Apărarea Patriei, iulie 1955 (Anul 11, nr. 153-179)

1955-07-01 / nr. 153

Pentru patria noastră, Republica Populară Română, änurarea mtrnei TM Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. . ..................in« ■ ■ ■ —T——— —■ [UNK] [UNK]". 1 " ,""1* ANUL XI Nr. 153 (2765) Vineri 1 iulie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Cartea, prieten și sfătuitor nedespărțit al militarului Maxim Gorki spunea: „Iubiți cartea... că ea vă­­ va învăța cum să-l stimați pe om și pe voi înșivă, va da minții și su­fletului aripile minunatului sentiment al dragostei față de lume, față de om“. Cei ce muncesc din patria noastră iubesc cartea, literatura legată de popor, o soco­tesc prieten și sfătuitor nedespărțit. Da­că înainte vreme drumul către carte, către lumină, era anevoios pentru masele largi, astăzi — în regimul democrat-popu­lar — tot mai mulți oameni ai muncii frecventează bibliotecile, citesc cu pa­siune spre a-și îmbogăți cunoștințele. Cartea are un mare rol în munca de educare comunistă a tinerei generații. Tocmai de aceea tinerii din patria noas­tră sorb cu tot mai multe sete din te­zaurul culturii omenești adunat în cărți în decurs de sute și sute de ani. In scopul unei și mai largi răspîndiri a cărții în rîndurile tineretului, în scopul stimulării interesului pentru citit și lăr­girii orizontului de cultură generală al tinerilor, Biroul C.C. al U.T.M. a adop­tat hotărîrea de a organiza un concurs permanent pentru citirea literaturii, inti­tulat „Iubiți cartea !“ La acest concurs pot lua parte toți ti­nerii muncitori, de la vîrsta de 14 ani în sus. Procedura e simplă : fiecare par­ticipant trebuie să se înscrie la una din bibliotecile ce-i stau la îndemînă și să citească, în termen de cel mult un an de la data înscrierii, cărțile indicate ca o­­bligatorii și cîte o carte, la alegere, din cele șase grupe de cărți prevăzute în re­gulamentul concursului — în total 14 cărți. Cei care îndeplinesc aceste condiții primesc insigna „Prieten al cărții“ și brevetul respectiv. Utemiștii și tinerii din întreaga țară au primit cu bucurie vestea organizării concursului „Iubiți cartea“. E tot mai mare numărul tinerilor care se înscriu în concurs și citesc cărțile din listele bi­bliografice ; ei doresc din tot sufletul să poarte la butonieră, ca pe o floare scum­pă. Insigna „"Prieten al cărții". Cu mare bucurie au primit concursul și militarii din unitățile Forțelor noastre Armate. Aflînd de concurs, sergentul ma­jor Joița Nicolae și-a exprimat hotărî­rea de a participa la concurs printre pri­mii din unitate și de a obține insigna Curînd după apariția Hotărîrii Birou­lui C.C. al U.T.M., în multe unități și subunități s-a trecut la popularizarea și organizarea concursului. Cum era și fi­resc, în fruntea acțiunilor întreprinse în acest sens se găsesc organizațiile U.T.M. Intr-o adunare generală deschisă organizației de bază U.T.M. al cărei se­­­cretar este sergentul Miclea Avram s-a prelucrat Hotă­îrea în legătură cu con­cursul și li s-a arătat militarilor cum trebuie să muncească pentru reușita lui. După adunare, ofițerul Rotaru Ion,­­bi­bliotecarul unității, cu ajutorul entuziast al atemiștilor, a trecut la popularizarea concursului prin diferite mijloace. In subunitate s-a organizat o vitrină cu cărțile recomandate și s-au­­ afișat la loc vizibil listele bibliografice. Lingă vi­trină s-a pus un caiet în care cititorii își scriu impresiile, precum și un mic pa­nou, pe care sînt trecute numele milita­rilor evidențiați în concurs ; pe acest pa­nou, la loc de frunte, stă și numele secretarului organizației utemiste. In vederea popularizării și răspîndirii cărții în rîndul militarilor din subunitate, atît secretarul cît și alți utemiști au recenzat mai multe cărți, printre care : „Așa s-a călit oțelul” de N. Ostrovski, „Departe de Moscova” de V. Ajaev și „Baltagul” de M. Sadoveanu, iar din „Șoseaua Volo­­kolamskului” de