Apărarea Patriei, februarie 1955 (Anul 11, nr. 25-48)

1955-02-01 / nr. 25

V Pentru patria noastra, Republica Populară Română I­a­­­ A . ------—--------------------------------— ——--------------------- Au aparut următoarele cărți: Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. * * * d. a. Șmarinov — Colecția „Maeștrii ANUL XI Nr. 25 (2637) Marți 1 februarie 1955 4 PAGINI — 20 BANI /Ejk ' IHa. iPk Bk W% m ■% P­J§| n 1 jKpflâ H B­ jmdi P/t KAKI/l IM IIII­« I­P. I. LEAȘCENKO — Istoria economiei nationale a­u'R­s's ~v"_ c“ l||j e8TH ® Bl ffM §f| i*"1­W #­b^E HI­KE Si iJI­H i­H LUCIA DEMETRIUS — Noapte grea — piesă într-un act. ABI * m TM ■ ■ ■ L4H G. OPRESCU — Sculptura statuară românească Sa dezvoltam curajul, dîrzenia, spiritul de inițiativă al militarilor Creșterea de luptători curajoși și dîrzi, căliți fizicește, cu o înaltă conștiință cetățenească, iscusiți și cu spirit de inițiativă, este o operă grea și îndelun­gată. Calitățile morale și de luptă nu apar de la sine. Ele sînt rodul unei în­delungate munci de instruire și educare dusă de către comandanți cu ajutorul locțiitorilor lor politici, cu sprijinul or­ganizațiilor de partid și al celor bite­­miste Formarea de ostași curajoși, de pildă, cere din partea instructorului și educa­torului pricepere, perseverență, practică pedagogică, spirit de inițiativă. Cultivînd la subordonați această calitate de preț, ei trebuie să pornească de la adevărul că misiunile de luptă nu pot fi îndepli­nite decît­ de oameni curajoși, care nu dau înapoi în fața greutăților, care, pentru îndeplinirea misiunii primite, sînt gata să treacă , prin orice încercare. Este cunoscut exemplul sergentului Pavlov, care, cu grupa sa, în timpul luptelor pentru apărarea Stalingradului, a­ ocupat, din ordin, o clădire care juca un rol important în apărarea unui sec­tor al frontului. El a transformat clădi­rea intr-o fortăreață. Hitleriștii au atacat această clădire cu forțe de infanterie și tancuri, au supus-o focului de artilerie și bombardamentelor de aviație. Timp de 58­­ de zile, ostașii din grupa ser­gentului Pavlov au respins cu curaj a­­tacurile furioase, ale inamicului. La baza curajului stă înalta conștiință politică a militarului, rezultat al educa­ției sale în spiritul dragostei față de patrie, al­­ atașamentului nețărmurit față de cauza poporului, al urii sfinte și drep­te față de dușmanii regimului nostru de­mocrat-popular. Educării patriotice tre­buie să i se acorde cea mai mare atenție. Să sădim în sufletul fiecărui militar do­rința fierbinte, nobilă de a dărui patriei iubite tot ce are mai bun, toate forțele și capacitățile. Să creștem militarii în spi­ritul dorinței neclintite de a învinge cu orice preț pe acei care ar cuteza să ten­teze la independența și suveranitatea țării. De aceea, ridicarea calității lecții­lor politice, a informațiilor politice, a di­feritelor forme de învățămînt și de pre­gătire politică în armată, întărirea carac­terului lor patriotic constituie o chestiune de onoare atît pentru comandanți și loc­țiitorii lor politici, cît și pentru comu­niști și atemiști. La îndemîna muncii politice în ar­mată stau o serie de forme și mijloace care pot ajuta pe ostași să înțeleagă ce este curajul, cum se manifestă el și ce fapte minunate pot fi săvîrșite de ostașii care și-au format această neprețuită calitate morală. In unitatea din care face parte ofițerul Pascu Traian, de pildă, sînt organizate adesea activități care au ca temă curajul, care redau în chip sugestiv actele de înalt eroism să­vîrșite de vitejii ostași sovietici în tre­cutul război mondial. Filme ca „Alexandr Matrosov”, „Rețeaua morții”, „Oameni curajoși”, „Avangarda de sacrificiu” etc. au exercitat asupra ostașilor un puter­nic efect mobilizator. Vizionarea acestor filme a fost urmată mai întotdeauna de discuții purtate de către agitatori cu soldații din subunități. Bibliotecarul