Apărarea Patriei, iulie 1955 (Anul 11, nr. 153-179)
1955-07-22 / nr. 171
■ • I CENTRALĂ UI^igiiïLuTARA ! Pentru patria noastră, Republica Populara Romîna #APARAfiliA PATRIEI 1[r Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 171 (2783) Vineri 22 iulie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Sărbătoarea Poloniei democrat-populare Astăzi, poporul frate polonez sărbătorește 11 ani de la data de 22 iulie 1944, cînd Armatele Sovietice, împreună cu unitățile Armatei Poloneze renăscute, au trecut la eliberarea țării de sub jugul cotropitorilor fasciști germani. Pentru poporul polonez, ziua de 22 iulie este cea mai mare sărbătoare, ziua renașterii Poloniei. Poporul polonez sărbătorește a 11-a aniversare a eliberării patriei sale în condițiile luptei popoarelor pentru micșorarea încordării internaționale, în condițiile întăririi continue a forțelor puternicului lagăr al socialismului, lagăr în care Polonia reprezintă un factor de nădejde. Polonia de azi nu mai seamănă cu cea de ieri. Au apus pentru totdeauna timpurile cînd imperialiștii străini și clica exploatatoare poloneză storceau vlaga poporului polon, transformau țara. intr-un avanpost al agresiunii antisovietice. îndată ce a devenit liber, ca urmare a istoricei victorii a Uniunii Sovietice, îndată ce a devenit stăpîn în țara sa, poporul polonez, în ciuda împotrivirii înverșunate a reacțiunii interne și externe, a înfăptuit mari transformări revoluționare. Exploatarea, șomajul, mizeria, foamea, lipsa de drepturi, aparțin de mult unui trecut ce nu se va mai întoarce niciodată. Conducînd poporul polonez pe drumul socialismului, Partidul Muncitoresc Unit Polonez, călăuzindu-se după nemuritoarea învățătură marxist-leninistă, pune la temelia politicii sale industrializarea socialistă a țării, cu accentul pe industria grea, baza dezvoltării celorlalte ramuri ale economiei naționale, baza capacității de apărare. Potrivit prevederilor planului de 6 ani, au fost construite noi întreprinderi metalurgice, printre care Combinatul ,,V. I. Lenin“ de la Nowa Huta și ,,Boleslaw Bierut" de la Czestochowa și altele. In prezent, în Polonia, producția de oțel pe cap de locuitor este de 4 ori mai mare decît înainte de război, producția de cărbune de 2,5 ori mai mare, cea a industriei constructoare de mașini de 9 ori, a industriei chimice de 5 ori, iar producția de energie electrică de 4 ori mai mare ca înainte de război. Au apărut noi ramuri ale industriei, printre care : construcțiile navale, industria de automobile și tractoare etc. Dacă înainte de război Polonia ocupa locul al 9-lea în ceea ce privește volumul total al producției industriale europene, astăzi ea ocupă locul al 5-lea.Dezvoltarea industriei grele a dus la dezvoltarea necontenită și a producției bunurilor de larg consum. In anul 1954, industria alimentară a produs de peste 2 ori mai mult zahăr, de 3 ori mai multe produse de carne, de 12 ori mai multe grăsimi vegetale și de 15 ori mai multe produse de fructe decît în 1938. Importante succese au fost obținute și în agricultură. S-a întărit alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, temelia de nezdruncinat a puterii populare. In Polonia există astăzi peste 9.900 de cooperative agricole de producție. Partidul Muncitoresc Unit Polonez acordă o mare însemnătate lichidării disproporției dintre dezvoltarea industriei și cea a agriculturii. O deosebită atenție o acordă Partidul Muncitoresc Unit Polonez și Guvernul R. P. Polone satisfacerii nevoilor materiale și spirituale mereu crescînde ale oamenilor muncii. Veniturile populației sînt în continuă creștere: încă din 1953, venitul real al populației orășenești depășise cu 40 la sută, iar cel al populației sătești cu 75 la sută, nivelul dinainte de răzbioi. Construcția de locuințe, școli, spitale, creșe și instituții de învățămînt se dezvoltă continuu. Cultura poloneză a obținut însemnate succese. Oamenii de știință, scriitorii și artiștii polonezi luptă pentru