Apărarea Patriei, iunie 1955 (Anul 11, nr. 127-151)

1955-06-01 / nr. 127

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă f #APARAREA PATRIEI Ti Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 127 (2739) Miercuri 1 iunie 1955 4 PAGINI - 20 BANI întărirea păcii și securității cauză scumpă a întregului popor romîn Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne, în ședința din 30 mai, a ratificat Tratatul de la Varșovia. Depu­tații au adoptat în unanimitate legea pri­vind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Re­publica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Ceho­slovacă, tratat semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Expunerea asupra Tratatului de la Var­șovia făcută de președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, cuvântările deputaților, atmosfera în care s-au desfășurat lucrările Marii Adunări Naționale, toate au oglindit puternica voință de pace a poporului romîn, au reafirmat hotărîrea de neclintit a poporului nostru de a munci cu drag și însuflețire pentru întă­rirea scumpei noastre patrii, pentru în­tărirea întregului lagăr socialist, astfel ca în orice clipă, împreună cu popoarele frățești, să poată da riposta cuvenită ce­lor care ar îndrăzni să le tulbure munca pașnică. Statul nostru democrat-popular, așa cum a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej, duce o consecventă politică de pace, conducîndu-se în permanență după prin­cipiul leninist al posibilității coexisten­ței pașnice a diferitelor sisteme sociale. Semnîn­d Tratatul de la Varșovia, gu­vernul nostru și-a manifestat din nou ho­­tărîrea de a participa în spiritul colabo­rării sincere la toate acțiunile internațio­nale care au drept scop asigurarea păcii și securității, de a depune toate eforturile pentru ca organizația creată pe baza Tra­tatului de la Varșovia, organizație care respectă întru totul Carta O.N.U., să de­vină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. încheierea Tratatului de la Varșovia a devenit necesară în urma faptului că par­lamentele țărilor vest-europene, încâlcind voința și interesele naționale ale popoare­lor lor, au ratificat acordurile de la Paris, care prevăd refacerea militarismu­lui german și încadrarea Germaniei occi­dentale în blocul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală, cu ajutorul S.U.A., Angliei și Franței, se transformă într-un focar al primejdiei de război în Europa, în forța de șoc a alian­ței agresive a tratatului Atlanticului de nord. In același timp, forțele agresive și-au intensificat provocările războinice în diferite părți ale lumii, ele exercitînd­ presiuni asupra R. P. Chineze și a altor state iubitoare de pace. Țările iubitoare de pace nu pot să nu țină seama de toate aceste acțiuni pro­vocatoare, nu pot să nu ia măsurile im­puse de situația actuală în vederea întă­ririi securității lor, a menținerii păcii în întreaga lume. Poporul romîn, ca și celelalte popoare reprezentate la Conferința de la Varșo­via, știe prea bine ce înseamnă renașterea militarismului german, care a pricinuit omenirii at­tea pierderi și suferințe. In ultimele două războaie mondiale, poporul nostru a căzut victimă agresiunii militaris­mului german. Oamenii muncii din patria noastră, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn și în alianță frățească cu U.R.S.S. și celelalte țări democratice, construiesc socialismul, nu mai vor ca pe pămîntul patriei noastre să calce piciorul cotropitorilor. De aceea, poporul romîn a primit cu atît de vie aprobare și cu a­­dînc­ă încredere Tratatul semnat la Var­șovia, văzînd țn el chezășia păcii și secu­rității sale, chezășia unor noi victorii în munca sa creatoare. Niciodată în decursul istoriei sale, po­porul nostru n-a dispus de o garanție atît de sigură și de puternică a securității sale, a independenței și suveranității sale de stat, împotriva oricărei intervenții sau agresiuni imperialiste. Oamenii muncii din patria noastră nu au uitat vremurile cînd Romînia burghe­­zo-moșierească era obiectul jafului și tîr­­guielilor trusturilor imperialiste. Trata­tele încheiate de Romînia burghezo-mo­­șierească cu puterile imperialiste nu în­semnau altceva decît înrobirea țării noas­tre acestor puteri, transformarea ei într-o furnizoare de carne de tun și de materii prime în vederea atingerii