unității se îngrijește să repartizeze la com­­panii acele cărți care au ca temă curajul, în cuprinsul cărora sînt redate fapte minunate săvîrșite în lupta împotriva fascismului atît de os­tașii sovietici, cît și de cei romîni. Lu­crări ca „Soldatul Antipov”, „Bravii fii ai Patriei Sovietice“, „Tovarăși de arme”, „Eftimie Croitoru”, „Doi frați, doi eroi” etc.,­ sînt bine cunoscute și îndrăgite de militari. Pe aceeași linie sînt folosite cu succes povestirile ofițerilor care au participat la luptele împotriva fascismului, scene­tele prezentate în fața ostașilor de echipa artistică a unității, convorbirile purtate cu ocazia vizitării locurilor pe unde s-au dus lupte cu armatele hitle­­riste în retragere etc. In unitate, munca de cultivare a curajului este îmbinată cu munca pentru combaterea fricii, a lașității, a superstiției. Militarilor li se arată, pe bază de exemple, cît este de urît chipul unui luptător fricos și laș și cît rău poate aduce el subunității în ca­drul căreia luptă. Pentru a forma curajul luptătorului nu este suficient numai de a-i ridica conștiința politică. Ea trebuie împletită cu o înaltă măiestrie militară. Curajul și vitejia, a arătat I. V. Stalin, sînt numai o parte a eroismului. O altă la­tură a lui, tot atît de importantă, o constituie priceperea. Vitejia, se zice, cucerește orașele. Dar acest lucru e po­sibil numai atunci cînd curajul, vitejia, și hotărîrea de a merge la risc se îm­bină cu cunoștințe perfecte. Un mijloc important pentru cultivarea curajului în procesul instruirii luptători­lor îl constituie întărirea încrederii în forțele proprii, în forța colectivului, în puterea armamentului și tehnicii noa­stre de luptă. Pregătirea fizică și sportivă joacă un rol însemnat în educarea la militari a cu­rajului, dîrzeniei și spiritului de inițiati­vă. De aceea, comandanții au datoria să se preocupe încontinuu de buna desfășu­rare a acestor categorii de pregătire. Cîmpul de instrucție oferă posibilita­tea de a pune pe militari în situații com­plicate și a-i face să acționeze în așa fel nncit să­ ajungă să se convingă singuri că pot învinge greutățile, că pot să le facă față cu curaj. Cîți ostași nu și-au învins sentimentul de frică văzînd că pot escalada stîncile, că pot trece prăpăs­tiile cu ajutorul funiilor, că pot traversa un rîu cu cursul repede echipați de luptă, că se pot apropia de „inamic” ne­observați folosind cu iscusință terenul, că se pot strecura în liniile adversaru­lui și întoarce la bază fără a-și fi tră­dat prezența. Datoria comandanților este de a crea cît mai des asemenea situații, de a obișnui pe soldați cu riscul, de a-i de­prinde să acționeze în cele mai grele situații, de a-i ajuta să înțeleagă că o subunitate închegată, un colectiv strîns unit, omogen, este izvor de forță și cu­raj. In toate aceste împrejurări coman­dantul trebuie să constituie exemplu personal, să fie un factor mobilizator. Ca și curajul și neînfricarea în luptă, dîrzenia și rezistența , sînt obținute în procesul muncii de instrucție și educație în plină luptă cu greutățile impuse de serviciul militar. Dacă o anumită distanță trebuie parcursă tîrîș, acest lucru tre­buie făcut la fel ca și cînd s-ar executa sub focul inamicului; dacă e nevoie să se treacă un rîu, soldatul să procedeze la fel ca și pe timpul luptei; dacă i se dă ordin să-și construiască un adăpost sau să-și mascheze tranșeele, militarii să facă acest lucru ca și în luptă. Cît de mult contează dîrzenia și fer­mitatea, oțelirea capacitatea lui de fizică a luptătorului, a face față și celor mai mari greutăți ale cîmpului de luptă, ne-o dovedesc acțiunile încununate de succes ale trupelor romîne duse acum zece ani în munții Tatra. Infruntînd rezistența îndîrjită a hitleriștilor greutățile impuse de condițiile nepriel­ni­nice ale iernii și ale terenului acciden­tat, trupele romîne, luptînd cot la cot cu