Apărarea Patriei, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 1-25)
1956-01-03 / nr. 1
Marti 3 Januarie 1956 Nr. l (2921) . Â 80-a an a tovarășului Wilhelm Pieck La 3 ianuarie a. c., oamenii muncii din Germania, și alături de ei clasa muncitoare din toate țările, sărbătoresc aniversarea a 80 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai vechi militanți ai mișcării muncitorești, neînfricatul luptător pentru pace și unitatea democratică a Germaniei, tovarășul Wilhelm Pieck, președintele Republicii Democrate Germane, membru în Biroul Politic al Partidului Socialist Unit din Germania. Mai bine de jumătate de secol,heim Pieck s-a închinat luptei pentru cauza celor ce muncesc. In momente grele ale vieții poporului german, alături de Ernst Thälmann, tovarășul Pieck a condus clasa muncitoare și cercurile progresiste din Germania în lupta lor împotriva hoardelor hitleriste, pentru libertatea poporului german și pentru relații de prietenie cu celelalte popoare. Tovarășul Pieck nu avea nici 20 de ani cînd a intrat în Partidul Social-Democrat din Germania. In acea vreme, social-democrația germană se afla sub influența marilor conducători proletariatului, Marx și Engels,ai Wilhelm Pieck și-a însușit marxismul în toată bogăția sa și în întreg conținutul său revoluționar Devenind militant de frunte al Partidului Social-Democrat, Wilhelm Pieck duce o luptă hotărîtă împotriva oportunismului, împotriva denaturării și vulgarizării marxismului. In anul 1914, cînd conducătorii social-democrației germane au trădat pe față Clasa muncitoare, votînd alături de guvernele burgheze pentru creditele de război, Wilhelm Pieck s-a alăturat eminenților luptători ai proletariatului german, Karl Liebknecht, Roza Luxemburg și Clara Zetkin, situîndu-se pe poziția justă a internaționalismului proletar, luptînd împotriva războiului. Urmînd a fi trimis pe front în anul 1916, Wilhelm Pieck a declarat că refuză să execute acest ordin, deoarece el consideră războiul imperialist ca o trădare față de popor și ca atare nu va lupta pentru interesele câtorva fabricanți de armament. Trimis în fața curții marțiale, Pieck este condamnat la mai mulți ani închisoare. Izbînda Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a fost salutată cu mare bucurie de Wilhelm Pieck. Sub influența mărețelor ei învățăminte, Wilhelm Pieck, alături de alți conducători ai clasei muncitoare germane, organizează „Uniunea Spartacus" sub conducerea căreia proletariatul german desfășoară o serie de lupte revoluționare. Apoi în 1918 este unul din organizatorii Partidului Comunist din Germania, fiind ales membru al C.C. al P.C.G. din care a făcut parte neîntrerupt pînă la unificarea partidelor clasei muncitoare în Germania răsăriteană. Continuîndu-și activitatea, Wilhelm Pieck, alături de conducătorul de neuitat al clasei muncitoare germane,, Ernst Thälmann, întărește Partidul Comunist din Germania, luptă pentru puritatea rîndurilor sale, pentru unitatea clasei muncitoare. Reacțiunea germană pornește o campanie sîngeroasă împotriva tînărului partid, care întruchipa năzuințele clasei muncitoare germane de a se elibera de sub jugul exploatatorilor. Agenții imperialismului german ucid mișelește pe Roza Luxemburg și Karl Liebknecht. Cu mare greutate, Wilhelm Pieck reușește să scape din ghiarele ucigașilor Către sfîrșitul anului 1921 în viața lui Wilhelm Pieck se petrece un mare eveniment. Pentru prima oară se întîlnește cu V. I. Lenin și discută cu el învățămintele revoluției germane. Nu trece mult timp și Pieck se întîlnește și cu I. V. Stalin. Cu ocazia celui de al 6-lea Congres al Internaționalei Comuniste, Wilhelm Pieck a fost ales membru al Comitetului Executiv. O