Al. Bek s-au citit în colectiv cîteva fragmente. Roadele acestor activități și ale muncii politice intense desfășurate în subunitate sînt bogate , toți militarii participă la concurs. In viața culturală a Armatei noastre Populare, concursul „Iubiți cartea !” tre­buie să ocupe un loc însemnat. El nu este o campanie de scurtă durată, ci o ac­țiune neîntreruptă, menită să ducă la intensificarea muncii de popularizare și răspîndire a cărții în rîndul militarilor, la îmbunătățirea activității bibliotecari­lor și, prin aceasta, la dezvoltarea dra­gostei militarilor față de carte, de lectură. Militarii vor învăța odată mai mult să cu­­­noască și să prețuiască operele dascălilor clasei muncitoare, ale literaturii noastre clasice și contemporane, creațiile marilor scriitori și poeți ruși și sovietici, ale celor mai talentați scriitori din țările democrat­­populare și din toată lumea, precum și o seamă de lucrări de popularizare a științei și culturii. Concursul este încă un prilej de a în­drepta atenția militarilor spre cărțile care îi ajută direct în munca de instrucție și educație. El trebuie să se desfășoare în așa fel, nicit să ducă la creșterea intere­sului militarilor pentru cărțile cu tema­tică militară. Opere ca: „Povestea unui om adevărat“ de B. Polevoi, „Mesteacănul alb“ de N. Bubeanov, „Tînăra Gardă“ de Al. Fa­deev, „Tovarăși de arme“ de C. Simonov, poemul „Vask­i Tiorkin“ de A. Tvardov­­ski, și altele, să capete o mai largă circu­lație în rîndurile militarilor, deoarece sînt comori de experiență înaintată ; din pa­ginile lor se desprinde în toată măreția lui chipul ostașului sovietic, cu Înaltele sale calități morale și de luptă. De la eroii pozitivi ai cărților, militarii învață să-și iubească patria mai presus de orice, să fie devotați poporului. Sufletul concursului „Iubiți cartea!” trebuie să fie utemiștii. In organizațiile U.T.M. în care nu s-au prelucrat încă Hotărîrea Biroului C.C. al U.T.M. și re­gulamentul concursului este necesar să se facă aceasta și să se ia asemenea ho­­tărîri care, puse în practică, să asigure rolul de frunte al utemiștilor în concurs. Folosind gazetele de perete, stațiile de radioamplificare, panourile de onoare, a­­nunțurile, precum și discuțiile individua­le de la om la om, organizațiile utemiste sînt chemate să desfășoare o muncă de agitație vie și profundă în rîndurile mi­litarilor, pentru a-i mobiliza să participe în număr cît mai mare la concurs. Ela­nul tineresc ce-i caracterizează pe utemiști trebuie să se manifeste din plin și în concursul „Iubiți cartea !”. Este o datorie de onoare a utemiștilor să se înscrie pri­mii la concurs, să contribuie cu toată ca­pacitatea și priceperea la reușita lui. Bibliotecarii unităților și subunități­lor, prin Inițiativele și sfaturile lor, pot și trebuie să dea un mare ajutor militari­lor în alegerea celor mai potrivite cărți, ținînd seama de preferințele și specialita­­tea fiecăruia , bibliotecarii trebuie să fo­­losească un bogat material informativ pri­vitor la cărțile aflate în biblioteci și să sprijine pe toate căile concursul. Pentru buna organizare și desfășurare a concursului, în unități se vor alcătui comisii de organizare și îndrumare , în componența lor se recomandă să intre un comandant de subunitate, bibliotecarul unității și șeful clubului, un membru al biroului atemist și un militar fruntaș in pre­gătirea de luptă și politică, cititor activ. Rostul comisiilor este acela de a antrena pe militari în concurs, de a-i înscrie și a ține evidența lor. In atribuția comisiilor intră, de asemenea, organizarea cercurilor de „Prieteni ai cărții“, popularizarea lucră­rilor din listele bibliografice, prezentarea și recenzarea lor, organizarea consfătui­rilor cu cititorii, a serilor literare, a în­tâlnirilor cu scriitorii etc. Comisiile tre­buie să organizeze discuții, în scopul de a adînci și dezbate conținutul cărților și de a aprecia în ce măsură participanții la concurs au îndeplinit condițiile pentru obținerea insignei. Periodic, comisiile au datoria să analizeze modul cum decurge concursul și să propună măsurile care să ducă la continua îmbunătățire a muncii. In activitatea lor, comisiile din unități vor culege roadele așteptate dacă vor fi controlate și îndrumate sistematic în muncă de către organele politice.