Apărarea Patriei, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 230-250)

1955-10-01 / nr. 230

★ / I BIBLIOTECA Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă l apărarea patriei Tf­n Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 230 (2842) Sîmbătă 1 octombrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Marea sărbătoare a poporului frate chinez Se împlinesc astăzi șase ani de cînd poporul chinez a încununat biruința mă­reței sale revoluții, proclamînd China stat democrat-popular. Proclamarea Re­publicii Populare Chineze a însemnat cel mai mare eveniment din istoria omenirii după. Marea Revoluție Socialistă din Oc­tombrie și victoria Uniunii Sovietice în cel de al doilea război mondial. Un popor de 600.000.000, cu un teri­toriu uriaș, cu bogății nesecate, cu tezau­rul unei culturi milenare, s-a smuls din strînsoarea lanțurilor coloniale, alătu­­rîndu-se invincibilului lagăr al socialis­mului și democrației. A­cest fapt a făcut ca raportul de forțe pe arena internațio­nală să se încline și mai mult în favoa­rea acestui lagăr și în defavoarea lagă­rului capitalist. Prin făurirea și consoli­darea continuă a marii prietenii și a­lianței sovieto-chineze a luat naștere o­­forță gigantică ; această alianță stă astăzi o la baza tăriei de granit a întregului lagăr al păcii, democrației și socialismu­lui. Victoria revoluției populare chineze a produs un uriaș răsunet în întreaga lume colonială, dînd un nou imbold luptei po­poarelor din colonii și din țările depen­dente, pentru eliberarea națională. De aceea, sărbătoarea de azi a mare­lui popor chinez este și sărbătoarea în­tregului lagăr al păcii și socialismului, sărbătoarea oamenilor iubitori de pace de pretutindeni. Sînt numai șase ani de la Istoricul 1 Octombrie 1949 — perioadă scurtă în viața unui popor — dar în acest răstimp poporul chinez a și realizat, sub condu­cerea Partidului Comunist Chinez, trans­formări politice, economice și sociale care uimesc lumea. Acești șase ani au arătat întregii lumi marea viabilitate și forță a Republicii Populare Chineze. China a devenit un stat independent, puternic, monolit, ca o stînca. In viața politică a țării au avut­ loc a­­dînci prefaceri. S-a pus capăt lipsei de drepturi a poporului și s-a dezvoltat un democratism larg. Constituția consfin­țește și garantează drepturile democra­tice ale cetățenilor republicii. Pentru prima dată, femeile se bucură de drepturi egale cu ale bărbaților. Puterea populară a­ pus capăt definitiv asupririi naționali­tăților. Milioane de oameni au început să participe activ la viața politică a țării prin adunările locale ale reprezentanților populari,, prin organizațiile obștești și sub diferite alte forme. Datorită muncii eroice, entuziaste și pricepute a poporului chinez, precum și datorită ajutorului frățesc al Uniunii So­vietice și al țărilor democrat-populare, economia națională a Chinei, adusa în trecut la ruină de către imperialiști și de către comindaniștii reacționari, a fost re­făcută intr-un termen foarte scurt și a început să se dezvolte pe calea socialis­mului. Din 1953, Republica Populară Chineză a trecut la construcția economică planificată, la realizarea primului ei plan cincinal. In întreaga țară se desfășoară cu a­­vînt o largă campanie de construcție eco­nomică. Au fost ori sînt.