perioadă grea începe pentru tovarășul Pieck după venirea lui Hitler la putere. Călăii lui Hitler au folosit metodele cele mai barbare împotriva conducătorilor mișcării muncitorești. Ernst Thälmann este arestat și mai tîrziu ucis de fasciști. Wilhelm Pieck este nevoit să plece în emigrație. De acolo, el a condus acțiunea de luptă împotriva fascismului. Prin materialele publicate, el a demascat cu tărie scopurile lui Hitler, a arătat clasei muncitoare germane și întregii lumii caracterul imperialist tîlhăresc al regimului hitlerist. La conferința Partidului Comunist din Germania, ce a avut loc la Berna, Wilhelm Pieck a condamnat politica criminală a clicii hitleriste de dezlănțuire a războiului. Partidul Comunist din Germania în frunte cu președintele său Wilhelm Pieck au formulat încă de pe atunci lozinca creării unei republici democratice care să considere ca lege supremă respectarea intereselor celor ce muncesc și menținerea păcii. In perioada celui de al doilea război mondial, tovarășul Wilhelm Pieck continuă să demaște cu curaj fascismul , participă activ la lucrările comitetului „Germania liberă", duce munca în rîndurile prizonierilor germani din U.R.S.S., vorbește la radio concetățenilor săi, demască propaganda mincinoasă a lui Goebbels, îndeamnă poporul la luptă împotriva lui Hitler și a clicii lui. Victoria, măreață repurtată de glorioasa Armată Sovietică asupra hoardelor hitleriste a dus la eliberarea a o serie de popoare de sub călcîiul fascismului, eliberînd și o treime din Germania. In felul acesta au fost create condițiile victoriei forțelor democratice antifasciste din acestă parte a Germaniei. După 12 ani de exil, Pieck se întoarce la Berlin și conduce lupta pentru unitatea clasei muncitoare din Germania. Sub conducerea Wilhelm Pieck s-a obținut, iai în 1946, în Germania răsăriteană o victorie de însemnătate istorică : a fost creat partidul unit de luptă al clasei muncitoare — Partidul Socialist Unit din Germania. P.S.U.G. a devenit avangarda tuturor forțelor democratice ale întregului popor german. El a jucat și joacă un rol principal în lupta pentru o Germanie unită și democratică. Sub conducerea P.S.U.G., în frunte cu tovarășii Wilhelm Pieck, Otto Grotewohl, Walter Ulbricht, în Germania de răsărit a fost sfärîmat vechiul aparat de stat, au fost înfăptuite democratizarea și denazificarea, pămîntul moșierilor a fost împărțit țăranilor, trecîndu-se la construirea bazelor socialismului. In anul 1949, cînd a fost creată Republica Democrată Germană, Wilhelm Pieck a fost ales de poporul german președinte al republicii. In această înaltă misiune, încredințată de poporul german, Wilhelm Pieck duce o luptă neobosită pentru unificarea Germaniei într-un stat unic, democratic și independent. Wilhelm Pieck este un înflăcărat luptător pentru prietenia veșnică cu U.R.S.S., prietenie care garantează nu numai înflorirea pașnică a Germaniei democrate, ci este și o condiție de bază pentru asigurarea păcii în Europa și în întreaga lume. Cu prilejul aniversării a 80 de ani a lui Wilhelm Pieck, poporul nostru participă cu însuflețire la sărbătoarea poporului german, urînd conducătorului respectat și iubit al clasei muncitoare din Germania, sănătate și viață lungă și tot mai importante realizări pe drumul făuririi unei Ger&n&nirtiftt6 ^ JC O WU Festivitățile cu prilejul celei de a 80-a aniversări a nașterii președintelui Wilhelm Pieck. Delegația sovietică în frunte cu K. E. Voroșilov a sosit la Berlin BERLIN, 2 (Agerpres)." — TASS transmite La 2 ianuarie, a sosit la Berlin pentru a participa la festivitățile celei de a 80-a aniversări a lui Wilhelm Pieck, președintele Republicii Democrate Germane, delegația sovietică condusă