Apărarea Patriei, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 77-99)

1955-04-02 / nr. 77

.1 I­g­a­z i'sv-Lt -IAM­ Pentru patria noastră, Republica Populara Romine­­ #APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 77 (2689) Simbătă 2 aprilie 1955 4 PAGINI — 20 BANI ..Drum bun“ (pag. 2-a) :......... ........... 11 ..... Maior N. Tăutu — Foileton : Condiții cît mai bune în casele de odihnă și sanatorii în cele mai pitorești locuri din țară, în cele mai frumoase stațiuni balneo­­climatice, acolo unde altădată huzureau exploatatorii sîngeroși ai poporului nos­tru, au fost organizate — prin grija partidului și guvernului — case de odih­nă și sanatorii pentru oamenii muncii. Predealul,­ Sinaia, Băile Herculane, Bu­­ziaș, Vasile Roaită, Sov­ata și alte minu­nate stațiuni găzduiesc în fiecare an zeci și zeci de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri, constructori înflăcărați ai so­cialismului, veniți să-și împrospăteze forțele, să-și fortifice organismul spre a obține apoi noi succese în lupta pen­tru întărirea și înflorirea patriei. Prin munca sa, poporul nostru mun­citor a creat asemenea condiții și mi­litarilor Forțelor noastre Armate. Ar­mata noastră are astăzi la dispoziție numeroase instituții medicale și case de odihnă unde ofițerii și angajații civili din cadrul M.F.A. — împreună cu soțiile — își pot reface sănătatea sau își pot pe­trece concediul de odihnă în mod plăcut și civilizat. Pentru copiii acestora vor funcționa și în acest an case de odihnă la munte și la mare. Sanatoriile militare sînt încadrate cu medici de­ specialitate și dotate cu apa­ratură modernă, care asigură celor in­ternați un tratament eficient De ase­menea, vilele și casele de odihnă M.F.A­. frumos mobilate, amenajate cu gust și încadrate cu personalul necesar, oferă condiții bune de recreare, din Condițiile de tratament și de recreare sanatoriile și casele de odihnă M.F-A. se îmbunătățesc din an în an. In sezonul trecut, de exemplu, pentru a se asigura un tratament corespunzător, sana­toriile au fost profilate, ținîn­du-se seamă de factorii balneari predominanți în fie­care stațiune. Medicii sanatoriilor milita­re, colaborînd cu direcțiile stațiunilor­­ și cu medicii de la unitățile sanatoriale ale Ministerului Sănătății,­­ au făcut unele studii și lucrări cu caracter medico-bal­­near, în vederea aplicării celor mai bune metode de tratament. Ofițerul Voicules­­cu Dan, care lucrează la un sanatoriu, a construit un aparat pentru dozarea presiunii hidrostatică a băilor, cu ajuto­rul căruia a putut prescrie — cu rezul­tate foarte bune — băile pentru cei bol­navi de inimă. Ofițerii armatei noastre vor ca anul acesta să-și petreacă și mai bine conce­diul de odihnă, să se bucure din plin de­­ frumusețile naturii. După munca depu­să în cursul anului pentru instruirea și educarea subordonaților, pentru întărirea capacității de luptă a subunităților și unităților, cei care vin la odihnă vor să găsească aici condiții mai bune decît în anul trecut. Această cerință, pe deplin justificată, trebuie satisfăcută prin munca tuturor acelora care răs­pund de sanatoriile și casele de odihnă ale armatei. Mun­ca în vederea asigurării materiale a sanatoriilor și caselor de odihnă trebuie să se intensifice. Răspunderea principa­lă a acestei sarcini cade în seama șefi­lor sanatoriilor și caselor de odihnă. Fi­ trebuie să se îngrijească în pri­mul rînd de asigurarea întregului per­sonal de care va fi nevoie la des­chiderea sezonului : medici de di­ferite specialități, lucrători politici, pro­pagandiști, instructori de sport, surori etc, călăuzindu-se în această direcție de grija pentru a crea cele mai bune condiții celor veniți la odihnă, ca și de experiența căpătată în anii trecuți. O altă sarcină principală a lor este să ia toate măsurile pentru primirea la timp a mobilierului