înflorirea patriei lor. Creațiile lor sînt cunoscute și iubite nu numai în Polonia, ci și peste hotare. Organizatorul victoriilor poporului frate polon, forța conducătoare a Poloniei democrat-populare, este Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Congresul al II-lea al Partidului, care a avut loc anul trecut, a constituit un important eveniment în viața Poloniei, a dat oamenilor muncii din Polonia orientarea necesară în munca de construire a socialismului. Fără îndoială că marile succese ale poporului frate polonez se datoresc uriașului ajutor acordat de către Uniunea Sovietică. Acest ajutor se manifestă în toate domeniile de activitate. Poporul polonez știe că viața sa nouă, într-o țară liberă, independentă și puternică, se datorește faptului că Polonia este membră a marii familii a țărilor lagărului socialist. Alianța cu Uniunea Sovietică și cu țările democrat-populare constituie chezășia securității Poloniei noi. Poporul polonez știe că cercurile agresive ale imperialismului încearcă să oprească în loc mersul său victorios spre socialism, împreună cu celelalte popoare ale lagărului socialist, poporul polonez respinge orice amestec străin în treburile țării sale. El și-a ales odată pentru totdeauna, conform voinței sale libere, regimul de stat care corespunde năzuințelor și intereselor sale. Nimeni nu are dreptul să-i impună o altă orînduire decît aceea pe care și-a ales-o. Regimul democrat-popular, care domnește azi în Polonia ca și în alte țări ale lagărului socialist, și-a dovedit pe deplin uriașa sa forță vitală bazată pe legătura indisolubilă cu poporul ; el se dezvoltă victorios spre binele popoarelor noastre, spre binele păcii. Poporul polonez sprijină din toată inima politica de pace a Guvernului R. P. Polone, politică întemeiată pe alianța de nezdruncinat cu U.R.S.S. și celelalte țări ale lagărului socialist, politică bazată pe principiul coexistenței pașnice a tuturor popoarelor, indiferent de orînduirea lor socială, politică și de stat. Poporul polon este profund interesat în rezolvarea problemei germane, în instituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa, în rezolvarea problemei dezarmărilor și a interzicerii armelor de exterminare în masă. La O.N.U. și în celelalte organisme internaționale din care face parte, Guvernul R. P. Polone luptă pentru micșorarea încordării internaționale, pentru pace și securitate. Poporul polonez a salutat citr o bucurie Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri, convins fiind că, dacă și puterile occidentale vor da dovadă de bunăvoința pe care a manifestat-o U.R.S.S., se vor face pași însemnați pe calea destinderii în relațiile internaționale, pe calea instituirii încrederii și colaborării între state. Varșovia, capitala Poloniei democratpopulare, refăcută prin munca eroică a poporului și cu ajutorul Uniunii Sovietice, se pregătește astăzi să primească oaspeți dragi, luptători pentru pace și colaborare între toate popoarele lumii, tineri și tinere, care prin cîntec, dans și sport vor să se cunoască mai bine, să se înfrățească, să-și strîngă rîndurile în apărarea păcii. Poporul polonez, gazdă primitoare, s-a pregătit intens în vederea Festivalului mondial al tineretului și studenților, care va începe peste cîteva zile în capitala Poloniei. Oamenii muncii din patria noastră trimit de ziua marii sărbători a poporului polonez un fierbinte și frățesc salut Poloniei democrat-populare. Prietenia tradițională dintre popoarele noastre devine pe zi ce trece tot mai trainică. Unite prin Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală de la Varșovia, popoarele țărilor noastre își intensifică eforturile în vederea construirii cu succes a socialismului, în vederea apărării păcii. Legăturile economice și culturale dintre R.P.R. și R. P. Polonă se întăresc tot mai mult, contribuie la mersul înainte spre socialism al țărilor noastre, slujesc deopotrivă intereselor vitale ale popoarelor noastre, cit