Apărarea Patriei, martie 1955 (Anul 11, nr. 49-75)

1955-03-01 / nr. 49

Marți 1 martie 1955 Nr. 49 (266) Consfătuirea fruntașilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obținerii unor recolte bogate -A- tV Raportul tovarășului C. Popescu, ministrul Agriculturii și Silviculturii In prima parte a raportului său, tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii și Sil­viculturii, a arătat sarcinile care au stat în fața agriculturii în anul 1954 și rea­lizările obținute. Datorită măsurilor luate de partid și guvern pentru dezvoltarea agriculturii și eforturilor susținute de­puse de oamenii muncii de pe ogoare, în anul 1954 sarcinile de producție au fost realizate în mod satisfăcător. In ce privește cerealele, față de producția pla­nificată de 8.870.000 tone cereale, s-au realizat peste 9.000.000 tone cereale. A­­ceste rezultate importante în creșterea producției agricole au avut ca urmare îmbunătățirea aprovizionării populației. Raportorul a arătat în continuare că în campaniile agricole din anul 1954 s-au manifestat o serie de lipsuri care privesc direct Ministerul Agriculturii și Silvicul­turii, organele agricole de la regiuni și raioane, precum și comitetele executive ale sfaturilor populare. Lucrările agricole din toamna anului 1954 se deosebesc, de cele executate în anii trecuți, în primul rînd prin volumul lor, care este maximum de volum ce s-a realizat pînă acum în țară la noi, și prin calitatea lor. In toamna anului 1954, însămințările s-au efectuat în condiții agrotehnice mult superioare anilor trecuți. A fost însămîn­­țatâ cu mașina în rînduri o suprafață de aproape 1.400.000 hectare, din care peste 84.000 hectare în rînduri încrucișate. In acest an trebuie realizată o recoltă de cel puțin zece milioane tone cereale, o producție medie de 2.000 kg. porumb (boabe) la hectar, precum și recolte spo­rite la toate culturile și îndeosebi la grîu, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, legume etc. Condiții pentru îndeplinirea acestor sarcini au fost create încă din toamna anului 1954 prin realizările ob­ținute în ceea ce privește însămințările, arăturile adinei de toamnă și desțeleni­rile, precum și prin pregătirile și măsuri­le tehnico-organizatorice luate pînă acum. După ce a arătat rezultatele obținute în executarea reparațiilor la mașini și tractoare, raportorul a subliniat lipsurile existente și măsurile ce trebuie luate de către sfaturile populare, organele agri­cole, conducerile unităților agricole și ale întreprinderilor industriale pentru terminarea grabnică a reparațiilor la toate tractoarele, mașinile și uneltele ce vor fi folosite la muncile agricole de primă­vară Insistînd asupra cîtorva din factorii care asigură obținerea de recolte bogate, raportorul a subliniat importanța folo­sirii bălegarului de grajd ca îngrășă­­mînt, a semințelor de soi, bine curățate și tratate etc. Ținînd seama de ceea ce am făcut pînă acum — a arătat tov. C. Popescu — trebuie să subliniem că mai avem de executat alături de primăvară pe suprafață de 3.600.000 hectare teren ră­­­mas nearat din toamnă și însămînțarea­ a­­tît a acestei suprafețe cit și a celor 2.500.000 hectare arate adine din toam­nă. In această primăvară trebuie să se în­­sămînțeze numai cu porumb 3.300.000­ ha. Sporirea producției agricole, cere mo­bilizarea completă și susținută a tuturor forțelor din agricultură pentru executa­rea lucrărilor la timp și după metodele agrotehnice înaintate la toate culturile, începînd de la semănat și pînă la recol­tat și păstrarea produselor. Acest lucru este posibil, dar el nu se va înfăptui de la sine. Se cere ca toate organele agricole să fie convinse