care eventual este necesar și a tuturor articolelor mai de inventar, menite să asigure confortul a­­partamentelor din vilele și casele de o­­dihnă care­ vor funcționa în sezonul apro­piat. .. In sezonul trecut, la sanatoriul în care lucrează plutonierul Marin Vijulie, blocul alimentar n-a fost la înălțimea cerințelor. Nu numai la acest sanatoriu, ci, peste tot este necesar ca blocurile a­­limentare să funcționeze anul acesta mai bine ca anul trecut. Blocurile ali­mentare de la sanatorii și case de odih­nă trebuie încadrate cu personal califi­cat. In afară de aceasta, trebuie să se completeze frigiderele necesare, tacîmu­­rile și toate ustensilele pentru preparatul hranei în condiții de igienă corespunză­toare. Urmînd exemplul sanatoriului în care lucrează ofițerul Voiculescu Dan, să se organizeze în cît mai multe grădinițe de zarzavaturi, luîndu-se locuri din vreme măsuri pentru asigurarea necesa­rului de semințe de calitate, eventual și de răsaduri de la serele de stat, precum și a cîtorva unelte de lucrare a pămîn­­tului. Perioada concediului de odihnă tre­buie să constituie un prilej de recreare, de îmbogățire a cunoștințelor, de in­tensă activitate culturală. Pentru aceas­ta, bibliotecile sanatoriilor și caselor de odihnă trebuie să fie completate cu ul­timele­­ noutăți literare și științifice apărute. Organele politice sînt datoare să aibă în atenția lor și problemele legate de pregătirea materială a sanatoriilor și caselor de odihnă. Din vreme să întoc­mească planificarea acelora care vor fi trimiși ca lucrători politici sau ca in­structori sportivi. O grijă deosebită să se acorde instrui­rii acestora. Lucrătorii politici ce­­­ vor fi trimiși în stațiuni vor trebui ca în mun­ca lor să țină seama de specificul regi­unii și stațiunii ; ei au sarcina ca folo­sind ajutorul celor sosiți în sanatoriul sau casa de odihnă respectivă să orga­nizeze conferințe care să explice în mod competent și operativ principalele eveni­mente politice, interne și­ externe, sau conferințe pe teme științifice, să­ organi­zeze excursii, întreceri sportive, întîl­­niri tovărășești cu oamenii muncii veniți la odihnă și alte activități cultural-spor­tive. Pentru încadrarea sanatoriilor cu per­sonal medical este necesar ca spitalele să selecționeze cu grijă și să trimită la stațiunile balneo-climatice — planificînd din vreme această activitate — tovarăși cu o înaltă calificare în specialitatea lor. Lucrările de construcții care sînt în curs la unele sanatorii și vile trebuie să fie terminate la vreme. Deschiderea se­zonului să le găsească complet amena­jate, gata de a-și primi oaspeții. Orga­nele de construcții și cazare au datoria să grăbească lucrările de la sanatoriile unde lucreză ofițerii Postolache Gh. și Dreutel Ion, și în special cele de la sa­natoriul unde lucrează ofițerul Gherga­­ru C.,, lucrări, care sînt tărăgănate de multă vreme în mod nepermis. Pentru ca anul acesta­,cei veniți la cură, sau la­­ odihnă să aibă cele mai bu­ne condiții, se cere din partea coman­danților și șefilor să planifice concediile subordonaților eșalonate în timp. In fe­lul acesta se va asigura folosirea judi­cioasă a capacității sanatoriilor și case­lor de odihnă militare în tot sezonul de vară și se vor evita supraaglomerările, în special în lunile iulie și august. De asemenea, medicii din unități au datoria să examineze cu grijă pe cei care cer să fie trimiși în diferite stațiuni, pentru a le putea indica cele mai potrivite loca­lități balneo-climatice. Pentru inițiativa și spiritul gospodă­resc de care au dat dovadă, merită a fi evidențiați ofițerii M. Mustăcioiu și Gh. Costăchescu. Ei au luat din vreme mă­suri pentru ca lucrările de la unele case de odihnă, de care răspund, să fie termi­nate în cel mai scurt timp, obținînd pînă acum rezultate bune. Asigurarea celor mai bune condiții de