și cauzei păcii. Militarii Armatei Populare Romîne, împreună cu toți oamenii muncii, trimit salutul lor militarilor polonezi și oamenilor muncii din R. P. Polonă, împreună stăm de strajă patriilor noastre, păcii și securității țărilor lagărului socialist. Prietenia dintre țările noastre, alianța noastră comună cu U.R.S.S. și cu celelalte țări democratice, dezășuiesc fericirea, pacea și securitatea noastră. TELEGRAME Tovarășului ALEXANDER ZAWADSKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiți, tovarășe Președinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne sincere felicitări. Urez poporului frate polon noi succese în munca sa pașnică pentru întărirea și propășirea continuă a Republicii Populare Polone și în lupta comună pentru întărirea păcii în lume. Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Tovarășului IOSEF CYRANKIEWTCZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiți, tovarășe Președinte, din partea guvernului Republicii Populare Romîne cele mai călduroase felicitări. Poporul romîn urează poporului frate polonez noi victorii în opera de construire a socialismului, în întărirea și înflorirea Poloniei democrat-populare și în lupta comună pentru asigurarea păcii și securității popoarelor, în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frățească dintre popoarele romîn și polonez GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne tovarășului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu ocazia celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de către eroica Armată Sovietică, vă rog să primiți, tovarășe Ministru, sincere felicitări și urări de noi succese în întărirea Poloniei democrat-populare și în lupta comună pentru pace și colaborare internațională. SIMION BUGHIC Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne In numărul de azi: MAREA SĂRBĂTOARE A PO- Proiectul delegației U.R.S.S. PORULUI FRATE POLON: Indus- Tratatul general european de securitate colectivă în Europa (pag. 3-a), tria grea a R. P. Polone pe calea avîntului continuu . Printre constructorii Poloniei populare (pag. 2-a). In cinstea Festivalului Păcii și Prieteniei (pag. 3-a). Comentariile presei din toate țările în legătură cu Conferința de la Geneva (pag. 3-a), V. Iosipescu : Două probleme de mare însemnătate pentru pacea omenirii (pag. 4-a). Lucrările Conferinței de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 4-a). Despre rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a U.R.S.S. pe primul semestru al anului 1955 — Comunicatul Direcției Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. (pag. 4-a) PRIN ORAȘELE ȘI SATELE PATRIEI Inovațiile—importantă sursă pentru obținerea de economii In primul semestru al acestui an, în sectorul electrotehnic au fost făcute 1.419 propuneri de inovații, dintre care 560 au și fost aplicate in diverse procese de producție. Ca urmare, întreprinderile electrotehnice realizează anual o economie antecalculată în valoare de 5.857.870 lei. Alături de ingineri și tehnicieni, la aceste perfecționări ale procesului de producție au participat 430 de muncitori. Autorii inovațiilor care au început să fie puse în aplicare au primit premii în valoare de 355.896 lei. Printre cei mai buni inovatori în producție se află strungarul Ștefan Kovacs, de la întreprinderea „Electromotor" din Timișoara, care a realizat un dispozitiv cu ajutorul căruia se pot executa automat sa strung mai multe repere. Colectivul condus de inginerul Vaier Dudilă, de la întreprinderea „Electroceramica" din Turda, a înlocuit la confecționarea izolatorilor de înaltă și joasă tensiune materia primă adusă din import cu materie primă indigenă. Rețeta definitivată de acest colectiv determină o îmbunătățire simțitoare a calității izolatorilor și o economie anuală în valoare de peste 770.000 lei. Colectivul condus de Alexandru Nedelcu, de la întreprinderea „Electroizolantul" din Capitală, a obținut un nou loc pentru fabricarea produselor