­­ Prin instructorii lor, organele politice sînt o­­bligate să asigure buna organizare și desfășurare a concursului, să țină o evi­dență numerică și nominală clară a tutu­ror participanților la concurs din unită­țile subordonate și să se îngrijească de aprovizionarea bibliotecilor cu cărțile ne­cesare. Concursul permanent pentru citirea li­teraturii, „Iubiți cartea !” este o acțiune culturală însemnată, o expresie a înflo­ririi culturii în patria noastră. Este într-a­­devăr o cinste să participi la acest con­curs și să obții insigna „Prieten al căr­ții”. Această cinste s-o rîvnească Și să o merite cît mai mulți militari ' Dni ûton al r'autii“ CEI' I „M. EM1NJ5ÖCU“ lAÿl ' 35 propuneri de inovații (Corespondență din Pitești).­­ Reali­zarea de economii cît mai însemnate constituie unul din principalele obiective ale întrecerii socialiste în care sînt an­trenați municitorii Aer la­ fabrica „Meta­­lurgica” din Pitești. O contribuție de sea­mă la atingerea acestui propunerile de inovații și obiectiv sînt raționalizări făcute de muncitori. In perioada 1­­ ia­nuarie — 28 i­­unie 1955, cabinetul teh­nic a primit 35 de propuneri de inovații care, aplicate în producție, au dus la realizarea unei economii de peste 1 mi­lion lei. Printre inovațiile propuse cabinetului tehnic, de real succes s-a bucurat inova­ția realizată de maistrul Stefan Russo, prin înlocuirea cilindrilor de la pompele de stins incendiu, întreprinderea reali­zează anual economii de peste 400.000 lei In numărul de azi: DIN VIAȚA ȘCOLILOR MILI­TARE — Locotenent major Gh. Lef­ter : Instrucția practică a elevilor în tabără (pag. 2-a) Sublocotenent FI. Petrescu : Pe măsura vremurilor noastre (pag. 2-a) Radu Vișan : Mărturii ale iubirii de țară și vitejiei străbunilor noștri (pag. 2-a) Locotenent V. Teodorescu : Despre munca unui instructor cu propagan­da și agitația (pag. 3-a) Declarația făcută de V. M. Molo­tov la plecarea din New York (pag 3-a) Deschiderea unei expoziții româ­­nești la Luxemburg (pag. 3-a) PE TEME TEHNICO-ȘTIINȚIFI­­CE — Proiectilele dirijate — Ingi­ner locotenent colonel A- Grișin : Au­todirijarea (pag. 3-a) Ziarul „Borba" despre rezultatele sesiunii jubiliare a O.N.U. (pag. 4-a) Peste 123 milioane de semnături pe Apelul de la Viena strînse în Uniunea Sovietică (pag. 4-a) Sosirea lui J. Nehru la Belgrad (pag. 4-a) Comunicat cu privire la ședința C.C. al Partidului Comunist din In­dia (pag. 4-a) NOTE INTERNAȚIONALE — Apelul de la Helsinki — Mișcarea grevistă din țările capitalului (pag. 4-a] PRIN ORAȘELE ȘI SA­TELE PA­TRIEI nu Lucrează în contul anului 1957 (Corespondență din Cluj).­­ Munci­torii și tehnicienii uzinei „Tehnofrig" din Cluj, care și-au realizat sarcinile cin­cinalului încă de anul trecut, luptă cu în­suflețire pentru a da tot mai multe ma­șini necesare industriei noastre alimen­tare. Reușind să-și îndeplinească sarcinile pe primul semestru al acestui an încă de la 10 iunie, ei au dat peste plan încă 1.700 baghete de ulei, 13 ventilatoare, 4 malaxoare, 6 separatoare de lapte și multe altele. La aceste realizări au con­tribuit din plin o seamă de raționalizări și inovații propuse de muncitorii uzinei. Astfel, prin confecționarea unui dispozi­tiv la mașina de frezat, muncitorul Ga­­vril Rogozan obține acum depășiri de normă între 260—270 la sută, realizînd și importante economii de materiale. Muncitori ca Martin Kerekes, Ton Fa­­zekaș și Oros Gavril au reușit ca, prin aplicarea metodei sovietice Bikov-Bort­­kevici, să obțină zilnic depășiri de normă