Apărarea Patriei, august 1955 (Anul 11, nr. 180-200)

1955-08-02 / nr. 180

Marți 2 august 1955 Nr. 180 (2792) _ APĂRAREA­ PATR1EI_____________________________________________________ PROGRAMUL ÎNTRECERILOR DE ASTĂZI Stadionul Republicii : Ora 8 : meciuri de handbal și fotbal Ora 16,30 : atletism (400 m. plat, 1500 m. plat, 3000 m. obstacole, triplu salt, greutate, ștafeta 4x100) gimnastică Terenul Știința (str. V. Pir­van,­­ Ora 8 și ora 16,30 : meciuri de volei Bazinul Progresul (str. Dr. Staicovici). Ora 16:30­­ înot (100 m. liber, 200 m­. bras, 300 m. liber, ștafeta 4x100 m., 50 m. echipaj-finale) Finalele Spartachiadei militare de vară in plină desfășurare Umbrele înseră­rii au cuprindă început să stadionul Republicii cînd ul­timul schimb al șta­fetei 4 x 400 rupea, cu pieptul svîrlit înainte, firul sosi­rii. Biruise ! Tova­rășii de echipă s-au îmbrățișat, publicul îl aplauda. Bucuria și emoția îl făceau să nu mai simtă o­­boseala efortului depus. Fusese ulti­ma probă a zilei, încet, încet tri­bunele s-au golit. La fel și pista care cu­noscuse o după amiază plină de frea­măt. Liniștea a pus stăpînire pe stadion. Doar într-un singur colț, un grup discu­ta cu aprindere. Erau șefii de loturi, ve­niți de pe toate bazele sportive unde avuseseră loc întrecerile zilei a doua din cadrul finalelor Spartachiadei mili­tare de vară. Schimbau impresii asupra comportării finaliștilor, asupra rezultate­lor. Șeful lotului 5, lotul marinarilor, era mulțumit : din cele șapte titluri de campion disputate în această zi, două au revenit sportivilor marinei. In cursa de 5000 metri, matrozul major Tudor Du­mitru s-a clasat pe primul loc cu un timp foarte bun : 16 minute, 9 secunde, 8 zecimi. Culorile marinei au biruit și în proba de 100 metri plat. Alergînd în forță, cartnicul David Constantin sosit primul cu timpul 11 secunde, 4 ze­n­cimi. Fotbaliștii marinei nu s-au lăsat nici ei mai prejos. Au cucerit două vic­torii. La fel de bucuros este și șeful lotului 1. Doi dintre sportivii acestui lot au rea­lizat performanțe valoroase în proba de tir din cadrul triatlonului. La pușcă a în­vins sergentul major Dumitru Furnică. Numele lui este cunoscut bine printre sportivii din armată, datorită rezultate­lor realizate în marile concursuri sporti­ve militare de masă. Ultimele lui victorii le-a cucerit în probele dificile din cadrul Spartachiadei de iarnă. Sergentul major Furnică este un polisportiv fruntaș. Și-a însușit din tehnica disciplinelor care au caracter aplicativ în armată și, zi de zi, luptă pentru­­ ridicarea măiestriei lui sportive și militare. Dovadă, noile lui performante. In cealaltă probă de tir, rezervată ofițerilor — tragerea cu pisto­letul — căpitanul Mihai Vicoveanu, tot din lotul I, a realit un rezultat valoros: 191 puncte din 200 posibile. Spectatorii care au urmărit probele . In poligon Tragerea în cadrul probei de triatlon se terminase. Concurenții așteptau cu emoție rezultatele. Fiecare luptase cu toate for­țele pentru un rezultat cât mai bun. Iată și momentul mult așteptat. Un ofi­țer de infanterie a­­nunță clasamentul... pe locul 5, soldatul frun­taș Zoltan Ștefan din aviație. Fostul jurna­­list de la Hunedoara un tânăr blond, înalt s-a posomorit­:’ e ne­mulțumit de rezultat . Dacă scoți ma mult la înot și la cros, mai poți cucei locul­­ la triatlon. U spuse plutonierul Gh Niculae, cel mai vârst­­nic concurent. Și nu mă îndoiesc că poți­ ești tânăr, ai forță... Soldatul fruntaș Zol­tan Ștefan, ca și toți ceilalți finaliști ai Spartachiadei militare de vară, va lupta mai departe pentru victo­ria armei pe care­ o reprezintă. I se ci­tește in ochi această hotărîre..