electroizolante presate și stratificate. Anual această inovație aduce întreprinderii o economie de peste 940.000 lei." (Agerpres) ÎNGRIJESC cu atenție armamentul In tabără, ca și în cazarmă sau pe cîmpul de instrucție, controlul permanent și atent asigură buna desfășurare a muncii de întreținere a armamentului și tehnicii de luptă. In clișeu , caporalul Banciu Gheorghe controlează felul cum tunarii din subordine au executat ședința de curățire a piesei. (Foto T. MACARSCHI) Succese în obținerea de acumulări socialiste (Corespondență din Craiova). Feroviarii de la depoul de locomotive Craiova s-au angajat ca pînă la 23 August să pună la dispoziția patriei acumulări socialiste peste plan în valoare de 183.000 lei. Iar pînă la sfîrșitul anului să sporească volumul acestora la 1.203.000 lei, încă din primele zile ale Întrecerii, muncitorii feroviari de la depoul de locomotive Craiova au izbutit să obțină succese importante. Mecanicul de locomotivă Constantin Seferman, decorat cu Ordinul Muncii, a izbutit să economisească combustibil specific in valoare de aproape 5000 lei. Cu aproape 32 la sută au redus consumul de combustibil mecanicii Neagoe Matei, Fluture Florea și alții, care aplică cu mult succes metoda economistei sovietice Claudia Baranovskaia. In primele două decade ale lunii iulie, mecanicii și fochiștii de la depoul de locomotive Craiova au pus la dispoziția patriei acumulări socialiste, prin reducerea consumului specific de combustibil, în valoare de aproape 80.000 lei. Succese tot atît de importante au obținut și mecanicii de la depourile de locomotive Tîrgu Jiu, Turnu Severin, Pitești și Piatra Olt, care au reușit să economisească în 20 zile, combustibil specific în valoare de aproape 500.000 lei. La 30 iulie, pe stadionul Republicii va avea loc deschiderea festivă a finalelor Spartachiadei militare de vară Peste 8 zile, într-un cadru festiv, vor începe finalele Spartachiadei militare de vară. Sute de militari din unitățile Forțelor noastre Armate, fruntași în pregătirea fizică și sportivă, se antrenează intens pe bazele sportive din Capitală pentru a lua startul in probele decisive ale acestei mari competiții sportive militare. Lupta pentru cucerirea titlului de campion militar de masă pe anul în curs întrunește pe cei mai valoroși sportivi din armată, militari care, prin rezultatele obținute etapă de etapă, s-au calificat pînă în finale. Rîvna cu care sutele de participanți la finale își desăvîrșesc pregătirea lor tehnică sportivă, pregătirea lor fizică și moral-educativă, dovedește hotărîrea lor de a cinsti aceste mari concursuri prin performanțe deosebit de valoroase. Finalele vor începe sîmbătă 30 iulie după amiază pe stadionul Republicii. Programul primei zile cuprinde festivitatea de deschidere la care vor participa toți finaliștii. Va urma apoi un meci de fotbal contînd pentru sferturile de finală. Programul va fi completat cu o demonstrație de ciclism (cursă de urmărire) executată de sportivi de frunte ai Casei Centrale a Armatei. Concursurile vor continua pînă vineri 5 august pe stadionul Republicii, pe terenul C.C.A., pe terenul Știința, la poligonul Cotroceni și în bazinul Progresul, fiind programate întreceri de handbal, fotbal, atletism, volei, gimnastică, înot și tir, (triatlon). Finalele la handbal și fotbal se vor desfășura Joi 4 august pe stadionul Republicii. In aceeași zi, la poligonul Cotroceni va avea loc finala la trecerea pistei cu obstacole, probă cu accentuat caracter aplicativ, a cărei desfășurare este așteptată cu deosebit interes de militarii de toate armele care s-au calificat pentru finală. Zilele de 5 și 6 august sînt rezervate repetiției generale publice pentru demonstrația ce se va desfășura în ultima zi a Spartachiadei, închiderea festivă a finalelor va avea loc duminică 7 august pe stadionul „23 August". Programul cuprinde trei reprize de gimnastică (cu pușca), exerciții libere și la aparate, demonstrații de atletism (ștafete) și