în curs de con­strucție mari uzine metalurgice, chimice, întreprinderi ale Industriei extractive. A crescut imens producția industriei grele — producția de oțel, de fontă, construc­ția de mașini. Au luat naștere întregi ra­muri industriale noi, despre care nici nu putea fi vorba în vechea Chină. In decurs de cîteva cincinale, China va deveni o puternică țară socialistă, cu o industrie modernă, a cărei producție va juca un rol considerabil pe piața mon­dială. Succese însemnate a obținut R. P. Chineză și în creșterea industriei ușoare și alimentare, nemijlocit legate de ridi­carea producției bunurilor de consum popular, de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pași însemnați s-au făcut și în dome­niul agriculturii. De cea mai mare im­portanță este realizarea reformei a­grare. Peste 300 milioane de țărani chi­nezi, care de veacuri au robit pentru mo­șieri, au primit fără plată 47 milioane de hectare de pămînt. S-a împlinit visul ge­nerațiilor de țărani chinezi de a căpăta pămînt și a munci liberi. In alianță cu e­­roica clasă muncitoare a Chinei, țărăni­mea muncitoare a scuturat pentru totdea­una jugul feudalilor și colonialiștilor și construiește acum cu succes o viață nouă și liberă. Organizarea oamenilor muncii de la sate în grupuri de intr­ajutorare în muncă și în cooperative agricole de pro­ducție constituie un factor important în dezvoltarea agriculturii. Acestea sînt primele mlădițe ale socialismului în satul chinez. Pe baza transformărilor democratice înfăptuite și a succeselor economice creș­te bunăstarea materială a poporului. Partidul Comunist Chinez, guvernul R. P. Chineze, acordă o deosebită atenție întăririi forțelor armate, scut al cuceriri­lor poporului, independenței și păcii. Ar­mata Populară Chineză de Eliberare, care s-a acoperit de glorie în anii luptei de e­­liberare, a devenit o armată puternică, modernă, înzestrată cu tehnica cea mai nouă. Astăzi, militarii chinezi își perfec­ționează neîncetat pregătirea de luptă și politică, stînd de strajă intereselor patriei lor. Anul acesta a intrat în vi­goare legea cu privire la serviciul militar obligatoriu, s-au instituit grade noi, in­clusiv gradul de mareșal, măsuri care ex­­primă continua întărire a Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare, ca armată de tip nou Ostașii Armatei Populare Chineze de Eliberare, învățînd din experiența ostași­lor sovietici, își perfecționează continuu măiestria militară și cunoștințele politi­ce, slujind cu abnegație cauza poporului. Este incontestabil că toate aceste cu­ceriri n-ar fi fost posibile dacă, în lupta sa marele popor chinez n-ar fi simțit umărul tovărășesc al celui mai bun prie­ten al său, Uniunea Sovietică. Poporul sovietic a acordat și acordă R. P. Chi­neze un ajutor frățesc multilateral. U.R S.S. ajută R. P. Chineză în construi­rea a numeroase mari întreprinderi in­dustriale, în mecanizarea agriculturii etc. Specialiștii sovietici împărtășesc din experiența lor prețioasă constructorilor Chinei Populare. Poporul chinez nutrește o arzătoare dragoste pentru marele popor sovietic. Prietenia cu U.R.S.S. este pentru po­­porul chinez o cauză sfîntă. Ea a fost în­scrisă în marea lege fundamentală a orîn­­duirii democratice, în Constituția Repu­blicii Populare Chineze. De o mare însemnătate pentru dezvol­tarea R. P. Chineze sînt, de asemenea, legăturile ei frățești cu țările de demo­crație populară, schimburile economice și culturale pe care ea le întreține cu a­­cestea. Republica Populară Română dezvoltă și ea, neîncetat, legăturile prietenești și colaborarea cu marele popor chinez. Me­reu se extind schimburile economice și culturale, schimburile de delegații între țările noastre. Țările noastre, în ciuda depărtării geo­grafice, sînt unite prin nobilele țeluri pentru care luptă popoarele noastre, prin dragostea și recunoștința comună față­ de U.R.S.S. Puterea economică, forța marelui po­­por chinez, aportul uriaș adus pe tărîmul culturii mondiale, influența și prestigiul său politic și moral, forța sa militară, toate acestea au consacrat, și consacră Republica Populară Chineză ca o mare putere mondială. Toată