­tletice de pe stadionul Republicii au a­­plaudat victoria unui vechi și înflăcărat sportiv militar. Este vorba de locotenen­tul major Taus Laurian care, cu 6,59 m, s-a clasat primul la săritura în lun­gime, devenind astfel campion militar de masă pe 1955. El s-a clasat pe locul doi și în proba de 100 m, plat cu 11,7 sec. Sportiv cu experiență, ofițerul Taus contribuie, prin îndrumările pe care le dă celorlalți finaliști, la creșterea nive­lului tehnic al Spartachiadei, înotătorii care s-au întrecut în bazinul Progresul au luptat în cadrul seriilor pentru calificarea în finale. Bine pregă­tiți s-au dovedit militarii Carol Fischer la proba 50 m. echipat, I. Silași la proba 100 m. liber, Iuliu Pan­ la 200 m. bras și Uleu Florian la 300 m. liber In probele desfășurate duminică, fina­­liștii Spartachiadei au luptat cu elan și dîrzenie pentru performanțe cît mai bune, pentru victorie. S-au remarcat cu acest prilej spiritul de disciplină, respec­tul față de adversar, dovedit de toți con­curenții. Este și aceasta o dovadă a con­cepției sănătoase care stă la baza activi­ La volei, pe terenul „Știința“ Simultan, pe cele trei terenuri de la Știința, tineri militari cu trupurile ofetite pe cîmpurile de instrucție și în sport își dispută întîietatea la volei. O întrecere dîrză și cu faze deosebit de spectaculoase a oferit întîlnirea dintre mi­litarii lotului 4 și 5. Mai calmi, mai mo­bili și mai hotărîți, cei din lotul 5 au cîștigat. Nici cei din alte loturi nu s-au lăsat mai prejos. Soldatul Guță Constantin, o­­chitor la un tun, care a obținut la tra­gerile de instrucție numai calificative de „bine“ și „foarte bine“, nu se dă bătut. Alături de el, soldatul fruntaș Vereș Ioan, secretarul unei organizații atemiste, ceilalți din echipa cu tricouri verzi în­și prevăd victoria. Vor reuși oare ?... Ad­versarii sînt însă din ce în ce mai peri­culoși și cîștigă puncte. Cei ce-au pierdut nu sînt însă descurajați. întrecerile con­tinuă și astăzi. Locotenent GR. NANI] tății de pregătire fizică și sportivă din armata noastră. Concursurile continuă astăzi, cînd vom cunoaște noi campioni. Se dispută fina­lele la probele de înot, la atletism. Lupta pentru titlu anunță întreceri viu dispu­tate A­­LERY REZULTATE TEHNICE Ziua a II-a FOTBAL : Lotul 5 — Lotul 1 — 2-1 (0-0 ; 1-1); Lo­tul 2 — Lotul 4 — 6-1 (2-1) ; Lotul 5 Lotul 6 — 4-0 (1-0) HANDBAL Lotul 5 — Lotul 4 — 12-4 (5-3) ; Lotul — Lotul 6 — 14-10 (9-4). VOLEI : Lotul 3 — Lotul 5 — 2-1 ; Lotul 6 Lotul 1 — 2-0 ; Lotul 4 — Lotul 2 —2-1 ; Lotul 6 — Lotul 3 — 2-0 ; Lotul 2 — Lotul 1 — 2-0; Lotul 5 — Lotul 4 — 2-0. TIR (TRIATLON) Tragere cu pușca 1. Furnică Dumitru, Lotul 1 31 puncta ; 2. Nicolae Aurică, Lotul 5 31 puncte ; 3. Bizo Ștefan, Lotul 3 30 puncte. Tragere cu pistoletul 1. Vicoveanu Mihai, Lotul 1 191 puncte; 2. Onutu Nicolae, Lotul 2 187 puncte; 3. Iovan Pavel, Lotul 2 187 puncte; ATLETISM 100 m. plat 1. David Constantin, Lotul 5 11”4/10 ; 2. Tatus Laurian, Lotul 3 11” 7/10 ; 3. Stan Ioan, Lotul 1 11” 7/10. 5000 m. plat 1.Tudor Dumitru, Lotul 5 16*09” 8/10 ; 2. Brașoveanu Mihai, Lotul 6 16’14” 4/10; 3. Porcescu C-tin, Lotul 4 16T6” 4/10 ; Ștafeta 4x400 m; 1. Ștafeta Lotului 6, 3’38” 8/10 ; 2. Șta­feta Lotului 3, 3*42” 6/10 ; 3. Ștafeta Lotu­lui 2, 3*44” 4/10.­­ Aruncarea grenadei. 1. Tocaci Ioan, Lotul 1 63,78 m. ; 2. Nicolae Ștefan, Lotul 1 62,63 m. ; 3. Tran­­dafirescu Gh., Lotul 1 59,53 m. Aruncarea discului. 1. Banciu Dumitru, Lotul 6 34,32 m. ; 2. Popa Viorel, Lotul 5 31,63 m. ; 3. Bar­­na Gheorghe, Lotul 5 31,07 m. Săritura în înălțime. 1. Ciuntu V., Lotul 4 1,72 m. ; 2. Ma­­cavei Sergiu, Lotul 2 1,72 m. ; 3. Mihali Ioan, Lotul 4 1,69 m. Săritura în lungime. 1. Tatus Laurian, Lotul 3 6,59 m. ; 2. Bălan Ludovic, Lotul 1 6,19 m. ; 3. Moraru Iuliu, Lotul 2 5,98 m. înotătorii la start Peste 60 de militari s-au întrecut, in ba­zinul Progresul, in seriile probelor de înot. Nu rare­ori, sprinturile lor finale au fost răsplătite de aplauzele spectatorilor. In răstimpuri se auzeau șoapta : „Ia pri­vește, se duce ca o să­geată”. Așa s-a spus despre soldatul Silași Iosif, care a parcurs 100 m, liber în 1’10” 3110, și despre alți buni înotători. Fără indoială,­i­reșa mai interesantă a fost proba de 50 m. echi­pat. Concurenții au străbătut această dis­tanță îmbrăcați și cu arma în bandulieră. Gura țevii trebuia să stea mereu deasupra apei. Această probă cere multă