Apărarea Patriei, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 1-25)

1956-01-03 / nr. 1

Marti 3 Januarie 1956 Nr. l (2921) . Â 80-a an a tovarășului Wilhelm Pieck La 3 ianuarie a. c., oamenii muncii din Germania, și alături de ei clasa mun­citoare din toate țările, sărbătoresc ani­versarea a 80 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai vechi militanți ai mișcării muncitorești, neînfricatul luptător pentru pace și unitatea democratică a Germa­niei, tovarășul Wilhelm Pieck, președin­tele Republicii Democrate Germane, mem­bru în Biroul Politic al Partidului Socia­list Unit din Germania. Mai bine de jumătate de secol,­heim Pieck s-a închinat luptei pentru cauza celor ce muncesc. In momente grele ale vieții po­porului german, alături de Ernst Thälmann, tovarășul Pieck a condus clasa muncitoare și cercurile progresiste din Ger­mania în lupta lor împotriva hoardelor hitleriste, pentru li­bertatea poporului german și pentru relații de prietenie cu celelalte popoare. Tovarășul Pieck nu avea nici 20 de ani cînd a intrat în Parti­dul Social-Democrat din Germa­nia. In acea vreme, social-demo­crația germană se afla sub in­fluența marilor conducători proletariatului, Marx și Engels,ai Wilhelm Pieck și-a însușit mar­xismul în toată bogăția sa și în întreg conținutul său revoluțio­nar Devenind militant de frunte al Partidului Social-Democrat, Wilhelm Pieck duce o luptă ho­­tărîtă împotriva oportunismului, împotriva denaturării și vulga­rizării marxismului. In anul 1914, cînd conducă­torii social-democrației germane au trădat pe față Clasa munci­toare, votînd alături de guver­nele burgheze pentru creditele de război, Wilhelm Pieck s-a alăturat eminenților luptători ai proletariatului german, Karl Liebknecht, Roza Luxemburg și Clara Zetkin, situîndu-se pe po­ziția justă a internaționalismu­lui proletar, luptînd împotriva războiului. Urmînd a fi trimis pe front în anul 1916, Wilhelm Pieck a declarat că re­fuză să execute acest ordin, deoarece el consideră războiul imperialist ca o tră­dare față de popor și ca atare nu va lupta pentru interesele câtorva fabricanți de armament. Trimis în fața curții marțiale, Pieck este condamnat la mai mulți ani închisoare. Izbînda Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a fost salutată cu mare bucu­rie de­ Wilhelm Pieck. Sub influența mărețelor ei învățăminte, Wilhelm Pieck, alături de alți conducători ai clasei mun­citoare germane, organizează „Uniunea Spartacus" sub conducerea căreia prole­tariatul german desfășoară o serie de lupte revoluționare. Apoi în 1918 este unul din organizatorii Partidului Comunist din Germania, fiind ales membru al C.C. al P.C.G. din care a făcut parte neîntrerupt pînă la unificarea partidelor clasei mun­citoare în Germania răsăriteană. Continuîndu-și activitatea, Wilhelm Pieck, alături de conducătorul de neuitat al clasei muncitoare germane,­, Ernst Thälmann, întărește Partidul Comunist din Germania, luptă pentru puritatea rîndu­­rilor sale, pentru unitatea clasei munci­toare. Reacțiunea germană pornește o campa­nie sîngeroasă împotriva tînărului par­tid, care întruchipa năzuințele clasei mun­citoare germane de a se elibera de sub jugul exploatatorilor. Agenții imperialis­mului german ucid mișelește pe Roza Luxemburg și Karl Liebknecht. Cu mare greutate, Wilhelm Pieck reușește să scape din ghiarele ucigașilor Către sfîrșitul anului 1921 în viața lui Wilhelm Pieck se petrece un mare eve­niment. Pentru prima oară se întîlnește cu V. I. Lenin și discută cu el învățămin­tele revoluției germane. Nu trece mult timp și Pieck se întîlnește și cu I. V. Stalin. Cu ocazia celui de al 6-lea Congres al Internaționalei Comuniste, Wilhelm Pieck a fost ales membru al Comitetului Exe­cutiv. O perioadă grea începe pentru tovară­șul