scopurilor a­­gresive ale imperialismului. Așa arătau alianțele și tratatele Romîniei din trecut, așa arată astăzi alianțele și tratatele din­tre S.U.A. și partenerii ei mai mici din blocul Atlanticului de nord. Oricît visează imperialiștii să se întoar­că acele vremuri în care ei să devină stă­­pini în țara noastră, vremurile acelea nu se mai pot întoarce niciodată. Pierzînd simțul realității și al măsurii, imperialiștii nu s-au dat în lături de la a manifesta o asemenea pretenție ridicolă ca aceea a restabilirii vechilor regimuri în țările de democrație populară, deci și în țara noastră. Chestiunea regimului de stat al Rom­î­­niei a fost hotărîtă odată pentru totdeauna de poporul romîn conform voinței și in­tereselor sale. Grosolanele manifestări ale politicii de amestec în treburile interne ale țării noastre și ale altor țări de demo­crație populară pe care o practică impe­rialiștii din S.U.A. nu pot fi considerate de către poporul nostru decît ca o expre­sie a tendințelor agresive ale unor anu­mite cercuri, al căror scop este ațîțarea „războiului rece” și accentuarea tot mai puternică a încordării internaționale. Asemenea încercări sînt respinse de forțele iubitoare de pace din întreaga lume. Opinia publică internațională salu­tă cu satisfacție și­ sprijină politica de pace a Uniunii Sovietice și a celorlalte țări democratice. Opinia publică interna­țională a văzut în eforturile U.R.S.S., pentru încheierea Tratatului de stat cu Austria, în propunerile U.R.S.S. pentru reducerea armamentelor și interzicerea armelor atomice, în acceptarea de către U.R.S.S. a convocării unei conferințe la cel mai înalt nivel a reprezentanților ce­lor patru puteri, manifestări ale unei po­litici îndreptate spre asigurarea păcii în întreaga lume, spre întărirea colaborării internaționale. Popoarele au primit de asemenea cu satisfacție întîlnirea la cel mai înalt nivel care are loc la­ Belgrad între reprezen­tanții Uniunii Sovietice și Iugoslaviei. Poporul romîn și guvernul său salută căl­duros această întîlnire, dorind din toată inima încheierea cu succes a tratativelor de­ la Belgrad. Poporul nostru atribuie deplinei normalizări a relațiilor dintre Uniunea Sovietică și Iugoslavia o însem­nătate internațională deosebită pentru în­tărirea păcii și securității în Europa. In actuala situație internațională, în­cheierea Tratatului de la Varșovia are o deosebită însemnătate. Oamenii iubitori de pace din întreaga lume salută faptul că în fața forțelor agresive ale imperialis­mului se ridică uriașa și invincibila forță a lagărului socialismului, încheierea Tratatului de la Varșovia, tratat care are un caracter defensiv, are tocmai scopul de a cimenta și mai puter­nic forța lagărului socialist. Unirea mai strînsă a forțelor lagărului socialist, coordonarea eforturilor lor mili­tare, se reflectă și în crearea comandamen­tului­­ unificat. Acest comandament creează siguranța că, umăr la umăr, armatele țări­lor semnatare ale Tratatului de la Varșovia vor avea toate posibilitățile stle de a ripos­ta nimicitoare agresorului care ar încerca să atace popoarele ce pășesc pe drumul socialismului. Ratificînd Tratatul de la­ Varșovia, Ma­rea­­ Adunare Națională a R.P.R. a expri­mat voința întregului popor romîn care este hotărît să întărească pacea și securi­tatea, care este­­ hotărât ca, împreună cu celelalte popoare ale lagărului socialist, cu forțele iubitoare de pace din întreaga lume, să desfășoare mai departe lupta pen­tru preintîmpinarea războiului, pentru micșorarea încordării internaționale. Poporul nostru este mîndru că are aliați puternici ca Uniunea Sovietică, China Populară și celelalte țări de demo­crație populară. Alianța de la Varșovia creează poporului nostru garanția apără­rii vieții sale noi. Oamenii muncii din patria noastră, în­flăcărați de un fierbinte patriotism, sunt h­otărîți să întărească continuu puterea țării, să dezvolte pe mai departe econo­mia noastră, și in primul rînd industria grea, baza puterii patriei, să lupte pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal, pentru ridicarea agriculturii și obținerea de recolte bogate. Militarii Forțelor noastre Armate salu­tă cu satisfacție ratificarea de către Ma­rea Adunare Națională a Tratatului de la Varșovia, ei au primit cu bucurie cuvin­tele tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, care