indeminare și rezistență, cere să știi să îmbini spor­tul înotului cu cerin­țele luptei moderne. A fost greu. Dar mi­litarii au izbutit. In primul rînd, pentru că au la bază expe­riența cîmpului de in­­strucție, au­tea și atî­­tea liuri trecute înot, cu tot echipamentul în spate, pe timpul a­­plicațiilor tactice. N. MANAILA - Locotenent major N. POPA Concurenții la prob­a de triatlon execută tragerea cu pușca IN FAMILIA FRĂȚEASCĂ A POPOARELOR SOVIETICE Poporul din R.S.S. Moldovenească săr­bătorește unul din ce­le mai remarcabi­le evenimente din istoria sa multise­culară. La 2 august 1940, Sovietul Su­prem al U.R.S.S., mergînd în întîmpi­­narea dorinței oamenilor muncii din Ba­sarabia și R.A.S.S. Moldovenească, a constituit Republica Sovietică Socialis­tă Moldovenească. Acest act istoric a reprezentat una din cele mai importante etape în dezvoltarea vieții de stat a po­porului moldovean. Dar munca creatoare a poporului a fost întreruptă de atacul perfid al Ger­maniei hitleriste împotriva Uniunii So­vietice. Ocupanții germano-fasciști au pricinuit pagube uriașe economiei națio­nale și culturii republicii. Energia crea­toare a oamenilor sovietici a permis în­să ca în scurt timp rănile războiului să fie vindecate, iar nivelul antebelic de dezvoltare a republicii să fie cu mult depășit. Ajutorul frățesc dezinteresat al marelui popor rus și al celorlalte po­poare din țara sovietică a asigurat pro­pășirea poporului moldovean. Oamenii muncii din R.S.S. Moldove­nească întîmpină aniversarea a 15 ani de la întemeierea republicii lor cu mari suc­cese în toate domeniile economiei națio­nale și culturii. Dacă în 1940 industria republicii era reprezentată de producția meșteșugărească și semimeșteșugărească, în anii de după război aici au fost crea­te­ noi ramuri industriale ca metalurgia prelucrătoare, de încălțăminte și pielă­rie, confecții și tricotaje, conserve, pro­duse zaharoase și altele. Intr-un interval scurt în R.S.S. Moldovenească a fost pusă la punct producția de mașini-unel­­te pentru așchierea metalelor și pentru prelucrarea metalelor, mașini pentru plantat păduri și prelucrarea pietrei, motoare cu combustiune internă și pre­se. în prezent industria R.S.S. Moldo­venești fabrică cu 7,4 la sută mai multe produse decît în 1946. In R.S.S. Moldovenească au fost con­struite mari uzine, fabrici și combinate utilate cu tehnică sovietică de prim rang. Numai în ultimul an au fost date în exploatare șase mari centre de vinifi­­care, o fabrică de sticlă. Se termină lucrările pe cele mai mari șantiere cum sînt uzina de construcții de beton armat din Chișinău, fabrica de zahăr din Ghin­­dești și combinatul de țesături de măta­se din Bender. Pînă în­ 1956, în R.S.S. Moldovenească vor fi construite în total 119 întreprinderi. In anii de după război a fost refăcută în întregime și considerabil lărgită baza energetică a R.S.S. Moldovenești. Nu­mai în ultimii patru ani aici au fost construite 20 de mari termocentrale, 29 de hidrocentrale colhoznice și intercol­­hoznice. Producția de energie electrică a sporit de 2,2 ori față de anul 1950. S-au terminat lucrările pe șantierul hi­drocentralei de la Dubosari pe Nistru — cea mai mare hidrocentrală din repu­blică, al cărei prim grup electrogen început să furnizeze curent electric încă­­ la începutul anului acesta. O mare dezvoltare a luat principala ramură a industriei R.S.S. Moldovenești — industria alimentară. Fabricile de conserve din R.S.S. Moldovenească pro­duc peste 100 de feluri de conserve de­­ intestie­­ și de legume, precum și sucuri naturale. Iv, anii celui de al 5-lea cinci­nal producția de conserve a sporit de 2.5 ori, iar în acest an fabricile din R.S.S. Moldovenească vor produce c­u 18 milioane cutii de conserve mai mult decît anul trecut. Crește producția și în alte ramuri ale industriei alimentare , de produse zaharoase, vinicolă și de panifi­cație. Unul din cei mai edificatori indici ai transformărilor sociale care au avut loc în R.S.S. Moldovenească îl constituie creșterea rîndurilor clasei muncitoare. In prezent, în industria republicii sînt ocu­pați de trei ori mai mulți muncitori și funcționari decît în 1940. A crescut con­siderabil nivelul tehnico-cultural al mun­citorilor. Mari transformări au avut loc în a­­gricultura republicii. Pășind ferm­­ pe calea vieții colhoznice, după ce s-au con­vins de superioritatea ei, oamenii muncii din agricultura republicii obțin an de an noi succese în dezvoltarea și întări­rea gospodăriei obștești. Sta­tul sovietic aprovizionează col­hozurile cu tehnica înaintată, ceea ce a permis ca 80 la sută din muncile agricole să fie mecanizate. 