Pieck după venirea lui Hitler la pu­tere. Călăii lui Hitler au folosit metodele cele mai barbare împotriva conducători­lor mișcării muncitorești. Ernst Thälmann este arestat și mai tîrziu ucis de fasciști. Wilhelm Pieck este nevoit să plece în e­­migrație. De acolo, el a condus acțiunea de luptă împotriva fascismului. Prin ma­terialele publicate, el a demascat cu tărie scopurile lui Hitler, a arătat clasei mun­citoare germane și întregii lumii caracte­rul imperialist tîlhăresc al regimului hit­lerist. La conferința Partidului Comunist din Germania, ce a avut loc la Berna, Wil­helm Pieck a condamnat politica cri­minală a clicii hitleriste de dezlănțuire a războiului. Partidul Comunist din Germania în frunte cu președintele său Wilhelm Pieck au formulat încă de pe atunci lozinca creării unei republici de­mocratice care să considere ca lege su­premă respectarea intereselor celor ce muncesc și menținerea păcii. In perioada celui de al doilea război mondial, tovarășul Wilhelm Pieck con­tinuă să demaște cu curaj fascismul , participă activ la lucrările comitetului „Germania liberă", duce munca în rîndurile prizonierilor germani din U.R.S.S., vorbește la ra­dio concetățenilor săi, demască propaganda mincinoasă a lui Goebbels, îndeamnă poporul la luptă împotriva lui Hitler și a clicii lui. Victoria, măreață repurtată de glorioasa Armată Sovietică asu­pra hoardelor hitleriste a dus la eliberarea a o serie de popoare de sub călcîiul fascismului, eli­­berînd și o treime din Germa­nia. In felul acesta au fost crea­te condițiile victoriei forțelor de­mocratice antifasciste din acestă parte a Germaniei. După 12 ani de exil, Pieck se întoarce la Berlin și conduce lupta pentru unitatea clasei muncitoare din Germania. Sub conducerea Wilhelm Pieck s-a obținut, iai în 1946, în Germania răsăriteană o victorie de însemnătate istori­că : a fost creat partidul unit de luptă al clasei muncitoare — Partidul Socialist Unit din Ger­mania. P.S.U.G. a devenit avan­garda tuturor forțelor democra­tice ale întregului popor german. El a jucat și joacă un rol prin­cipal în lupta pentru o Germa­nie unită și democratică. Sub conducerea P.S.U.G., în frunte cu tovarășii Wilhelm Pieck, Otto Grotewohl, Walter Ulbricht, în Germania de răsărit a fost sfä­­rîmat vechiul aparat de stat, au fost înfăptuite democratizarea și denazificarea, pămîntul moșie­rilor a fost împărțit țăranilor, tre­­cîndu-se la construirea bazelor socialismului. In anul 1949, cînd a fost creată Re­publica Democrată Germană, Wilhelm Pieck a fost ales de poporul german președinte al republicii. In această înal­tă misiune, încredințată de poporul ger­man, Wilhelm Pieck duce o luptă neo­bosită pentru unificarea Germaniei în­­tr-un stat unic, democratic și indepen­dent. Wilhelm Pieck este un înflăcărat luptător pentru prietenia veșnică cu U.R.S.S., prietenie care garantează nu numai înflorirea pașnică a Germaniei de­mocrate, ci este și o condiție de bază pentru asigurarea păcii în Europa și în întreaga lume. Cu prilejul aniversării a 80 de ani a lui Wilhelm Pieck, poporul nostru par­ticipă cu însuflețire la sărbătoarea po­porului german, urînd conducătorului respectat și iubit al clasei muncitoare din Germania, sănătate și viață lungă și tot mai importante realizări pe drumul fău­ririi unei Ger&n&nirtiftt6 ^ JC O WU­ Festivitățile cu prilejul celei de a 80-a aniversări a nașterii președintelui Wilhelm Pieck­­. Delegația sovietică în frunte cu K. E. Voroșilov a sosit la Berlin BERLIN, 2 (Agerpres)." — TASS transmite La 2 ianuarie, a sosit la Berlin pen­tru a participa la festivitățile celei­ de a 80-a aniversări a lui Wilhelm Pieck, pre­ședintele Republicii Democrate Germane, delegația sovietică condusă de K. E. Vo­­roșilov, președintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U. R. S. S. La