o repriză de călărie executată de sportivii din Echipa Hipică a Armatei. Va avea loc, de asemenea, sosirea concurenților în proba de companii. Această probă, deosebit de dificilă pentru participanții la Spartachiadă, cere din partea concurenților, pe lângă parcurgerea unui traseu de 50 kilometri, rezolvarea anumitor situații tactice. Programul închiderii finalelor Spartachiadei din acest an se va termina cu un concert executat de un mare număr de instrumentiști. Ajutor tovărășesc Din inițiativa comandantului, subunitatea noastră a dat gospodăriei agricole colective din apropiere un sprijin prețios la executarea lucrărilor de prășit porumbul, lucrări care, din cauza timpului nefavorabil, rămăseseră în urmă. Această muncă a fost făcută în timpul liber și în special duminica dimineața, nestingherind cu nimic programul unității. Elev fruntaș S. CHIȘIU Recoltează cu toate forțele (Corespondență din Arad). In perioada strîngerii recoltei, orice zi, orice oră bună de lucru, sînt deosebit de prețioase. Ploile care au căzut în ultimele zile în regiunea Arad au stînjenit mult strînsul recoltei, dar îndată ce timpul a permis oamenii muncii de pe ogoarele regiunii au pornit cu forțe sporite la secerat, treierat și dezmiriștit. In raionul Arad au fost recoltate numai într-o singură zi peste 1300 ha, cu păioase, iar în raionul Lipova peste 600 hectare Muncitorii gospodăriei colective ,,Octombrie Roșu" din comuna Zădăreni, raionul Arad, au început recoltatul griului cu o combină de la S.M.T.Felnac. Lucrînd fără întrerupere pînă seara, echipa de combineri a recoltat numai într-o singură zi 31.000 kg. grîu. S-au evidențiat combinerul Arcadie Costea, Amalia Frei, Ioan Istin și Eva Zaiatt. Zilele trecute, colectiviștii au recoltat și 280 ațe de tutun. In această muncă s-a evidențiat brigada I, condusă de Dumitru Bogdan Fruntași la predarea cotelor de grîu (Corespondență din Constanța). In comuna Pietroiu din raionul Fetești, țăranii cu gospodării mici și mijlocii dau bătălia pentru terminatul seceratului și treieratului. Paralel cu aceasta, ei își îndeplinesc îndatoririle patriotice către stat, predîndu-și cotele de grîu la colectare. In întrecerea pentru obținerea chitanței nr. 1, țăranii muncitori N. R. Petre, Ion P. Ivan, Tănase P. Ioan, Ion Tănase și Petre F. Tănase au fost primii care și-au predat cotele de grîu cuvenite statului. Exemplul lor a fost urmat de un mare număr de țărani muncitori din comuna Pietroiu. 4300 kg. orz la hectar (Corespondență din Suceava). După ploile abundente, harnicii colectiviști, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Săveni au pornit să execute recoltatul pentru a evita pierderile. Colectiviștii din comuna Vlășinești au fost primii care au pornit recoltatul culturilor păioase. Pînă la data de 18 Iulie a. c., ei au recoltat suprafața de 40 ha. grîu și 10 ha. cu orz. Imediat ce au recoltat, colectiviștii au pornit treierișul. Ei au obținut o recoltă medie de 4300 kg. orz la ha. Aceasta datorită hărniciei colectiviștilor și aplicării cu strictețe a regulilor agrotehnice. In întreg raionul Săveni s-au recoltat peste 2000 ha grîu, 800 ha, orz de toamnă și primăvară și 250 ha. secară. Comunele care au cea mai mare suprafață recoltată pînă în prezent sînt comunele Avrămeni, Săveni și Vlășinești. Fruntași la recoltat sînt țăranii muncitori Apetroaie I. din Boteasa, Alexandru Botezatu din Știubieni și alții. DUPĂ 50 DE ANI Cu mai bine de 50 de ani în urmă, sute de flăcăi, adunați din toate colțurile bătrânei Rusii, își făceau serviciul militar pe bordul semețului crucișător „Kneaz Potemkin", pe atunci cea mai nouă și cea mai mare navă de război din flota militară rusă. Se găseau cu nava lor la Sevastopol, cînd in Rusia s-a stîrnit furtuna primei revoluții, din anul 1905. Bolșevicii aflați printre tinerii matrozi le-au arătat că lupta mulțimilor și a popoarelor chinuite în închisoarea țaristă le este comună și lor, că și ei trebuie să fie părtași acestei