tratament și recreare în sanatoriile casele de odihnă M. F. A. este o impor­mi­tantă sarcină politică. De îndeplinirea exemplară a acestei sarcini depinde ca cei veniți la stațiunile balneo-climatice să-și petreacă timpul în mod civilizat, plăcut și util, să-și fortifice și mai mult organis­mul pentru ca întorși în unități să mun­cească cu elan sporit în vederea ridică­rii nivelului de pregătire de luptă a u­­nităților­­ și subunităților armatei noas­tre. Plecarea delegației guvernamentale a R. P. R., care va participa la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării Ungariei La 1 aprilie a părăsit Capitala, ple­cînd spre Budapesta, delegația guvernamentală a Republicii Populare Romîne, care va participa la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării Ungariei. Delegația este formată din tovarășii: ge­neral de armată Emil Bodnăraș, vice­președinte al Consiliului de Miniștri, I. Fazekaș, secretar al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, ministrul Afacerilor Ex­terne. Din delegație mai face parte amba­sadorul R. P. R. în R. P. Ungară, tov. Ștefan Cleja. La plecare, delegația a fost salutat de tovarășii: Gh. Apostol, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, M. Mujic, general lo­cotenent L. Sălăjan, M. Roșianu și alți membri ai C.C. al P.M.R. și ai guver­nului. De asemenea a fost de față L. Pataki, ambasadorul R. P. Ungare în R.P.R. (Agerpres) Muncitorii agricoli din GAS. „Urleasca“ au terminat toate lucrările agricole din prima etapă Muncitorii gospodăriei agricole de stat Urleasca din regiunea Galați au reușit să termine la 31 martie toate lucrările a­­gricole din­ prima etapă. Folosind întrea­ga capacitate de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole, ei au arat și grăpat 1­.000 ha. rămase neogorîte din toamnă, au grăpat 2.000 ha. ogoare de toamnă, 1.915 ha. semănături de toamnă și 600 ha. lucernă. S-au efectuat de asemenea lu­crări de cultivare pe 735 ha. ogoare de toamnă și au fost terminate complet în­­sămînțările prevăzute în prima etapă, în­­sămințîndu-se 600 ha. cu mazăre, 340 ha. orz, 693 ha. ovăz, 46 ha. cu borceag și 90 ha., cu in. Toate lucrările executate sînt de­ calitate superioară. Pentru obținerea acestor succese, me­canizatorii și ceilalți muncitori din ca­drul gospodăriei au asigurat funcționarea neîntreruptă a întregului parc de trac­toare și mașini agricole și au folosit cu succes cuplajele de semănători și agre­gatele de grape. Astfel, ei au organizat mai multe agregate de cîte 18-20 boroa­­ne fiecare și care, cuplate la un singur tractor, grăpează deodată pe o lățime de 18 m. De asemenea a fost organizat un număr însemnat de cuplaje de semănă­tori la un singur tractor. Aceste măsuri au permis ca lucrările să fie executate în termeni optimi, iar grăparul pe toată suprafața să fie executat în numai trei zile. In prezent, mecanizatorii și ceilalți muncitori de la gospodăria agricolă de stat Urleasca lucrează intens la cultiva­rea terenurilor în vederea însămînțării culturilor din epocile următoare. Grupa de geniști Grupa comandată de ser­gentul Cuceru R.. „Genist de frunte“, a primit misiunea de a asigura cu materiale impro­vizate trecerea tancurilor peste o mlaștină. înainte de începerea aplicației, sergen­tul Cuceru a stat de vorbă cu fiecare subordonat, indi­­cînd fiecăruia ce are de fă­cut In ziua aplicației, vîntul și ploaia n-au încetat o cli­pă. Apa rece a trecut prin hainele pionierilor pînă la piele, însă hotărîrea lor de a-și îndeplini misiunea a învins greutățile întîmpinate. Căutînd și asigurînd un loc potrivit pentru trecerea tancurilor peste mlaștină, pi­onierii au îndeplinit la timp acest ordin. La puțin timp, un uruit de motoare se auzi din spate. Se apropiau tancu­rile. Pămîntul cleios le în­cetinea mersul. Ajunse la lo­cul de trecere, tancurile în­cepură să treacă