de importanța acestei munci și zi de zi să ducă o activitate sus­ținută în mijlocul oamenilor muncii de pe ogoare. Cu ajutorul parcului bogat cu mașini și tractoare și al atelajelor de care dispu­nem și folosind experiența anilor trecuți, putem fi siguri că printr-o planificare și organizare chibzuită a muncii, prin mo­bilizarea masivă a tuturor forțelor și mij­loacelor de lucru campania muncilor agri­cole din primăvara anului 1955 se poate termina în cel mult 30 zile bune de mun­cit în cîmp. Apoi vorbitorul a arătat în mod amă­nunțit care sînt sarcinile imediate ale or­ganelor agricole, subliniind că acestea sînt datoare să lupte în permanență îm­potriva practicilor dăunătoare din unele regiuni și raioane, care fac ca producția să fie scăzută. In încheiere vorbitorul a spus : garan­ția realizării unei producții sporite la hec­tar constă în mobilizarea tuturor forțelor din agricultură , a lucrătorilor din u­­nitațile agricole socialiste, a harnicei noa­stre țărănimi muncitoare. Ministerul A­­griculturii și Silviculturii își ia sarcina să trimită în sprijinul lor tehnicieni cu dragoste de meserie, hotărît să lupte pen­tru aplicarea în practică a metodelor a­­grotehnice înaintate și a experienței frun­tașilor recoltelor bogate din U.R.S.S. și a celor din țara noastră. Tehnicienilor le revine sarcina de a munci în perma­nență în mijlocul țăranilor muncitori, să-i ajute și să-i sfătuiască cum și cînd tre­buie făcute lucrările pentru obținerea de recolte cit mai mari. Țăranii noștri sînt dornici de învățătură, ei îi primesc cu dragoste, și încredere pe specialiști. Obținerea unor recolte bogate în acest an la toate culturile depinde de munca noastră a tuturor, de hărnicia și price­perea cu care milioanele de țărani mun­citori vor munci pentru executarea la timp și în bune condiții agrotehnice a tuturor muncilor agricole de primăvară, vară și de toamnă. Astăzi vorbesc pentru a doua oară aici la București, în fața conducerii partidu­lui nostru și în fața fruntașilor în recolte bogate. Anul trecut, cînd am fost la consfă­tuire, în cuvîntul pe care l-am avut, am spus că vorbesc cu rușine fiindcă vor­besc numai în numele meu personal , astăzi pot vorbi în numele mai multora. Angajamentul pe care mi l-am luat l-am îndeplinit într-o măsură. Am făcut în co­muna Pătrăuți, cu ajutorul comitetului raional de partid și al sfatului popular, o întovărășire. Anul trecut, cînd am ve­nit aici, am avut o producție la hectar de 28.000 kg. de cartofi. Anul acesta, am depășit-o. Din cele ce am învățat la con­sfătuire, prin munca depusă și cu ajuto­rul tehnicienilor care ne-au îndrumat, am putut să obțin 33.000 kg. la hectar. ..Nu m-am mulțumit ca numai eu să lucrez bine, ci am căutat, după ce am ve­nit de la București, să antrenez și pe alți cetățeni din comuna noastră și din alte comune ale raionului. Atunci eram vreo 10 fruntași, astăzi din zece s-au ivit sute și la consfătuirea raională m-au chemat la întrecere. In comuna Pătrăuți în fiecare an se pierd aproape 60 ha. teren pe care se cultivă in. Eu am crezut la început că poate oamenii nu-l pun așa cum trebuie, și anul trecut, voluntar, m-am dus la fa­brica de in și am spus : „Dați-mi să­­mînță“. Mi-au dat și cum a dispărut o­­mătul un pic am și arat și am însămînțat in. M-am gîndit să fiu fruntaș și la in. M-am dus în pădure și am luat vreo 7 țuhali (saci mari) de cenușe, gîndind că este și un îngrășămînt bun și distruge și puricii. Inul a ieșit bine. Cînd a fost cam de un centimetru, un tovarăș vine și-mi spune : „Măi tovarășe, unul tău e negru“. Fug acolo și văd milioane de purici. După ce l-am tratat cu DDT, unul a apă­rut mai verzui. A dat o ploaie și din nou au apărut puricii aceia. Amu, noi la Suceava avem un laborator. Am întrebat pe un tovarăș . ..Cum este, to­varășă, cu puricii aceia ?