Apărarea Patriei, noiembrie 1955 (Anul 11, nr. 260-278)

1955-11-05 / nr. 260

BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ Pentru patria noastra,spe#ublicii Populara Rom­îna ! In cinstea celei de a 38-a aniver­ Cvv /h­­rif), sări à jujarii Revoluții Socialiste din ||§AMRAREA PATRIEI .­­ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ^ g -----_ __ — --------------------------------------- 1­1 "" --------------­— 616 pag. 7,50 lei ANUL XI Nr. 260 (2872) Sîmbătă 5 noiembrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI ___________________________________ Bastionul invincibil al luptei popoarelor pentru pace în lume Gloriosul popor sovietic, și alături de el popoarele din lumea întreagă, întîm­­pină cu însuflețire măreața sărbătoare — cea de a 38-a aniversare a Marii Re­voluții Socialiste din Octombrie. Po­porul sovietic sărbătorește această­ zi cu noi succese în construcția comunismului, în apărarea cauzei păcii și securității in­ternaționale. Măreț și bogat este bilanțul victoriilor repurtate de oamenii sovietici, în acești 38 de ani. In tot acest timp, Uniunea Sovietică s-a dovedit a fi o forță gigantică, bastio­nul invincibil al luptei tuturor popoare­lor pentru democrație și pace în lume. Statul Sovietic se află în fruntea luptei popoarelor pentru pace și progres so­cial. Acest lucru e firesc. Politica exter­nă sovietică decurge din însăși structura societății socialiste. In Uniunea Sovie­tică nu există clase sau grupuri sociale care să nu fie profund interesate în în­tărirea păcii, colaborării și prieteniei trainice dintre popoare. întreaga forță economică, morală și militară a Uniunii Sovietice este pusă în slujba țelurilor celor mai nobile, în slujba apărării in­tereselor vitale ale omenirii iubitoare de pace. In momentul de față, oamenii sovietici sînt angajați în lupta pentru continua întărire a economiei naționale, și în primul rînd a industriei grele, pentru ri­dicarea neîncetată a producției agricole, pentru înălțarea pe o nouă treaptă a ni­velului cultural și material de trai al maselor. In Uniunea Sovietică s-a con­struit, pentru prima dată în lume, o cen­trală electrică ce funcționează pe bază de energie atomică. Tehnica se dezvoltă în U.R.S.S. In­tr-un ritm extrem de rapid. Pe întreg teritoriul țării se înalță numeroase în­treprinderi noi. In scurt timp va fi dată în funcțiune o nouă gigantică construcție a comunismului — hidrocentrala de la Kuibîșev, a cărei înfăptuire se­­ apropie de sfîrșit. La Kahovka, la Stalingrad și pe numeroase alte șantiere, lucrările se desfășoară într-un ritm însuflețit. Țara Sovietică e un imens șantier al muncii pașnice. Preocupările poporului sovietic pe plan intern își găsesc, pe plan extern, continuare în politica fermă de pace și colaborare internațională, politică pe ------------------------------------- — K T­v-l­u­v-woa cârti U pi ON­ IU VCCl^Cl GUUVCOVWH umuuw. Sovietică de-a lungul întregii sale isto­rii. In politica sa externă, Statul Sovietic pornește de la principiul leninist al po­sibilității coexistenței celor două sis­teme — socialist și capitalist, al între­cerii pașnice între aceste sisteme. Poli­tica externă a U.R.S.S., caracterizîndu­­se prin înalta sa principialitate și tot­odată prin elasticitatea ei, corespunde năzuințelor celor mai fierbinți ale po­poarelor, intereselor liniștii și păcii în lumea întreagă. Imensul prestigiu internațional, pre­cum și influența ce o exercită politica so­vietică asupra desfășurării evenimentelor în arena mondială, le arată faptele zi de zi. Datorită acestei politici de pace s-a ajuns la stingerea focarelor de război din Coreea și Indochina, la apariția unui climat de destindere în relațiile interna­ționale. In ultima vreme, U.R.S.S. a a­­dus un nou și bogat aport la destinderea internațională