gara de Est, împodobită cu drape­lele de stat ale Republicii Democrate­­ Germane și ale U.R.S.S., precum și cu drapele de stat ale altor țări ale căror delegații au sosit la Berlin pentru a par­ticipa la festivități, delegația sovietică a fost întîmpinată de I. Dieckmann, pre­ședintele Prezidiului Camerei Populare a R. D. Germane,­ O. Grctewohl, președin­tele Consiliului de Miniștri al R. D. Ger­mane, W. Ulbricht, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. D. Ger­mane și prim secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist­ Unit din Germania, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, membri ai Biroului Politic al C. C. al P. S. U. G., miniștri, activiști de frunte ai partidelor democrate și ai organizațiilor de masă, reprezentanți ai opiniei publice din Berlin. Delegația sovietică a fost întîmpinată de asemenea de șefii și membrii delega­țiilor statelor străine sosite la Berlin pen­tru a participa la festivitățile cu prilejul celei de a 80-a aniversări a lui Wilhelm Pieck. Delegația sovietică a fost întîmpinată de asemenea de reprezentanți ai corpului diplomatic. La Gara de Est, delegația sovietică a fost salutată de mii de locuitori ai Ber­linului. In piața din fața gării a avut loc un miting al oamenilor muncii din Berlin. Mitingul a fost deschis de A. Neumann, prim-secretar al Organizației P. S. U. G. din Marele Berlin. In cadrul mitingului, a luat apoi cu­­vîntul K. E. Voroșilov a cărui cuvîntare a fost ascultată de cei prezenți cu o deo­sebită atenție și a fost întreruptă în re­petate rînduri de aplauze furtunoase. Delegația sovietică a fost apoi salutată cu căldură de reprezentanți ai oamenilor muncii din Berlin. Mitingul s-a încheiat cu urale în cins­tea prieteniei germano-sovietice. Sosirea la Berlin a lui Ciu De BERLIN, 2 (Agerpres). — A.D.N La 1 ia­­uarie a sosit la Berlin pentru a participa la festivitățile cu prilejul ce­lei de a 80-a aniversări a președintelui Republicii Democrate Germane, Wilhelm Pieck, delegația guvernamentală a R. P. Chineze în frunte cu Ciu De, vicepre­ședinte al Republicii Populare Chineze. Deschiderea unei mari expoziții romînești la Pekin PEKIN, 31 (Agerpres). — China Nou­ă La 30 decembrie, cu prilejul celei de a opta aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne, s-a deschis la Pekin cea mai mare expoziție de artă populară romînească care a fost organizată pînă acum în străinătate. La deschiderea festivă a expoziției au asistat Șen Zen-pin, ministrul Culturii al Republicii Populare Chineze, precum și membrii ambasadei Republicii Populare Romîne la Pekin. In cuvîntarea sa de deschidere, Șen Zen-pin a subliniat importanța stringent legăturilor culturale și de prietenie din­tre Republica Populară Chineză și Repu­blica Populară Romînă. încă din prima zi, expoziția a fost vi­zitată de un mare număr de personalități din capitala R. P. Chineze, precum și de un numeros public. Scrisoarea delegației agricole a R. P. R. care a vizitat S. U. A. NEW YORK, (Agerpres). — Ziarul „Daily Worker’“ a publicație scrisoare a delegației agricole a Repu­blicii Populare Romîne care a vizitat S.U.A „Delegația noastră — prima delega­ție a Republicii Populare Romîne care a vizitat S.U.A. după cel de al doilea război mondial, se spune în scrisoare, s-a bucurat pretutindeni de o primire cordială și caldă ospitalitate“. Membrii delegației transmit mulțumiri pentru a­­ceastă primire tuturor americanilor cu care s-au întîlnit în timpul călătoriei lor prin S.U.A APĂRAREA PATRIEI Intra a măgura"­ eî rerorire Moscova-Ulan Bator-Pekin MOSCOVA. 