Armata Sovietică, au zdrobit mari gru­pări ale inamicului, producîndu-i pier­deri însemnate în oameni și materiale de război. Printre calitățile morale și de luptă care sînt necesare în război unui luptă­tor, spiritul de inițiativă ocupă întotdea­una un rol important. Spiritul de iniția­tivă ajută pe militari să găsească și să aplice cele mai potrivite mijloace și pro­cedee pentru îndeplinirea întocmai a ce­rințelor regulamentelor militare, pen­tru îmbunătățirea muncii de instrucție, pentru îndeplinirea, în primul rând, a celor mai grele misiuni de luptă. In condițiile instrucției de iarnă co­mandanții, ajutați de către locțiitorii lor politici, au posibilitatea să le dezvolte militarilor un înalt spirit de inițiativă, să-i învețe să acționeze cu îndrăzneală în luptă. In cadrul diferitelor exerciții și a­­plicații tactice, atît ofițerilor și comandanții pot crea, sergenților în subor­dine, cît și maselor de soldați, situații neprevăzute, pline de surprize, situații care să stimuleze inițiativa și îndrăz­neala acestora, care să facă apel la curajul de a lua o hotărîre promptă și justă, fără a mai aștepta instrucțiuni și ordine. La u­na din aplicații, într-o situație tactică complicată, comandantului unei companii i s-a raportat: „Legătura cu batalionul, întreruptă!” Comandantul de companie s-a văzut astfel în situația de a rezolva singur o problemă tactică di­ficilă, ceea ce a făcut apel la spiritul său de inițiativă. Iată numai una dintre atîtea metode care dau bune rezultate în educarea acestei calități de preț : spiritul de inițiativă. In munca pentru formarea unor luptă­tori înzestrați cu înalte calități morale și de luptă, comuniștii și atemiștii trebuie să constituie cel mai prețios ajutor al co­mandanților. Fiind în permanență exem­plu personal în desăvîrșirea pregătirii de luptă și politice, ei sînt totodată da­tori să ajute pe comandanți și locțiitorii lor politici în opera de creștere a unor luptători luminați, bine pregătiți. Pregă­tirea politico-ideologică ajută militarilor să se orienteze mai repede în situațiile înconjurătoare, să facă față greutăților, să dea dovadă de acte de vitejie și eroism, de dîrzenie și inițiativă în înde­plinirea misiunilor primite, atît pe timpul instrucției, cît și în situațiile reale ale luptei moderne. Succese importante vor fi dobîndite pe această linie dacă comandanții și șefii se vor sprijini întotdeauna pe forța organizațiilor de partid și a organiza­țiilor atemiste, străduindu-se să ridice în permanență conștiința politică a milita­rilor și să îmbine armonios activitatea de instruire a trupelor cu munca de edu­care a acestora în spiritul patriotismu­lui socialist, al dragostei față de patrie și al urii drepte față de dușmanii ei. Orchestra Filarmonica de Stat din Sofia a părăsit Capitala Duminică dimineața a părăsit Capitala Orchestra Filarmonică de Stat din Sofia care, la invitația Institutului Romîn pen­tru Relațiile Culturale cu Străinătatea, a fost timp de trei săptămîni oaspete al țării noastre. Filarmonica de Stat din Sofia, condusă de dirijorul Sașa Popov, artist al poporu­lui din R. P. Bulgaria, laureat­ al Pre­miului Dimitrov, a prezentat cu succes mai multe concerte în Capitală și în alte orașe din țară. La plecare, în Gara Băneasa, artiștii bulgari au fost salutați de reprezentanți ai Institutului Romîn pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, Uniunii Com­pozitorilor din R. P. R., ai Orchestrei Simfonice a Filarmonicei de Stat și al al­tor formații orchestrale simfonice din Capitală. I ^v ^ —— 1 ariei sovietice". In Numărul de azi . In pasa 4-a. INTERVIUL ACORDAT de V M. MOLOTOV ZIARIȘTILOR AMERICANI V/. R. HEARST Șl KINGSBURY SMITH COMUNICATUL Direcțiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954 In anul 1954 dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, lucrărilor ca­pitale, comerțului interior și