prin inițierea unor acțiuni atît de importante cum au fost propune­rile din 10 mai 1955 în problema de­zarmării, inițiativa încununată de suc­ces cu privire la încheierea tratatului de stat cu Austria, normalizarea relațiilor sovieto-iugoslave, semnarea la Moscova a declarației comune a lui N. A. Bul­­g­anin și J. Nehru, începerea tratativelor sovieto-japoneze de la Londra și altele. Aceste acțiuni au contribuit în cea mai mare măsură la crearea premizelor fa­vorabile pentru succesul conferinței din iulie de la Geneva. Această întîlnire a șefilor guvernelor celor patru mari pu­teri a prilejuit, odată mai mult, manifes­tarea dorinței Uniunii Sovietice de a reglementa pe cale pașnică problemele arzătoare ale zilelor noastre. Conferința șefilor guvernelor celor patru puteri a marcat o nouă etapă în dezvoltarea re­lațiilor internaționale, apariția „spiritu­lui de la Geneva“, ceea ce a însemnat o­­ puternică lovitură dată „războiului rece“. In aceste zile, atenția opiniei publice mondiale este atrasă de un nou eveni­ment internațional de excepțională im­portanță: conferința de la Geneva a mi­niștrilor Afacerilor Externe ai celor pa­tru puteri. Poziția delegației sovietice la conferință subliniază iarăși voința de neclintit a U.R.S.S. de a face tot ce depinde de ea spre a se realiza un a­­cord între cele­ patru puteri, spre binele păcii. Poziția Uniunii Sovietice în proble­mele ce stau în fața actualei conferințe de la Geneva este bine cunoscută opiniei publice. Popoarele sprijină în totul a­­ceastă poziție. Se știe că primul punct al ordinei de zi a conferinței, se referă la una dintre cele mai importante probleme contem­porane — problema securității euro­pene, de care este legată problema ger­mană. In memoria popoarelor este adînc întipărit faptul că cele două războaie mondiale au izbucnit în Europa. De a­­ceea, popoarele salută cu bucurie efor­turile perseverente ale Uniunii Sovie­tice de a se crea un sistem trainic și eficace de securitate colectivă în Europa. Spre a se ajunge la acest țel, U.R.S.S. a formulat propuneri concrete și pe de­plin realizabile. In ciuda atitudinii nerezo­nabile de care au dat și dau dovadă pu­terile occidentale în această problemă, propunerile sovietice și au erort drum spre inimile milioanelor de oameni simpli, fiind susținute de popoare. Zilele aces­tea, la Geneva, Uniunea Sovietică a a­­dus noi propuneri în chestiunea securității europene. Aceste propuneri sînt întîm­­pinate cu un uriaș interes în întreaga lume. Popoarele cer puterilor occiden­tale să dea dovadă la Geneva de același spirit constructiv de care dă dovadă U­­niunea Sovietică. Este limpede că soluționarea proble­mei germane depinde, în primul rînd, de succesul tratativelor în problema securității în Europa, prima fiind sub­ordonată celei de a doua. Rezolvarea justă a problemei securității europene ar înlesni și rezol­varea problemei restabilirii unității Ger­maniei, potrivit intereselor păcii și inte­reselor poporului german însuși. . O altă importantă problemă actuală este aceea a dezarmării. Și în această chestiune, Uniunea Sovietică a dovedit prin fapte voința sa de a se ajunge la o soluție echitabilă. Propunerile sovie­tice din 10 mai a.c­ privitoare la înce­tarea cursei înarmărilor, la reducerea ar­mamentelor și a forțelor armate, la in­terzicerea armelor atomice și cu hidro­gen și la organizarea unui control cu privire la efectuarea acestor măsuri, sînt viu sprijinite de popoare. In urma acestor propuneri și în urma demersu­rilor făcute de reprezentanții sovietici în subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, cît și în comisia respectivă, precum și în urm­a schimbului de scri­sori avut în această problemă între N. A. Bulganin și D. Eisenhower, a de­venit posibil să fie consemnate printr-un