2/3 din colhozurile republicii sînt mi­lionare. Zeci de colhozuri obțin venituri anuale în valoare de 8-10 milioane de ruble. Ca urmare a întăririi colhozurilor se ridică bunăstarea materială a colhoz­nicilor. Se dezvoltă necontenit principalele ramuri ale agriculturii —­ viticultura și pomicultura. In R.S.S. Moldovenească este concentrată aproximativ o treime din toate viile Uniunii Sovietice. In ul­timii cinci ani au fost plantate zeci de mii de hectare de livezi și vii, iar pînă în anul 1960 suprafața acestora va de­păși 300.000 de hectare. In acest an au fost obținute rezultate însemnate în sporirea productivității creș­terii animalelor proprietate obștească. Pînă la 1 Iunie cantitatea globală de lapte muls a sporit cu peste 50 la sută față de aceeași perioadă a anului tre­cut. Insămînturile de primăvară s-au des­fășurat organizat și la un înalt nivel a­­grotehnic. Prin folosirea pămînturilor ocupate de ierburi perene puțin produc­tive, prin valorificarea povîrnișurilor repezi au fost extinse însămințările de grîu, bumbac, orez și culturi eterice o­­leaginoase. S-a extins considerabil supra­fața semănăturilor de porumb, care în prezent se ridică la aproape 500.000 de hectare. De nerecunoscut au devenit satele republicii. In prezent aproape în fiecare sat există o școală de zece ani, o casă de cultură, o stație de radioamplificare, un spital, o casă de naștere, un maga­zin Viața fericită și îmbelșugată a oame­nilor sovietici a creat toate condițiile pentru înflorirea culturii poporului mol­dovean, națională în formă și socialistă în conținut, ce se dezvoltă în legătură strînsă cu cultura tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică sub influența binefă­cătoare a culturii poporului rus. Numai cu zece ani în urmă pe malul drept al Nistrului 3/4 din populație era neștiutoare de carte. In prezent, în R.S.S. Moldovenească este înfăptuit în­­vățămîntul general de șapte clase și se pregătesc condițiile pentru trecerea la învățămîntul mediu general. In cele șapte institute de învățămînt superior și 38 de școli tehnice învață 23.000 de stu­denți. In R.S.S. Moldovenească funcțio­nează o universitate de stat, o filială a Academiei de Științe a U.R.S.S. și zeci de institute de cercetări științifice. Se dezvoltă arta și literatura R.S.S. Moldovenești. In republică au fost înfi­ințate uniuni ale scriitorilor, artiștilor plastici, compozitorilor ; aici funcționea­ză 4 teatre, filarmonică de stat, 1.649 de cluburi și case de cultură, 1.830 de biblioteci de masă. Cîntecele și muzica moldovenească plină de viață sînt îndrăgite de toți oa­menii sovietici. In orașele Uniunii So­vietice și dincolo de hotarele ei, specta­colele capelei corale de stat „Doina" și ale Ansamblului de dansuri populare al R.S.S. Moldovenești se bucură de un mare și permanent succes. Pe ecranele cinematografelor rulează filmele „An­­drieș" și ,,Leana“ ale căror scenarii au fost create de scriitorii moldoveni și tur­nate cu concursul artiștilor din R.S.S. Moldovenească. Nivelul înalt al cerințelor culturale ale poporului moldovean este ilustrat de dezvoltarea largă a publicațiilor perio­dice și editării de cărți. In republică a­­par aproximativ 80 de ziare și reviste. In 1954 au fost editate 536 de titluri de cărți într-un tiraj total de 7,5 mi­lioane exemplare. In ultimul deceniu au fost editate de 6,5 ori mi multe cărți decît în 17 ani dinainte de război. Oa­menii muncii din R.S.S. Moldovenească studiază în limba lor maternă operele clasicilor marxism-leninismului, citesc opere ale literaturii clasice ruse și stră­ine Poporul moldovean ca și celelalte po­poare din Uniunea Sovietică, ocupat cu munca sa pașnică, constructivă, apără cu fermitate și hotărîre pacea, sprijină întru totul politica înțeleaptă a partidu­lui comunist și guvernului sovietic I.