a arătat: „Trebuie să manifestăm o grijă permanentă pentru vitezele noastre Forțe Armate — straja neclintită a cuceririlor poporului nostru muncitor și a intereselor de stat ale Republicii“. încrederii și grijii pe care li le acordă poporul, partidul și guvernul, militarii Forțelor noastre Armate sînt hotărîți să le răspundă prin continua ridicare la nive­lului pregătirii lor de luptă și politice, prin însușirea la perfecție a tehnicii mo­derne cu care e înzestrată armata noastră, prin întărirea disciplinei, prin ascuțirea vigilenței, prin sporirea necontenită a nu­mărului subunităților fruntașe, astfel ca în orice clipă să poată răspunde chemării patriei de a o apăra de un eventual a­­gtresor, împreună cu întregul popor muncitor militarii Forțelor Armate ale R.P.R. sînt hotărîți să lupte din toate puterile pen­tru a întări capacitatea de apărare a pa­triei și, astfel, să contribuie la întărirea forței unite a statelor ce au semnat Tra­tatul de la Varșovia. Poporul nostru privește cu încredere viitorul. El este ferm convins că forța unită și în continuă creștere a lagărului socialist, forță care se bucură de spriji­nul întregii omeniri progresiste, este ca­pabilă să izoleze și să reducă la neputință planurile dușmanilor păcii și libertății omenirii, să facă să eșueze în fașă orice încercare de agresiune a imperialismului împotriva popoarelor libere. Spectacol de gală cu baletul „Macul Roșu“ Pe scena Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. a avut loc marți seara un spec­tacol de gală cu baletul „Macul Roșu”, prezentat cu concursul artiștilor sovietici Olga Lepeșinskaia, artistă a poporului din U.R.S.S., laureată a Premiului Stalin, Iuri Gofman și Vladimir Levașov, soliști ai baletului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S. La spectacol au asistat tovarășii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. P. Groza, Gh. Apos­tol, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraș, C. Pîrvulescu, P. Borilă, general locotenent Al. Dră­­ghici, N. Ceaușescu, acad. prof. Traian Săvulescu, D. Petrescu, S. Bughici, Cons­tanța Crăciun, ,L. Răutu, Sorin Toma, Stelian Moraru, membri ai C. C. al P. M. R., membri ai guvernului, deputați în Marea Adunare Națională, oameni ai științei, culturii și artei, ziariști romîni și străini, oameni ai muncii. Au participat I. I. Horoșilov, Consilier al ambasadei Uniunii Sovietice, și alți membri ai Corpului diplomatic. A asistat de asemenea M. B. Mitin membru al Academiei de Științe a UT­p d­e Rolul eroinei principale Tai-Ho din baletul „Macul Roșu” de Reinhold Glier, operă coregrafică ce simbolizează încre­derea puternică în victoria poporului chi­nez, a fost interpretat de Olga Lepeșin­­skaia. Prin desăvîrșita măiestrie artistica a interpretării, Olga Lepeșinskaia a creat în baletul „Macul Roșu” un mare rol. Iuri Gofman și Vladimir Levașov au dovedit, odată cu remarcabile însușiri de parteneri, marile lor calități artistice. Publicul a mulțumit prin entuziaste aplauze excepționalei artiste sovietice Olga Lepeșinskaia și partenerilor ei Iuri Gofman și Vladimir Levașov pentru mi­nunatele clipe de artă pe care le-au dăruit pe scena operei bucureștene. (Agerpres) J GENTRY In numărul de azi: LUCRĂRILE CELEI DE A 6-A SESIUNI A MARII ADUNARI NAȚIONALE Cuvîntarea tovarășului dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale (pag. 1 și 3) Despre bugetul de Stat al R.P.R pe anul 1955. — Raport prezentat de ministrul Finanțelor, tov. D. Pe­­trescu (pag. 2-a) Discuții la proiectul de lege pri­vind ratificarea Tratatului de la Varșovia (pag. 2-a) O INIȚIATIVA FOLOSITOARE — Locotenent major Gh. Roca : Camers pentru munca politico-culturală (pag 3-a) Prin orașele și satele patriei (pag. 3-a) Greva feroviarilor din Anglia a paralizat­ aproape complet transpor­tul feroviar (pag. 4-a) Declarația făcută de șeful dele­gației indiene , înainte de a părăsi Uniunea Sovietică (pag. 4-a) Comunicatul cu privire la trata­tivele dintre delegațiile guvernamen­tale ale Uniunii Sovietice și Iugo­slaviei (pag. 4-a) Presa iugoslavă despre tratativele de la Belgrad (pag. 4-a) Transferarea către R.P.D. Coreea­nă a cotei sovietice de participare la societățile mixte sovieto-coreene (pag. 4-a) Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale Ș­edința din ziua de 31 mai 1955 