurs în pregătirea de luptă și politică trebuie să constituie baza de la care să pornească pentru ridicarea și întărirea pe mai departe a capacității de luptă a unităților și marilor unități. In noua perioadă de instrucție, Subuni­tățile și unitățile armatei noastre au de îndeplinit sarcini de mare răspundere. In fața comandanților și a lucrătorilor po­litici stă sarcina de a întări și pe mai departe ordinea­ și disciplina în sub­unitățile și unitățile din care fac parte. Disciplina militară fermă constituie condiția de bază a întăririi capacității de luptă a trupelor. Comuniștii și ater miștii trebuie să constituie forța de bază pe care să se sprijine comandanții și lucrătorii politici în munca de educare a militarilor în ideea că întărirea conti­nuă a disciplinei, că aplicarea regulamen­telor militare, că executarea întocmai a ordinelor și dispozițiunilor comandanți­lor și șefilor este expresia adîncă a dra­gostei lor față de țară. Aceeași preocupare trebuie să o mani­feste comandanții și șefii față de cunoa­șterea și însușirea profundă de către toți militarii a armamentului și tehnicii de luptă de prim rang cu care sînt în­zestrate Forțele noastre Armate. In mîi­­nile militarilor noștri tehnica poate și trebuie să facă minuni. Cultivarea calităților morale și de luptă, caracteristice luptătorului de tip nou, se înscriu, de asemenea, printre obiectivele principale ale perioadei de instrucție. Urmărind formarea fiecărui ostaș ca luptător temeinic pregătit, un accent de­osebit trebuie­ să se pună pe ridicarea continuă a calității pregătirii fizice a efectivelor. Fiecare militar, infanterist sau tan­­chist, artilerist sau marinar, aviator sau pionier, trebuie să-și însușească o te­meinică instrucție de front, să lupte pen­tru înlăturarea oricăror lipsuri observate în comportarea militarilor, în îndeplinirea strictă a cerințelor Regulamentului de Front. Anotimpul de iarnă este prielnic pentru ca toți militarii să învețe să ducă lupta în condiții grele, pe orice vreme, ziua și noaptea, împotriva unui inamic activ, do­tat cu mijloace puternice de luptă. Să folosim din plin aceste condiții. Instruc­ția pe timp de iarnă călește pe luptători. Pentru a realiza o cet mai înaltă pre­gătire de luptă a trupelor, comandanții și locțiitorii lor politici trebuie s­ă acorde cea mai mare atenție formării unei înalte conștiințe politice a militarilor. Coman­danții și lucrătorii politici sînt datori să acorde o permanentă grijă față de con­tinua ridicare a nivelului politic și ideo­logic al militarilor de sub comandă Aceasta impune ridicarea nivelului orga­nizatoric, teoretic și practic al lecțiile și informațiilor politice, al pregătiri marxist-leniniste a ofițerilor, impune ri­dicarea pe o treaptă mai înaltă a nivelu­lui învățămîntului de partid, a întregii munci de propagandă și agit­ație. In realizarea multiplelor sarcini care stau în fața Forțelor noastre Armate, un rol de seamă revine comandanților de companie și similare. E­ste cunoscut faptul că eșalonul hotărîtor în pregăti­rea de luptă și politic­a a trupelor îl constituie compania. Viața și activita­tea in cadrul companiei trebuie să se desfășoare pe baza unui program judi­cios întocmit, astfel încît timpul afectat programului de instrucție să poată fi fo­losit cu pricepere, cu cit mai multe rea­lizări. Să înlăturăm cu hotărîre orice tendințe de ușurare sau simplificare a exercițiilor și temelor de distrucț­ie. Lup­tători căliți se formează numai în acele subunități unde ei nu sînt feriți de greu­tăți, ci sînt puși in fața lor și sînt în­vățați cum să le învingă. Luptînd pentru întărirea conducerii unice, comandanții trebuie în același timp să ceară tot sprijinul din partea lucrătorilor politici, ajutoarele lor mai