lumea cunoaște rolul imens al R. P. Chineze în lupta pentru instaurarea păcii în Coreea și Indochina. împreună cu India, ea a pro­clamat cele cinci principii ale coexis­tenței pașnice, la care s-au alăturat nu­meroase alte țări. Conferința africano­­asiatică de la Bandung a demonstrat în mod evident că Republica Populară Chi­neză este un factor important în dezvol­tarea relațiilor internaționale, in spiritul păcii, înțelegerii reciproce și al colabo­rării între popoare. Propunerile lui Ciu En­lai cu privire la reglementarea rela­țiilor cu Statele Unite ale Americii cu privire la soluționarea problemei Taiwa­­nului, au stîrnit un puternic ecou interna­țional. Actualele tratative chino-america­­ne de la Geneva, acordurile realizate pî­­nă acum, vin să confirme faptul că o în­țelegere între cele două state este posibi­­lă , dacă amîndouă părțile dau dovadă de înțelegere în problemele litigioase. Este cu totul anormal faptul că, pînă în prezent, Republica Populară Chineză, ca mare putere mondială, nu este încă reprezentată la O.N.U. O serie de state, în frunte cu S.U.A., au făcut ce le-a stat în putință ca și la actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U., să ignoreze acest drept inalienabil al R. P. Chineze ; astfel a fost din nou amînată admiterea R. P. Chineze în O.N.U. Faptul acesta nu poate să nu se răsfrîngă asupra presti­giului Organizației Națiunilor Unite, îm­­piedicînd Organizația Națiunilor Unite să-și îndeplinească sarcinile prevăzute de Ciită. Dar, oricît s-ar strădui cercurile reac­ționare imperialiste, Republica Populară Chineză merge impetuos din izbînzi în izbînzi pe calea luminoasă a construirii socialismului, spre mîndria și bucuria popoarelor iubitoare de pace din lume. Cu prilejul marii sărbători de azi, po­porul romîn își îndreaptă cu dragoste gîndul către poporul frate chinez, uni­n­­du-i succes deplin în lupta neobosită pentru consolidarea statului­­ democrat­­popular, în construirea vieții socialiste pe pămîntul patriei sale, în lupta neobosită pentru triumful păcii în lume. TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN, președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului LIU LAO-ȚI, președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI, Premierul Consiliului de Stat și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze, permiteți-ne, dragi tovarăși, să vă transmitem dumneavoastră și prin dum­neavoastră întregului popor chinez, cele mai călduroase felicitări și urări din partea poporului și guvernului romîn. 1 Dorim din toată inima poporului frate chinez ca, sub conducerea Parti­dului Comunist Chinez, să obțină noi și mărețe succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea și fericirea Republicii Populare Chineze, pen­tru întărirea păcii în Asia și în lumea întreagă. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Dr. PETRU GROZA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne GH. GHEORGHIURDEJ Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne SIMION BUGHICI In numărul de azi: ARMATA IN NOI CREAȚII ARTISTICE — Romanul unei epoci frământate — Convorbire cu autorul Locotenent colonel Laurențiu Fulga. Se pregătește un Marș al Armatei Populare — Convorbire cu compozi­torul Radu Palade (pag. 2-a) Locotenent T. Margineanu : E­roism în muncă (pag. 2-a) P. Cristea : Măiestrie și curaj de vînător aerian (pag. 2-a) GLORIOASA ANIVERSARE A CHINEI POPULARE — Șase ani de victorii — lui Drun­cean : Un episod de luptă — Articol scris spe­cial pentru­­.Apărarea Patriei" (pag. 3-a) Z. Florea : După conferința sepa­rată a miniștrilor de Afaceri Exter­ne occidentali (pag. 4-a) Desfășurarea alegerilor în Indo­nezia (pag. 4-a) Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Includerea