“ Nu mi-a dat nici un rezultat. Eu cred că ei trebuie să ne sprijine și să caute locul potrivit inului.­buie să dea cadrelor tinere trimise să lucreze în gospodăriile colective un aju­tor la fața locului. Spun aceasta pentru că se obișnuiește ca tehnicienii tineri care sînt repartizați în S.M.T. să fie tri­miși la gospodăria colectivă, iar ingine­rul șef al S.M.T.-ului nu mai vine să le dea ajutor practic. Cuvîntul tov. Teodor Rodenciuc, membru al întovărășirii agricole din comuna Pătrăuți, raionul Suceava Aspect din sală in timpul lucrărilor Consfătuirii Redăm mai jos cîteva din discuțiile purtate în cadrul lucrărilor consfătuirii Cuvîntul tov. Filip Marin, președintele gospodăriei agricole colective din comuna Belitori, raionul Roșiori de Vede, regiunea București Prima grijă a conducerii gospodăriei­­ a arătat vorbitorul — a fost aceea de a organiza bine brigăzile, după care au fost făcute pregătiri în vederea însă­­mințărilor de primăvară. La cultura porumbului s-a folosit me­toda semănatului în cuiburi așezate în patrat, pe o parte din suprafața reparti­zată pentru această cultură. Producția obținută la porumbul semănat prin me­tode obișnuite a fost de 2.500 kg. boabe la hectar, iar la porumbul semănat în cuiburi așezate în patrat, de 3.000 kg. la hectar. Datorită acestor rezultate, cu prilejul prezentări dării de seamă, adunarea ge­nerală a luat hotărîrea ca anul acesta întreaga suprafață s-o însâmînțăm în cuiburi așezate în patrat. iată cum am obținut aceste recolte. Imediat după recoltarea păioaselor S.M.T.-ul Odobeasca a dezmiriștit în­treaga suprafață. In primăvară, am gră­­pat, înainte de a începe semănatul po­rumbului, S.M.T.-ul a executat cultiva­­ția pe întreaga suprafață. Prima dată cum a răsărit porumbul și s-au ivit două foi, am lucrat pe întreaga suprafață cu prășitoarea. După aceasta, am executat 2 praștie cu sapa. Dacă am fi executat și a treia prășită, noi am fi obținut o recoltă mai mare, cu toate greutățile în­­tîmpinate din cauza condițiilor naturale neprielnice. In medie, pe comună, gos­podăriile individuale au obținut doar 1200 kg. de porumb la hectar. In 1953, noi am însămînțat cu grîu 17 hectare loi semincer ; s-a aplicat ma­joritatea măsurilor care să influențeze asupra măririi producției la hectar. In­­sămînțarea s-a făcut după o cultură de mazăre. Desmiriștitul a fost făcut imediat, arăturile au fost făcute încă din vară, iar semănatul s-a făcut în cruce. Aceasta a făcut ca producția la hectar să fie în a­­cest an de 1700 kg. Pe celelalte supra­fețe însămînțate cu grîu, noi am obținut o producție mai mică și aceasta din cau­ză că am întîrziat pînă la începutul lui noiembrie cu însămințările. Recoltele obținute în gospodăria noas­tră au fost un imbold pentru țăranii mun­citori cu gospodării individuale și înto­­vărășiții din comuna Pîrlița. Tovarășii din întovărășire au venit și ne-au rugat să-i ajutăm să-și organizeze munca. Noi am făcut acest lucru. Noi avem posibilități de a obține re­colte mult mai mari. Considerăm că da­torită ajutorului prețios pe care l-am pri­mit prin trimiterea unui inginer, anul acesta vom obține recolte mult mai mari. Ne angajăm în fața partidului și guvernului că ne vom strădui să obținem, peste 3000 kg. porumb boabe la hectar. In încheiere tov. Filip Marin a arătat că conducerea S.M.T.