apropiate. Comandanții trebuie cere să ceară lucrătorilor politici să întocmească planuri ale muncii politice cît mai sinios legate de obiectivele pregătirii de luptă. Munca politică dusă în rîndul militarilor trebuie să explice clar și con­vingător că soarta războiului nu poate fi determinată de folosirea unor anumite genuri de arme. In războiul modern, oricît de înaintată ar fi tehnica, omul continuă să fie principala forță. Soarta războiului este hotărîtă de oameni căliți di­n punct de vedere moral și fizic, stăpîni pe arm­ament și tehnica de luptă mo­dernă, însuflețiți de un patriotism fier­binte, conștienți de măreția cauzei pentru care luptă , de oameni care urăsc cu toată ființa lor pe dușmanii patriei și ai păcii și sînt gata să facă totul pentru apărarea marilor cuceriri ale poporului pe drumul făuririi socialismului. Am pășit în noul an avînd o temelie solidă pentru obținerea de noi succese , rezultatele frumoase obținute în pregă­tirea de luptă și politică a trupelor în anul ce s-a scurs. Anul în care am intrat trebuie să fie pentru fiecare comandant și lucrător politic anul hotărîtor în spo­rirea capacității de luptă a unităților, în ridicarea măiestriei de luptă a militarilor în scopul apărării patriei și a păcii. In acest scop, comuniștii și utemiștii trebuie să fie sufletul întregii activități, să mo­bilizeze și să înflăcăreze întreaga masă a militarilor în muncă perseverentă, la fapte eroice. Să continuăm cu perseverență pregăti­rea noastră. Cu această hotărîre de nez­druncinat să începem noul an de muncă. Așa ne-o cer interesele construirii so­cialismului, interesele apărării patriei noastre scumpe, Republica Populară Ro­­mînă, - Ședința Consiliului General A.R.LU.S. ieri, 4 ianuarie, a avut loc ședința Comnsi­liului General A.R.L.U.S., la care au parti­cipat reprezentanți ai organizațiilor obștești oameni de știință și cultură, oameni ai mun­cii, reprezentanți ai presei romîne și străine In prezidiul adunării au luat loc tovarăși dr. Petru Groza, acad. prof. dr. C. I. Par­hon, acad. Emil Petrovici, N. Teșa și­­ N. Tihonov, reprezentantul permanent al V.O.R.S.-ului in R.P.R. Ședința a fost prezidată de acad. prof. dr. C. I. Parhon, președintele A.R.L.U.S.­­ului, Consiliul General A.R.L.U.S. a analizat activitatea depusă de Asociație în cel de al II-lea semestru al anului 1954 și a elaborat un plan de măsuri în vederea alegerii orga­nelor de conducere și organizarea celui de al IV-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului. (Agerpres) Construcții pentru agricultură SUCEAVA.­­ In gospodăriile agricole de stat, în stațiunile de mașini și tractoare și în gospodăriile agricole colective din regiu­nea Suceava au fost ridicate și date în fo­losință în cursul anului 1954 204 construcții, iar alte 78 construcții sînt la curs de termi­nare. In gospodăriile agricole de stat au fost terminate 31 de construcții printre care mai multe locuințe pentru muncitori, două ate­liere mecanice, 13 grajduri, 5 maternități pentru scroafe, iar în S.M.T.-uri, 6 ateliere mecanice, 31 remize pentru tractoare și ma­șini agricole și 4 cantine. De asemenea, în cursul anului trecut, din gospodăriile agri­cole colective au fost ridicate 125 noi con­strucții, printre care 23 grajduri, 6 magazii de cereale, 32­ saivane, 15 maternități pen­tru scroafe, 11 remize pentru unelte agricole, 7 ateliere de lemnărie și fierărie etc. In cursul anului 1955, în gospodăriile a­­gricole de stat, în S.M.T.