pe ordinea de zi a sesiunii a propunerii sovie­tice „Cu privire la măsurile pentru slăbirea continuă a încordării inter­naționale și dezvoltarea colaborării internaționale“ (pag. 4-a) Dejunul oferit de V. M. Molotov în cinstea delegațiilor Angliei, Fran­ței și S.U.A. la O.N.U. (pag. 4-a) 5> oci­ soadele muncii perseverente De curînd, în sub­unitatea din care face parte ofițerul Găman Constantin s-a executat o ședin­ță de tragere cu pis­toletul. In scopul unei cît mai bune tragerilor­ reușite a ofițerul Găman Constantin a organizat mai multe ședințe de antrena­ment cu ofițerii, care au constat în demon­tarea și montarea pistoletului, în mi­­nuirea trăgaciului și luarea ■ l­iniei de o­­chire. Datorită acestui fapt, ofițerii s-au prezentat în poligon bine pregătiți, obți­­nînd rezultate bune și foarte bune. Ofi­țerii Ungur Gavrilă Șovrea Sabin, Șol­­dan Jenică și alții s-au dovedit a fi buni trăgători cu pistole­rul Locotenent M. MODOSAN. Vie activitate culturală In cinstea zilei de 2 Octombrie, la sta­ția de radioampli­ficare a unității se țin referate pe te­me militare, recen­zii, se popularizează munca desfășurată de militarii fruntași în pregătirea de lup­tă și de specialitate. Pînă acum s-a făcut prezentarea romane­lor „Mesteacănul Alb“ ci 7­ nrilor“. ¥ [UNK]>■ >’■------ -S-a organizat vi­zionarea unui ciclu de filme documen­tare și militare. Locotenent major­i. IONESCU In pragul Zilei Forțelor noastre Armate Apărați viața pașnică a patriei voastre ! » DRAGI TOVARĂȘI, MILITARI AI REPUBLICII POPULARE RO­­MINE ! Scrisoarea unui muncitor sovietic care a participat la luptele pentru eliberarea Romîniei Ca fost ostaș in Armata Sovietică, ca participant la luptele pentru eli­berarea Romîniei, sînt fericit să vă salut și să vă urez noi succese in­­ întărirea patriei voastre. Nu demult am văzut o reproducere după tabloul pictorului ro­mîn Paul Atanasiu, intitulat ,,Prietenia“. In acest tablou este înfă­țișat un moment emoționant. In timpul luptei, un militar sovietic vine în ajutor unui militar romîn rănit. El il ridică cu grijă și-i dă să bea apă. Acest tablou mi-a amintit evenimentele unor ani trecuți. Mi-am adus aminte cum am trecut luptind prin Romînia, eliberînd satele și orașele de cotropitorii fasciști, cum patrioții romîni au luptat cot la cot cu noi pentru eliberarea patriei lor. Mi-a rămas întipărit în suflet eroismul acelor ani. Prietenia care s-a legat atunci între popoarele sovietic și romîn a fost întărită de singele vărsat pentru cauza comună și eu cred că această priete­nie s-a legat pentru vecie. Au trecut 11 ani de atunci. Și eu, și cei de-o virstă cu mine, care am luat parte atunci la eliberarea pămintului rominesc, ne-am întors la munca pașnică. Cred că la fel muncesc și ostașii romîni cu care am mers luptind prin Tran­silvania, cu care am mîncat din ace­lași cazan al bucătăriei de campanie Acum noi suntem­ ocupați cu mun­ca pașnică. Și noi și voi iubim mun­ca, iubim viața, luptăm pentru ea. Ș ce poate să-ți dea mai multă bucurie decît conștiința faptului că nu și voi suntem­ stăpînii vieții noastre, făuritorii ei / Eu lucrez la uzina metalurgică din Moscova „Secera și Cio­canul împreună cu mine muncește un mare colectiv de metalurgiști din Moscova. Printre alte lucrări, executăm și unele comenzi ale Re­publicii Populare Romîne. Noi ne străduim să executăm toate aceste comenzi la timp și la un înalt nivel calitativ. Din uzina noastră s-a trimis mult metal pentru întreprinde­rile Republicii Populare Romîne. Noi vom fi bucuroși să vă venim în ajutor și pe viitor. Fie ca aceasta să constituie o nouă mărturie a prieteniei din­tre popoarele noastre frățești. Prietenia născută în vremuri