acord progresele realizate în ce pri­vește apropierea pozițiilor părților în­tr-un șir de aspecte esențiale ale proble­mei. O atitudine constructivă tot atît de clară a dovedit U.R.S.S. și în ce pri­vește cel de al treilea punct al ordinei de zi a conferinței de la Geneva — pro­blema contactelor dintre Est și Vest. încă mai demult, U.R.S.S. a inițiat ac­țiuni menite să ducă la extinderea aces­tor contacte. O mare însemnătate acor­dă popoarele dezvoltării relațiilor eco­nomice între state, deoarece numai pe baza acestora se pot întemeia cu suc­ces legăturile în celelalte domenii. Uniu­nea Sovietică pornește tocmai de la acest punct de vedere, militînd pentru inten­sificarea continuă a legăturilor econo­mice, culturale, științifice, turistice, sportive, cu alte țări. Acțiunile de pace ale Uniunii Sovie­tice nu se limitează însă la problemele înscrise pe ordinea de zi a conferinței de la Geneva. Diplomația sovietică des­fășoară o consecventă activitate în ve­derea rezolvării pașnice și juste a ma­rilor probleme actuale ale Extremului Orient, ale Orientului Apropiat și Mij­lociu. Un mare răsunet a avut, de pildă, faptul că U.R.S.S. a luat poziție îm­potriva atragerii unor țări din Orientul Apropiat și Mijlociu în blocuri agre­sive. Cît de puternic este ecoul acțiunilor de pace ale U.R.S.S. dovedește și faptul că numeroase țări, cum ar fi Egiptul și altele, se pronunță tot mai hotărît pentru o politică de neutralitate, respingînd în­cercările occidentale de a le atrage în blocuri militare agresive. Se dezvoltă ne­încetat măreața mișcare mondială a par­tizanilor păcii. O serioasă deplasare a opiniei publice în favoarea unei politici de pace se observă chiar și în S.U.A. Dar există unele cercuri care refuză să vadă aceste realități. Anumite cercuri din Occident perseverează într-o atitu­dine nerealistă, care e în contrast fla­grant cu atitudinea Uniunii Sovietice. Aceste cercuri, și în special acelea din S.U.A., încearcă să împiedice realiza­rea unei destinderi internaționale, se forțează să reînvie „războiul rece“. In acest sens bat la ochi nu numai declara­țiile belicoase ale unui șir de șefi mili­tari americani și englezi, ci pînă și unele din metodele utilizate de cei trei miniș­tri de externe occidentali. Se știe că, în preajma conferinței de la Geneva, ei s-au întrunit separat, mergînd astfel pe linia tranzacțiilor și înțelegerilor unilate­rale, în spatele Uniunii Sovietice, în spiritul „războiului rece“. Nu este cî­­tuși de puțin întîmplătoare și campania de pesimism intenționat dusă în Occi­dent în legătură cu viitoarele rezultate ale conferinței de la Geneva. Ținînd seama de aceste lucruri, po­poarele își întețesc lupta pentru apăra­rea păcii, își mențin trează vigilența împotriva uneltirilor agresive. Popoarele luptă pentru pace și destindere interna­țională, fiind însuflețite de faptul că în fruntea acestei lupte se află marea și invincibila Uniune Sovietică, împreună cu Uniunea Sovietică, luptă activ pentru pace toate țările lagă­rului socialist, strîns unite într-o singură mare familie frățească. Tăria lagărului socialist este o chezășie a victoriei cau­zei păcii asupra forțelor negre ale reac­­țiunii și războiului. Poporul romîn susține din toată inima politica de pace a U.R.S.S., își dă con­tribuția la triumful ideilor păcii și co­laborării între popoare. Poporul nostru sprijină ca pe o cauză a sa proprie ori­ce inițiativă internațională ce cores­punde intereselor păcii și securității în lume. Prietenia și alianța dintre Repu­blica Populară Romînă și Uniunea So­vietică constituie pentru țara noastră o cauză vitală, o cucerire măreață, garan­ție sigură a independenței noastre națio­nale, a victoriei socialismului în țara noastră. In aceste zile, cînd în țara noastră se sărbătorește „Luna prieteniei romîno­­sovietice“, oamenii muncii din R.P.R. își manifestă, odată mai mult, dragostea și recunoștința nețărmurită față de marea Uniune Sovietică, adeziunea față de nobila politică de pace a U.R.S.S., politică ce ține seama de interesele cele mai arzătoare ale întregii omeniri. Politica externă leninistă de pace a Uniunii Sovietice este o politică justă, sprijinită de popoare. Această politică glorioasă triumfă și va triumfa. In cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului partidului Gr­icinoiul, în 4 ani și 10 luni (Corespondență din Cîmpina).