între 180— 220 la sută. El lucrează in prezent în contul anului 1957 Mecanizarea procesului de producție (Corespondență din Galați). — Hotă­­rîți să dea oamenilor muncii conserve cît mai multe și de calitate superioară, mun­citorii de la fabrica „Dunărea" din Tul­­cea au obținut în ultimul timp realizări de seamă. Prin mecanizarea lucrărilor, ei au reușit în ultima perioadă să trimită spre vînzare prin comerțul de stat peste 45.000 kg. conserve de mazăre, 500 kg. gemuri și 1.200 kg. compot de cireșe. Prin confecționarea din mijloace pro­prii a unei mașini de închis cutii, acum pot fi închise în 24 de ore peste 25.000 de cutii, ceea ce ridică simțitor producti­vitatea muncii. Printre cei care contribuie din plin la realizarea și depășirea sarcinilor de producție se numără Gh. Petroiu, Stan­­ciu Valentin, Niculina Cristu și alții, care zm­iiu iă i utipolșctjti r­unuiesc cu un­iu la sută. EN ZI DE SĂRBĂTOARE Era într-o duminică după amiază. Pe poarta unității, militarii plecau in în­voire, îngrijit echipa­j, mulțumiți că la aplicațiile de peste săptămână, la trageri, obținuseră rezultate bune și foarte bune. In vremea aceasta, în parc se petre­cea un­­ fapt semnificativ. Doi militari, dezbrăcați pînă la brîu, spălau de zor un tanc uscat pe rampă. De la comandant am aflat că unul dintre ei este comandan­tul echipajului, iar celălalt — mecanicul­­conductor. — Sunt reținuți din învoire ? l-am în­trebat atunci pe comandant. Acesta a zimbit Credeți oare că pe subordonații mei trebuie neapărat să-i rețină cineva din învoire ca să-și îngrijească mașina de luptă ? Nu! Au venit astăzi de cîteva ori la mine să se aprob să rămină după amiază în parc, să-și îngrijească ma­șina. Comandantul se opri pentru o clipă. Privi din nou la harnicii săi subordonați. Poate că in mintea lui se zugrăveau sce­nele petrecute intr-o noapte, în aplicație, cînd echipajul acestui tanc, și în deosebi comandantul echipajului, acționase hotarît dirz, cu iscusință. In ochii comandantu­lui licăreau razele unei îndreptățite min­ării, ale mulțumirii pentru acești tan­­c­hiști.. Le-am aprobat, că altminteri erau în stare să se țină după mine pînă acasă— glumi comandantul. Ne-am apropiat de cei doi tanchiști. Pentru o clipă au încetat lucrul. Din vorbă în vorbă am aflat că cel firav, dar sprinten ca o sfidează, care era coco­țat pe turelă, este sergentul Dîrjinschi­i Molislau, comandantul echipajului. Celă­lalt, un ostaș bine legat, cu priviri pă­trunzătoare, care minuta cu pricepere furtunul, este soldatul fruntaș Panait Gheorghe, mecanicul conductor. — Sunteți singuri? Unde sînt ceilalți ? l-am întrebat. — Pe ei i-am trimis în oraș. S-au com­portat foarte bine astă noapte în aplica­ție, ne-a spus sergentul Dîrjinschi. Me­rită să se recreeze, să se distreze. Că săptămină viitoare ne așteaptă din nou poligoanele, cîmpurile de instrucție, apli­cațiile. — Dar voi nu vă grăbiți? Timpw trece, și trece și învoirea. — N-are rost să zorim, răspunse sol­datul fruntaș Panait Gheorghe. Bine tot nu ne-am simți in învoire dacă am ști că tancul a fost curățat de mîntuială. «4- -0 4L* Spre seară i-am văzut pe cei doi tan­chiști prin oraș. Se întîlniseră cu cei­lalți membri ai echipajului. Se plimbau liniștiți, glumeau, rideau. Cel care între­ținea atmosfera era tot comandantul echi­pajului, sergentul Dîrjinschi. La el însă am distins de data aceasta ceva nou, ceea ce nu putusem observa cind lucra în parc, la tanc: semnul onorific „Tan­­chist de frunte". Acesta este sergentul Dîrjinschi Ladislau. De la el au ce în­văța ceilalți membri ai echipajului. In timpul instrucției: disciplină, ordine, conștiinciozitate, seriozitate. In timpul liber, înainte de toate, grijă pentru teh­nica de luptă. Apoi veselie, distracție, prietenie adevărate Locotenent major GH. BARBANȚAN Locotenent TR. BUCURENCIU Cinstesc prin munca Festivalul de la Varșovia (Corespondență din Botoșani).