grele,­­întărită prin singe, este o prietenie de nezdruncinat. Vă doresc, încă odată, succes, dragi tovarăși, in întărirea patriei voastre, în apărarea vieții pașnice a poporului vostru. Vă trimite un salut fierbinte fostul ostaș in Armata Sovietică, în prezent muncitor la uzina „Secera și Ciocanul“. NICOLAI MASONOV Ziua schimbului d­e onoare Din inițiativa biroului organizației a­­temiste și cu sprijinul organizației de partid, ieri s-a organizat, în­­ instituția noastră un schimb de onoare în cinstea zilei de 2 Octombrie. La ora începerii programului, tot per­sonalul se afla pe locul de muncă și a început lucrul. Nunta s-a dat pentru fie­care oră, pentru fiecare minut, ca timpul să fie folosit la maximum în producție. După cele 8 ore de muncă încordată, cele mai bune rezultate le-au obținut ofi­țerii Ionescu Aurel, Zamfirescu Dumitru, a. c. Crăciun Maria, Constantinescu Ioa­na, Vencu Maria și mulți alții, care au depășit norma între 150 și 310 la sută. Locotenent major E. LĂCĂTUȘ O mașină redată circulației In unitatea „N" există o mașină care trebuia dată la reformă. Intr-o consfă­tuire cu colectivul de șoferi și mecanici de la serviciul auto al unității s-a pro­pus ca, în cinstea zilei de 2 Octombrie, această mașină să fie pusă în funcțiune. Numeroase piese care lipseau, sau erau defecte, au fost executate de sergentul Olteanu Matei. Demontarea și montarea motorului, verificarea, ajustarea lagăre­lor, schimbarea băii de ulei, rebobinarea dinamului și instalația electrică au fost executate de caporalul Gorzo Ștefan și soldații fruntași Iacob Ludovic, Ungu­­reanu Constantin, Stoica Gheorghe, Tu­­dorache Gheorghe, utemiști. Prima probă s-a făcut. Mașina a fos­t pusă în funcțiune. Căpitan I. STALOMIB îndemn tovărășesc Zilele trecute, muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinelor „Independența" din Sibiu, in cadrul unui miting, au îmbrățișat cu entuziasm inițiativa luată de organizația de partid și comitetul de întreprindere, de a trimite o scrisoare elevilor școlii militare. „N. Bălcescu" cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale R.P. R. Publicăm mai jos textul scrisorii adresată elevilor DRACI TOVARĂȘI Alături de toți oamenii muncii din patria noastră, noi, munci­torii uzinei „Independența sărbătorind Ziua Forțelor Armate ale R.P.R., vă transmitem un fierbinte salut tovărășesc. Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Romîn și cu ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, poporul nostru muncitor a obținut mărețe succese in construirea unei vieți fericite. In ultimul timp, muncitorii uzinei „Independența“ au obținut o serie de realizări ca : îndeplinirea planului cincinal, acumulări socialiste peste plan in valoare de 2.142.000 lei și primirea Drapelului roșu pe ramură de producție pe semestrul 1—1955. Toate acestea se datoresc muncii pline de avint a muncitorilor uzinei in frunte cu comuniștii. Armata noastră Populară ne este dragă nouă, tuturor oame­nilor muncii, și vrem s-o avem bine pregătită pentru a a­păra mărețele realizări ale construcției socialiste in patria noastră, pen­tru ca alături de armatele țărilor de democrație populară, avind in frunte glorioasa Armată Sovietică, să apere interesele păcii și socia­lismului. Către voi, dragi tovarăși, viitoare cadre ale armatei noastre, trimitem îndemnul nostru fierbinte ca să munciți neîncetat pentru ridicarea măiestriei voastre militare, pentru însușirea temeinică a pregătirii de luptă și politice. Voi sînteți fii ai oamenilor muncii din fabrici, din uzine și de pe ogoare, chemați să vă pregătiți ca viitori ofițeri ai Armatei noastre Populare. Răspundeți încrederii ce vi s-a acordat prin re­zultate bune și foarte bune la învățătură, ca