exterior creșterea numărului muncitorilor și fiine­Ca urmare a sarcinilor trasate de Ho­tărîrea plenarei lărgite a C. C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, oamenii muncii și-au intensificat eforturile, reușind să producă tot mai multe mijloace de pro­ducție și bunuri de larg consum. In industria grea, planul de stat anual a fost depășit la construcții metalice, in­stalații de foraj, motoare Diesel, armături și fitinguri, energie electrică, motoare, generatori și transformatori electrici, apa­rate de măsură și control, aparate de pro­iecție, buldozere, vagoneți, frămîntătoare pentru fabrici de pîine, unele sortimente de benzină, petrol și motorină, gaze li­chefiate. De asemenea, s-au produs peste plan utilaje agricole cu tracțiune meca­nică cum sînt: pluguri, cultivatoare, gra­pe, semănători de cereale, precum și gra­pe cu tracțiune animală, secerători-legă­­tori, zb­oare cilindrice, uluitoare manuale, greble, piese de schimb pentru mașini agricole, îngrășăminte chimice pentru a­­gricultură, Insecticide horticole, lacuri și vopsele, anvelope auto-moto, geamuri trase, hîrtie și alte produse. La unele produse și sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit. Ministerul In­dustriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini n-a îndeplinit în întregime pla­nul la unele produse siderurgice, la unele tipuri de material rulant și de mașini a­­gricole . Ministerul Industriei Cărbunelui la extracția de cărbune brut ; Mi­nisterul Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice la vagoane de tramvaie și aparate electro-medicale ; Ministerul In­dustriei Materialelor de Construcție la producția de țigle, ciment, var gras, cără­mizi ; Ministerul Industriei Lemnului, Hirtiei și Celulozei la cherestea, furnire, placaje ; Ministerul Industriei Chimice la produse sodice și acid sulfuric. Nerealizarea integrală a planului la fontă și oțel se datorește, în mare măsură, prelungirii reparațiilor unor furnale și cuptoare de oțel peste termenul planifi­cat, precum și nerealizării depline a pla­nului de colectare a fierului vechi. Oamenii muncii din întreprinderile pro­ducătoare de bunuri de larg consum au depășit prevederile planului anual la pîine, paste făinoase, uleiuri comestibile, slănină, preparate și conserve de carne și pește, produse zaharoase, biscuiți, mar­meladă, bere, băuturi din spirt rafinat, țigări și tutun, fire de bumbac, tricotaje de bumbac, de lînă și mătase, ciorapi ka­pron, confecții, încălțăminte din cauciuc, sobe de încălzit și mașini de gătit, butelii și plite de gătit pentru gaze de petrol li­chefiate, aparate de radio la baterie, me­dicamente și alte bunuri de consum ce­rute de populație. Au fost îndeplinite sarcinile cantitative la producția de țesături de bumbac și țe­sături de lînă, precum și la unele pro­duse alimentare. S-a continuat îmbunătă­țirea calității produselor și s-au fabricat multe sortimente noi de produse alimen­tare ca : lapte praf, conserve de carne, de pește, de legume și fructe, produse de panificație, produse zaharoase, sucuri de fructe și altele. De asemenea, s-au pro­dus noi sorturi și modele de țesături im­primate, de încălțăminte, de aparate elec­­trocasnice și articole de menaj și de alte produse. Cu toate aceste realizări, unele minis­tere producătoare de bunuri de consum n-au îndeplinit planul de producție la o serie de produse și sortimente. Astfel, Ministerul Industriei Ușoare n-a îndepli­nit planul la unele sortimente de țesă­turi de bumbac și de mătase, la încăl­țăminte din piele ; Ministerul Industriei Alimentare la pește și zahăr ; întreprin­derile industriale ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum la produse lac­tate. In ceea ce privește îmbunătățirea cali­tății, înfrumusețarea coloritului, îmbogă­țirea modelelor și desenelor, mai sînt unele întreprinderi ale Ministerului In­dustriei Ușoare