de K. E. Voroșilov, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. La gara de Est, împodobită cu drapelele de stat ale Republicii Democrate Germane și ale U.R.S.S., precum și cu drapele de stat ale altor țări ale căror delegații au sosit la Berlin pentru a participa la festivități, delegația sovietică a fost întîmpinată de I. Dieckmann, președintele Prezidiului Camerei Populare a R. D. Germane, O. Grctewohl, președintele Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, W. Ulbricht, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. D. Germane și prim secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, membri ai Biroului Politic al C. C. al P. S. U. G., miniștri, activiști de frunte ai partidelor democrate și ai organizațiilor de masă, reprezentanți ai opiniei publice din Berlin. Delegația sovietică a fost întîmpinată de asemenea de șefii și membrii delegațiilor statelor străine sosite la Berlin pentru a participa la festivitățile cu prilejul celei de a 80-a aniversări a lui Wilhelm Pieck. Delegația sovietică a fost întîmpinată de asemenea de reprezentanți ai corpului diplomatic. La Gara de Est, delegația sovietică a fost salutată de mii de locuitori ai Berlinului. In piața din fața gării a avut loc un miting al oamenilor muncii din Berlin. Mitingul a fost deschis de A. Neumann, prim-secretar al Organizației P. S. U. G. din Marele Berlin. In cadrul mitingului, a luat apoi cuvîntul K. E. Voroșilov a cărui cuvîntare a fost ascultată de cei prezenți cu o deosebită atenție și a fost întreruptă în repetate rînduri de aplauze furtunoase. Delegația sovietică a fost apoi salutată cu căldură de reprezentanți ai oamenilor muncii din Berlin. Mitingul s-a încheiat cu urale în cinstea prieteniei germano-sovietice. Sosirea la Berlin a lui Ciu De BERLIN, 2 (Agerpres). — A.D.N La 1 iauarie a sosit la Berlin pentru a participa la festivitățile cu prilejul celei de a 80-a aniversări a președintelui Republicii Democrate Germane, Wilhelm Pieck, delegația guvernamentală a R. P. Chineze în frunte cu Ciu De, vicepreședinte al Republicii Populare Chineze. Deschiderea unei mari expoziții romînești la Pekin PEKIN, 31 (Agerpres). — China Nouă La 30 decembrie, cu prilejul celei de a opta aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne, s-a deschis la Pekin cea mai mare expoziție de artă populară romînească care a fost organizată pînă acum în străinătate. La deschiderea festivă a expoziției au asistat Șen Zen-pin, ministrul Culturii al Republicii Populare Chineze, precum și membrii ambasadei Republicii Populare Romîne la Pekin. In cuvîntarea sa de deschidere, Șen Zen-pin a subliniat importanța stringent legăturilor culturale și de prietenie dintre Republica Populară Chineză și Republica Populară Romînă. încă din prima zi, expoziția a fost vizitată de un mare număr de personalități din capitala R. P. Chineze, precum și de un numeros public. Scrisoarea delegației agricole a R. P. R. care a vizitat S. U. A. NEW YORK, (Agerpres). — Ziarul „Daily Worker’“ a publicație scrisoare a delegației agricole a Republicii Populare Romîne care a vizitat S.U.A „Delegația noastră — prima delegație a Republicii Populare Romîne care a vizitat S.U.A. după cel de al doilea război mondial, se spune în scrisoare, s-a bucurat pretutindeni de o primire cordială și caldă ospitalitate“. Membrii delegației transmit mulțumiri pentru această primire tuturor americanilor cu care s-au întîlnit în timpul călătoriei lor prin S.U.A APĂRAREA PATRIEI Intra a măgura" eî rerorire Moscova-Ulan Bator-Pekin MOSCOVA. 