­­ Mun­citorii, inginerii și tehnicienii rafinăriei nr. 4 Cîmpina muncesc cu însuflețire în întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie și a celui de al doilea Congres al partidului. Aplicarea metodelor sovietice, pre­cum­ și avîntul în întrecerea socialistă, au făcut ca zi de zi planul de producție să fie depășit. Astfel s-a reușit ca sar­cinile ce le reveneau din cadrul cincina­lului să fie îndeplinite cu două luni îna­inte de termen. Productivitatea muncii a crescut cu 18,6 la sută, iar prețul de cost, față de anul 1954, a fost redus cu 2,7 la sută, economiile obținute în acest an depășind suma de 2.300.000 lei. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, colec­tivul fabricii de încălțăminte ,,Kirov“ din Capitală și-a îndeplinit planul cin­cinal la valoarea producției globale cu 58 de zile înainte de termen. In acest an întreprinderea ,,Kirov“ produce cu 125 la sută mai multă încălțăminte con­fecționată manual, cu 11 la sută mai multă încălțăminte lucrată mecanic, cu 66 la sută mai multe articole de maro­­chinărie și cu 237 la sută mai multe harnașamente­ decît în primul an al cin­cinalului. Ziua schimbului de onoare Realizări deosebite au fost obținute de oamenii muncii în cinstea zilei de 1 Noiembrie în cadrul schimburilor de onoare. Colectivul Jurnalului nr. 6 de la com­binatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hunedoara a topit în ziua schim­bului de onoare cu 12,16 la sută mai multă fontă decît prevedea planul. La uzinele „Steagul Roșu“ din Orașul Stalin în schimbul de onoare s-a obținut cea mai înaltă productivitate din cursul anului. Strungarii au realizat cu 30 la sută mai multe piese, iar topitorii de la turnătoria nouă au dat peste plan 1280 kilograme de oțel lichid. Planul producției zilnice al uzinelor metalurgice „23 August“ din Capitală a fost depășit în ziua schimbului de onoare cu 108 la sută ☆ Metal­urgiști în întrecere (Corespondență din Rădăuți).­­ An­trenați în întrecere socialistă, muncitorii și tehnicienii de la întreprinderea metalur­gică „21 Decembrie" din Rădăuți au în­deplinit cu mult înainte de termen sar­cinile ce le reveneau din planul cincinal Hotărîți să dezvolte succesele obținute muncitorii acestei întreprinderi luptă cu avînt sporit pentru a întîmpina ziua de 7 Noiembrie și cel de al doilea Congres al partidului cu noi realizări în producție. In luna octombrie, planul p­e între­prindere a fost depășit cu 25 la sută, iar acumulările socialiste peste plan au depășit suma de 560.000 lei. Un aport deosebit la realizarea aces­tor succese au adus echipele conduse de Constantin Furnică, Vasile Irimici, Eu­gen Tucșeni și alții, care zilnic obțin însemnate depășiri de normă Comuna fruntașa la colectare (Corespondență din Vaslui).