care au livrat produse necorespunzătoare ca: întreprinderea „8 Martie“ din București — țesături de mă­tase, întreprinderea „Industria Linii” din Timișoara — țesături de lînă, întreprin­derea „Ocska Terezia" din Timișoara — ciorapi de bumbac, întreprinderile „Fla­căra Roșie” din București și ,,8 Mai" din Mediaș — încălțăminte de piele, între­prinderea ,,1 Mai“ din Oradea — articole de blănărie. Unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Alimentare n-au acordat sufi­cientă atenție calității producției : trus­turile de panificație din Orașul Stalin și Oradea, fabrica de pîine „Avram Iancu“­­București, întreprinderea de paste făc­ționarilor și a productivității muncii și ridicarea nivelului de trai material cultural al oamenilor muncii, sînt carac­­i­terizate prin următoarele date : noase „Steaua Roșie“-Slatina, întreprin­derea ,,Victoria”-Orașul Stalin la prepa­rate de carne ; întreprinderile piscicole­­„Constanța” și „Sulina” la pește sărat; întreprinderea „Flora” la conserve de le­gume. De asemenea, unele unități ale coope­rației meșteșugărești și industriei locale au fabricat produse de calitate necorespun­zătoare. Unele întreprinderi ale industriei lo­cale din Capitală, din regiunile Stalin, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghia­ră, printr-o mai bună utilizare a resur­selor locale, au sporit producția și au lăr­git sortimentele bunurilor­ de larg con­sum, spre deosebire de alte întreprinderi din regiunile : Ploești, Hunedoara, Craio­va, Bîrlad, Pitești, unde comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare n-au acor­dat toată atenția folosirii resurselor lo­cale, în vederea îndeplinirii sarcinilor de producție. In ceea ce privește aprovizionarea în­treprinderilor cu materii prime, materiale și combustibil, cu toate îmbunătățirile obținute în semestrul II, n-au putut fi recuperate toate rămînerile în urmă cau­zate de condițiile atmosferice nefavora­bile din trimestrul I 1954, care au impie­dicat o desfășurare normală a aprovizio­­nării. In unele întreprinderi, livrările nu s-au efectuat la termenele și în cantitățile contractate ; încheierea contractelor între unii producători și consumatori s-a fă­cut cu întîrziere, iar unele ministere pro­ducătoare s-au autoaprovizionat în dauna consumatorilor contractanți, creîndu-se greutăți în buna desfășurare a procesului de producție. Procesul de aprovizionare a mai fost stingherit și de­ faptul că unele întreprin­deri ale Ministerului Industriei Metalur­gice și Construcțiilor de Mașini, Ministe­rului Industriei Lemnului, Hîrtiei și Celu­lozei, Ministerului Căilor Ferate creat stocuri supranormative, lipsind și­ au în îelul acesta alte întreprinderi de unele materii prime și materiale necesare. Pe lângă greutățile cauzate de neres­­pectarea planului de livrări și a termene­lor contractuale de către unii furnizori, unele întreprinderi ale Ministerelor In­dustriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini, Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice, Industriei Chimice, Indus­triei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei și ale altor ministere, ca urmare a lipsurilor în organizarea procesului de producție, au lu­crat neritmic, la un nivel mult scăzut în decada I-a față de decadele a II-a și a III-a. In cursul anului 1954, cooperarea între întreprinderi a decurs în condițiuni mai bune contribuind la folosirea mai justă a capacității mașinilor și utilajelor speciale. Au existat totuși deficiențe în respectarea planului de cooperare, creîndu-se greu­tăți întreprinderilor în realizarea produc­ți­ei. Astfel, întreprinderea ,,Tudor Vladi­mirescu” a primit cu întîrziere piesele de la întreprinderile „Mao-Tze-dun” și „Ar­mătura”, fabrica de rulmenți din Mol­dova, inelele forjate de la uzina nr. 3 întreprinderea „Electrotehnica”, garnitu­rile de fontă de la întreprinderea „Neptun”. Comparativ cu anul 1953, producția glo­­bală din anul 1954 a întregii industrii a crescut cu 6,6% din care producția­­ mij­loacelor de producție cu 3,9% și producția de bunuri de consum cu 10,5%. La principalele produse s-a atins urmă­torul nivel : 1954 în% față de 1953: Mobilă 129,6 Producția de tractoare, mașini și unelte agricole, în comparație cu anul 1953, a atins următorul nivel : Tractoare pe șenile cu motor Diesel de 35 C.P. 103,7 Pluguri cu tracțiune meca­nică 388,1 Pluguri­ universale și rever­sibile cu tracțiune ani­mală 291,8 Pluguri de vie cu tracțiune animală 93,6 Cultivatoare cu tracțiune mecanică 247,0 Grape cu colți cu tracțiune mecanică cu 2 și 3 cîmpuri 282,4 Semănători de cereale cu tracțiune mecanică 103,7 Seceră­tori-legători 105,5 Greble mecanice cu tracțiune animală 437,7 Batoze de cereale 97,6 Aparate portabile de stro­pit via 183,8 Tocătoare de nutreț acționate manual 265,0 Cașmale și lopeți forjate 99,1 Greble 149,1 Piese de schimb pentru ma­șini agricole cu tracțiune mecanică 449,7 Piese de schimb pentru trac­toare agricole 234,9 Piese de schimb pentru plu­guri cu tracțiune animală 334,8 Creșterile importante obținute în anul 1954 față de anul 1953 la producția de mașini și utilaje agricole și piese de schimb arată atenția deosebită acordată întăririi și dezvoltării bazei tehnico-ma­­teriale a agriculturii. Ca urmare a măsurilor luate de guvern, producția bunurilor de consum a crescut în semestrul 11.1954, comparativ cu se­mestrul 11.1953, astfel: la carne cu 62,1%, slănină cu 108,7%, preparate și conserve de carne cu 78,5%, pește cu 12,3%, lapte de consum cu 35,4%, unt cu 18,5%, brînzeturi cu 16,7%, săpun cu 26,3%, țesături de bumbac cu 19,5%, țesă­turi de lînă cu 7,0%, țesături de mătase cu 19,3%, tricotaje de bumbac cu 7,3%, ciorapi de bumbac cu 8,8%, confecții de bumbac pentru copii cu 89,6%, confecții de lînă pentru copii cu 56,2%, articole de menaj din sticlă cu 38,7%, porțelan de menaj cu 12,9%, aparate radiorecepție cu 214,0%, aparate electrocasnice cu 190,5%, mobilă cu 40,3%, precum și la alte bu­nuri de consum. S-a acordat o atenție deosebită produc­ției de sortimente corespunzătoare cereri­lor sporite ale populației. Astfel, în cursul anului 1954, la o creștere a producției de țesături de lînă de 3,7%, stofele pentru lodene au crescut cu 40,4% ; la o creș­tere a țesăturilor de bumbac de 6,9% pro­ducția de sibir a crescut cu 27,9%, de ca­tifea’cord cu 54,5%, de poplinuri pen­tru cămăși cu 67,2% , la o creștere a țe­săturilor de mătase de 10,6%, producția de țesături imprimate a crescut cu 37,3%. In industria alimentară, la o creștere a producției de pîine de 0,6%, producția de pîine albă și specialități a crescut cu 18,0% ; la o creștere a producției de pre­parate de carne de 38,8%, producția de crenvurști și debrețini a crescut cu 83,0%; la o creștere a producției de produse za­haroase de 16,9% la Ministerul Industriei Alimentare, produsele de cofetărie cresc cu 28,3%. De asemenea, s-a fabricat pentru prima dată in țară „vinilinul”, înlocuitor de piele, din care se confecționează diferite obiecte de consum. In cursul anului 1954 s-a îmbunătățit folosirea utilajului în industrie față de anul 1953. Astfel, în industria petrolului a crescut viteza medie de foraj la exploa­tare ; în industria siderurgică a crescut indicele de utilizare a laminoarelor . In industria textilă s-a îmbunătățit folosirea mașinilor de filat și a războaielor de țe­sut bumbac ; în industria alimentară a fost mai bine folosită capacitatea de pro­ducție a unor utilaje importante din fa­bricile de zahăr și a valțurilor pentru mă­cinatul griului. Mai sînt capacități de producție încă slab folosite, care constituie însemnate rezerve pentru lărgirea producției indu­striale. In cadrul Ministerului Industriei Meta­lurgice și Construcțiilor de Mașini nu s-au folosit în mod satisfăcător