1 (Agerpres). — TASS Telegraful a transmis o veste îmbucurătoare. In ajunul anului 1956 a intrat în funcțiune magistrala de cale ferată transmongolică, care leagă pe drumul cel mai scurt Uniunea Sovietică cu Republica Populară Mongolă și Republica Populară Chineză. La Ministerul Construcției Mijloacelor de Transport al U.R.S.S. s-a adus la cunoștința corespondentului agenției TASS următoarele : Pînă acum legătura feroviară dintre capitalele U.R.S.S. și Chinei se făcea prin stațiile Odpor și Manciuria. Noua magistrală, care trece prin Ulan-Bator, scurtează drumul de la Moscova la Pekin cu 1.100 de kilometri. încă cu cîțiva ani în urmă, cu ajutorul constructorilor sovietici a fost construită prima linie magistrală de la stația sovietică de frontieră Naușki pînă la Ulan-Bator. In prezent, ea ajunge pînă la stația Dzamîn-Ude, la frontiera mongolo-chineză și continuă mai departe pe teritoriul chinez. Sectorul de la Ulan- Bator pînă la frontiera mongolo-chineză, în lungime de 713 km., a fost construit de către constructorii sovietici și mongoli, iar de la stația Erlian pînă la Tzinin — de constructorii chinezi. Constructorii feroviari au avut de biruit multe greutăți. Astfel, de pildă, 400 de km. de șine de oțel au fost așezate de feroviarii sovietici prin întinderile pustiului Gobi Primul hidroagregat al centralei de la Kuibîșev a început să dea curent industrial MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS La 29 decembrie 1955, ora 17,18, primul hidroagregat al centralei de la Kuibîșev a fost conectat în rețeaua sistemului energetic Kuibîșev și a început să dea curent industrial. Constructorii continuă lucrările de construire a instalațiilor hidrotehnice și de montaj ale celorlalte turbine hidraulice. încheierea Congresului Partidului Comunist din Suedia STOCKHOLM. 1 (Agerpres). — TASS La 31 decembrie, la ultima ședință a Congresului Partidului Comunist din Suedia s-a încheiat discuția generală pe marginea rapoartelor. Congresul a aprobat în unanimitate activitatea Comitetului Central pentru perioada la care se referă raportul. In cuvîntarea de încheiere, Hilding Hagberg a subliniat că Congresul s-a desfășurat sub semnul unității și coeziunii rîndurilor partidului. După rapoartele prezentate de Comisia pentru modificarea Statutului partidului și Comisia politică, Congresul a adoptat o hotărîre cu privire la modificările în Statutul partidului și a aprobat rezoluții în problemele discutate. Apoi a avut loc alegerea organelor conducătoare ale partidului. La ședința noului Comitet Central, Hilding Hagberg a fost ales președinte al Partidului Comunist. fflȘSȘ 3 Pentru continua micșorare a încordării internaționale, pentru întărirea păcii și a colaborării între state Uriașul răsunet internațional al răspunsurilor lui N. A. Bulganin la întrebările lui Charles Shutt, al raportului lui N. A. Bulganin și al cuvîntării lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. 4 Presa apuseana despre perspectiva unor noi tratative cvadripartite la nivel înalt NEW YORK, (Agerpres). — Toate ziarele new-yorkeze au publicat în prima pagină știri consacrate răspunsurilor președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington al societății de televiziune și jurnale de actualități „Telenews". „New York Times“ publică știrea sub titlul : „Bulganin sprijină ideea unor noi tratative ale celor patru mari“. „Bulganin se pronunță pentru noi tratative la nivel înalt și declară că bomba nu este o garanție a păcii“ — se subliniază în titlul ziarului „New York Herald Tribune“. Numeroase ziare au publicat textul integral al răspunsurilor lui N. A. Bulganin. In emisiunile lor, posturile de radio consacră un loc de frunte răspunsurilor lui N. A. Bulganin. BONN, 2 (Agerpres). — Ziarul „Welt am Sonntag" a publicat știrea consacrată răspunsurilor lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările ziaristului american Ch. Shutt, în prima pagină a numărului său festiv de Anul Nou, sub un titlu de-a lungul întregii pagini. In titlu, ziarul subliniază că N. A. Bulganin privește cu încredere spre anul 1956 precum și cuvintele lui că spiritul Genevei este viu. Publicînd expunerea răspunsurilor, „Welt am Sonntag“ scrie că „Bulgarin consideră posibilă o nouă întîlnire la nivel înalt între cei patru“ și că „trecînd în revistă evenimentele din anul ce a trecut, el a subliniat succesul înregistrat în slăbirea încordării internaționale“. Ziarul de duminică „Sonntags Aussgabe", care apare la Bonn, speranța exprimată de N. A. subliniază Bulgarin că anul 1956 va aduce încetarea războiului rece și micșorarea încordării VIENA. 2 (Agerpres). Numeroase ziare vieneze au publicat la loc de frunte textul integral sau expuneri ale răspunsurilor președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la întrebările lui Ch. Shutt. Textele Integrale și expunerile au fost publicate sub titlurile: „Bulganin: Spiritul Genevei este viu" ; „Bulganin privește cu optimism spre viitor" ; „Urarea adresată de Bulganin americanilor"; „Pronosticurile internaționale sînt optimiste". Toate ziarele scot în evidență cuvinROMA, 1 (Agerpres). — TASS transmite : Referindu-se la călătoria lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov în India, Birmanda și Afganistan, ziarul burghez „Messaggero“ recunoaște că această vizită „datorită primirii extrem de calde făcute de conducători și de popor, mai ales în India, a constituit un mare eveniment politic“. Comentînd declarațiile lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem, un alt ziar burghez, ziarul „Popole“, scrie că „deși tonul acestor declarații este foarte ferm", ele arată că U.R.S.S. dorește, „realizarea unui acord cu lumea occidentală" NEW YORK, 31 (Agerpres). — TASS transmite : In S.U.A. se acordă o mare atenție raportului lui N. A. Bulganin și cuvîntării lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. Agențiile telegrafice au transmis ample expuneri ale celor două documente. Știri ample în legătură cu raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov au fost transmise de posturile de radio americane. Ziarele de seară din 29 decembrie au consacrat cuvîntării lui N. S. Hrușciov și raportului lui N. A. Bulganin aminestiri, sub titluri mari. Ziarul „New York World Telegramm and Sun" își concentrează atenția asupra observației lui N. S. Hrușciov în legătură cu „mesajele de Crăciun" ale președintelui Eisenhower și altor reprezentanți americani, mesaje care constituie un amestec grosolan în treburile interne ale țărilor de democrație populară din Europa răsăriteană. PARIS, 31 (Agerpres). — TASS transmite : Ziarele pariziene au consacrat mult spațiu știrilor cu privire la raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. Totuși, ziarele își exprimă în genere atitudinea față de declarațiile conducătorilor sovietici în titluri, abținîndu-se de la comentarii. Numai puține ziare pariziene care au apărut la 30 decembrie au publicat scurte comentarii în această problemă. Comentariile ziarelor burgheze pariziene arată că ele au fost extrem de iritate de condamnarea colonialismului cuprinsă în declarațiile lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov. Ziarul „Le Combat“ subliniază „orientarea anticolonialistă a declarațiilor conducătorilor sovietici“. Declarînd că din BON, 31 (Agerpres). — TASS Comentînd raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S., ziarul „Neue Rhein Zeitung“ subliniază că din aceste declarații reiese cu toată claritatea poziția U.R.S.S. în problema germană. Ziarul scrie : Occidentul, a