apoi, mergînd în uni­tăți, să puteți contribui la continua întărire a capacității de luptă a Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Noi vă asigurăm că vom munci cu și mai mult elan și ho­­tărire pentru a da patriei noastre mai multe și mai bune produse necesare economiei naționale. DRAGI TOVARĂȘI Cu prilejul zilei de 2 Octombrie, Ziua Forțelor Armate ale R.P.R., vă dorim noi succese în pregătirea voastră militară și po­litică, în formarea voastră ca apărători de nădejde ai scumpei noa­stre patrii, ai muncii pașnice și creatoare a vrednicului nostru popor muncitor. Trăiască 2 Octombrie, Ziua Forțelor Armate ale R.P.R.­ Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, inițiatorul și organiza­torul succeselor oamenilor muncii din patria noastră pe drumul construirii socialismului . Trăiască prietenia româno-sovietică ! In numele colectivului uzinei „Independența“ METIU IOAN director BORCA ION președintele comitetului de întreprindere MILU MIHAI secretar al comitetului U.T.M VACARU VICTOR secretarul organizației de partid Primele rezultate In unitatea noastră școală au început de curînd seminariile­­bilanț la pregătirea marxist-leninistă a o­­fițerilor și la lecțiile politice cu soldații și sergenții. Din pri­mele zile s-a consta­tat că anul acesta, față de anul trecut, s-a făcut un progres real. Problemele sînt tratate cu mai multă seriozitate, iar răs­punsurile date sînt in­­terpretate prin pris­ma ultimelor docu­mente apărute în pre­să și pe ba­za unui serios studiu al ma­teriilor predate. Suc­cesul seminariilor­­bilanț din acest an se datorește studiu­lui temeinic. La răspunsuri s-au evidențiat ofițerii Gh. Vilaia, Tudor Ca­­tană și plutonierii reangajați Constan­tin Calotă și Ion Diaconescu. Locotenent maior D. G REÇU Echipa artistică se pregătește intens Zilele acestea, în ca­drul Casei Ofițerilor din garnizoană, e­­chipa artistică de a­­matori a militarilor și muzicile militare își fac ultimele pre­gătiri pentru specta­­colul ce vor pre­zenta în ziua de 2 Octombrie. Cu multă dragos­te muncesc pentru reușita spectacolului ofițerii I. Boboc și P. Horia, angajatul civil Goia Teodor și alții. (De la un co­respondent voluntar). Angajamentul plutonierului Gh. Nicolae Incepînd de astăzi, Stadionul Repu­blicii găzduiește o mare întrecere atle­tică : campionatele internaționale de at­letism ale Republicii Populare Romîne. In zilele de 1, 2 și 3 octombrie se vor întrece pe Stadionul Republicii cei mai buni atleți din cei mai buni campioni mondiali și recordmani europeni, în frun­te cu valoroși atleți sovietici. Vor fi pre­zenți la startul probelor printre alții Vla­dimir Kuț, Șcerbacov, Galina Zîbina, vom vedea pe Ursula Donath, pe Diana Leat­her și pe atleții noștri fruntași Ion Șpeter, Iolanda Balaș și alții. Printre su­tele de concurenți ce vor defila prin fața tribunelor vom distinge și pe plutonierul Gheorghe Nicolae. D­e numele lui nu sînt legate performanțe de răsunet. De nu­mele acestui m­tilitar sînt legate însă alte fapte și evenimente din activitatea lui. Acest neobosit mecanic și atlet a scos din mina lui șoferi pricepuți, mecanici har­nici care dau formă metalului. Din mii­­nile lui însă au ieșit și sportivi, zeci și sute de purtători ai insignei G.M.A. gra­dul I și II, înotători, alergători de fond. Acesta este „palmaresul" cu care plu­tonierul Gheorghe Nicolae se avîntă la întrecere în proba de maraton, așa cum s-a avîntat din 1951 și pînă astăzi. „Alerg în probă chiar în ziua de 2 Octombrie, Ziua Forțelor noastre Armate. Aceasta îmi va da imbold, îmi va înzeci eforturile, mă va ajuta să birui greută­țile traseului. Sînt hotărît. Vreau ca în cinstea măreței sărbători să ocup un loc cît mai bun în clasament". El