furnalele, cuptoarele de oțel Martin , la Ministerul Industriei Materialelor de Construcții nu s-a folosit întreaga capacitate de produc­ție a cuptoarelor de blinker. S-a continuat extinderea mecanizării la procesele grele și a celor care necesită un volum mare de muncă. Astfel, în exploa­tările carbonifere ale Ministerului indus­triei Cărbunelui indicele de mecanizare la transportul subteran a crescut de la 79,1% în 1953, la 88,1% în 1954, iar la tăierea în abataj de la 77,2% la 83,2% ; de ase­menea, a crescut mecanizarea lucrărilor în exploatările forestiere ale Ministerului In­dustriei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei. Unele ministere și organizații economice centrale n-au îndeplinit planul meca­nizării proceselor grele de producție și cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare s-a aplicat într-un mod nesa­­tisfăcțător față de posibilitățile tehnice ale întreprinderilor. Astfel, unele exploatări carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui, deși au fost dotate cu utilaje și mecanisme noi, n-au luat măsuri pen­tru introducerea și folosirea lor completă. Ca urmare a faptului că unele între­prinderi n-au folosit complet capacitățile de producție de care, dispuneau, n-au respectat normele de consum­­ a ma­terii prime, materiale, combustibil, au desfășurat un proces de producție nerit­mic, cu rebuturi și cheltuieli suplimen­tare inutile, planul de reducere a pre­țului de cost în industrie n-a fost înde­plinit în întregime. Ministerele și organizațiile economice centrale care n-au îndeplinit planul de reducere a prețului de cost într-o măsură mai mare sînt : Ministerul Industriei Materialelor de Construcții, Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei, Ministerul Industriei Metalurgice și Con­strucțiilor de Mașini, Ministerul Industriei Ușoare. In anul 1954 s-a continuat înzestrarea ramurilor industriei și ale economiei na­ționale cu tehnica nouă. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse și montate în țară au fost folo­site în industrie și transporturi cu rezul­tate satisfăcătoare. Pentru mecanizarea muncilor agricole, industria de construc­ții de mașini a produs noi tipuri de ma­șini și unelte agricole, cum sînt: grape netezitoare cu tracțiune mecanică, prăși­­tori cu tracțiune animală, iar pentru in­dustria alimentară noi utilaje ca : mașini de tocat carne de mare capacitate, prese mecanice pentru vin, centrifugă pentru analiza laptelui și altele. S-au pus la punct noi prototipuri de mașini și utilaje : motor cu combustie internă de 450 C.P., cu combustibil lichid, vagoane cisterne și de marfă de mare ca­pacitate, vagon de tramvai de viteză și de capacitate mare, transformator de mă­sură pentru tensiuni de 15/0,1 kV, cosi­toare cu tracțiune animală, zb­or centri­fugal, separator de lapte de mare capaci­tate și altele. In anul 1954, oamenii muncii din țara noastră au făcut noi propuneri de ra­ționalizare și perfecționare a procesului de producție. S-au aplicat peste 26.000 rațio­nalizări, inovații și invenții, care însu­mează economii anuale antecalculate în valoare de peste 330 milioane lei. I. îndeplinirea planului și creșterea producției industriale Planul anual al producției globale pe anul 1954 a fost îndeplinit pe întreaga industrie socialistă în proporție de 100,2%. Pe ministere și organizații economice centrale, planul anual al producției glo­bale a fost îndeplinit după cum urmează: Procentul îndeplinirii planului pe 1954 Ministerul Industriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini 96,4 Ministerul Industriei Petrolului 99,6 Ministerul Industriei Cărbunelui 102,4 Ministerul Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice 99,5 Ministerul Industriei Chimice 102,3 Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei și Celulozei 102,6 Ministerul Industriei Materialelor de Construcții 87,3 