unul cîte unul. Deodată, unul se îm­potmoli. Șenilele se învîr­­teau în gol. Sergentul Cuce­ru a dat imediat or­din geniș­­tilor săi să se apropie de tanc și să înceapă lucrul. Folo­sind lemne, bîrne, cașmale, ei au reușit ca în scurt timp să scoată tancul din mlaștină. . La terminarea aplicației, comandantul le-a adus mulțu­miri, dîndu-i exemplu bun de urmat pentru ceilalți militari din unitate. Locotenent T. LUCACÎ în numărul de azi: Maior N. Comănici — Cîteva probleme ale practicii disciplinare: Cum e rău și cum e bine 7 (pag. 2-a) Colonel S. Chirculescu — Fiecare militar, un bun aruncător de gre­nade (pag. 2-a) Maior M. Gheorghe — Pe teme de pregătire de luptă : Despre sur­prinderea în luptă (pag. 2-a) Căpitan A. Susan — Din expe­riența muncii­ politice de partid : In aplicație (pag. 3-a) Maior Gh. Roman — Controlul și ajutorul în studiul individual al ofițerilor (pag. 3-a) Ungaria nouă pe drumul socialis­mului (pag. 3-a) Solemnitatea înmînării Premiului Internațional Stalin „Pentru întări­rea păcii între popoare", profesoru­lui Prijono (pag. 4-a) Poporul german nu va recunoa­ște niciodată acordurile de la Pa­ris . Noi acțiuni de protest în Ger­mania occidentală (pag. 4-a) Apelul F.S.M. adresat oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai (pag. 4-a) Sosirea la Moscova a unui grup de ziariști americani (pag. 4-a) H. Tudor : Presiunile americano­­turcești la adresa Siriei (pag. 4-a) ÎNFRUNTÎND GREUTĂȚILE CÎMPULUI DE INSTRUCȚIE Muncă susținută Către părinții soldaților Se­­ghedin Ioan, Ciulei Aurel, Enache Constantin și alții au pornit din subunitatea ofițe­rului Oprea Gheorghe scri­sori de mulțumire. In aceste scrisori, comandantul îi ves­tește că­ fiii lor își fac cu cinste datoria. La ultimele trageri, ei au obținut înalte calificative. Aceste rezultate n-au fost întîmplătoare. Datorită preo­cupării comandantului, sub­ordonații săi au executat un continuu antrenament pentru însușirea măiestriei tragerilor precise. Indiferent că timpul a fost rece, că a nins sau a plouat, programul prevăzut pentru instrucția jocului fost executat întocmai. Acea a­sta este explicația succesului muncă susținută, conștiincioa­să, pe orice timp. Locotenent T. HANG­A O aplicație reușită Cu mult timp înainte de data fixată pentru aplicația în teren, ofițerul Tacea Ion a făcut pregătirea elevilor, a asigurat materialul necesar, a verificat starea de funcționare a pieselor etc. După aceasta, elevul sergent major Zlătaru D. a fost numit comandantul bateriei. Ofițerul profesor Androna­­che, conducătorul aplicației, a creat diferite momente tac­tice pe care elevii le-au re­zolvat cu pricepere. La criti­ca aplicației, ofițerul profesor Andronache a arătat că mulți elevi, printre care sergentul major Zlătaru, Bădrăgan și alții, au acționat cu pricepere pe timpul desfășurării mo­mentelor pe care le-au creat. Elev M. MODOIANI Biruința transmisioniștilor După o scurtă orientare în teren, comandantul subuni­tății chemă la el pe caporalul Satmarin Traian, comandantul grupei telefoniști, și, indicîndu-i pe hartă și în teren mi­siunea, îi ordonă ca în timp de o oră să întindă firul la ob­servatoare. Reîntors la grupa care-i aștepta gata pregătită, caporalul împărți misiunile. „Soldatul Bungărdeanu Ion și soldatul Urlachi Mihai vor întinde firul spre observator. Soldatul Ilinca Ion va sta în poziția de foc. Eu, împreună cu ceilalți, voi pleca cu ma­șina pînă aproape de observator unde voi începe lucrul”. Apoi purceseră la îndeplinirea lor. Lapovița, care se întețise și mai mult, le pătrundea prin pufoaice pînă la piele. Obrajii li se înroșiseră de frig. In pămîntul desfundat, picioarele intrau adine, fiecare pas ce­­rînd eforturi. Indemnîndu-se unul pe altul, cei doi soldați străbăteau drumul prin lapoviță și noroi. Din fugă, soldatul Bungărdeanu și-a pipăit carnetul U.T.M. Se