­KODITA Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenești Pe vremea burgheziei și moșierimii industria ușoară — ca și celelalte ramuri industriale — s-a dezvoltat anarhic, ca­racteristic pentru acest sector fiind dis­proporția dintre diversele sale ramuri, fărîmițarea întreprinderilor, nivelul lor tehnic scăzut. După preluarea puterii de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului și îndeosebi după naționalizarea principa­lelor mijloace de producție, industria ușoară a fost reorganizată pe baze noi, după experiența bogată a industriei u­­șoare sovietice. Datorită atenției perma­nente de care s-a bucurat din partea par­tidului și guvernului, datorită ajutoru­lui primit din Uniunea Sovietică și țările frățești de democrație populară, indus­tria ușoară s-a dezvoltat de la un an la altul, și-a sporit aportul la lupta pentru îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației cu bunuri de larg consum. Un moment deosebit de important în viața industriei ușoare l-a constituit plenara G.C. al P.M.R. din 19-20 au­gust 1953. Prin programul de măsuri economice adoptat cu aproape doi ani în urmă, partidul a hotărît să se acorde un și mai mare sprijin industriei ușoare, prin construirea de noi întreprinderi, lărgirea celor existente, dotarea lor cu utilaj tehnic perfecționat, lărgirea bazei de materii prime etc. Totodată, în fața industriei constructoare de mașini a fost pusă sarcina de a înzestra industria u­­șoară cu mașini noi, perfecționate, cu a­­jutorul cărora producția și productivita­tea muncii să fie ridicate pe o treaptă cît mai înaltă. Luptînd pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, colectivele întreprin­derilor industriei ușoare au repurtat în ultimii ani o serie de succese pe dru­mul creșterii producției și productivității muncii, îmbunătățirii calității produse­lor, introducerii tehnicii noi, avansate, dînd oamenilor muncii produse din ce în­­ ce mai multe și mai bune, contribuind la ridicarea nivelului de trai al poporu­lui nostru. De curînd, întregul sector de confecții a­ raportat că și-a îndeplinit planul cincinal, ceea ce, fără îndoială, reprezintă o victorie deosebită. Cîteva cifre comparative demonstrează dezvoltarea industriei ușoare în anii re­gimului de democrație populară. Față de producția din anul 1950, pro­ducția globală în valori constante crește în 1955 cu 74,6 la sută. Fabricile și uzinele din industria ușoară vor da în 1955 — în comparație cu anul 1950 — cu 66,5 la sută mai multe țesături de bumbac, cu 35,5 la sută mai multe țe­sături de lînă, cu 58,8 la sută mai mul­te țesături de mătase, cu 55,5 la sută mai multă încălțăminte, cu 62,8 la sută mai multe articole de sticlărie, cu 66,2 la sută mai mult porțelan de menaj. Pentru a asigura creșterea permanentă a producției, în anii puterii populare s-au construit și pus în funcțiune noi fabrici și uzine, ca fabrica de confecții „Gh. Gheorgh­iu-Dej“, fabrica textilă „Grivița“, Uzinele Textile „Moldova“, filaturile de la Iași, Arad și Botoșani, fabrica de egrenat bumbac-Ciulnița, topitoria de in Joseni, topitoria de cînepă Luduș și multe altele. Sînt în curs de construcție și punere în funcțiune filatura de cînepă Fălticeni, fabrica de faianță Sighișoara, filatura de in Gheorghieni, fabrica de foar­feci și bricege-București. Necesitatea creșterii permanente a producției a reclamat o deosebită aten­ție pentru lărgirea bazei de materii prime din țară. Intărindu-se sectorul preindustrializării plantelor textile, al colectărilor și achizițiilor, s-a asigurat în 1954 cu 38,2 la sută mai mult bum­bac, cu 92 la sută mai mult fuior de In, cu 67 la sută