spus Hrușciov, vrea să includă Germania unificată în blocul său. Dar Uniunea Sovietică nu dorește să întărească N.A.T.O. cu propriile ei mîini. Această declarație privitoare la legăturile militare ale Germaniei și la revendicarea Uniunii Sovietice în LONDRA, (Agerpres). Presa engleză a publicat în prima pagină știri consacrate răspunsurilor lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington al societății de televiziune și jurnale de actualități „Telenews“. Ziarul „Observer“ publică textul integral al întrebărilor și răspunsurilor. „Reynold's News" publică o expunere a răspunsurilor lui N. A. Bulganin, sub titlurile: „Apelul de Anul Nou pentru pace al lui N. A. Bulganin“, „Noi tratative la nivel înalt ?" Ziarul „Sunday Express" își intitulează expunerea — „Părerea lui Bulganin despre pace și... război. Noi tratative între cele patru mari puteri pot ajuta dacă..." „Sunday Times" : — ..Bulganin spune Noile tratative la nivel înalt pot fi rodnice. Uniunea Sovietică crede în spiritul Genevei" BERLIN, 2 (Agerpres). " Ziarul vestberlinez „Telegraph" a publicat expunerea răspunsurilor președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la întrebările reprezentantului Societății Americane „Telenews", sub titlul : „Lozinca anului 1956 : O nouă întîlnire cvadripartită". Primul ministru sovietic, scrie Ziarul, a exprimat în interviul său speranța că anul 1956 va aduce încetarea războiului rece și slăbirea continuă a încordării Internaționale. „Der Tag“, într-o știre intitulată „Bulgarin nu crede că spiritul Genevei a murit“, subliniază : Primul ministru al Uniunii Sovietice a declarat în interviu că anul ce a trecut a adus mari succese forțelor care se pronunță pentru pace, că anul nou va aduce de asemenea succese și că toate guvernele trebuie să facă eforturi pentru slăbirea continuă a încordării internaționale. tele lui N. A. Bulganin că spiritul de colaborare și înțelegere reciprocă manifestat de participantii la conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri a creat posibilități reale pentru îmbunătățirea relațiilor între state, a creat perspectiva asigurării unei păci stabile între popoare. Ziarele subliniază cu satisfacție că, potrivit declarației lui N. A. Bulganin, o nouă conferință a șefilor guvernelor celor patru puteri poate t rodnică, cu anumite condiții DELHI, (Agerpres). — Ziarul „Times of India" publică răspunsul lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Ch. Shutt, conducătorul Biroului din Washington al Societății de Televiziune și jurnale de actualități „Telenews“, sub titlul „Anul 1956 va fi martorul unor noi succese pe frontul păcii“. Alte ziare publică expuneri ale răspunsurilor sub următoarele titluri : „Hindustan Times“ — „Americanii și Rușii pot trăi în pace. Urările de Anul Nou ale lui Bulganin pentru S.U.A.“, „Statesman" — „Credința în colaborarea Rusiei și S.U.A. Urările de Anul Nou ale lui Bulganin" „New York Journal and American" și „New York Post“ scot de asemenea în evidență observația în legătură cu „mesajele de Crăciun", precum și cuvintele lui N. S. Hrușciov privitoare la realizările Uniunii Sovietice în domeniul energiei nucleare. Intr-un articol redacțional, ziarul „New York Herald Tribune" scrie : „Bulganin a făcut aluzie la succesele rușilor în domeniul proiectilelor intercontinentale și acest lucru nu trebuie privit cu ușurință“ Referindu-se la diplomații occidentali corespondentul din Moscova al agenției „United Press“ recunoaște că raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov „au arătat clar că Uniunea Sovietică a găsit aliați de nădejde în rîndul puterilor necomuniste din Asia — cel puțin în problemele importante cum sînt problema