1 (Agerpres). — TASS Telegraful a transmis o veste îmbucu­rătoare. In ajunul anului 1956 a intrat în funcțiune magistrala de cale ferată transmongolică, care leagă pe drumul cel mai scurt Uniunea­­ Sovietică cu Republi­ca Populară Mongolă și Republica Popu­lară Chineză. La Ministerul Construcției Mijloace­lor de Transport al U.R.S.S. s-a adus la cunoștința corespondentului agenției TASS următoarele : Pînă acum legătura feroviară dintre capitalele U.R.S.S. și Chinei se făcea prin stațiile Odpor și Manciuria. Noua magis­trală, care trece prin Ulan-Bator, scurtea­ză drumul de la Moscova la Pekin cu 1.100 de kilometri. încă cu cîțiva ani în urmă, cu ajutorul constructorilor sovietici a fost construită prima linie magistrală de la stația sovietică de frontieră Naușki pînă la Ulan-Bator. In prezent, ea ajunge pînă la stația Dzamîn-Ude, la frontiera mongolo-chineză și continuă mai departe pe teritoriul chinez. Sectorul de la Ulan- Bator pînă la frontiera mongolo-chineză, în lungime de 713 km., a fost construit de către constructorii sovietici și mon­goli, iar de la stația Erlian pînă la Tz­i­­nin — de constructorii chinezi. Constructorii feroviari au avut de bi­ruit multe greutăți. Astfel, de pildă, 400 de km. de șine de oțel au fost așezate de feroviarii sovietici prin întinderile pustiului Gobi Primul hidroagregat al centralei de la Kuibîșev a început să dea curent industrial MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS La 29 decembrie 1955, ora 17,18, pri­mul hidroagregat al centralei de la Kui­bîșev a fost conectat în rețeaua sistemu­lui energetic Kuibîșev și a început să dea curent industrial. Constructorii continuă lucrările de cons­truire a instalațiilor hidrotehnice și de montaj ale celorlalte turbine hidraulice. încheierea Congresului Partidului Comunist din Suedia STOCKHOLM. 1 (Agerpres). — TASS La 31 decembrie, la ultima ședință a Congresului Partidului Comunist din Sue­dia s-a încheiat discuția generală pe mar­ginea rapoartelor. Congresul a aprobat în unanimitate ac­tivitatea Comitetului Central pentru pe­rioada la care se referă raportul. In cuvîntarea de încheiere, Hilding Hagberg a subliniat că Congresul s-a des­fășurat sub semnul unității și coeziunii rîndurilor partidului. După rapoartele prezentate de Comisia pentru modificarea Statutului partidului și Comisia politică, Congresul a adoptat o hotărîre cu privire la modificările în Statutul partidului și a aprobat rezoluții în problemele discutate. Apoi a avut loc alegerea organelor conducătoare ale partidului. La ședința noului Comitet Central, Hil­ding Hagberg a fost ales președinte al Partidului Comunist. ­fflȘSȘ 3 Pentru continua micșorare a încordării internaționale, pentru întărirea păcii și a colaborării între state Uriașul răsunet internațional al răspunsurilor lui N. A. Bulganin la întrebările lui Charles Shutt, al raportului lui N. A. Bulganin și al cuvîntării lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. 4 Presa apuseana despre perspectiva unor noi tratative cvadripartite la nivel înalt NEW YORK, (Agerpres). — Toate ziarele new-yorkeze au publicat în prima pagină știri consacrate răspun­surilor președintelui Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la în­trebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington al societății de televiziune și jurnale de actualități „Tele­­news". „New York Times“ publică știrea sub titlul : „Bulganin sprijină ideea unor noi tratative ale celor patru mari“. „Bulganin se pronunță pentru noi tra­tative la nivel înalt și declară că bomba nu este o garanție a păcii“ — se subli­niază în titlul ziarului „New York Herald Tribune“. Numeroase ziare au publicat textul in­tegral al răspunsurilor lui N. A. Bulga­nin. In emisiunile lor, posturile de radio consacră un loc de frunte răspunsurilor lui N. A. Bulganin. BONN, 2 (Agerpres). — Ziarul „Welt am Sonntag" a publicat știrea consacrată răspunsurilor lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările zia­ristului american Ch. Shutt, în prima pa­gină a numărului său festiv de Anul Nou, sub un titlu de-a lungul întregii pagini. In titlu, ziarul subliniază că N. A. Bulga­nin privește cu încredere spre anul 1956 precum și cuvintele lui că spiritul Ge­nevei este viu. Publicînd expunerea răspunsurilor, „Welt am­ Sonntag“ scrie că „Bulgarin consideră posibilă o nouă întîlnire la ni­vel înalt între cei patru“ și că „trecînd în revistă evenimentele din anul ce a tre­cut, el a subliniat succesul înregistrat în slăbirea încordării internaționale“. Ziarul de duminică „Sonntags Auss­­gabe", care apare la Bonn, speranța exprimată de N. A. subliniază Bulgarin că anul 1956 va aduce încetarea războ­iului rece și micșorarea încordării VIENA. 2 (Agerpres).­­ Numeroase ziare vieneze au publicat la loc de frunte textul integral sau expu­neri ale răspunsurilor președintelui Con­siliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la întrebările lui Ch. Shutt. Textele Integrale și expunerile au fost publicate sub titlurile: „Bulganin: Spi­ritul Genevei este viu" ; „Bulganin pri­vește cu optimism spre viitor" ; „Urarea adresată de Bulganin americanilor"; „Pro­nosticurile internaționale sînt optimiste". Toate ziarele scot în evidență cuvin­ROMA, 1 (Agerpres). — TASS trans­mite : Referindu-se la călătoria lui N. A. Bul­ganin și N. S. Hrușciov în India, Birma­nda și Afganistan, ziarul burghez „Mes­saggero“ recunoaște că această vizită „datorită primirii extrem de calde făcute de conducători și de popor, mai ales în India, a constituit un mare eveniment politic“. Comentînd declarațiile lui N. A. Bul­ganin și N. S. Hrușciov la sesiunea So­vietului Suprem, un alt ziar burghez, zia­rul „Popole“, scrie că „deși tonul aces­tor declarații este foarte ferm", ele ara­tă că U.R.S.S. dorește, „realizarea unui acord cu lumea occidentală" NEW YORK, 31 (Agerpres). — TASS transmite : In S.U.A. se acordă o mare atenție ra­portului lui N. A. Bulganin și cuvîntării lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. Agențiile telegrafi­ce au transmis ample expuneri ale celor două documente. Știri ample în legătură cu raportul lui N. A. Bulganin și cu­vîntarea lui N. S. Hrușciov au fost trans­mise de posturile de radio americane. Ziarele de seară din 29 decembrie au consacrat cuvîntării lui N. S. Hrușciov și raportului lui N. A. Bulganin amine­stiri, sub titluri mari. Ziarul „New York World Telegramm and Sun" își concentrează atenția asupra observației lui N. S. Hrușciov în legă­tură cu „mesajele de Crăciun" ale preșe­dintelui Eisenhower și altor reprezentanți americani, mesaje care constituie un a­­mestec grosolan în treburile interne ale țărilor de democrație populară din Euro­pa răsăriteană. PARIS, 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : Ziarele pariziene au consacrat mult spațiu știrilor cu privire la raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. Totuși, ziarele își exprimă în genere atitudinea față de declarațiile conducăto­rilor sovietici în titluri, abținîndu-se de la comentarii. Numai puține ziare pari­ziene care au apărut la 30 decembrie au publicat scurte comentarii în această pro­blemă. Comentariile ziarelor burgheze parizi­ene arată că ele au fost extrem de irita­te de condamnarea colonialismului cuprin­să în declarațiile lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov. Ziarul „Le Combat“ subliniază „orien­tarea anticolonialistă a declarațiilor­ con­ducătorilor sovietici“. Declarînd că din BON­, 31 (Agerpres). — TASS Comentînd raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la sesiu­nea Sovietului Suprem al U.R.S.S., zia­rul „Neue Rhein Zeitung“ subliniază că din aceste declarații reiese cu toată clari­tatea poziția U.R.S.S. în problema