își poate îndeplini visul deoarece nu este singur. Alături de el sînt cu gîndul militarii din Forțele noastre Ar­mate, elevii lui pe care i-a îndrumat și îi îndrumă zi de zi. Locotenent major GH. BARBANȚAN Mica hartă în fa­ța căreia mă aflu reprezintă sute sute de mii de me­șt­tri pătrați. Oame­nii de pe aici, însă, nu socotesc pămîn­tul în metri sau ki­lometri­ pătrați, ci în hanuri. In cen­trul micii hărți este desenat un trac­tor. El indică locul unde se află sta­țiunea, „motorul", cum s-ar spune, care pune în mișcare toate brigăzile. Aci, la stațiune, se află și Steagul Ro­­șu de stațiune fruntașă pe țară, cîști­­gat de curînd, steag care constituie o mare mîndrie pentru toți tractoriștii și mecanizatorii de la S.M.T. Hagieni. Pe harta din biroul tovarășului direc­tor Ion Cernica se află răspîndite din loc în loc stegulețe. Iți fac impresia că sînt înfipte îm nemărginitul Bără­gan, fîlfîind victorioase în adierea vîntului de toamnă blîndă. — Ele arată brigăzile noastre — spuse directorul, citindu-mi în privire întrebarea. Stegulețele indică locul unde se află brigăzile, comunele și gospodăriile colective pe care le de­servesc. Mi-ați spus — continuă el — că vreți să cunoașteți tractoriști și me­canizatori, foști militari care s-au în­tors de curînd din armată. Iată, zise arătînd cîteva puncte înconjurate de stegulețe roșii. Aci sînt comunele Să­­veni, Chioara, Sudiți, iar brigăzile de tractoriști care le deservesc sînt con­duse de foști militari, lăsați de curînd la vatră. Băieți din aceștia veți mai întîlni mulți pe la noi, la atelierul me­canic, sudori, frezori, și pe autoca­mioane ca șoferi. Avem din „toate ar­mele" — adaugă dînsul rîzînd. Apoi, cu un ton mai grav . — Toți sînt oa­meni de nădejde, cu cunoștințe profe­sionale și cu nivel cultural ridicat. Este bagajul cu care s-au întors din armată. Mergeți să-i cunoașteți — mai adăugă directorul. Apoi ne despărțirăm. * * . Murgul mergea în trap ușor. Din cînd în cînd, tovarășul meu de drum îl mai atingea pe spate cu hățurile, alungîndu-i muștele supărătoare. Pe lingă noi treceau căruțe încărcate cu știuleți de porumb și pălării de floa­rea soarelui. Cocoțați sus pe grămezi, țărance și țărani tineri cîntau și sa hîrjoneau, legănați de mersul nomos al boilor. Erau voioși, frumoși și cu fețe senine. Bărăganul le-a dăruit a­­nul acesta din plin rodul bogat al pămintului său roditor. In vis se au­zeau chiotele culegătorilor de stre­am ■ . Străbătusem o bucată bună de drum. Ajunsesem la liziera comunei Săveni și încă nu dădusem de brigada lui Sergiu Clemenco. In jurul nostru, pămîntul răscolit arăta că pe aici tre­cuseră de curînd tractoarele. După o cotitură a drumului, zări­răm in depărtare, pe un dîmb, căsu­țele de cîmp care păreau două cutii de chibrituri. In vîrful uneia erau în­fipte două prăjini. Zgomotul de trac­tor se auzea acum bine. — Acolo­ i brigada lui arătă în depărtare tînărul Clemenco ghid. Cunosc căsuțele dupa antenele de ra­dio Cînd ne-am apropiat, ne-a întîmpi­­nat o sîrbă îndrăcită, transmisă la ra­dio. Aproape de căsuță se prepara pe pirostrii mîncarea tractoriștilor. O cratiță cu varză călită. „Bucătarul", un colectivist din Săveni, jumulea o gîscă. Pe brigadierul Sergiu Clemenco l-am găsit în căsuță. Abia venise de pe ogor și se apucase să întocmească o situație a arăturilor adinei de toam­nă. In căsuța de cîmp, paturile erau învățate cu cearceafuri albe ; în du­lapul sanitar erau frumos aranjate medicamente de prim ajutor, iar in­tr-un raft, cărțile din biblioteca vo­lantă, orînduite cu grijă. Printre cărți, un taar „Glasul Armatei", ia­nuarie 1952. In pagina a II-a, pe trei coloane, un articol : „Tractorist frun­taș, tanchist de frunte". Clemenco l-a adus