-uri și în gospo­dăriile agricole colective din regiunea Su­ceava vor fi ridicate alte noi construcții, Festivalul filmului pentru sate DEVA. — Cu prilejul „Festivalului filmu­lui pentru sate“, organizat de Ministerul Culturii în colaborare cu Ministerul Agri­culturii și Silviculturii și cu sprijinul sfa­turilor populare, sute de țărani muncitori din diferite sate și comune ale regiunii Hunedoara vizionează in cadrul celor­ 46 de Cinematografe ale căminelor cu­l­turale nu­meroase filme documentare agrozootehnice și filme artistice. In satele u­nde căminele culturale nu au aparate cinematografice, fil­mele sînt prezentate de către cele patru ca­ravane cinematografice ale întreprinderii re­gionale cinematografice. Filmele prezentate de aceste caravane în satele Simeria Ve­che, Peștiș — raionul Hunedoara, Bălța — raionul Ilia, Spini — raionul Orăștie și altele au fost vizionate de un mare număr de spectatori.­­• i Schimbul de dimineață (De la corespondentul „Apărării Patriei"). Pînă la începerea lucrului, mai este o ju­mătate de oră. Un freamăt neobișnuit dom­nește peste tot în atelierele fabricii de în­călțăminte „Nicolae Isăicescu“ din Capitală. Este prima zi de lucru din noul an. Pe pa­noul graficului de producție stă scris cu litere mari : 1955. Dar numeroase brigăzi din această fabrică au pășit, încă cu mult înainte, pragul noului an. Brigada lui Da­­hore Valerica, de pildă, în zilele lui noiem­brie 1954, lucra în contul lunii februarie 1955. Cînd sirena anunță începutul lucrului toți muncitorii sînt la locurile lor de pro­ducție. Ei vor ca în anul acesta să obțină succese și mai mari, să dea oamenilor muncii Încălțăminte mai bună și mai ieftină. S-a încheiat prima oră de lu­cru. In ateliere oamenii sînt ne­răbdători să afle primele rezul­tate obținute. Brigada a doua atemistă, pe care o conduce to­varășa Dabore Valerica, a lucrat cu spor : norma pe întreaga bri­gadă a fost depășita cu 98 la sută. Peste alte 60 de minute­­ de lu­cru, cifrele vestesc alte succese. Bunăoară, brigada condusă de Stoica Grigore și-a realizat nor­ma în proporție de 128,38 la sută. Orele trec repede... încă o oră, și sirena va vesti sfîrșitul primului schimb din a­­cest an. Cifrele vorbesc limpede despre entuziasmul cu care mun­citorii au lucrat chiar din prime­le ore ale anului. Colectivul acestei fabrici va lucra de acum încolo încălță­minte pentru copii, ghetuțe, pan­tofi, sandale. Zilele trecute oa­menii muncii au aflat cu bucu­­rie că prețul la încălțămintea pentru copii a scăzut cu 17-42 la sută. Mulți dintre muncitorii a­­cestei întreprinderi și-au adus contribuția la această măsură . Brigada cunoscutului fruntaș în producție Nicolae Militari lucrea­ză și ca încălțăminte pentru co­pii. In anul care a trecut, aceas­tă brigadă a făcut economii de 9900 de m. pătrați piele, din care se pot confecționa 685 perechi fe­țe de încălțăminte. In primul schimb al noului an, brigada condusă de Nicolae Mi­litari și-ia depășit norma cu 83,38 la sută și a realizat o eco­nomie de 173 dem. pătrați­i piele. Din materialul economisit în pri­mul schimb, muncitorii din a­­ceastă brigadă vor da peste plan 12 perechi fețe de încălțăminte. m In numărul de azi: In ajutorul comandantului de subuni­tate — Instruirea soldaților — 3. In­strucția focului (pag. 2-a) General maior Gh. V. Zaharla — Mai multă atenție bibliotecilor din școlile militare (pag. 2-a și 3-a) Locotenent colonel Laurențiu Fulga Gînduri la acest început de an (pag. 2-a) Ne scriu cartnicii reangajați (pag. 2-a) Maior I. Abraham — Grija comandan­tului de unitate pentru buna desfășurare a lecțiilor politice (pag. 3-a) încercările S. U. A. și Angliei de a înjgheba blocul agresiv al Orientului Mijlociu întîmpină serioase dificultăți (pag. 3-a) Declarațiile unui spion american con­damnat în R. P. Chineză (pag. 3-a) Pentru acordarea unei autonomii reale Tunisiei (pag. 3-a) Evenimentele din Panama (pag. 4-a) Răsunetul internațional al răspunsu­rilor tovarășului G. Al. Malenkov la în­trebările puse de Ch. E. Shutt (pag. 4-a) împotriva reînvierii militarismului ger­man - Marele miting al tineretului de la Varșovia — Puternice manifestații anti­militariste ale tineretului vestgerman (pag. 4-a) M. Cîrleanță — Mărturisiri semnifi­cative (pag. 4-a) Secretarul general al O.N.U. vizitea­ză R. P. Chineză (pag. 4-a) . Primele succese în munca în noul an Primul șut în noul an PETROȘANI 4 (Agerpres).