ger­mană. Ziarul scrie : Occidentul, a spus Hruș­ciov, vrea să includă Germania unifica­tă în blocul său. Dar Uniunea Sovietică nu dorește să întărească N.A.T.O. cu pro­priile­ ei mîini. Această declarație privi­toare la legăturile militare ale Germaniei și la revendicarea Uniunii Sovietice în LONDRA, (Agerpres). Presa engleză a publicat în prima pa­gină știri consacrate răspunsurilor lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington al societății de televiziune și jurnale de actualități „Telenews“. Ziarul „Observer“ publică textul inte­gral al întrebărilor și răspunsurilor. „Reynold's News" publică o expunere a răspunsurilor lui N. A. Bulganin, sub titlurile: „Apelul de Anul­ Nou pentru pa­ce al lui N. A. Bulganin“, „Noi tratative la nivel înalt ?" Ziarul „Sunday Express" își intitulea­ză expunerea —­ „Părerea lui Bulganin despre pace și... război. Noi tratative în­tre cele patru mari puteri pot ajuta dacă..." „Sunday Times" : — ..Bulganin spune Noile tratative la nivel înalt pot fi rod­nice. Uniunea Sovietică crede în spiritul Genevei" BERLIN, 2 (Agerpres). " Ziarul vestberlinez „Telegraph" a pu­blicat expunerea răspunsurilor președin­telui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la întrebările reprezen­tantului Societății Americane „Telenews", sub titlul : „Lozinca anului 1956 : O nouă întîlnire cvadripartită". Primul ministru sovietic, scrie Ziarul, a exprimat în interviul său speranța că anul 1956 va aduce încetarea războiului rece și slăbirea continuă a încordării In­ternaționale. „Der Tag“, într-o știre intitulată „Bul­garin nu crede că spiritul Genevei a mu­rit“, subliniază : Primul ministru al Uniunii Sovietice a declarat în interviu că anul ce a trecut a adus mari succese forțelor care se pro­nunță pentru pace, că anul nou va aduce de asemenea succese și că toate guvernele trebuie să facă eforturi pentru slăbirea continuă a încordării internaționale. tele lui N. A. Bulganin că spiritul de co­laborare și înțelegere reciprocă manifes­tat de participantii la conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri a creat posibilități reale pentru îmbunătățirea relațiilor între state, a creat perspectiva asigurării unei păci sta­bile între popoare. Ziarele subliniază cu satisfacție că, potrivit declarației lui N. A. Bulganin, o nouă conferință a șefilor guvernelor celor patru puteri poate­­ t rodnică, cu anumite condiții DELHI, (Agerpres). — Ziarul „Times of India" publică răs­punsul lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la în­trebările lui Ch. Shutt, conducătorul Bi­roului din Washington al Societății de Televiziune și jurnale de actualități „Te­lenews“, sub titlul „Anul 1956 va fi mar­torul unor noi succese pe frontul păcii“. Alte ziare publică expuneri ale răspun­surilor sub următoarele titluri : „Hindus­tan Times“ — „Americanii și Rușii pot trăi în pace. Urările de Anul Nou ale lui Bulganin pentru S.U.A.“, „Statesman" — „Credința în colaborarea Rusiei și S.U.A. Urările de Anul Nou ale lui Bul­ganin" „New York Journal and American" și „New York Post“ scot de asemenea în evidență observația în legătură cu „me­sajele de Crăciun", precum și cuvintele lui N. S. Hrușciov privitoare la realiză­rile Uniunii Sovietice în domeniul ener­giei nucleare. Intr-un articol redacțional, ziarul „New York Herald Tribune" scrie : „Bulganin a făcut aluzie la succesele rușilor în do­meniul proiectilelor intercontinentale și acest lucru nu trebuie privit cu ușurin­ță“ Referindu-se la diplomații occidentali corespondentul din Moscova al agenției „United Press“ recunoaște că raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov „au arătat clar că Uniunea So­vietică a găsit aliați de nădejde în rîn­dul puterilor necomuniste din Asia — cel puțin în problemele importante