Marți au continuat lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. La discuțiile în legătură cu proiectul d­e rege pentru aprobarea bugetului de Stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cu­­vîntul deputații : Dumitru Balalia, din circumscripția electorală Ploești-Sud, re­giunea Ploești, Gavrilă Popa, din cir­cumscripția electorală Adamclisi, regiu­nea Constanța, Gh. Hossu, din circum­scripția electorală Medgidia, regiunea Constanța, Elena Barbălată, din cir­cumscripția electorală Odobești, regiunea Bîrlad, Mathe Ludovic, din circumscrip­ția­ electorală Mugeni, Regiunea Autono­mă Maghiară, colonel Ion Gheorghe, din circumscripția electorală Alexandria, re­giunea București, Liuba Chișinevschi, din circumscripția electorală Constanța- Sud, regiunea Constanța, Emil Mazilu, din circumscripția electorală Ștefan cel Mare, regiunea Iași, Romulus Zăt­oni, din circumscripția electorală Ilia, regiunea Hunedoara, Ion Pas, din circumscripția electorală Aldeni, regiunea Ploești, Ale­xandru Sencovici, din circumscripția elec­torală Oradea-Nord, orașul Oradea, G. Gaston Marin, din circumscripția electo­rală Ceahlău, regiunea Bacău, Ioan Țu­­rai, din circumscripția electorală Drăgă­­nești, regiunea București. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tov. Chivu Stoica, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de Stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit și supus aprobării deputaților. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puter­nică însuflețire, legea pentru aprobarea bugetului de Stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Națională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naționale. De asemenea, Marea Adunare Națională a votat în unanimitate pentru modificarea articolelor 43 și legea 50 din Constituția R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții și Comitetul de Stat pen­tru Colectarea Produselor Agricole, în­­ființîndu-se Ministerul Construcțiilor, Mi­nisterul Industriei Materialelor de Cons­trucții și Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Națională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterni­ciților de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcția de membru al Prezidiu­lui Marii Adunări Naționale, întrucît a­cesta urmează să primească sarcini pe li­nie de guvern, și a ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale pe de­putatul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, din aceleași motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcția de mem­bru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu a fost ales ca membru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teclu, ca membru al­ a­­celeeași comisii. întrucît deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Na­ționale, Marea Adunare Națională l-a e­­liberat din funcția de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegînd ca mem­bru al acestei comisii pe deputatul Ion Vințe. Ora 14,30. Președintele Marii Adunări Naționale, deputatul C. Pîrvulescu, ros­tește cuvîntul de închidere a sesiunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Națio­nale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, co­laborare și asistență mutuală între Repu­blica Populară Albania, Republica Popu­­­lară Bulgaria, Republica Populară Un­gară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Ceho­slovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de că­tre Marea Adunare Națională dovedește voința de neclintit a poporului nostru de a-și apăra munca sa creatoare și viața fe­ricită și de a contribui la asigurarea pă­cii și securității popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat și votat bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvolta­rea mai departe a economiei noastre na­ționale în toate ramurile sale, a institu­țiilor noastre culturale și sociale. Buge­tul pe anul 1955 prevede sume impor­tante care trebuie folosite rațional ca să dăm un nou avînt economiei și culturii și să creăm condiții de viață tot mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăși deputați, să contribuim cu toată energia și priceperea la realizarea planului de Stat și a prevederilor buge­tului. Declar închisă cea de a 6-a sesiune a Marii Adunări Naționale. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Tovarăși deputați și deputate Tratatul de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală încheiat la Varșovia constituie­ un eveniment care prin impor­tanța lui a produs valuri de însuflețire în puternicul nostru lagăr al păcii și o puternică derută în tabăra dușmanilor păcii. Dacă popoarele iubitoare de pace a­­plaudă acest eveniment de importanță u­­niversală, cercurile interesate în răz­boaie și conflicte între popoare, profito­rii arhicunoscuți ai mașinațiunilor și a­­venturilor războinice, devin tot mai ne­liniștiți. Această neliniște se transformă în reacțiuni, în manifestațiuni care de­mască tot mai mult intențiile acestor im­perialiști și potentați ai banului, legate de zăngănitul armelor și conflicte război­nice. Din presa lor și din strigătele lor, care umplu lumea pe aripile undelor, se des­prinde o avalanșă de denaturări a conți­nutului acestui tratat. Acești dușmani ai păcii neagă fără scrupule intenția clară, exprimată în textul precis al Tratatului. Ei fac lamentabile eforturi în încercările lor zadarnice de a atribui contractanților intenții diametral opuse acelora care stau la baza Tratatului. Or, părțile contractante își manifestă limpede hotărîrea fermă de a construi pacea, pe temeiul coexistenței pașnice între popoare. Temelia acestui act exprimată de la în­ceput în aliniatul prim din introducerea Tratatului este de a crea un sistem de securitate colectivă a tuturor țărilor din Europa, indiferent de orînduirea lor so­cială și de stat, în conformitate cu prin­cipiile Carter O.N.U. Aliniatul 2 din articolul ultim pre­vede : „In cazul cînd în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă și va fi încheiat în acest scop un tratat ge­­n­eral­ european­­ de securitate colectivă, lucru spre care părțile contractante vor tinde neîncetat, prezentul Tratat își va pierde valabilitatea în ziua intrării în vi­goare a Tratatului general­ european”. Tratatul, de la intrarea lui în vigoare, lasă larg deschise porțile pentru țările care își însușesc principiile lui de bază, țelurile și soluțiile lui, scopul spre care tinde întregul tratat fiind de a­ de­veni un Tratat general. Totul este în funcție de finalitate, iar această clauză sintetizează finalitatea spre care năzuiesc popoarele din marea familie a lagărului păcii : securitatea și pacea popoarelor. Trebuie o pătimare rea credință, izvo­­rîtă din interese total străine de securi­tatea popoarelor, pentru a căuta să se nege limpezimea acestei clauze luminoa­se a Tratatului, care dezvăluie și pentru cei mai sceptici adevăratul lui scop. Tratatul, spre deosebire de pactul At­lanticului și acordurile de la Paris, nu are refrenul zăngănitului de arme. Dacă totuși acest pact are și prevederi de ordin militar, aliniatul al doilea al preambulului lămurește că ele sînt deter­minate de situația creată în Europa în urma ratificării acordurilor de la Paris, care creează o nouă grupare militară, sub forma „Uniunii europene occidenta­le”, cu participarea Germaniei occiden­tale în curs de remilitarizare și inclu­derea ei în blocul militar al Atlanticu­lui de nord. Poate exista îndoială că aceste forma­­țiuni militare adîncesc tensiunea pe plan internațional, agravează primejdia unui nou război și creează o amenințare pen­tru securitatea națională a popoarelor iu­bitoare de pace ? Indivizii pot avea memorie scurtă, dar oricît de înclinat ar putea fi cineva să uite trecutul, grozăviile celor două răz­boaie pe care le-am trăit nu pot fi uitate. Militarismul german, nebunia fanatică a generalilor prusaci în frunte cu Kaise­­rul Wilhelm și mai tîrziu aceea a lui Hitler și a adepților săi, au provocat răz­boaie ale căror sălbăticii și distrugeri au tăiat răni adinei pe trupul atîtor popoare și au distrus atitea fericiri, nicit ele nu pot fi uitate. Poporul romîn a trăit în decursul unei singure generații grozăviile acestor două războaie. Jertfele pe care le-a adus po­porul nostru în cele două războaie împo­triva militarismului german sînt de patru ori mai mari decît cele suportate de S.U.A., deși acestea au o populație cu mult mai mare, mai mult decît înzecită. Poporul romîn este așezat în drumul spre Orient, pe care militariștii germani au încercat de două ori să pătrundă pentru a realiza cuceririle spre care îi împingea nebuna lor năzuință, exprimată în acel drang nach Osten", care