­­ Cu o oră înainte de începerea­ primului șut în noul an, sala mare a minei Fetrila era plină de mineri. In biroul sectorului de investiții, minerul Haidu Iuliu, Erou al Muncii Socia­liste, discută însuflețit cu șeful sectorului, Ion Tontea, asupra deschiderii noii galerii. In drum spre locul de muncă Haidu Iuliu continuă discuția cu ortacii din brigadă. In prezent, brigada condusă de Haidu Iuliu lu­crează în contul anului 1958. Anul acesta membrii brigăzii s-au anga­jat ca pînă la 1 Mai să termine sarcinile de plan pe anul 1958, iar pînă la 30 decembrie să termine planul și pe anul 1959. Pentru realizarea acestor angajamente membrii brigăzii conduse­ de Haidu Iuliu au hotărit să-și depășească zilnic planul cu 100 la sută. In prima zi de muncă a noului an la lo­cul de muncă al brigăzii minerului Haidu Iuliu, munca a început cu spor. In primele 4 ore din schimbul întîi s-a făcut pu­șcarea la unul din cele trei locuri de muncă la care brigada lucrează deodată și s-au perforat găurile pentru pușcarea în noua galerie. Pînă la sfîrșitul schimbului brigada a ob­ținut o depășire a sarcinilor de pian de 120 la sută. Cu aceeași însuflețire a început munca și la mina Lonea. Brigada fruntașului in întrecerea socialistă Kopetin Geza, care lucrează într-unul din abatajele cameră la sectorul 3, organizîndu-și munca după metoda graficului ciclic, a reușit să extragă în primul șut al anului cu 40 la sută mai mult cărbune decît prevedea norma. Și bri­găzile conduse de minerii Ion Doica și Ni­­colae Deak și-au depășit normele cu 40 și respectiv 20 la sută.­­De la corespondentul „Apărării Patriei“ Din calendarul anului 1955 nu se desprin­sese încă nici o zilă. In dormitorul subuni­tății din care face parte ofițerul Robert Ște­fan, militarii discutau despre multe lucruri, dar mai ales despre apropiatele trageri de iarnă — Eu sînt de părere să inițiem un con­curs între tunuri — propuse soldatul Drîm­bă T. — ca să-i mai ajutăm puțin și pe cei rămași în urmă. Cîștigătorii să fie acei care vor obține cele mai bune rezultate la an­trenamentul la material, pregătirea politică, disciplină și altele. Propunerea a fost primită cu mult entu­ziasm de tovarășii săi. Curînd, militarii sub­unității au adus propunerea la cunoștința comandantului care a stabilit obiectivele concursului. A sosit prima zi de muncă în anul 1955. Servanții, sub supravegherea micilor coman­danți, lucrau de zor la asamblarea bateriei. Primii au terminat militarii de la tunurile comandate de soldații fruntași Gavrilă Dra­­gostin și Aron Aurel. La controlul aparate­lor, ofițerul Bobea C. a constatat că ele­mentele înregistrau cele mai mici erori între tunuri și aparatul central, de la începutul acestei perioade de instrucție. Acest succes se datorește atenției cu care a muncit fiecare militar și bunei întrețineri a materialelor din dotare. Pe graficul concursului primii vor fi tre­cuți militarii de la tunurile comandate de soldații fruntași Gavrilă Dragostin și Aron Aurel. Chiar din primele zile ale noului an, oamenii muncii din patria noastră au por­nit cu avînt lupta pentru îndeplinirea planului cincinal, pentru creșterea continuă a producției și a productivității muncii și pentru reducerea prețului de cost. La rîndul lor, militarii Forțelor noastre Armate — care au întimpinat noul an cu succese în muncă — desfășoară în aceste zile o