cauze. Au simțit atunci matrozii, mai dureros tăișul asupririi. Obida și fărădelegile îndurate înainte de armată și în anii militășiei le-au răscolit mai întîi ura, apoi și mînia. Și revolta a izbucnit în ziua aceea de iunie... „Ce așteptăm, tovarăși ? De ce stăm cu mîinile la piept?" — a sunat atunci glasul răzvrătitului Nikifor Matiușenko. Potemkiniștii au înțeles chemarea. După uciderea matrozului bolșevic Vakulinciuk de către secundul navei, valurile Mării Negre l-au înghițit pe căpitanul de rangul 1, Golikov, comandantul navei. Iar pe catargul lui „Kneaz Potemkin" s-a înălțat, strălucind biruitoare, flamura roșie. In semn de legămint, matrozii au cvitat Internaționala, înflăcărați, entuziaști, pregătiți pentru noi bătălii. Crucișătorul „Potemkin“ a luat după aceea drumul pribegiei, spintecind unde Mării Negre, în căutarea de ajutor: Constanța, Odesa, Feodosia, apoi iarăși Constanța. In urma matrozilor înfrățiți, insultele nu mai încăpeau în gurile reprezentanților autorităților țariste. „Pirații!" — așa-i denumiseră. Amenințări, escadre trimise să-i prindă și să-i scufunde. In portul Constanța, însă, vasul, purtând pe pavilion inscripția „Libertate, egalitate, fraternitate !", a fost primit cu ospitalitate și aclamații de muncitorii români. Sub presiunea acestora, autoritățile au fost nevoite să le acorde azil marinarilor revoluționari. Apoi s-au împrăștiat în toată țara. Stăpinirea din Romînia burghezo-moșierească nu admitea nici în ruptul capului ca „bolșevicii" să conviețuiască în același loc. Pasămite, se temeau să nu se iște pe undeva focarul vreunei revolte Aproape opt sute de oameni au părăsit Constanța pe drumuri necunoscute, spre ținuturi necunoscute. Dar pretutindeni, oamenii simpli i-au primit cu dragoste, le-au dat ajutor și le-au încredințat prietenia. Le-au cerut ajutor să se organizeze, să lupte împreună împotriva aceluiași dușman: exploatarea. După o jumătate de veac, 34 de potemkiniști se regăsesc la Institutul de Istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. Cîțiva dintre ei poartă uniforma de marinar al Flotei din Marea Neagră. Haină scumpă, pe care au purtat-o slujind tradițiilor bravilor matrozi ai lui Ușakov și Nahimov. Haina pe care au... purtat-o atunci cînd s-au răsculat pentru libertatea norodului. Floarea mărului s-a scuturat din belșug pe creștetul lor. Cei mai mulți au spatele încovoiat. Unii, apropiindu-se de masa unde le este rezervat locul, își tîrșesc pașii intr-un mers mărunt, parcă sfios. Se zice însă că inima omului nu îmbătrinește. Și chiar dacă proverbul este mai puțin adevărat, sînt totuși împrejurări cînd încurajate de gînduri și amintiri, în inima și sufletul omului se reaprind vnvătăile tinereții de mult trăite. — Hei, Timofei, Timofei, ce flăcău vînjos și sprinten mai erai acum 50 de ani! Bătrînul Makeev Fiodosie și-a rrecunoscut tovarășul de luptă de pe crucișător — pe Timofei Borisovici Ghiomin. — Dar acum cum arăt?! se miră prefăcut bătrinul, încercînd să-și îndrepte spinarea. Pe Timofei Borisovici însă, îl preocupă alt gînd : — Ai văzut unde ne-a fost dat să ne regăsim ?! — Așa-i încuviințează celălalt, legănînd capul cu înțelepciune. Se întîlnește munte cu munte, dar mi-le om cu om ! Bătrinii s-au așezat in jurul meselor. S-au privit cercetător, curioși, încercînd să se recunoască, să regăsească fețele celor de care se despărțiseră cu mulți ani în urmă. „Atîți am mai rămas?" — parcă întreabă privirile lor. „Dar ceilalți pe unde ar mai fi ? Cuți au murit, ciți trăiesc prin alte țări, cuți s-au întors în Rusia mamă ?" Apoi, rind pe rînd, ies la masa din mijloc, să depene aducerile aminte. Fiecare se simte dator față de ceilalți să te povestească cum și-a trăit traiul de 50 de ani încoace. Bătrînul Ivan Vasilievici Ghibernov își amintește cu drag de primirea ospitalieră de care s-a bucurat din partea oamenilor simpli din Romînia. Aceștia s-au străduit să-i găsească de lucru, i-au dat posibilitatea : să-și