Ministerul Industriei Ușoare 99,4 Ministerul Industriei Alimentare 100,7 întreprinderile Industriei Locale și Gospodariei Comunale 100,9 întreprinderile Industriale ale Minis­terului Căilor Ferate 111,7 întreprinderile Industriale ale Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene 103,1 întreprinderile Industriale ale Ministerului Construcțiilor 97,5 întreprinderile Industriale ale Ministerului Culturii 106,0 Uniunea centrală a cooperativelor meșteșugărești 110.8 II. Dezvoltarea agriculturii Potrivit Hotărîrii plenarei lărgite a Co­mitetului Central al P.M.R. din 19—21 august 1953, în anul 1954 s-a realizat un progres însemnat în dezvoltarea produc­ției agricole, în vederea ridicării nein­cetate a nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră. Au fost luate serie de­ măsuri importante în vederea sporirii producției agricole, prin conso­lidarea bazei tehnicomateriale a agricul­turii, prin întărirea organizatorică a u­nită­ților agricole socialiste, precum ș prin cointeresarea materială, a țărănimi muncitoare. In cursul anului 1954, stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile agrico­le de stat au fost înzestrate cu 5600 trac­toare (socotite în tractoare de 15 C.P.) cu peste 3100 pluguri de tractor, 460 combine autopropulsate, 900 batoze, 1310 seceră­tori-legători, 1930 cultiva­toare,­ cu peste 2000 semănători, precum și cu alte mașini și unelte agricole. Numărul cadrelor tehnice din agricul­tură a crescut față de anul 1953 cu 460 ingineri agronomi, 200 ingineri zooteh­­niști și medici veterinari, 2.930 tracto­riști și 150 ingineri silvici. Totodată­ au fost îndrumate spre agricultură peste 4500 de noi cadre tehnice cu pregătire medie.. Un ajutor important a fost dat sectorului socialist al agriculturii de că­tre cei 1.000 tehnicieni din alte ramuri ale economiei naționale care au plecat să lucreze în agricultură. De asemenea, un număr de peste 2500 lucrători din a­­gricultură au terminat în anul 1954 di­ferite cursuri de calificare. In cursul anului 1954, țărănimea mun­citoare cu gospodării individuale a pri­mit sprijin di­n partea statului în vederea sporirii producției agricole, prin aprovi­zionarea cu mai multe unelte agricole și materiale de construcție, prin folosirea mașinilor din cele cca. 3800 centre și subcentre de închiriat mașini agricole ale cooperativelor de consum sătești, prin a­­cordarea de semințe de sol. De asemenea, s-a dat un sprijin mai mare prin stațiu­nile de mașini și tractoare, care ,au efec­tuat, pentru gospodăriile țărănești indi­viduale, cu 57 la sută mai multe lucrări agricole ca in anul 1953. (Continuare in pag. 2-a) 1954 în­­ Energie electrică 108,2 Cărbune brut 101,0 Țiței extras 107,5 Gaz metan 104,4 Petrol lampant 103,1 Gaze lichefiate 123,4 Minereuri de mangau 151,6 Minereuri cuprifere 123,9 Fontă 94,8 Oțel 87,5 Cazane cu aburi industriale tip locomobilă 124,3 Locomotive cu aburi pentru ecartament normal 162,5 Strunguri 102,2 Rulmenți 132,7 Hîrtie 103,9 îngrășăminte chimice pentru agricultură 299,2 Coloranți organici 110,1 Anvelope auto-moto 126,1 Geamuri trase 116,9 Carne 11543 Uleiuri comestibile 135,1 Slănină crudă 140,7 Preparate de carne 138,8 Conserve de carne 150,9 Pește 111,6 Conserve de pește 135,3 Paste făinoase 105,7 Biscuiți 114,5 Lapte de consum 127,4 Unt 104,7 Produse zaharoase ,121,0 Conserve de legume 120,9 Bere 109,4 Țuică și rachiuri naturale 122,3 Vinuri 107,1 Țigări, țigarete, tutun 115,4 Săpun 110,8 Țesături de bumbac 106,9 Țesături de lînă 103,7 Țesături de mătase 110,6 Tricotaje și ciorapi de bum­bac 103,2 Tricotaje de mătase 102,2 încălțăminte de cauciuc 114,4 Tucerie comercială 121,6 Mașini de gătit cu 2, 3 și 4 ochiuri pentru combustibil gazos 160,1 Articole de menaj din tablă zincată 182,7 Articole de menaj din sticlă 119,3 Mașini și aparate electro­­casnice 207,6 Aparate radiorecepție 211,8

Next