colonială, eliminarea armei nucleare și recunoașterea Chinei comuniste' aceasta „trebuie să se tragă concluzii“, ziarul cere „revizuirea totală“ a politicii occidentale în Asia și Africa. Ziarul „L’Aurore" acordă o atenție deosebită acelei părți din raportul lui N. A. Bulganin unde se spune că Uniunea Sovietică a fost și este pentru interzicerea armei atomice și cu hidrogen, precum și a celorlalte tipuri de arme, inclusiv arma rachetă. Ziarul „Parisien Libéré“ expune destul de amplu cuprinsul cuvîntărilor lui N. S. Hrușciov și N. A. Bulganin, dar se abține de la comentarii proprii. Ziarul „Le Figaro" a publicat o amplă expunere a raportului lui N. A. Bulganin sub titlul : „Mareșalul Bulganin : anul 1955 este anul destinderii în domeniul internațional. Trebuie să se pună capăt sistemului colonial. Noi tindem spre o aplicare mai largă a celor cinci principii ale coexistenței", ceea ce privește asigurarea securității, arată cît de gravă este greșeala pe care a comis-o Occidentul neridicînd la Geneva problema dacă Uniunea Sovietică ar consimți la unificarea Germaniei în condițiile renunțării acesteia la alianțe. Intr-o știre publicată de ziarul „General Anzeiger“ se spune că N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov „au supus politica Occidentului unei critici mai aspre decît era de așteptat“. „Totuși, continuă ziarul, ei au subliniat din nou necesitatea coexistenței pașnice a țărilor cu sisteme sociale deosebite, precum și a spiritului Genevei“. „O nouă confirmare a principiilor coexistenței pașnice“ BELGRAD, 1 (Agerpres). — Comentînd raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la cea de a IV-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S cu privire la vizita lor în India, Birmania și Afganistan, ziarul „Barba" scrie: Bulganin și Hrușciov au subliniat importanța principiilor de coexistență și de neamestec în treburile interne ale altor țări ca bază pentru o lume stabilă, în care, după cum a declarat Hrușciov, se poate dezvolta întrecerea pașnică între capitalism și socialism. Ziarul citează cuvintele lui N. S. Hrușciov cu privire la normalizarea relațiilor dintre U.R.S.S. și Iugoslavia: „Cei doi oameni de stat din U.R.S.S. continuă ziarul — au condamnat din nou colonialismul, așa cum au făcut și în timpul vizitei lor în India, Birmania și Afganistan". In continuare ziarul scrie: „Hrușciov a expus din nou poziția U.R.S.S. în problema germană. Arătînd marea forță distructivă a bombei cu hidrogen, care a fost experimentată recent în U.R.S.S., el a repetat propunerea Uniunii Sovietice cu privire la interzicerea armei atomice și la dezarmare. Bulganin și Hrușciov și-au exprimat din nou convingerea că prin eforturi comune se poate găsi o soluție la importantele probleme, care nu au fost rezolvate la conferința miniștrilor Afacerilor Externe". Vii comentarii ale presei arabe CAIRO. 31 (Agerpres). — TASS Toate ziarele egiptene publică articole despre raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S Ziarul „Al-Ahram" scrie: „Rusia sprijină năzuințele naționale ale arabilor. Hrușciov și Bulganin condamnă pactul de la Bagdad și arată că el contravine hotărârilor conferinței de la Geneva". Ziarul „Al-Gumhuria“ publică un titlu pe o pagină întreagă : „Bulganin spune că încordarea internațională a slăbit în anul 1955. Bulganin salută străduința arabilor de a-și apăra independența. Pactul de la Bagdad este o nouă manifestare a imperialismului“. Ziarul scrie : „Vizita lui Bulganin și Hrușciov în India, Birmania și Afganistan a confirmat posibilitatea înfăptuirii principiului coexistenței pașnice“. Ziarul „Al-Ahbar“ subliniază de asemenea în titlu că „Rusia sprijină statele arabe în străduința lor