-urilor trebuie să fie obligată să răspundă alături de consi­liile de conducere din gospodării, pen­tru îndeplinirea planului de producție. Consider că tovarășii din S.M.T. tre­ APĂRAREA PATRIEI Cuvîntul tov. Vasile Voichiță, Erou al Muncii Socialiste, șef de brigadă la S. M. F. Sînmicolaul Mare, regiunea Arad Tovarășul Vasile Voichiță s-a ocupat la început de organizarea muncii în bri­gadă. In primul rînd — a spus el —■ am asi­gurat în bune condiții hrana și cazarea tractoriștilor. Tractoriștii din brigada mea lucrează în 2 schimburi. Am asigu­rat terenul pentru fiecare tractorist, în­ așa fel­­ ca el să poată realiza norma pe care o avea cu 150 la sută și chiar cu 200 la sută. Rezultatul obținut de brigadă în 1954 : am îndeplinit planul în proporție de 225 la sută , am făcut economii de carburanți de 36.105 kg., am economisit 7 reparații curente și 7 îngrijiri numă­rul 6. Salariul mediu obținut de tracto­ristul Bogdan Gheorghe a fost de 1.511 lei lunar, iar tractoristul său de schimb, I. Bordana, a avut un salariu mediu lunar de 1.210 lei. In ce privește organizarea muncii la reparații, noi am făcut reparații cu oa­menii din­­ brigadă ; fiecare brigadă și-a reparat tractoarele și plugurile cu care a lucrat. Pentru a contribui și mai mult la reali­zarea celor 10.000.000 tone cereale, eu am o propunere , de­ cînd sînt eu în S.M.T. Sînnicolaul Mare, am primit tot felul de mașini și unelte pentru agri­cultură. Dar noi întîmpinăm unele greu­tăți la îngrijirea mașinilor. Noi știm că pentru a obține rezultate frumoase tre­buie să ne îngrijim bine tractoarele mașinile noastre. De aceasta depinde te­și­tul. Trebuie să arăt că fiecare mașină pe care o primim vine cu cîte o pompă de gresat de mină. Dar rar găsim o pompa care să corespundă. Aceasta este în dauna îngrijirii mașinilor. La fel se întîmpla cu secerătorile-le­­gători. Eu am anul acesta 3 seceratori noi, două din anul 1954 și una din anul 1953; pe cea din 1953 am reușit să reparăm noi și ea leagă fară întrerupere. o Cu celelalte n-am reușit insă. Vreau să arăt ce lipsuri ale secerătorilor ne-au îngreunat munca. Axa motrice care angrenează toate piesele seceratori­i este foarte slabă; are un știft în grosi­me de 8-10 mm. ; dacă-i dăm o gaură mai groasă, trebuie să schimbăm 2-3 axe pe zi. Dacă punem știftul normal din fa­brica, se taie de 3-4 ori pe zi și ne tre­buie cite jumătate de oră ca să-l repa­răm. La fel cu dinții de la mașină care sînt fixați cu șuruburi făcute dintr-un mate­rial slab. Dacă se strînge piulița, s-a dus ghiventul , sînt piulițe care nu corespund și se întîmplă să se deplaseze de la lo­cul lor sau să rupă axa secerătorii. O altă greutate pe care o avem în muncă este cu plugurile cu 3 brazde, care au 4 nituri de fixare și cînd trebuie să facem o arătură de 22-25 cm., dacă terenul este tare, trebuie să schimbăm tropițele și nu avem cum. La fel se întîmplă și cu plugul cu 5 brazde ; acestea sînt slabe, se îndoaie u­­șor, se deformează. Propunem ca toate mașinile acestea, în special plugurile pentru tractoare K.D. să fie construite din materiale mult mai rezistente. Cuvîntul tov. Gh. Covrig, țăran muncitor din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară Am avut în 1954 o recoltă medie hectar de 54.413 kg. sfeclă de zahăr, la a spus țăranul muncitor Gh. Covrig din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară. Vreau să arăt felul cum am lu­crat. In vara anului 1953 am secerat griul și imediat am făcut dezmiriștitul, iar toamna am cărat pe acest teren în­grășăminte pe care le-am făcut acasă din pleavă și din gunoaiele mărunte din 1953. Gunoiul l-am cărat la mijlocul lu­nii noiembrie timp de două zile, iar treia zi l-am băgat sub brazdă la 20-23 a­cm. și l-am lăsat așa toată iarna. Primă­vara, cînd a venit timpul să ieșim la cîmp, am dus mai întîi îngrășămintele chimice cuvenite