mai mult fuior de cînepă, cu 59 la sută mai multă lînă, cu 45 la sută mai multe piei crude, decît în anul 1950. Concomitent cu creșterea producției s-a pus un accent deosebit și pe îmbună­tățirea calității produselor, pe crearea de­ noi sortimente, modele și desene cu un colorit plăcut. In vederea lărgirii sortimentelor și a unei juste îndrumări a creatorilor de mo­dele și desene s-a organizat în cadrul Ministerului Industriei Ușoare „Consiliul central artistic pentru calitate“, iar la între­prinderi — centre de desenatură și crea­ție. Numai în cursul trimestrului I al anului 1955, consiliul artistic a apro­bat 25 modele noi pentru țesături de lînă, 72 desene și combinații de culori pentru imprimeuri de mătase, 121 modele de tri-Ing. ELENA ERELVHA Locțiitor al Ministrului Industriei Ușoare colaje, 25 modele de încălțăminte și altele. Tot în cursul trimestrului I 1955 au fost in­troduse în fabricație 65 modele noi de confecțiuni din țesături de lînă, din care 48 modele noi pentru femei și 17 pen­tru copii. O serie de întreprinderi, ca de pildă „30 Decembrie“-Arad, „Constantin Da­vid“ - Lunca Clinicului, „Ilie Pintilie“­­București, „Bela Breiner“-București, „Solidaritatea“-Oradea și altele s-au pre­ocupat permanent de lărgirea sortimen­telor și îmbunătățirea calității produse­lor Introducînd tehnica nouă, organizînd o colaborare justă între Inginerii, tehnicie­nii și muncitorii din sectorul industriei ușoare, s-a reușit să se producă în ul­timii ani produse care n-au mai fost fa­bricate în țara noastră. Astfel, noi pro­ducem astăzi cauciuc microporos și co­lorat, piei reliefate, piei duplex, ciorapi din fire de Kapron, diverse aparate și mașini de uz casnic etc. O sarcină importantă care stă în fața inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor din Industria ușoară este creșterea pro­ductivității muncii și reducerea prețului de cost. In ultimii ani s-au repurtat suc­cese însemnate și în această privință. De exemplu, în 1954 productivitatea muncii a crescut față de 1950 cu 35,5 la sută. Pentru asigurarea creșterii permanen­te a productivității muncii, pentru crea­rea de condiții optime de lucru, s-au construit în anii puterii populare hale mari, spațioase, cu respectarea prescrip­­țiunilor sanitare și igienice, instalații de ventilație, s-au mecanizat transporturile interne și alte operațiuni manuale. Nu­mai în cursul trimestrului I al anului 1955 s-au introdus, în ramura bumbac, In, cînepă, 13 lucrări de mică mecani­zare, printre care regulatorul mecanic la războaiele manuale Roshaar, linii de­­cauville, macara diferențială, cărucioare basculante pentru levate, și altele. In ramura pielăriei s-a introdus organiza­rea producției pe benzi glisante, în sec­toarele încălțăminte și marochinărie, mecanizarea croitului materialelor­­ tex­tile prin ștanțare, ungerea mecanică a fî­­șiilor de pînză pentru fețe etc. In lupta pentru ridicarea productivită­ții muncii. Inițiativa creatoare a oameni­lor muncii a fost de o mare importanță. In ultimii ani, numai în ramura textilă au fost prezentate aproape 13.000 pro­puneri de inovații. Cu ajutorul lor s-au putut realiza mașina de filat continuu pentru fire-viscoză, aburirea alcalină sub presiune­a țesăturilor, fabricarea garniturilor rigide pentru carde, aparat mecanic (fibrometru) pentru determinarea lungimii fibrelor de bumbac și multe altele In munca de creare de noi articole, un aport însemnat a adus „Institutul de Cercetări Textile, Pielărie, Cauciuc“. In ultimul timp, Institutul a elaborat pro­cesul tehnologic de fabricație a boxu­lui cu față artificială, a redus durata de înmuiere a pieilor indigene de la 48 ore la 20-24 ore, iar în prezent face cercetări pentru a obține țesături ne­­sifonabile, precum și pentru elaborarea altor procedee noi, care să ridice pro­ducția și productivitatea muncii. Oamenii muncii din sectorul industriei ușoare, răspunzînd chemării colectivelor, unor întreprinderi industriale din regiu­nea Stalin, desfășoară în prezent o largă acțiune pentru a da