­­ A­propierea Festivalului Mondial al Tine­retului și Studenților de la Varșovia constituie pentru tinerii muncitori de la fabrica de confecții și tricotaje „Repu­blica“ din Botoșani un minunat prilej pentru a-și spori eforturile în întrecerea socialistă. Tinerii muncitori din sectorul croitorie au lucrat cu spor în luna iunie, reușind să-și depășească pînă la data de 24 iunie planul lunar cu 153 perechi pan­taloni. Depășiri zilnice de 50 — 60 la sută ob­țin tinerele muncitoare Maria Gavrilă și Rotaru Eugenia de la sectorul lenjerie, și Viorica Ripiceag de la sectorul tricotaje 2.500 kg. FIER VECHI. — Militarii din unitatea noastră participă activ la acțiunea patriotică de colectare a fieru­lui­ vechi. Ei știu ca adunînd cantități cît mai r­ari de fier vechi ajută, pe munci­torii din fabricile și uzinele patriei în lupta lor pentru economisirea metalului, pentru a da patriei cît mai multe mașini și produse de larg consum. Astfel, zilele acestea noi arp predat.­». D A.C. o can­titate de 2.500 kg. fier vechi. In acțiunea de colectare a fierului vechi s-au eviden­țiat în mod deosebit caporalul Molnar Io­sif și soldatul fruntaș Niță Sima. (Loco­tenent major N. Văduva)­EXEMPLUL UTEMIȘTILOR.­­ In atelierele unității noastre se desfășoară o intensă luptă pentru economii. Caporalul Silvișan Ioan, care de curînd a fost pri­mit în rîndurile organizației U. T. M„ îm­preună cu alți utemiști a reparat, din ma­terial dat la reformă, cîteva sute de arti­cole de echipament. De asemenea, la ate­lierul de cismărie, utemiștii Pușcașu Ga­­vril, caporal Buzaș Ștefan și Szabo­lean, soldați fruntași, au reparat 350 perechi încălțăminte din încălțămintea dată la re­formă. (De la un corespondent voluntar). O INIȚIATIVA. — Militarii din uni­tatea în care muncește ofițerul Cerei Si­gismund au amenajat mai multe spații de depozitare pentru materiale, din resursele proprii ale unității. Asemenea spații de depozitare au fost construite pentru fie­care subunitate. In această muncă s-au evidențiat soldații fruntași L. Isidor, Cri­­stuț Florin, Eleches Francisc, soldații Bratu Vasile, P. Ștefan și alții. (Loco­tenent major N. Mandu). FOLOSIND RESURSELE INTERNE. In unitatea în care muncește ofițerul Botezatu Gheorghe s-au luat numeroase măsuri pentru realizarea de noi econo­mii. Astfel s-a luat hotărîrea să se cons­truiască cîteva încăperi din cărămidă fă­cută cu mijloace proprii. Pînă acum s-au făcut peste 11.000 cărămizi. Tot din re­sursele proprii ale unității se va construi o cameră pentru grupul electrogen, cameră pentru aparatul de filmat și c­u alta care să folosească la curățatul zarza­vatului. (De la un corespondent voluntar). <3e * INOVAȚIE. — Caporalul Bartha Mar­tin, din unitatea în care muncește o­­fițerul Mareș Valentin, folosind un nou sistem de alimentare cu curent a stației de încărcat acumulatori, a realizat unele economii. Inovația constă în Introducerea în circuit a unei rezistențe variabile prin care se obțin voltajul și ampelajul ne­cesar încărcării acumulatorilor, fără a mai folosi grupul de încărcare. (De la ,un corespondent voluntar). CU MULCT. CE PROPRII. — Datorită amenajării unui atelier de fierărie și ro­­tărie în unitatea în care muncește ofițerul Anghel Constantin au fost reparate cu mijloace proprii căruțele unității și har­­nașamentul necesar acestora. In felul a­­cesta s-a realizat o economie însemnată. Tot în aceste ateliere s-au mai făcut alte lucrări, care pînă acum trebuiau exe­și cutate în afara unității. (Căpitan I. Sta­­lomir). REZIDURI DREPT COMBUSTIBIL. Plutonierul Duță Ion a construit un arzător care folosește drept combustibil în special, rezidurile de ulei, motorine etc. rămase de la spălatul motoarelor Cu ajutorul acestui aparat se pot încălzi birourile, dormitoarele, atelierele, înlo­­cuindu-se astfel consumul de lemne. (Lo­cotenent Șt. Ciulin). Aspecte din activitatea militarilor pentru realizarea de