înjghebeze familie și o gospodărie. Ivan Ghibernov o nu a pregetat să-i sfătuiască pe oameni cum trebuie să-și facă dreptate. Pentru astă a fost arestat de 22 de ori. Mitrofan Ignatiei Koșelev a lucrat mai întîi ca argat pe o moșie din preajma comunei Slobozia. Aceleași cuvinte de mulțumire are de spus el pentru muncitorii și țăranii nevoiași din noua sa patrie. Aici s-a căsătorit, a muncit toată viața și el, și soția, și copii săi. Feodosie Dionisiei, înalt, cu părul alb ca un pisc de munte troienit, după ce și-a povestit pe îndelete viața de după anul 1905, își exprimă bucuria că muncitori din Romînia au înlăturat stăpînirea patronilor și a directorilor slugarnici acestora. Cu patronii și directorii de pe vremuri are el o răfuială. Prin anul 1940 la distileria unde lucra, a venit o citați pentru el. Directorul i-a cerut să controleze cu amănuntul mașinile patronului „Să le lași în bună stare, cînd vei pleca în lagăr, măi bolșevicule", l-a avertizat atunci directorul, călcînd secretul încredințat de jandarmi. Inima lui Feodosie s-a strîns de îndurerare. „După 25 de ani de muncă, cinstită, atta merit, să plec în lagăr ! Nu-i nimic, vom mai vorbi și altădată, domnilor directori și domnilor patronii!" Cu privirile ațintite la cel care vorbește, în fața mesei din mijloc, atenți, unii cu bărbiile sprijinite in podul palmei, potemkiniștii ascultă mai departe cuvintul unui alt tovarăș al lor. Vorbește Nikolae Alexeev. Acesta își povestește pribegia sa prin Buzău, București, prin alte localități. A muncit la un boier rău de plată. Cînd și-a cerut drepturile, boierul l-a adus pe jandarm să-l lămurească. „Ce - a răcnit jandarmul — aici te trezești pe „Potemkin" ? S-a lipsit de indurarea boierului și a plecat la Cîmpina. Aici a regăsit mulți tovarăși de luptă de pe vas. Ei formau un fel de comună, unde cei care aveau serviciu îi întrețineau și pe cei care nu-și găsiseră de lucru. A stat citva timp aici, apoi nevoile și neastimpărul l-au purtat pe alte drumuri, prin alte localități. Lui Alexeev nu-i scapă din vedere prigoana la care a fost supus pînă acum 11 ani. Pe unde se afla, era suspectat, invitat la poliție, cercetat, deportat in lagăre, în închisori . Ne sînt scumpe libertatea, prețuirea și ajutorul de care ne bucurăm astăzi — spune el, pregatindu-se să-și încheie cuvîntul. In glasul lui tremură emoția fericirii. — Pentru toate acestea mulțumesc înțeleptului nostru partid și guvernului țării noastre. Urez tovarășilor noștri polemkiniști, care viețuiesc în Uniunea Sovietică, mulți ani fericiți ! Și ochii bătrînului se umezesc de rouă fierbinte a lacrimilor. ...Alții și alții iau loc la masa din mijloc și vorbesc. Toți poartă un suflet aceeași mulțumire. Cauza pentru care ei au ridicat armele a biruit. Pe cel mai înalt catarg al crucișătorului „Kneaz Potemkin", cuget și mîini de ostaș îndemnat de partid au înălțat, pentru prima dată în istoria armatelor, drapelul roșu al solidarității cu lupta muncitorilor și a țăranilor înrobiți. Sub faldurile aceluiași drapel au bubuit năpraznic bateriile „Aurorei", salutînd era revoluțiilor proletare, chemînd mulțimile de orice neam și grai la luptă pentru a-și făuri dreptatea. Drapelul lor a fluturat apoi deasupra tinerelor detașamente ale ostașilor roșii, îmbărbătîndu-i lingă Pskov și Narva, unde au înscris prima pagină de glorie in analele armatei lor. Au trecut anii și drapelul pe care și ei l-au slujit cu cinste, l-au înălțat și alte popoare, ajutate de Țara Socialismului victorios, călăuzite de neînfricatele partide comuniste. In patria moastră nouă, Republica Populară Română, potemkiniștii se bucură astăzi nu numai de frăția și dragostea oamenilor muncii, dar și de prețuirea și ajutorul statului. In semn de cinstire a meritelor lor, statul nostru le-a conferit ordine și medalii, le-a dat pensii, i-a sărbătorit ca pe niște adevărați eroi. Sînt fericiți potemkiniștii că-și trăiesc bătrinețea într-o țară fericită. Locotenent TRAIAN BUCURENCIL