i-a pricinuit însuși poporului german nemăsurate jertfe. Poate fi oare vreo îndoială că această concepție, înrădăcinată adinc în mintea militariștilor și conducătorilor marilor trusturi germane, îi va împinge spre al treilea război, cînd li se pun iar arme în mină cu atîta g­­nerozitate din partea imperialiștilor apuseni, de dincoace și dincolo de ocean ? Poporul romîn consideră că e o da­torie a sa sfîntă să vegheze pentru ca va­lul acestui „drang nach Osten” să nu amenințe din nou pacea lumii. El este alături de celelalte popoare, în­setate de dorința de a nu mai trăi zilele de dezastru din trecut, în lupta pentru a-și crea condiții de muncă pașnică și creatoare, pentru a-și îmbunătăți și zidi­(Continuare în pag. 3-a) ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI Ziua de 1 iunie, Ziua internațională a copilului, este sărbătorită, de la un capăt la altul al globului, ca o zi în­chinată apărării și înfloririi vieții celor mici. Ziua de 1 iunie a fost sărbătorită pentru prima oară în anul 1950, atunci cînd milioane de oameni din toate păr­țile lumii, oameni de opinii politice și profesii diferite, au răspuns cu însufle­țire apelului F.D.I.F. și F.M T.D. care îi chema să-și ridice glasul in apărarea vieții copiilor, în apărarea drepturilor lor la sănătate, la învățămînt, la o copilărie senină. An de an, mișcarea mondială pentru apărarea copiilor a luat o mai mare amploare. Oamenii cinstiți și-au ridicat cu hotărîre glasul împotriva pri­mejdiei unui nou război, împotriva duș­manilor omenirii — cercurile agresive imperialiste. Anul acesta, în condițiile intensificării luptei pentru pace, delegatele mamelor din lumea întreagă se vor întruni în­tr-un congres pentru a-și manifesta îm­potrivirea fermă față de uneltirile ațâ­țătorilor la un nou război. Mamele din lumea întreagă nu uită și nu pot uita bestialitățile fascismului, care a ucis mi­lioane de copii ; ele declară sus și tare că sînt împotriva reînvierii în Germania occidentală a odiosului Wehrmacht, care a adus atitea dureri și lacrimi pe pămîntul Europei. In multe părți ale pămîntului copiii duc o viață tristă, lipsită de bucurii. Nu demult F. D. I. F. a primit o scri­soare de la o mamă din Iran : „In fru­moasa mea țară, țara versurilor și a florilor, florile vieții noastre, copiii, în loc să înflorească și să se dezvolte, sînt galbeni și veșteji. Copilașii noștri sînt flămînzi. Ei muncesc de la vîrsta de 4—5 ani în fabricile de covoare, de chibrituri sau sticlărie, pentru un sala­riu cu care își pot cumpăra abia o bu­cată de pîine. Mii de alți copii vaga­bonzi, caută în lăzile de gunoi resturile de la masa bogaților, dacă nu cumva cîinii le-au luat-o înainte“ Sub lozinca : „Vrem școli și spitale, nu tunuri și bombe“ manifestează ma­mele engleze, femeile vestgermane. Pentru ca viața copiilor să fie mai fe­ricită, mai luminoasă, pentru ca ea să fie apărată cu nădejde, oamenii cinstiți de pretutindeni își vor manifesta în acest­e iunie hotărîrea de a­ lupta cu înflăcă­rare pentru pace, împotriva ațîțătorilor la război. Astăzi, la Moscova, Budapesta sau Pekin, în toate orașele și satele țărilor lagărului socialist, copiii se bucură din plin de marea lor sărbătoare. A­­colo unde se construiește cu avînt viața nouă, copiii sînt înconjurați cu dragoste și grijă de popor. In Uniunea Sovietică există 1.200 palate și case ale pionierilor, peste 140 teatre pentru copii, case de educație artistică etc. în R. D. Germană crește astăzi un tineret nou, educat în spiritul prieteniei cu toate popoarele lumii, dor­nic să muncească și să clădească în li­niște. In școlile elementare din R. P. Chineză învață astăzi 55 milioane de copii — de două ori și jumătate mai mult decît în timpul stăpînirii gomin­­daniste. In satele patriei noastre, unde în tre­cut nu exista nici o singură casă de naș­tere, funcționează astăzi peste 1.400. In timpul regimului burghezo-moșieresc nu exista în țara noastră nici o facultate care să pregătească medici specialiști pentru copii, in anii puterii populare au fost create cinci facultăți de pedia­trie. Anul trecut, peste 125.000 copii și-au petrecut vacanța în minunatele sta­țiuni balneo-climatice. De strajă vieții noastre noi, viitorului copiilor patriei noastre stau militarii For­țelor Armate ale R.P.R., care-și îndepli­nesc cu cinste misiunea lor sfîntă.

Next