de a-și consolida independența. Popoarele țărilor Asiei și Africii au început să joace un rol important în istoria mondială“. „Al-Gumhuria“, „Al-Ahbar“ și alte ziare publică portretele lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov. ” X....... BEIRUT, "Si (Agerpres). — TASS Ziarele din Liban manifestă un deosebit interes pentru raportul lui N. A. Bulganin și cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S., în legătură cu călătoria lor în India, Birmania și Afganistan. Mai multe ziare au publicat fotografiile lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov. Ziarul „Telegraf" a publicat aproape integral textele raportului lui N. A. Bulganin și cuvîntării lui N. S. Hrușciov sub titlurile : „Importantele cuvîntări ale mareșalului Bulganin și ale lui Hrușciov. Colonialismul este o rușine a omenirii. Pregătindu-se pentru război, imperialiștii trebuie să-și amintească de rezultatele experiențelor cu bomba cu hidrogen. Sărăcie, foamete, analfabetism și înapoiere — iată ce au lăsat colonialiștii englezi în India și în alte țări. Se apropie sfîrșitul imperialismului și colonialismului". Pentru întărirea păcii și securității în lume BERLIN. 2 (Agerpres). — Ziarul „Neues Deutschland“ a publicat textul integral al răspunsurilor președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la întrebările conducătorului Biroului din Washington al societății americane „Telenews“, sub titlul : „Spiritul Genevei trebuie întărit. Dezarmarea este posibilă“. „Berliner Zeitung“ a publicat expunerea răspunsurilor lui N. A. Bulganin sub titlul „Anul 1956 poate duse la noi succese în lupta pentru pace“. •k PEKIN, (Agerpres). — CHINA NOUA Toate ziarele centrale au publicat loc, de frunte textul integral al răspunsuririlor lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Ch. Shutt, conducătorul Biroului din Washington al societății „Telenews“. Ziarul „Bețzipjibao“ subliniază în titlu răspunsurile lui N. A. Bulganin în legătură cu convocarea unei noi conferințe a șefilor guvernelor celor patru puteri și cu interzicerea necondiționată a armei atomice și termonucleare. Răspunsurile lui N. A. Bulganin au fost transmise de posturile de radio din R. P. Chineză, BUDAPESTA, 2 (Agerpres). — Presa ungară a publicat la 1 Ianuarie răspunsurile lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Ch. Shutt. „Szabad Nep“ citează în titlu cuvintele lui N. A. Bulganin că trebuie să se depună noi eforturi pentru interziceri armei atomice și încetarea cursei înarmărilor SOFIA, 31 (Agerpres). Ziarele bulgare au publicat în primele pagini textul integral sau prescurtat raportului lui N. A. Bulganin și al cuvîntării lui N. S. Hrușciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la călătoria în India, Birmania și Afganistan. Ziarul „Otecestven Front“ a publicat aceste cuvîntări sub titlu „Relațiile de prietenie ale Uniunii Sovietice cu India, Birmania și Afganistan sînt o victorie a principiului coexistenței pașnice“. Ziarul „Trud” publică materialele sub titlul „Un an al cotiturii în situația internațională încordată“. TIRANA, 2 (Agerpres). Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările conducătorului Biroului din Washington al Societății de Televoane și jurnale de actualități „Telenews“, Ch. Shutt, ocupă un loc central în ziarele albaneze care au apărut la 1 ianuarie, Spiritul Genevei este viu „Pronosticurile internaționale simt optimiste“ „U.R.S.S. dorește realizarea unui acord cu lumea occidentala" „U.R.S.S. a găsit aliați de nădejde în rîndul puterilor necomuniste din Asia“ „Combat“ cere „revizuirea totală“ a politicii occidentale în Asia și Africa Ziarele vestgermane despre poziția U.R.S.S. în problema germană