temea ca nu cumva din cauza lapoviței să se ude. Observînd mișcarea, soldatul Urlachi îl întrebă: — Oare ai pierdut ceva ? — Nu, îi răspunse soldatul Bungărdeanu. M-am ui­tat să nu pătrundă apa la carnetul meu de atemist. — Așa­­ spuse mai mult pentru ei soldatul Urlachi Mi­­hai. Poate nu va fi departe ziua cînd îl voi purta și eu la piept. Tovarășii din baterie m-au propus organizației. Cică să arăt ce pot în aplicația asta. — Să mergem, să mergem mai repede — îl îndemnă soldatul Urlachi Mihai. Se apropiau de observatorul de rezervă. Ancorînd firul pe marginea unei rîpi, se avîntară­ amîndoi pe coasta a­­bruptă și repede. Pămîntul și pietrele le fugeau de sub pi­cioare. Putin mai departe de poalele înălțimii se zărea apa rîului ce tăia terenul pe care înaintau cei doi telefoniști. — Pe coastă a fost cum a fost — rupse tăcerea solda­tul Urlachi Mihai — dar pe aici, pe unde vom trece? — Vom vedea — îi răspunse soldatul Bungărdeanu. Și după ce se uită în dreapta, în stingă, pentru a găsi un loc mai potrivit de trecut, se hotărî și spuse : — Pe aici vom trece, nu-i timp de pierdut. Intr-o oră trebuie să fim la observator și, după cum vezi, mai avem de mers. Ancorează firul și dă-i drumul după mine. Soldatul Bungărdeanu își și dădu drumul în apa ames­tecată cu sloiuri de gheață care curgea repede la vase. Apa îi ajunse la genunchi, apoi mai sus, pînă la brîu. O ustu­rime rece îl încercă pînă la oase. Ieșind la mal, o porni mai departe pentru a-și îndeplini misiunea în timpul ordo­nat. N­ urmă, grăbind să-l ajungă, soldatul Urlachi. ...Limbile ceasului mai arătau încă 6 minute pînă la îm­plinirea orei de cînd au plecat din poziția de foc cînd, deo­dată, de la observator, comandantul de grupă îi zări pe cei doi subordonați ai săi. Grupa lui își îndeplinise misiunea. Locotenent major N. MANDl Conductorii auto își fac datoria Unitatea noastră a execu­tat de curând o aplicație la care a luat parte și subunita­tea comandată de ofițerul Dul­­gheru Alexandru. Deși toată noaptea a plo­uat, drumul și terenul pentru aplicație devenind în mare parte impracticabil, conduc­torii auto și-au îndeplinit mi­siunea cu dîrzenie și price­pere. Dacă mașinile au rezistat și învins toate greutățile, a­­cest lucru s-a datorat și punc­tului de control tehnic al unității, care a controlat mi­nuțios fiecare mașină in par­te la plecarea în misiune. In executarea acestei operațiuni s-au remarcat soldatul frun­taș Zalinschi Constantin și soldatul Andonie Aurel. Ajunse la destinație, ba­teriile s-au amplasat imediat la teren. Tunul comandat de caporalul Lazăr Ioan a exe­cutat lucrările de bună cali­tate și în timp scurt, dovedind o temeinică pregătire genis­­tică Căpitan I. BIRZOl Oameni de ispravă (De la corespondentul „A­părării Patriei"). Aplicația s-a desfășurat noaptea. La ora stabilită, in­fanteriștii trebuiau să aibă culuoare deschise prin cîm­­purile de mine și prin rețe­lele de sîrmă. ...A sosit momentul intră­rii în acțiune. Sergentul Mor­se a mai controlat odată ți­nuta oamenilor, materialele. Toți aveau asupra lor apa­rate de deminat, foarfeci de tăiat sîrmă, împărțiți pe grupe, solda­ții au coborît în viroagă s-au îndreptat spre limita di di­nainte­a apărării „inamice". După cîteva minute de marș prin viroagă, în fața pionierilor s-a deschis o a­­rătură. Dincolo de arătură era cîmpul de mine și rețele­le de sîrmă. Loc pentru oco­lișuri nu era. După o scurtă orientare soldații cu detectoarele în­ spate s-au făcut una cu pă­mîntul și au început înain­tarea spre țintă. Se tîrau pe coate prin arătură. Drumul era deosebit de greu. Pămîn­tul clisos li se lipea de hai­ne și de încălțăminte. După cîteva sute de metri de mers tîrîș, soldatul Nistor Vasile ajunsese la mine. Lucrul a început. In liniș­te perfectă, cercetașii desco­pereau minele, iar deplantato­­rii le demontau focoasele. To­tul