activitate intensă, pentru o cît mai temeinică pregătire de luptă și politică, pentru întărirea capacității de apărare a patriei. Pe graficul concursului Printre petroliști PLOEȘTI­ — Muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderile regiunii Ploești au pornit cu avînt sporit la realizarea sar­cinilor de plan pe anul 1955. Primele zile au fost bogate în realizări. La schela petroliferă Boldești, schelă frun­tașă pe regiune, muncitorii de la oficiul ga­­ze-compresoare au îndeplinit planul la ga­zolină pe primele două zile ale anului în proporție de 114,08 la sută. Muncitorii din echipele­ conduse de I. Anghel, Zile Tatu și Gheorghe Dobre de la stația de com­presoare Scăeni, organizîndu-și temeinic munca și-au depășit sarcinile de plan în zilele de 1 și 2 ianuarie cu 75 la sută. Colectivul secției kraking, de la rafinăria­­ nr. 2, a realizat planul pe primele două zile ale noului an in proporție de 101,83 la sută, iar cel de la rafinăria de ulei în proporție de 104 la sută, însuflețit de realizările dobîndite anul tre­cut, colectivul uzinelor de utilaj petrolifer „1 Mai“ Ploești a pornit cu avînt sporit munca în noul an. Sectorul de șlefuit al secției mecanică nr. 3 a realizat În primele ore ale zilei o depășire a sarcinilor de pian de 50 la sută. La secția strungărie, pianul a fost realizat în proporție de 123 la sută. (Agerpres) Din munca transmisioniștilor (De la corespondentul „Apărării Patriei“) Cu ocazia sărbătoririi Anului Nou, mili­tarii subunității din care face parte ofițerul C. Marcel s-au angajat să-și intensifice efor­turile în munca de instruire, să-și însușească mai temeinic lecțiile politice și s­ă mențină în subunitatea lor o ordine inferioară exem­plară, încă din primele zile angajamentele lor au început să devină fapte. îndrumați de co­mandant și conduși nemijlocit de plutonie­rul companiei, militarii au pus la punct dor­m­itoarele, magazia și sala de mese a cam­paniei. Peste tot au făcut curățenie și ordine La pregătirea de specialitate, radiștii sub­unității și în special soldații Stan Gheorghe și Cuculea Gheorghe, în prima zi de instruc­ție a anului 1955 au recapitulat principalele probleme învățate anterior și a­u­ învățat încă patru semne din alfabetul Morse. De asemenea, radiștii au învățat încă două capi­tole din Regulamentul Serviciului interior și anume : „îndatoririle plantonului“ și „Înda­toririle sergentului de serviciu pe subunitate". Telefoniști ca soldații Rădoi Gh. și Leonte Grigore au învățat bine caracteristicile cen­tralei telefonice, modul de amplasare și mas­care în teren șes și în localitate. Succesele obținute de militarii acestei sub­unități în primele zile ale anului 1955 și elanul cu care se desfășoară activitatea de instrucție și munca de educație arată că ei au pornit pe un drum bun și că comandan­tul subunității e hotărît ca în anul acesta să dea patriei trans­misioniști bine instruiți și educați. înaintea timpului (Corespondență din Craiova). — Nu există fabrică, întreprindere, uzină sau șantier din regiunea Craiova în care să nu lucreze ti­neri întorși din armată. La fel ca și în ar­mată, și în producție foștii militari se stră­duiesc să fie exemple în muncă, încă din primele zile ale anului 1955, alături de cei­lalți muncitori, tehnicieni și ingineri, tinerii întorși din armată și care lucrează acum In unitățile industriale din regiune, au dovedit prin fapte că sînt hotărîți ca în acest an să-și depășească rezultatele obținute în anii anteriori. Ca urmare a elanului cu care s-au avîntat în întrecerea socialistă, nici un mun­citor din fabricile, uzinele și întreprinderile craiovene nu a lucrat sub normă, în pri­mele zile de muncă ale anului. La fabrica „Electroputere“, printre cei a­­proape 180 de