patriei cît mai mul­te acumulări socialiste peste plan, con­vinși fiind că prin aceasta își aduc con­tribuția la reducerea prețului de cost al produselor, la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. In cinstea zilei de 23 August, între­prinderile din sectorul industriei ușoare și-au luat angajamentul de a da peste plan acumulări socialiste de cca. 130 milioane lei. Creșterea continuă a producției și pro­ductivității muncii în industria ușoară a dus și la sporirea salariului mediu al muncitorilor și tehnicienilor. In anul 1954, salariul mediu al muncitorilor a fost cu 58 la sută mai mare ca în anul 1950. Succesele noastre le­­ datorăm poli­ticii înțelepte a partidului, care reali­zează cu fermitate Industrializarea so­cialistă a țării, acordînd o atenție deo­sebită dezvoltării industriei grele — te­melia întregii economii naționale, izvorul bunei stări a celor ce muncesc. Avîntul pe care l-a luat industria constructoare de mașini a făcut ca, de la un an la altul, industria ușoară să primească tot mai multe mașini și mecanisme perfec­ționate, ca de pildă ringuri, flyere, prese pentru cauciuc și altele. Fără îndoială că, pe lîngă realizările arătate în activitatea întreprinderilor din industria ușoară, se mai manifestă încă slăbiciuni serioase. Se mai pro­duc mărfuri de slabă calitate, cu colorit și desene mai puțin reușite, articolele pentru copii nu sînt pe măsura cerințe­lor etc. Se mai observă la unele fabrici o producție în salturi, ceea ce dăunează luptei pentru creșterea productivității muncii și îngreunează acțiunea de re­ducere a prețului de cost. La unele în­treprinderi se fac cheltuieli neeconomi­­coase, se depășesc diferite fonduri pla­­nificate, se face risipă de materii prime și materiale etc. In fața industriei ușoare stau sarcini importante. Va trebui să folosim din plin experiența căpătată pînă acum, să ne mo­bilizăm toate forțele pentru a elimina lip­surile. O grijă deosebită trebuie acordată modernizării și înlocuirii utilajului din fa­bricile și uzinele sectorului industriei u­­șoare cu utilaj nou, de o înaltă produc­tivitate. Un accent deosebit trebuie pus pe creșterea producției de tricotaje și încălțăminte pentru copii, de țesături finisate din fire mai fine de bumbac etc. Pentru atingerea acestor obiective, fabri­cile vor fi profilate și se vor dezvolta în sensul specializării lor. Studiile de sistematizare și profilare care vor îmbu­nătăți activitatea fabricilor industriei u­­șo­are au și fost întocmite. Muncitorii, tehnicienii și inginerii din sectorul industriei ușoare sînt hotă­rîți să obțină noi succese în lupta pe care o desfășoară, pentru a pune la în­­demîna oamenilor muncii produse mai multe, mai bune și mai ieftine,­ ­un ri de consum mai multe, mai bune J A apărut Carnetul Agitatorului din Armată Nr. 15 (98) — 1 august 1955 CUPRINSUL Glorioasa Armată a Chinei populare. Din activitatea practică a agitatorilor Despre folosirea unor mijloace și forme ale agitației politice de masă în mun­ca de educare patriotică a militarilor. Schimb de experiență. Intr-o aplicație tactică. Pregătirea fizică a militarilor în ta­bără. Să ne însușim și să generalizăm expe­riența fruntașilor în pregătirea de luptă și politică ...Și mai sînt multe de învățat. Să ne cunoaștem și să ne iubim patru. Pentru 10.000.000 tone cereale. Din experiența agitatorilor sovietici Folosirea literaturii beletristice in mun­ca agitatorului. Pe teme internaționale Succesul conferinței de la Geneva. Cel de al V-lea Festival Mondial al Tineretului pentru Pace și Prietenie A doua ediție a întrecerilor sportive internaționale din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților VARȘOVIA (Prin telefon de la trimi­sul special „AGERPEES“) . Pe un timp însorit, seri a avut loc pe stadionul „A 10-a aniversare“ din Varșovia deschiderea festivă a celei de a doua ediții a întrecerilor sportive internaționale prie­tenești din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților. Concursurile sportive internaționale prie­tenești sînt unul din punctele de atracție ale celui de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului, provocînd un mare interes în rindul tuturor cetățenilor polonezi și de­legaților străini prezenți la Varșovia. In­teresul este pe deplin justificat. La cele 23 de discipline sportive se vor întrece 4.000 de sportivi din aproape 40 de țări. In rîn­­durile lor se numără sportivi cunoscuți în lumea întreagă, recordmani mondiali, cam­pioni olimpici și europeni. A început turneul de fotbal din cadrul Festivalului de la Varșovia VARȘOVIA. 