­­ Un o­biectiv principal pe care și l-au propus țăranii muncitori din comuna Delești, ra­ionul Vaslui, în cinstea zilei de 7 Noiem­brie, a fost acela de a-și achita la timp și integral cotele către stat. In însuflețite adunări populare, orga­nizate de comitetul executiv al sfatului popular comunal și de organizațiile de partid din comună, țăranii muncitori și-au luat angajamentul de a îndeplini planul de colectări pînă la 7 Noiembrie. Mobilizați de exemplul comuniștilor, (X­V* Ovili mtlvioi frvi­i /Bn /irivn nn o T­ol aH-i oii yuiuiui uiuov/i­ou /c/iuuiia i~/ au reușit să-și realizeze angajamentul, în­deplinind în întregime planul de colec­tări cu 5 zile înainte de termenul propus. Evidențiați în muncă Cu puține zile în urmă, militarii și an­gajații civili s-au angajat ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului partidului să folosească din plin orele de muncă și să depășească normele cu 5 pî­nă la 10 la sută. Pe zi ce trece, graficul de producție se ridică tot mai sus. In scurt timp, echi­pa condusă de ofițerul Ciomîrtan Anton a depășit zilnic norma între 110 și 1Q4 la sută. Pînă acum, această echipă e frun­tașă pe secție. Exemplul acestei echipe este urmat și de cea condusă de Iordă­­nescu Constantin, care are depășiri de normă pînă la 175 la sută, și de echipa condusă de ofițerul Jeflea Zeno cu 127 la sută, precum și altele. Prin voința și dragostea lor de mun­că, militarii și angajații civili din această secție vor îndeplini planul de producție pe ultimul trimestru pînă în ziua deschi­derii celui de al doilea Congres al parti­dului. (De la un corespondent voluntar). Cîteva fapte Ofițerul Egri Samoilă are multe cuvinte de laudă pentru militari. Mai înuii pen­tru sergentul major Bocancea Alexandru, soldatul fruntaș Postelnicu Petre și apoi pentru alții ale căror succese i-au făcut cunoscuți. Faptele sergentului major Bocancea sînt fapte obișnuite și li s-ar găsi asemă­nare in multe subunități. La o adunare a­ comuniștilor, el, candidatul de partid, s-a an­gajat ca in cinstea Congresului partidului să termine, înainte de timp, conservarea de iarnă a materialelor tehnice, să repare motorul de tăiat lemne și grupul electrogen. Și-a sacrificat din timpul liber, a lucrat cu atenție și răbdare alături de ceilalți militari din atelierul tehnic. Aprecierea șefilor l-a răsplătit din plin pentru munca sa. Soldatul fruntaș Postelnicu Petre a devenit și el cunoscut tot printr-un angaja­ment. Intr-una din zilele acestei toamne, militarii erau adunați pe platou. Locțiitorul politic al comandantului a organizat, cu acest prilej, două brigăzi atemiste, care, în timp de zece zile, să selecționeze și depoziteze in beciuri cele cîteva vagoane de cartofi. După terminarea adunării, la locțiitorul politic al comandantului se prezintă un militar porter . Tovarășe căpitan, sînt soldatul fruntaș Postelnicu Petre. Permiteți să ra­ Raportează. Ulemiștii din subu­nitatea noastră se angajează să lucreze, in timpul liber, la cartofi. Am stat de vorbă cu ei- Toți sînt de acord. Vă rugăm să ne încredințați nouă misiunea aceasta. Ofițerul a aprobat. După masa de prînz, militarii începură lucrul și au sfîrșit trziu, în noapte. Ei au izbutit să termine, într-o singură zi, un lucru prevăzut pentru zece zile. Evidențiați? Tot colectivul, în numele căruia soldatul fruntaș Postelnicu și-a luat angajamentul. Locotenent T. MARGINEANU La a 38-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie Ședință festivă la Academia R. P. R. Academia Republicii Populare Romîne a ținut vineri după amiază o ședință festivă consacrată celei de a 38-a ani­versări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Au participat academicieni, în frunte cu acad. prof. C. I. Parhon, președinte de onoare al Academiei R. P. R, membri corespondenți, cercetă­tori științifici din cadrul institutelor Aca­demiei R.P.R. și numeroși alți oameni ai științei, artei și culturii. Au fost de față tovarășii Miron Cons­­tantinescu, prim vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, S. Bughici, vice­președinte al Consiliului de Miniștri, J. Fazekaș, secretar al C.C. al P.M.R., Constanța Crăciun, ministrul Culturii, acad. Ilie Murgulescu, ministrul Invă­țămîntului, și alții. Au participat V. I. Barahnin, A. S. Kriucikov și F. A. Kukareko, primi secretari ai Ambasadei Uniunii Sovietice, și alți membri ai Ambasadei. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. prof. Traian Săvulescu, pre­ședintele Academiei R.P.R. Apoi acad. Atanase Joja a prezentat comunicarea intitulată sare a Marii Revoluții ,,A 38-a aniver­Socialiste din Octombrie“. In încheierea ședinței,­­acad. Șt. Milcu a dat citire unor telegrame adresate de Academia R.P.R. către A. N. Nesmeia­­nov, președintele Academiei de Științe a U.R.S.S., Gh. Gheorghiu-Dej, prim se­cretar al C.C. al P.M.R., dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, și Chivu Stoica, pre­ședintele Consiliului de Miniștri. Textul telegramelor a fost adoptat de cei prezenți cu vii și îndelungate aplauze. Reuniune la Asociația Corespondenților presei străine La Asociația Corespondenților pre­sei străine în R.P.R. a avut loc vineri seara o reuniune închinată celei de a 38-a aniversări a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie. Au fost prezenți membrii Asociației, precum și numeroși invitați, redactori ai ziarelor și revistelor din București. A. N. Gonciaruk, secretar al Amba­sadei Uniunii Sovietice, a făcut o expu­nere despre marea sărbătoare a poporu­lui sovietic și a întregii omeniri mun­citoare. A fost apoi prezentată o nouă produc­ție în culori a studioului „Lenfilm“, filmul „Poveste neterminată“, dedicat vieții și muncii unui medic de circumscripție. Reuniunea a decurs într-o atmosferă de caldă prietenie. In numărul de azi: OMAGIU MARELUI RAPSOD Profira Sadoveanu: Amintiri despre Sadoveanu — Savin Bratu : Pagini despre viața ostașului de altădată în opera sadoveniană — Sărbătorirea maestrului Sadoveanu în unități (pag. 2-a), Maia Ionescu și Alexandru Savu: Lupta P.C.U.S. pentru cîștigarea ma­selor de soldați în perioada pregătirii Revoluției din Octombrie (pag. 3 și 4). CONFERINȚA DE LA GENEVA A MINIȘTRILOR AFACERILOR EX­TERNE AI CELOR PATRU PU­TERI — Cuvîntarea rostită de V. M. Molotov în ședința din 3 noiembrie — Ședința din 3 noiembrie­— Ședința din 4 noiembrie (pag. 4-a). Mitingul de la Moscova consacrat prieteniei sovieto-birmane — Cuvîn­tarea rostită de U­Nu — Cuvîntarea rostită de N. A. Bulganin (pag. 3-a). Mihail Sad împlinește Scriitoriilii d­educiiiiuăli Mihail Sadoveanu Iubite tovarășe Sadoveanu, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul de Mi­niștri al Republicii Populare Romîne și Prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R. vă felicită călduros cu prilejul împlinirii a 75 de ani și vă trimit un fierbinte salut tovărășesc. Vă urăm viață lungă, sănătate și noi succese în munca dumneavoastră literară și în activitatea obștească, închinată ridicării culturale a poporului romîn și construirii socialismului în scumpa noastră patrie. COMITETUL CENTRAL AL P.M.R. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL R.P.R. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A R.P.R. Solemnitatea de la Ambasada R. P. Bulgaria Vineri dimineață a avut loc la Ambasada R. P. Bulgaria­nă București solemnitatea înmînării diplomelor de onoare de mem­bri corespondenți ai Academiei de Științe a R.P. Bulgaria academicienilor Traian Săvulescu, președintele Academiei R.P.R., și Mihail Sadoveanu, vicepreședinte al A­­cademiei R.P.R. La solemnitate au luat parte ambasa­dorul R.P. Bulgaria la București, Stoian Pavlov, și alți membri ai Ambasadei. Au participat acad. C. I. Parhon, M. Roșia­­nu, Sorin Toma, academicienii Șt. Milcu, secretar prim al Academiei R.P.R., M. Ralea, Iorgu Iordan și S. Stoilov, prof. univ. N. Sălăgeanu, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., Dionisie Io­­nescu, directorul protocolului din Minis­terul Afacerilor Externe, Aurel Măm­ă­­șan, director în Ministerul Afacerilor Ex­terne, reprezentanți ai presei, Deschiderea Expoziției „Avîntul construcției pașnice în U.R.S.S.