muncitori care aplică meto­dele sovietice de lucru, 28 sînt foști mili­tari. Datorită acestui fapt mulți dintre ei au reușit să-și îndeplinească înainte de ter­men sarcinile de plan, lucrînd în prezent în contul anilor viitori. Așa, de exemplu, tur­nătorul Tudose Gavrilă, lucrează în prezent în contul anului 1958. In secția turnătorie, alți 5 muncitori lucrează în contul anului 1956 Secția mecanică și secția transformatoare sînt bine cunoscute prin realizările lor, atît în fabrică cît și în întregul oraș. In aceste secții, aproape 90 la sută din numărul mun­citorilor sînt tineri. Avramescu Gavrilă, Pe­tre Păun, Ion Dobroteasa, se numără prin­tre tinerii care s-au întors din armată. In timpul cit au lucrat anul trecut, ei au dat două norme anuale. In prezent, acești ti­neri lucrează în contul anului 1956. Sudorul Ion Ciulică a început din ziua de 3 ianuarie să lucreze în contul anului 1963, iar Const. Voicilă, în contul anului Strungarii Dumitru Rîcu și Ion Vîrlan 1960, au fost și ei nu de mult militari. Ei sînt cuno­scuți la uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie“ ca cei mai destoinici munci­tori din secția mecanică. In prezent ambii lucrează în contul anului 1956. Pentru anul 1957 toarnă piese turnătorul Pavel Nițov ; alți 112 muncitori de la această uzină, în­­dep­linindu-și sarcinile de plan pe 1955, au început să lucreze în contul anului viitor. Cele mai de seamă succese la această u­­zină le-a obținut strungarul Ion Kunzel care lucrează după metoda lui Vasili Kolesov. Acesta, organizîndu-și mai bine locul de producție, strunjește piese pentru anul 1958. Față de anul trecut, în întreprinderile și fabricile craiovene, numărul muncitorilor cuprinși în întrecerea socialistă a crescut cu aproape 25 la sută, ridicîndu-se în prezent la aproape 20.000. Desfășurînd larg întrece­rea socialistă, peste 800 muncitori și mun­citoare din unitățile industriale ale regiunii Craiova, îndeplinind sarcinile de plan pe primul cincinal, au început să lucreze în contul anilor viitori. La uzinele „23 August" La fel ca și în alți ani, în anul 1954 mun­citorii uzinelor metalurgice „23 August" din Capitală au obținut importante realizări î­n producție. Im cursul anului trecut, ei au exe­cutat o serie de noi motoare și agregate in­dustriale. Prima zi de lucru din anul 1955 a fost caracterizată printr-o muncă la fel de susți­nută ca și în anul trecut. In sectorul toate, unde peste 90 la sută din muncitori sînt tineri, în primul schimb din această zi s-au obținut realizări deosebite. Așa, de pildă, tinerii din brigăzile conduse de Eugen Dinu și Mihai Popa care lucrează la pompe de Injecții și pompe de apă pentru motoarele de 120 și 190 HP., aplicînd metoda Voroșin, au reușit să confecționeze în această zi cu 80 la sută mai multe piese decît prevedea norma. Colectivul secției bunuri metalice de larg consum din cadrul acestor uzine, care în anul 1954 a executat bunuri metalice de larg consum în valoare de peste 2.400.00­0 lei, este hotărît ca în acest an să producă mai multe din aceste bunuri. In prima zi de lucru din noul an, cele mai însemnate succese în producerea bunurilor metalice de larg consum au fost obținute de munci­­torii Gheorghe Anghel, Filofteia Radu și Franz Schmidt. Cantități sporite de mărfuri destinate populației In magazinele, de tot felul din țară, spo­resc zi de zi cantitățile de mărfuri puse la dispoziția populației. Intr-o singură zi unitățile de desfacere a produselor industriale , din orașul Stalin, Codlea, Zărnești, Vulcan și Predeal, au pri­mit stofe, stambă, zefir și finet în valoare de peste 700.000 lei. In aceeași zi ele au mai primit 4.000 perechi de încălțăminte, 1.200 perechi ciorapi kapron, 3.500 tricota­je de lună, 6.000 tricotaje