1 (Agerpres).­­ Seri a în­ceput turneul de fotbal din cadrul întîlni­­rilor internaționale sportive prietenești de la Varșovia. Iată rezultatele înregistrate : Wroclaw : Peste 30.000 de spectatori au urmărit întîlnirea dintre reprezentativa o­­rașului București și echipa austriacă F. C. Stadlau, întîlnirea s-a terminat cu scorul de 5—0 (4—0) în favoarea echipei noastre. Punctele au fost înscrise de Georgescu (2), Ozon (2) și Petschovski. Lodz : Karl Marx Stadt—F. C. Liege 1—0 (1—0). Chorzow : Stalinograd—Berlin 3—2 (2—1). Opole Sofia—A. C. Berschoot 0—0. Gdansk: Praga—Cairo 1—0 (1—0). In jocul următor echipa orașului Bucu­rești va întîlni joi după amiază echipa bel­giană A. C. Berschoot. Azi începe întîlnirea de tir R.P.R. — R.P. Bulgaria Astăzi începe la Poligonul Tunari întîl­nirea internațională de tir dintre echipele reprezentative ale Republicii Populare Bulgaria și Republicii Populare Jtomîne. Din loturile celor două țări fac parte nu­meroși campioni și recordmani. Concursul va începe la ora 8:30 dimi­neața cu proba de armă liberă calibru re­dus 3x40 focuri și manșa I-a a probei de talere. Concursul continuă pînă la 6 august. Campionatul republican motociclist de viteză pe circuit Zeci de mii de spectatori au fost pre­zenți duminică dimineața de-a lungul tra­seului de la Arcul de Triumf pentru a urmări întrecerile campionatului republi­can motociclist de viteză pe circuit, orga­nizat de C.C.F.S. și „Scînteia Tineretului". Prima probă a zilei a reunit la start mo­tocicletele de 100 cm. cubi. La capătul celor 20 km., primul loc a revenit dina­­movistului Pavel Gheorghiu. La categoria 125 cm. cubi Romano Mol­dovan de la Casa Centrală a Armatei a trecut primul linia de sosire. La categoria 250 cm. cubi primul loc a fost ocupat de Dumitru Dumitrache (C.C.A.). O desfășurare interesantă a avut proba rezervată motocicletelor de 350 cm. cubi, care a revenit lui Gh. Voiculescu (C.C.A ) cu timpul de 53’07”7/10 pe 80 km. In proba de 500 cm. cubi, maestrul sportu­lui Nicolae Buescu (Locomotiva) a ocupat primul loc cu peste o tură avans fată de al doilea clasat. In proba rezervată motocicletelor cu a­­taș clasa 750 cm. cubi, clasamentul este următorul : 1. Gheorghe Gal­­l Ion Roșu (Metalul) 41’44” campioni R.P.R. ; 2. Ion Spiciu 4- Alexandru Han (C.C.A.) 42*37” 1/10 ; 3. Ion Ionescu + Constantin Grigo­­rescu (Dinamo) 43’18”1/10. In proba feminină în care s-au întrecut motocicletele de 150 cm. cubi, Venera Va­­silescu (Dinamo) a confirmat forma bună în care se află și excelentele rezultate anterioare, obținînd o victorie ușoară. La automobile sub 2 litri, primul loc a fost ocupat de dinamovistul Alexandru Uță în 19’12”4/10, iar la cele de peste 2 litri a învins Jean Calcianu (Metalul) G. Moiceanu (Progresul) a cîștigat campionatul ciclist de fond Duminică s-a desfășurat pe traseul Bucu­­rești-Breaza și retur în lungime de 200 km, finala campionatului ciclist de fond al R.P.R. pe anul 1955, învingătorul de anul trecut, Gabriel Moiceanu (Progresul), și-a apărat cu succes titlul, cîștigînd și de data aceasta după un sprint final foarte dis­putat. Continuindu-și turneul pe care îl în­treprinde îa R. P. Bulgaria, echipa de fot­bal Flamura Roșie Arad a jucat dumini­că în frumosul port de la Marea Neagră, Orașul Stalin. Echipa română a întîlnit formația „Spartac“ Orașul Stalin, care re­cent jucase­ la Arad pierzînd cu 0-2. Fot­baliștii bulgari și-au luat revanșa, obti­­nînd victoria cu scorul de 2-1 (2-0),

Next