cum sînt problema colonială, eliminarea armei nu­cleare și recunoașterea Chinei comu­niste' aceasta „trebuie să se tragă concluzii“, ziarul cere „revizuirea totală“ a politicii occidentale în Asia și Africa. Ziarul „L’Aurore" acordă o atenție deosebită acelei părți din raportul lui N. A. Bulganin unde se spune că Uniunea Sovietică a fost și este pentru interzice­rea armei atomice și cu hidrogen, precum și a celorlalte tipuri de arme, inclusiv ar­ma rachetă. Ziarul „Parisien Libéré“ expune des­tul de amplu cuprinsul cuvîntărilor lui N. S. Hrușciov și N. A. Bulganin, dar se abține de la comentarii proprii. Ziarul „Le Figaro" a publicat o am­plă expunere a raportului lui N. A. Bul­ganin sub titlul : „Mareșalul Bulganin : anul 1955 este anul destinderii în dome­niul internațional. Trebuie să se pună ca­păt sistemului colonial. Noi tindem spre o aplicare mai largă a celor cinci princi­pii ale coexistenței", ceea ce privește asigurarea securității, arată cît de gravă este greșeala pe care a comis-o Occidentul neridicînd la Gene­va problema dacă Uniunea Sovietică ar consimți la unificarea Germaniei în con­dițiile renunțării acesteia la alianțe. Intr-o știre publicată de ziarul „Ge­neral Anzeiger“ se spune că N. A. Bul­ganin și N. S. Hrușciov „au supus po­litica Occidentului unei critici mai aspre decît era de așteptat“. „Totuși, continuă ziarul, ei au subliniat din nou necesita­tea coexistenței pașnice a țărilor cu sis­teme sociale deosebite, precum și a spi­ritului Genevei“. „O nouă confirmare a principiilor coexistenței pașnice“ BELGRAD, 1 (Agerpres). — Comentînd raportul lui N. A. Bulga­nin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la cea de a IV-a sesiune a Sovietului Su­prem al U.R.S.S cu privire la vizita lor în India, Birmania și Afganistan, ziarul „Barba" scrie: Bulganin și Hrușciov au subliniat importanța principiilor de coexistență și de neamestec în treburile interne ale altor țări ca bază pentru o lume stabilă, în care, după cum a declarat Hrușciov, se poate dezvolta întrecerea pașnică în­tre capitalism și socialism. Ziarul citează cuvintele lui N. S. Hruș­ciov cu privire la normalizarea relațiilor dintre U.R.S.S. și Iugoslavia: „Cei doi oameni de stat din U.R.S.S. continuă ziarul — au condamnat din nou colonialismul, așa cum au făcut și în timpul vizitei lor în India, Birmania și Afganistan". In­ continuare ziarul scrie: „Hrușciov a expus din nou poziția U.R.S.S. în pro­blema germană. Arătînd marea forță distructivă a bombei cu hidrogen, care a fost experimentată recent în U.R.S.S., el a repetat propunerea Uniunii Sovie­tice cu privire la interzicerea armei ato­mice și la dezarmare. Bulganin și Hrușciov și-au exprimat din nou convingerea că prin eforturi co­mune se poate găsi o soluție la impor­tantele probleme, care nu au fost rezol­vate la conferința miniștrilor Afacerilor Externe". Vii comentarii ale presei arabe CAIRO. 31 (Agerpres). — TASS Toate ziarele egiptene publică arti­cole despre raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la se­siunea Sovietului Suprem al U.R.S.S Ziarul „Al-Ahram" scrie: „Rusia spri­jină năzuințele naționale ale arabilor. Hrușciov și Bulganin condamnă pactul de la Bagdad și arată că el contravine hotărârilor conferinței de la Geneva". Ziarul „Al-Gumhuria“ publică un titlu pe o pagină întreagă : „Bulganin spune că încordarea internațională a slăbit în anul 1955. Bulganin salută străduința a­­rabilor de a-și apăra independența. Pac­tul de la Bagdad este o nouă manifesta­re a imperialismului“. Ziarul scrie : „Vi­zita lui Bulganin și Hrușciov în India, Birmania și Afganistan a confirmat po­sibilitatea înfăptuirii­ principiului coexis­tenței pașnice“. Ziarul „Al-Ahbar“ subliniază de ase­menea în titlu că „Rusia sprijină statele arabe