de bumbac, 2.500 tricotaje pentru copii, 20.000 perechi ciorapi de bumbac și altele. Zilele acestea, magazinele de produse ali­mentare din Petroșani au primit 60 tone de făină albă, 25 tone slănină, 12 tone pre­parate de carne, 11 tone conserve carne, 40 tone de orez, 15 tone grăsimi etc. Magazinele de desfacere a produselor in­dustriale­ din Regiunea Autonomă­ Maghiară au fost aprovizionate în ultimele zile, cu zeci de mii de metri de țesături de lînă și bumbac, confecții, cizmulițe de cauciuc, tri­cotaje­­ în valoare de sute de mii de lei. In preajma Anului Nou au fost desfăcute ’­00.000 m. țesături de bumbac, mii de metri stofă de lînă, mii de perechi de încălțăminte, și tricotaje în valoare de peste 800.000 lei. Pentru aprovizionarea oamenilor muncii din orașul Galați, într-o singură zi unită­țile alimentare au primit încă 15.000 kg. de zahăr, 16.000 kg. de orez, 4.000 kg. de lămîi, 10 tone de mălai, 4 tone de marmela­dă, 3.340 kg. de bomboane, 1.760 kg. de mezeluri și altele. (Agerpres) IȚI JUR CREDINȚĂ, PATRIE DRAGĂ! Eu, cetățean al Republicii Populare Rom­âne, in­­trind in rindul Forțelor Armate, jur. Ce mindru iți sună cuvintul, tovarășe soldat Olaru Constantin ! Cum îți sclipesc ochii de bucurie! Ce pu­ternic strtnge mina ta arma ! Poporul, din singele că­ruia ești și tu singe, simte acum fierbințeala privirii tale, simte jăratecul din inima ta tinerească. In aceste clipe tu simți ce înseamnă să fii apărător al patriei, înțelegi rostul tău de ostaș cetă­țean. Te legi acum, și spui lumii în față, că ești gata oricind să pui stăvitar, cu pieptul tău tânăr de luptă­­tor, oricăror încercări perfide de a zăvori libertatea și fericirea poporului. ...Tovarășe soldat Ilie Grigore ! Tu ai rostit cuvin­tele solemne ale jurămin­tului militar. Stai de vorbă cu întregul popor. Te ascultă patria. Te regi să a­­peri chiar și cu prețul vieții înfăptuirile noastre minu­nate. Și ai ce apăra ! Tu juri acum să aperi libertatea, pacea, fericirea Republicii tale dragi , libertatea, pacea și fericirea pa care ni le-a adus ostașul sovietic eliberator, ridicind steagul roșu al victoriei pe turnul Reichstagului fumegînd­. Te legi să păzești libertatea fraților tăi muncitori, țărani muncitori, cărturari le­gați de popor, ce zidesc umăr la umăr lumea in care viata omului muncii înseamnă fericire, belșug, cul­tură. Cu primul tău cuvint ostășesc turt­ură dorito­rilor de moarte, care-și zăngănesc din nou armele. Tu urăști pe propovăduitorii războiului. Tu nu vrei ca munca oamenilor cu conștiința limpede, muncă prin care se înfăptuiește fericirea și libertatea, să fie batjo­corită, călcată in picioare. Tu urăști din adincul fiin­ței tale pe auițătorii unui nou măcel mondial pentru că iubești cu ardoare viața. Tu știi că noi avem dreptul la o altă lume, pe care ieri o visam numai, pe care astăzi o voim din adincul inimii noastre și pe care o durăm pe temelie de granit. ...Tovarășe soldat Sutyok Carol, tu ești ostașul vie­ții. Ții in mină arma cu care aperi viața. Ține minte că arma ta înseamnă scut de apărare pentru copii. Pe aripa ta minunată nu sunt pete din singele oame­nilor nevinovați. Această armă ți-a fost încredințată de poporul însetat de un viitor fericit și pașnic. Tu, cu această armă, nu vrei să râzi de pe fața pămintu­lui creș­e și școli, biblioteci și muzee. Cu această ar­mă, tu nu vrei să furi cintecul de pe buzele îndră­gostiților, zimbetul de pe fața omului fericit. Tu cu această armă nu vrei să tulburi munca savantului care cercetează tainele vieții pentru a face pămintul mai roditor, munca mai cu s­por, omul mai mulțumit. Tu vrei să aperi toate acestea, să le ferești de suflul rece al morții, al războiului, incleștînd mina pe armă, tu vrei să salvezi, să aperi