pe 22­­ ami și le-am îm­prăștiat la suprafață. Acest lucru l-am făcut ce la 29—30 martie. A doua zi, după ce am împrăștiat îngrășămintele chimice am pus cu mașina sămînța faro­­rizată, primită de la centru. După vreo 6 zile, m-am dus să văd cum a răsărit. Sfecla se vedea. A doua zi am mers să prășesc pe rînduri. Intr-o zi am terminat, deoarece 22 ani nu este așa mult. După 9 zile m-am dus pentru rărit. Am zărit cu sapa potrivită pentru răritul sfe­clei. După răritul sfeclei m-am apucat de sapa porumbului. Am terminat porumbul de săpat o dată și apoi am zărit sfecla a doua oară. După ce am săpat porumbul a doua oară am făcut a treia sapă a sfe­clei Pe urmă a venit timpul secerei păioa­selor. După ce am terminat de secerat mi-am luat nevasta și fiul și m-am dus la ogorul cu sfeclă și am smuls buruie­nile. După ce am recoltat sfecla am trans­portat-o la baza de recepție din comună și am văzut că mi-au ieșit 54.413 kg. la hectar, la 22 ari un vagon și 57 măji și 80 kg. Pentru recoltă bogată am primit aju­tor din partea organizației de bază și din partea conducerii fabricii de zahăr din Tg. Mureș. îmi iau angajamentul ca, în ciuda unel­tirilor ațîțătorilor la un nou război, să lu­crez cu mai multă rîvnă și să îndemn ce­tățenii din comună să muncească la fel ca mine, pentru a putea obține în 1955 o producție mai ridicată ca în 1954 Ședințele din ziua de 28 februarie Ședința de luni dimineața a consfătuirii a fost prezidată de Iov. P. Borilă, vice­președinte al Consiliului de Miniștri. In continuarea discuțiilor au luat cu­vîntul : acad. prof. Traian Săvulescu, pre­ședintele Academiei R.P.R., Gheorghe Pop, secretar al Comitetului regional P.M.R.—Craiova, Ioan Zaporojan, direc­torul gospodăriei agricole de stat Jegălia, regiunea Constanța, Septimiu Munteanu, directorul gospodăriei agricole de stat din comuna Peciul Nou, regiunea Timișoara, Florian Sava, directorul S.M.T.—Podul Iloaiei, regiunea Iași, Marin Tudor, teh­nician de circumscripție agro-zoo-veteri­­nară, comuna Brădești, regiunea Craiova, Gheorghe Doicin, președintele gospodă­riei agricole colective din comuna Con­­țești, regiunea București, Grigore Chiș­­leanu, șeful direcției agricole regionale Galați, Maria Bordan, șef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din comu­na Șelimbăr, regiunea Stalin. In ședința de după amiază, prezidată de tov. C. Popescu, ministrul Agricultu­rii și Silviculturii, au luat cuvîntul : Pe­tre Roșu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Mărgineni, re­giunea Bacău, Ana Jianu, tehnician la­­ secția agricolă a sfatului popular al ra­ionului Negrești, regiunea Iași, Grigore Mărgineanu, țăran muncitor cu gospodă­rie individuală din Aiud, regiunea Cluj, Virgil Actarian, directorul uzinei de trac­toare .,Ernst Thälmann“ din Orașul Stalin, Jiva Stoiadinovici, țăran muncitor întovărășit din comuna Radimna, regiu­nea Timișoara, ing. Nicolae Ștefan, loc­țiitor al ministrului Agriculturii și Silvi­culturii, Margareta Tomulescu, președin­tele sfatului popular al comunei Gruia, regiunea Craiova. Lucrările continuă. (Agerpres). __ ^ Nota Guvernului Republicii Populare Rom­îne adresată Guvernului Elvețian în legătură cu atacul banditesc fascist împotriva Legației R. P. R. la Berna La 28 februarie a.c. însărcinatul cu Afaceri al Elveției la București, A. Pa­­rodi, a fost invitat la Ministerul Aface­rilor Externe unde i s-a înmînat o notă cu următorul conținut : ,,Guvernul romîn reține faptul că în Nota sa din 18 februarie 1955 guvernul elvețian își exprimă regretul în legătură cu agresiunea împotriva Legației Re­publicii Populare Romîne la Berna și ca deplînge moartea lui Aurel