economii Cu cincinalul îndeplinit (Corespondență din Craiova). — încă din primele zile ale acestui an, muncito­rii de la întreprinderea piscicolă trenul“ din regiunea Craiova s-au „BLs­­an­gajat să desfășoare larg întrecerea so­cialistă în vederea îndeplinirii planului înainte de termen. Pregătindu-și din timp uneltele nece­sare și respectînd îndrumările tehnicie­nilor, muncitorii acestei întreprinderi și-au depășit lunar sarcinile de plan cu 75-80 la sută. Datorită avântului cu care s-a muncit, colectivul întreprinderii „Bistrețul“ și-a realizat în cursul lunii iunie sarcinile ce-i reveneau din cadrul cincinalului. Față de anul 1953, anul acesta produc­ția­ a crescut cu peste 120 la sută. La realizarea cincinalului înainte de termen, o contribuție de seamă au adus muncitorii din brigăzile conduse de Ion Neagu de la secția Nedeia, brigăzile con­duse de Constantin Grigore de la sec­ția Măcișul de Jos și brigada lui Marin Radu de la secția Cîrnu, Program artistic prezentat de echipa unității De curînd a venit o echipă artistică dintr-o unitate militară și a prezentat în fața țăranilor muncitori un reușit pro­gram artistic. Țăranii muncitori i-au întîmpinat cu căldură pe militari și i-a chemat să vie cît mai des în mijlocul lor. Serbarea care a avut loc cu acest prilej a fost deschisă de ofițerul Voinea, care a vorbit despre „Frăția de arme romîno-sovietică“. urmat un program de cîntece, recitări­­­ și dansuri executate cu măiestrie de ti­nerii militari. S-au evidențiat : soldatul fruntaș Mogodeanu Ioan, sergentul Gheor­ghe Ștefan, caporalul Cîrstea Emilian și elevii P. Oreste și Gh. Radu. La terminarea programului, președin­tele sfatului popular comunal a mulțu­mit militarilor pentru vizita făcută și le-a urat succese în muncă. (De­ja un co­­respondent voluntar). Tabăra pionierilor CONSTANȚA. — Drapelul roșu al taberei se înalță încet, fîlfîind sărbăto­rește în adierea brizei marine. Răsună cîntece. Emoția­­ acestei clipe va dăinui multă vreme în inima celor 215 pionieri și școlari care își petrec vacanța în tabă­ra III — Mamaia, inaugurată marți du­pă amiază. Taberele centrale pentru pionieri și școlari care funcționează acum în sta­țiunile balneare Vasile Roaită, Eforie și Mamaia găzduiesc peste 4100 de copii. In vara aceasta își vor petrece va­canța în taberele centrale de la mare a­­proape 13.000 de pionieri și școlari din întreaga țară. l Agerpres) Е* Au terminat recoltatul rapiței Colectiviștii din raionul Alexandria, re­giunea București, au terminat treiera­tul rapiței. Patru din cele șapte gospodă­rii agricole colective din raion, care au cultivat anul acesta rapiță, au și livrat statului întreaga producție obținută. Cele mai mari cantități de rapiță le-au obținut colectiviștii din Luceni. Ei au strîns anul acesta 1.250 kg. rapiță la hectar, pro­ducție ce depășește cu 600 kg. pe cea planificată și producțiile obținute de ță­ranii muncitori cu gospodării individuale. Pe terenul pe care au cultivat rapiță, colectiviștii din Lăceni au avut anul trecut orz, Imediat după seceriș ei au dezmiriștit întreaga suprafață, iar după 8-10 zile, tractoriștii de la S.M.T.­Or­­beasca au făcut arătura adîncă de vară la 18-20 cm. (Agerpres) 50 ANI DE LA RĂSCOALA MARINARILOR DE PE „POTEMKIN“ S-au împlinit, săptămîna aceasta, 50 de ani de la răscoala marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin“. Acum o jumătate de veac, dînd o minunată pildă de vitejie în lupta pentru libertate, echipajul celei mai mari nave a flotei militare țariste a trecut de partea revoluției. In clișeul din stînga : Crucișătorul „Kneaz Potemkin Tavri­ceski“ cea mai mare navă a flotei militare țariste, pe care a izbucnit, acum 50 de ani, glorioasa răscoală a marinarilor. In clișeul din dreapta : Sărbătorind a 50-a aniversare a răscoalei de pe „Potemkin“, marinari ai Flotei noastre Maritime Militare s-au întîlnit cu un grup de potemkiniști-

Next