“ Vineri la amiază a avut loc deschide­rea Expoziției, „Avîntul construcției paș­nice în U.R.S.S.", organizată de Consi­liul general A.R.S.U.S., cu prilejul­ Lunii prieteniei romîno-sovietice. La festivitatea inaugurală au partici­pat tovarășii : Chivu Stoica, I. Chiși­­nevschi, Gh. Apostol, C. Pîrvulesci, N. Ceaușescu, S. Bughici, acad. C. I. Par­hon, acad. Traian Săvulescu, Constanța Crăciun,­ M. Roșianu, Șt. Voitec, Liuba Chișinevschi, Ion Pas, Ofelia Manole, Gh. D. Safer, I. Minea, N. Cioroiu, V. Cristache, oameni ai artei, științei și li­teraturii, reprezentanți ai presei romîne și străine, activiști ai A.R.L.U.S.-ului. Au fost de față A. A. Epișev, amba­sadorul Uniunii Sovietice, și alți membri ai Ambasadei. Au participat : Den Em, ambasadorul R.P.D. Coreene, L. Pataki, ambasadorul R. P. Ungare, S. Pavlov, ambasadorul R. P. Bulgaria, I. Sedivy, ambasadorul R. Cehoslovace, N. Vujanovic, ambasado­rul R. P. F. Iugoslavia, M. Lako, ambasa­dorul R.P. Albania, Ke Bo­nian, ambasado­rul R. P. Chineze, J. Izydorczyk, amba­sadorul R. P. Polone, J. Medoro Delfino, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ar­gentinei, Matti Pyyke, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Finlandei, H. Lip­­pold, secretar al Ambasadei R. D. Ger­mane, și alți membri ai­ corpului diplo­matic. A luat cuvîntul tov. I. Pas, prim locțiitor al ministrului Culturii. Expoziția pe care o deschidem azi — a arătat vorbitorul — oglindește aspecte din munca oamenilor sovietici pe dru­mul construirii comunismului, hotărârea lor neclintită de a lupta pentru pace și prietenie între popoare. Expoziția oglindește succesele oame­nilor sovietici în cursul celui de al cinci­lea plan cincinal, îndeplinit cu 8 luni înainte de termen. Asistența a vizitat apoi expoziția care oglindește munca pașnică, creatoare, a constructorilor comunismului. In sălile expoziției sînt prezentate nu­meroase grafice și panouri ce ilustrează avîntul nemaiîntîlnit al industriei sovie­tice. U.R.S.S. ocupă primul loc în Euro­pa în producția de metale. Uniunea So­vietică este prima țară din lume în ceea ce privește ritmul de electrificare. Intr-una din săli sînt expuse tractoa­rele MTZ, KDP 35, un strung, motoare și mașini electrice fabricate în țara noas­tră după documentația sovietică, ilustrînd ajutorul sovietic pentru dezvoltarea eco­nomică a țării noastre. Alte săli ale expoziției sînt consacrate dezvoltării economice și culturale a re­publicilor unionale sovietice și înaltului nivel atins de producția agricolă în U.R.S.S. In mod elocvent, prin mai multe hărți ale Uniunii Sovietice, este ilustrată geo­grafia economică a U.R.S.S. și princi­palele centre ale industriei și agricul­turii. In sălile următoare sînt prezentate as­pecte ale dezvoltării , culturii și științei și creșterii nivelului de trai­ al poporului sovietic. O sală anume este consacrată fo­losirii energiei atomice în scopuri paș­nice. Sînt prezentate aci diferite scheme și machete documentare, o machetă și fo­tografii ale centralei electrice pe bază de energie atomică a Academiei de Științe a U.R.S.S., precum și fotografii ce oglin­desc folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice în U.R.S.S. Ultima sală a expoziției ilustrează po­litica de pace a Uniunii Sovietice. Nu­meroase fotografii prezintă aspecte ale activității depuse de conducătorii Uniunii Sovietice pentru întărirea păcii în lume, aspecte din timpul vizitelor făcute de nu­meroasele delegații parlamentare și a grupurilor de turiști care au venit în ultimul timp în Uniunea Sovietică și fo­tografii ce ilustrează lărgirea continuă a schimburilor culturale cu întreaga lu­me. Expoziția este deschisă în sala din B-dul Magheru, (Agerpres)

Next