se petrecea în ordine cu multă siguranță. „Inami și cai", deși ținea sub observare cîmpul de mine, nu i-a putut descoperi pe pionieri. Ser­gentul Moise îi instruise te­meinic. După un timp relativ scurt, culoarul prin cîmpul de mine a fost executat. De o parte și de alta a culoarului, pionierii înfipseseră țăruși care marcau limitele culoa­rului. In acest timp, soldatul Marin Mihai, caporalul Gh Gheorghe și soldatul Ioan Petrișor au făcut și el cîte­va breșe în rețeaua inamică. Misiunea a fost îndeplinită In zorii zilei, infanteria pro­prie, sprijinită de focul arti­leriei, a pornit la atac 22 ore pe tractor Ploaia nu mai încetase d­e cîteva zile. In acest timp, subunitatea comandată de o­­fițerul Costin Ioan primise o importantă misiune de tra­geri. Toate eforturile făcute de conductori de a pătrunde cu mașinile în poziția de foc, cît și la observatoare, au fost zadarnice. Mașinile patinau pe drumul desfundat. Intrînd cu roțile tot mai afunci în noroi, întreaga salvare era la tractorul cu care era dotată subunitatea. Văzînd situația creată, comandantul subunită­ții chemă la el pe tractoristul Ulian Ion și-i arătă misiu­nea importantă ce sta în fața lui în cadrul aplicației. După ce primi misiunea de la comandantul său, soldatul Ulian Ion se urcă pe puterni­ca mașină și, punînd în joc toată dibăcia și puterea de muncă, a remorcat fiecare piesă pînă în poziția de foc. După aceea, el a dus cu re­morca hrană caldă milita­rilor de la observatoare și din poziția de foc, contribuind la îndeplinirea misiunii de către subunitate. Timp de 22 ore, soldatul Ulian Ion a lucrat neîntre­rupt pe tractorul său. Com­portarea lui a fost mult preciată de militari. (De l» a­­ni corespondent voluntar). Cu patria-mamă în suflet, în gînd Amarnic se tinguie cerul, și plinge, Și norii se-nvollbură-n valuri, virtej. Se clatină bolta sub fulger, se fringe,. Și pleacă în marș un pluton de viteji. Se-ntunecă zarea și norii­ și frămîntă, Departe, furnale se văd fumegînd. Se-ndeamnă plutonul, și unde, și cintă, Cu patria-mamă în suflet, în gînd. CONSTANTIN AVRAM PENTRU REUȘITA MISIUNII Misiunea pe care tanchiștii o primesc de la comandantul lor nu este deloc ușoară. Dar ei nu se tem de greutăți. Sînt nenumărate momentele grele prin care au trecut cu mașina de oțel. De fiecare dată, însă, hotărîrea, măiestria echi­pajului i-au dus la victorie. In clișeu : Tanchiștii ascultă și își însușesc misiunea, cu încredere în forța lor. Foto: ȘT. IONESCU îndeplinirea cincinalului, obiectiv principal al întrecerii socialiste Constructorii de strunguri de la fabrica ,,Iosif Rangheț“ din Arad dau produse in contul celui de al doilea cincinal ARAD.­­ Printre întreprinderile care și-au îndeplinit planul cincinal se numără și fabrica de strunguri „Iosif Rangheț“ din Arad. Numele ei este bine cunoscut atît în țară cît și peste graniță. Strungu­rile purtînd marca acestei tinere uzine sînt folosite cu randament ridicat în în­treprinderile de prelucrare a metalului. Colectivul fabricii, muncind cu abne­gație, reușește să facă față cu cinste sar­cinii de a produce an de an mașini-unelte multe și de bună calitate necesare înzes­trării celorlalte ramuri ale economiei na­ționale. Muncitorii metalurgiști și-au pro­pus ca sarcină principală folosirea cît mai completă a tehnicii cu care este în­zestrată uzina lor, folosirea în muncă a metodelor înaintate care să permită creștere continuă a producției și produc­­­tivității muncii. In prezent, un număr de aproape 500 de muncitori aplică me­tode înaintate de lucru — îndeosebi me­todele sovietice de așchiere rapidă și in­tensivă a metalelor. Buna organizare a muncii, folosirea cît mai deplină a tehnicii au permis mun­citorilor acestei uzine să-și îndeplinească cu mult înainte de termen planul cincinal la producția marfă. încă la 24 septem­brie 1954 uzina își realizase