viața ! Tovarăși soldați, voi ați spus răspicat „Jur să lupt neprecupețind nici singele și nici chiar viața mea pentru dobîndirea victoriei asupra dușmanilor". Să se știe — asta este hotărirea voastră nestrămu­tată ! Legămîntul vostru ostășesc ! Dușmanul care s-ar încumeta să ne atace patria se va lovi de zidul de netrecut al voinței, urii și hotăririi voastre de luptători patrioți. Ceea ce am înfăptuit, vom apăra ! Vom apăra așa cum o cere jurămintul , neprecupețind nici singele și nici chiar viața­­ . Tovarăși soldați, eu nu știu dacă pînă mai ieri ați turnat oțel la Reșița sau ați fost meșteri ai recolte­lor bogate pe păminturile fertile ale Bărăganului. Nu știu dacă graiul vă este cel ardelenesc sau , v-ați cân­­tat dorul și bucuria pe plaiurile Moldovei. Nu­ știu dacă sub mantaua voastră ostășească, deasupra inimii, păs­trați fotografia copilașului vostru sau o fotografie de pe care vă zimbesc doi ochi limpezi de fată. Spun: toa­te acestea nu le știu. Dar știu, văd și simt din privi­rea voastră mindră și dîrză, din ținuta voastră dem­nă, din glasul vostru hotărit, din inima voastră sin­ceră, cinstită, că sunteți oameni viteji, di­zi, hotărîți, oameni noi care se nasc in patria noastră. Voi sunteți apărătorii țării, luptători care vor­ ști să zdrobească, la nevoie, pe doritorii de moarte, de scrum, de cenușă. De astăzi, stați de strajă patriei iubite ! Voi care ați durat prin muncă monument vieții, veți ști s-o și a­­părați ! ...Jur !... Ecoul acestui cuvint va răsuna în inima voastră, tovarăși soldați, pentru totdeauna. Din această­ clipă pășiți cot la cot cu toți militarii Forțelor noastre Armate, străjuind libertatea patriei dragi, Republica Populară Română și pacea. D. SAVIN Fire de bumbac peste plan (Corespondență din Iași). — „In noul an vreau să pornesc cu bine de la început. Astăzi trebuie să-mi îndeplinesc norma îna­inte de sfîrșitul celor opt ore de muncă“, i-a spus utemistă Anna Teodoru tovarășei sale de muncă Maria Soro­ceanu, în timp ce pornea cele două ringuri la care lucrează. Textilistele din sectorul filatură al fabricii „Țesătura“ au pornit cu avînt să dea țesă­­toriei mai multe fire de calitate, din care să se țeasă pînză tot mai multă pentru oa­menii muncii. Bobinele de la ringurile Anei Teodoru, de la ale Măriei Soroceanu,­­ Măriei Ieșeanu sau Țincai Fieraru au prins să se învîrteiască amețitor. De pe bobine se desfășoară mereu, mii și sute de mii de metri de fire, întreg sectorul de filatură înce­puse munca. După primele cinci ore de lucru din schimb Ana Teodoru realizase 102 la sută din norma zilnică, iar Maria Soroceanu, 107 la sută. Succese deosebite au obținut și filatoarele Tinca Fieraru și Maria Ieșeanu care au dat cu 6 la­­ su­­tă și respectiv, cu 2 la sută mai multe fire de bumbac peste nor­ma zilnică. (Corespondență din Galați). La începerea lucrului în prima zi a anului 1955, membrii brigă­zii conduse de Maria Iordache din sectorul filatură al fabricii „Fusule“, și-au propus ca în a­­nul acesta să lucreze mai bine, pentru­­ a contribui la aprovizio­narea oamenilor muncii cu cît mai multe produse textile. Lucrul a început. In primele patru ore de lucru, Iordache Ma­ria a reușit să-și îndeplinească norma și să d­ea peste sarcina de plan 15 kg. de fire de calitate bună. Cu multă însuflețire muncit și Voicu Zamfira care la a jumătatea zilei de muncă­­ își în­deplinise norma zilnică și dăduse și 14 kg. fire peste plan. In sectorul filatură al fabricii „Fusul“, planul a fost realizat în proporție de sută la sută­ dîn­­du-se în același timp și fire de bună calitate. Succesul filatoarelor se dato­­rește în mare măsură și t­exti­­li­stelor care lucrează la fluiere, care au muncit cu sîrguință pen­tru a asigura materia primă,

Next