în străduința lor de a-și consolida independența. Popoarele țărilor Asiei și Africii au început să joace un rol im­portant în istoria mondială“. „Al-Gumhuria“, „Al-Ahbar“ și alte ziare publică portretele lui N. A. Bulga­nin și N. S. Hrușciov. ” X....... BEIRUT, "Si (Agerpres). — TASS Ziarele din Liban manifestă un deo­sebit interes pentru raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hruș­ciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S., în legătură cu călătoria lor în India, Birmania și Afganistan. Mai mul­te ziare au publicat fotografiile lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov. Ziarul „Telegraf" a publicat aproape integral textele raportului lui N. A. Bul­ganin și cuvîntării lui N. S. Hrușciov sub titlurile : „Importantele cuvîntări ale mareșalului Bulganin și ale lui Hrușciov. Colonialismul este o rușine a omenirii. Pregătindu-se pentru război, imperialiștii trebuie să-și amintească de rezultatele experiențelor cu bomba cu hidrogen. Să­răcie, foamete, analfabetism și înapoiere — iată ce au lăsat colonialiștii englezi în India și în alte țări. Se apropie sfîrși­tul imperialismului și colonialismului". Pentru întărirea păcii și securității în lume BERLIN. 2 (Agerpres). — Ziarul „Neues Deutschland“ a publi­cat textul integral al răspunsurilor pre­ședintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la întrebările conducătorului Biroului din Washington al societății americane „Telenews“, sub titlul : „Spiritul Genevei trebuie întărit. Dezarmarea este posibilă“. „Berliner Zeitung“ a publicat expune­rea răspunsurilor lui N. A. Bulganin sub titlul „Anul 1956 poate duse la noi suc­cese în lupta pentru pace“. •k PEKIN, (Agerpres). — CHINA NOUA Toate ziarele centrale au publicat loc, de frunte textul integral al răspunsu­ri­rilor lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Ch. Shutt, conducătorul Biroului din Washington al societății „Telenews“. Ziarul „Bețzipjibao“ subliniază în titlu răspunsurile lui N. A. Bulganin în legătură cu convocarea unei noi conferin­țe a șefilor guvernelor celor patru puteri și cu interzicerea necondiționată a armei atomice și termonucleare. Răspunsurile lui N. A. Bulganin au fost transmise de posturile de radio din R. P. Chineză, BUDAPESTA, 2 (Agerpres). — Presa ungară a publicat la 1 Ianuarie răspunsurile lui N. A. Bulganin, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Ch. Shutt. „Szabad Nep“ citează în titlu cuvin­tele lui N. A. Bulganin că trebuie să se depună noi eforturi pentru interziceri armei atomice și încetarea cursei înarmă­rilor SOFIA, 31 (Agerpres). Ziarele bulgare au publicat în primele pagini textul integral sau prescurtat raportului lui N. A. Bulganin și al cuvîn­­­­tării lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. cu privire la călătoria în India, Birmania și Afganis­tan. Ziarul „Otecestven Front“ a publi­cat aceste cuvîntări sub titlu „Relațiile de prietenie ale Uniunii Sovietice cu India, Birmania și Afganistan sînt o victorie a principiului coexistenței pașnice“. Zia­rul „Trud” publică materialele sub titlul „Un an al cotiturii în situația internațio­nală încordată“. TIRANA, 2 (Agerpres). Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările conducătorului Biroului din Washington al Societății de Televo­ane și jurnale de actualități „Telenews“, Ch. Shutt, ocupă un loc central în ziarele al­baneze care au apărut la 1 ianuarie, Spiritul Genevei este viu „Pronosticurile internaționale simt optimiste“ „U.R.S.S. dorește realizarea unui acord cu lumea occidentala" „U.R.S.S. a găsit aliați de nădejde în rîndul puterilor necomuniste din Asia“ „Combat“ cere „revizuirea totală“ a politicii occidentale în Asia și Africa Ziarele vestgermane despre poziția U.R.S.S. în problema germană

Next