planul cin­cinal la strunguri în unități naturale, iar planul producției globale la 22 septem­brie. Față de prevederile planului final s-au dat peste plan în prezent cir­ca 15,6 la sută mai multe strunguri. Victoria muncitorilor de la uzina metalurgică .,I. C. Frimu“ Sinaia (Corespondență din Ploești). — Co­lectivul uzinei metalurgice „I. C. Frimu" din Sinaia a realizat o nouă victorie în muncă : îndeplinirea planului cincinal la producția marfă. In anii cincinalului uzina „I. C. Frimu" a fost înzestrată cu utilaj de înaltă teh­nicitate primit din Uniunea Sovietică și din țările de democrație populară. De la această uzină au pornit nenumărate ini­țiative prețioase, printre care și Inițiativa „cu mașinile noastre putem produce mai mult“. Extinderea acestei inițiative a dus la mărirea productivității muncii în anul 1955 cu 120 la sută față de anul 1950. Profilată pentru producerea pieselor de schimb pentru tractoare și mașini a­­gricole, uzinele metalurgice „I. C. Fri­mu“ au livrat agriculturii ultimele tone de piese de schimb din planul cincinal cu 9 luni înainte de termen. O contribuție însemnată la realizarea planului cincinal au adus-o cele 54 bri­găzi de producție și de calitate. Brigăzi fruntașe în întrecerea socialistă sînt cele conduse de tovarășii Vasile Jinga, Ilie Popîrlan, Ion Olteanu și Constantin Go­ran. Uzina se mîndrește cu fruntași în producție ca tînărul Gh. Călim­­an, care lucrează în contul anului 1962, Aurelia Dumitrache, care dă produse în contul a­­nului 1957, precum și tovarășii Nicolae Roșculeț, Dumitru Peteu, Anca Radu și Gh. Piroiu, care zilnic reușesc să dea cu 50 la sută peste plan mai multe piese pentru pompele de injecție la tractorul R.D.-35. Prevederile planului cincinal au fost îndeplinite CLUJ. Colectivele mai multor întreprinderi din regiunea Cluj raportează cu mîndrie că și-au îndeplinit de pe acum prevede­rile planului cincinal. Primul colectiv din regiune care a obținut această victorie a fost cel al uzinei „Tehnofrig“ din Cluj care în cei 4 “ani de activitate a livrat industriei a­­limentare peste 30 de tipuri de mașini și instalații pentru prelucrarea cărnii, laptelui, fabricarea pîinii etc. însușirea și aplicarea metodelor îna­intate de muncă de către tot mai mulți muncitori din uzină, cît și dotarea ei, an de an cu noi utilaje de înaltă produc­tivitate, au făcut ca producția uzinei să fie la sfîrșitul anului 1954 cu 377 la sută mai mare față de anul 1950. O altă fabrică care și-a îndeplinit pre­vederile cincinalului este țesătoria „Bé­la Brainer“. Colectivul acestei fabrici, pe lângă faptul că s-a preocupat de mări­rea continuă a producției și de îmbunătă­țirea calității produselor, a calificat nu­meroși tineri pentru industria textilă. In dimineața zilei de 31 martie colec­tivul fabricii „Menajul“ a raportat în­deplinirea planului cincinal. In cursul ce­lor 4 ani și 3 luni, muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici au pus la dispozi­ția consumatorilor articole de larg con­sum și de uz casnic, ca : mașini de tocat carne, mașini universale de tocat diferi­te alimente, sobe de gătit etc. De asemenea și colectivul fabricii de porțelan din­ Cluj și-a îndeplinit sarcini­le ce i-au revenit în cadrul cincinalului. In cursul acestor ani fabrica și-a mărit considerabil producția. In procesul de producție al fabricii a fost introdus gazul metan, a fost construită o nouă fabrică de blocuri de șamot, o nouă turnătorie, s-au construit cuptoare noi, mărindu-se astfel capacitatea de ardere cu peste 80 la sută. De asemenea s-au îmbunătățit simțitor condițiile de muncă în fabrică. Inițiativele creatoare ale muncitorilor tehnicienilor de aici au făcut ca numai și în anul 1954 în fabrică să fie aplicate 33 propuneri de inovații, care aduc între­prinderii economii antecalculate în va­loare de peste 2 milioane lei.

Next