numai de cîteva zile de acasă. L-a adus să-l citească într-o seară băieți­or din brigadă pentru că în a­­cel articol este vorba de el, de fostul tanchist. Comandant de tanc, Clemenco a fost evidențiat în repetate pentru rezultatele bune obținute rinduri in pregătirea de luptă și politică. El a fost citat prin ordin pe M. U. și avan­sat la excepțional de la gradul de sol­dat fruntaș la gradul de sergent. în armată l-a crescut conștiința de adevărat apărător al cuceririlor celor ce muncesc, i-a crescut încrederea în forțele sale. El povestește de multe ori­­ „bobocilor" cuma stăpînea el teh­nica de luptă. Cunoștea tancul pînă la ultimul șurub, iar armamentul de pe tancul al cărui comandant era, îl putea monta și demonta cu ochii în­chiși. Brigadierul Sergiu Clemenco este un tînăr blond, cu fața rotundă și cu două pete în obraz, cu doi maci. Vor­bește cu pasiune despre succesele bri­găzii. Din cînd în cînd ridică ochii spre cele trei grafice care vorbesc singura. Iată : campania de primăva­ră, depășire 310 la sută, campania de vară — depășire 200 la sută, cam­pania de toamnă — realizat un sfert din plan. Planul anual în hantri, însă, l-a realizat demult brigada. Acum se dă bătălia ca pînă la sfîrșitul anului fiecare tractorist să realizeze 1.000 hantri de fiecare tractor K.D.-35. Toți tractoriștii au realizat pînă în prezent peste 600 hantri, iar Borjoc Gheorghe mai are 280 hantri și rea­lizează 1.000. Datorită muncii conștiincioase fă­cute la timp, comuna Săveni, deservi­tă de brigada condusă de fostul tan­chist Sergiu Clemenco, a fost frunta­șă pe raion la­ seceriș, iar gospodăria colectivă din aceeași comună, datori­tă lucrărilor de bună calitate făcute de tractoriștii din brigada 15-a, a ob­ținut o producție medie de peste 2000 kg. grîu la ha. Am pornit din nou la drum, să cunosc alți tractoriști, foști militari de frunte. In locul numit Cotul Malului, din comuna Sudiți, l-am găsit pe fos­tul artilerist Grecu Nicolae, acum șe­ful brigăzii 16. Cu toate că au făcut parte din arme di­ferite, el „cooperea­ză“ foarte bine cu foștii infanteriști Ercuș Ion și Nemeș Gheorghe — primul tractorist în brigada sa, al doi­lea mecanic de sector. L-am cunoscut apoi pe secretarul organizației de bază U. T. M. al S.M.T.­Hagieni, Paul Prahoveanu. El povestește mereu și oricui despre dra­gostea lui pentru mașini. A crescut în S.M.T., nici nu ajungea bine la volan cînd a învățat meseria. Apoi volanul s-a schimbat în armată cu levierele, își iubea mult tancul. A ajuns mecanic conductor. Toate avansările pînă la gra­dul de sergent le-a obținut la excepțio­nal. Cînd prietenul său Drăgan Crîn­­garu din Săveni, care face armata în aceeași unitate, a venit în permisie, primul lucru despre care s-a interesat a fost mașina de luptă pe care el a îngrijit-o ca pe ochii din cap. Cel pe care n­u-l găsești la nici brigadă este șoferul Florea Lipan. Pe­­ el însă îl găsești totdeauna în drum spre brigăzi, încărcat cu alimente și combustibil. A făcut parte dintr-o u­­nitate moto-mecanizată, își iubește mașina și o îngrijește ca pe sfînt, deprindere care i-a intrat ceva în singe, de pe vremea milităriei. ...Și am mai cunoscut în S.M.T.­­Hagieni din regiunea Constanța, mulți flăcăi, tractoriști și mecanizatori ex­celenți, crescuți în Armata noastră Populară. Ofițerii care i-au educat pot fi mîndri, căci munca lor a dat roade bogate! Locotenent major­ziaru, locotenenții Lăcrăjan Ioan Bo­­jan și Prooroc Constantin, plutonier Stroe, vă mai aduceți aminte de acești bă­ieți ? Ei vorbesc mereu de voi, de lucrurile frumoase învățate în arma­tă. Ei muncesc cu mult devotament și nu uită nici o clipă jurămîntul de a-și servi patria dragă oricînd și oriunde s-ar afla, R. STANESCU

Next