Șețu. Guvernul romîn consideră necesar ca în legătură cu răspunsul guvernului el­vețian să facă următoarele observații : 1. In notele sale din 15 și 16 februarie guvernul romîn a atras atenția asupra răspunderii care revine guvernului elve­țian în conformitate cu obligațiile sale in­ternaționale de a garanta inviolabilitatea localului și a arhivelor, persoana și viața membrilor misiunii diplomatice romîne aflate pe teritoriul Elveției. Guvernul romîn a cerut guvernului elvețian restabilirea neintîrziată a imu­nității diplomatice a Legației R.P.R. la Berna, măsuri pentru salvarea vieții lui Aurel Șețu, arestarea și extrădarea cri­minalilor și a atras atenția că autorită­țile elvețiene tergiversează luarea mă­surilor necesare. Guvernul elvețian, în răspunsul său, arată că este supărător surprins deoa­rece guvernul romîn ar reînoi împotri­va sa acuzații care ar fi grăbite și fără fundament. Guvernul romîn consideră că supără­toare n-ar trebui să fie demersurile gu­vernului romîn ci situația care s-a creat prin agresiunea săvîrșită pe teritoriul El­veției de banda de teroriști fasciști, a­­gresiune care n-a fost nici pînă în pre­zent condamnată și infierată public de către guvernul elvețian. Cu­ privește demersurile guvernului romîn ele erau cu totul legitime, dat fiind starea de lucruri creată și care, după cum se știe, a provocat indigna­rea opiniei publice internaționale. Guvernul romîn este nevoit să con­state că în aceste împrejurări autorită­țile elvețiene nu au acordat atenția cu­venită demersurilor sale. In legătură cu măsurile pe care le-au inițiat autoritățile elvețiene pentru a res­tabili imunitatea diplomatică a Legației, nu s-ar putea să nu se rețină unele as­pecte stranii. Astfel cei cîțiva criminali în timpu cînd erau înconjurați de forțele poliție­nești au avut toate posibilitățile să facă declarații destinate presei în scopuri di­versioniste, să se intîlnească cu polițiști și să ducă negocieri, precum și să im­pună condiții care să fie acceptate de numeroasele forțe polițienești ce stăteau în jurul Legației. Prezența în imobil, în primele ore ale agresiunii, a unei părți din personalul Legației, — motiv invocat de autorită­țile elvețiene pentru a­ justifica întîrzie­­rea în restabilirea imunității diplomati­ce a Legației — nu poate explica de ce au trebuit să treacă 33 de ore de la sal­varea acestora și pînă la curățirea se­diului misiunii de elementele criminale. Este oare posibil să fie considerată normală o astfel de situație ? Ea tre­zește o îndoială justificată că autorită­țile elvețiene ar fi luat toate măsurile posibile pentru a restabili imunitatea diplomatică a Legației. Cu­ privește faptul că nu s-au luat măsuri pentru salvarea lui Aurel Șețu, grav rănit de banda de criminali, cit mai devreme posibil, deși poliția a fost înștiințată încă în cursul nopții că el se află rănit în curtea Legației, e de remarcat că nici o piedică nu a putut sta în calea unui asemenea act uman și conform cu datoria unei autorități a că­rei primă misiune este să protejeze vic­timele agresiunii împotriva agresorilor. 2. Guvernul romîn este surprins să constate că guvernul elvețian se situează pe poziția de a declina răspunderea ce-i revine cu privire la garantarea imuni­tății diplomatice a Legației romîne și a membrilor misiunii, neținînd seama de normele fundamentale de drept interna­țional consacrate și acceptate în rela­țiile dintre state potrivit cărora statele au obligația de a asigura misiunilor di­plomatice o protecție deosebită și de a lua măsuri corespunzătoare pentru pre­venirea atingerilor ce s-ar putea produce din partea oricui imunităților și privilegii­lor diplomatice ale reprezentanțelor sta­telor străine. Aceste obligații, unanim recunoscu­te, fac ca responsabilitatea statului să fie pusă în cauză în cazul în care pe te­ritoriul său se produce un act de vio­lență împotriva unei misiuni diplomati­ce străine, chiar dacă se datorează nu­mai lipsei de vigilență sau de atenție din partea autorităților. Se pune in mod firesc întrebarea, care a fost cu putință ca în capitala Elve­ției, Legația R.P.R. să fie atacată fără ca poliția, care are obligația de a asigu­ra paza Legației, să se seziseze luînd măsurile necesare de prevenire și apă­rare ? Or, în cazul de față se vede că a fost cu putință ca o bandă purtînd numeroase arme să treacă frontiera sau să se con­stituie pe teritoriul Elveției, să stabi­lească legături cu complicii, să pregă­tească în mod minuțios atacul și să trea­că la săvîrșirea lui la sediul Legației R.P.R. în centrul capitalei Elveției, fără ca autoritățile elvețiene să fi intervenit în niciuna din faze. Rezultă în mod evident că autorități­le elvețiene au omis să ia­ măsurile de protecție care ar fi putut să împiedice săvîrșirea unui astfel de atac împotriva Legației R.P.R. Pentru întreaga opinie publică a de­venit limpede că această crimă a fost pusă la cale de grupele fasciste teroriste, de elemente ale fostei­ organizații na­ziste ,,Garda de fier“ fugite din Romî­­nia pentru a nu da socoteala în fața po­porului romîn de crimele și fărădelegile lor Acești criminali, în ura lor împotriva țării pe care au trădat-o, în neputința lor, au recurs la asasinat și jaf, metodă ce a caracterizat din totdeauna „Garda de fier" și căreia i-au căzut victimă la timpul său, după cum se știe, numeroși oameni politici și cetățeni din Romînia. E de menționat faptul că numai la cî­teva zile după comiterea agresiunii, au­toritățile elvețiene au îngăduit manife­stări ale emisarilor bandelor teroriste. Astfel, în ziua de 19 februarie, M. Făr­­cășanu și B. Niculescu, doi cunoscuți șefi ai teroriștilor, au făcut, la Geneva, în cadrul unor declarații publice, apo­logia crimei săvîrșite și au îndemnat la noi acte criminale împotriva Republicii Populare Romîne. Guvernul romîn insistă pentru ca să fie luate măsuri eficace pentru interzi­cerea pe teritoriul elvețian a activității indivizilor, bandelor și organizațiilor te­roriste îndreptate împotriva Republicii Populare Romîne. 3. Invocind legislația internă elveția­nă și lipsa unui tratat de extrădare în­tre Romînia și Elveția, guvernul elve­țian afirmă în Nota sa că nu va putea da urmare cererii de extrădare făcută de guvernul romîn. Față de caracterul deosebit de grav al atacului banditesc fascist săvîrșit împotriva Legației R.P.R. la Berna și de asasina­rea lui Aurel Șețu, față de indignarea profundă care a cuprins opinia publică romînă, guvernul romîn consideră că ex­trădarea bandei de criminali legionari se impunea ca un act legitim și o repa­rație justă cuvenită Republicii Populare Romîne și își rezervă dreptul de a re­veni în această chestiune. Guvernul romîn ia act de declarația guvernului elvețian că va urmări pe­­ a­­gresori. Guvernul român trebuie să constate cu regret că cu toate, insistențele sale nici pînă în prezent guvernul elvețian nu i-a comunicat numărul celor arestați, iden­titatea lor și numărul celor care au eva­dat Pentru tot timpul cît banda de tero­riști se află în cercetarea justiției elve­țiene, guvernul romîn insistă pe lingă guvernul elvețian asupra următoarelor : a) Să fie luate toate măsurile nece­sare pentru cercetarea multilaterală a celor petrecute, descoperirea tuturor vi­novaților și găsirea tuturor firelor care duc la organizatorii atacului teroriștilor. b) însărcinatul cu Afaceri al R.P.R. la Berna să asiste în numele statului ro­mîn ca parte lezată la interogatoriul in­culpaților și la administrarea probelor conform art. 118 din legea federală de procedură penală. c) Guvernul romîn să fie informat de către guvernul elvețian asupra mersului anchetei și cercetărilor. Totodată guvernul romîn cere ca gu­vernul elvețian să acorde statului romîn despăgubiri pentru prejudiciile produse precum și despăgubiri familiei lui Au­rel Șețu. Guvernul romîn este convins că lua­rea în considerație a cererilor sale nu poate decît să contribuie la relațiile nor­male ce trebuie să existe între state. Guvernul romîn speră că, în intere­sul relațiilor normale dintre Republica Populară Romînă și Elveția, guvernul elvețian va satisface cererile sale legiti­me" (Agerpres). INFORMAȚII Duminică seara la Casa Ziariștilor din Capitală a avut loc un festival Topîrcea­­nu, prezentat de un colectiv de actori ai Teatrului Municipal, printre care St. Ciu­­botărașu, laureat al Premiului de Stat, Paul Sava, Benedict Dabija și alții. A urmat un program muzical interpretat de un grup de studenți de la conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu“. Au participat numeroși ziariști din Capitală și studenți ai Facultății de zia­ristică. * * * Duminică seara, la Casa Ziariștilor din Capitală, generalul Edward Buxlemm, membru al Consiliului Mondial al Păcii, președintele Ligii pentru emanciparea națională a Braziliei, care se află în țara noastră ca invitat al Comitetului Perma­nent, pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a vorbit ziariștilor romîni și studenților Facultății de ziaristică despre frumuse­țile și bogățiile patriei sale, despre lupta pe care o duce poporul brazilian pentru libertate, independența patriei și apăra­rea păcii. La sfîrșit, generalul brazilian Edgard Buxbaum a răspuns la unele întrebări puse de ziariști Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la nașterea marelui savant sovietic V. B. P’ilatov, comitetul A.R.L.U.S. al raionului Stalin și filiala din București a Societății Științelor Medicale organizează miercuri 2 martie, ora 18,30, în aula Bibliotecii centrale universitare din calea Victoriei, un simpozion privind rezultatele obținute în țara noastră prin aplicarea metodei lui V. B. Filatov — terapia cu țesuturi con­servate. Vor lua cuvîntul acad. Șt. Gh. Nicolau, acad. N. Hortolomei, acad. Șt. Milcu, prof. V. Manolescu, prof. S. Longhin, prof. R. Brauner și prof. O. Costăchel. (Agerpres) SUMARUL revistei„LUPTA DE CLASA“ organ teoretic și politic al Comitetului Central al P.M.R Nr. 2 din anul 1955 EDITORIAL : Să asigurăm un nivel înalt adunărilor și conferințelor de dări de seamă și alegeri ale organizațiilor de partid. Noi sarcini în fața comerțului socialist. M. VOICU ; Pentru creșterea necontenită a productivității muncii în industrie V. FLOREA : Al doilea Congres al scriitorilor sovietici. P. CORNESCU : Monopoliștii francezi și reînvierea militarismului german. Din experiența muncii de partid A. DUMA: Să întărim munca politică de masă în vederea îndeplinirii sarci­nilor privitoare la sporirea producției agricole. I. RADULESCU : Munca organizațiilor de partid din instituțiile de învl­­t mint superior pentru educarea studenților. Lecții și consultații I. MIRONESCU : Despre lucrarea lui F. Engels „Dialectica naturii“. Răspunsuri la întrebările cititorilor P. RADOVAN: Cum se constituie grupele mixte de partid și U.T.M. și cure sînt sarcinile lor. AL. VERȘANSCHI : Cum se pot constitui organizații de partid pe ateliere, sec­ții, schimburi etc. și care sînt atribuțiile lor­, cum se calculează cotizațiile de partid.

Next