Apărarea Patriei, februarie 1956 (Anul 12, nr. 26-50)

1956-02-01 / nr. 26

• • ‘ • ' BIBLIOTECA I'-. M Pentru patria noastră, Republican Popufora ' Romïtià f izarea patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XII Nr. 26 (2946) Miercuri 1 februarie 1956 j 4 PAGINI - 20 BANI Toată atenția instrucției focului cu armamentul de infanterie Dezvoltarea tehnicii de luptă, existen­ța mijloacelor cu o mare putere de distru­gere, nu micșorează importanța focului ar­mamentului de infanterie. Lupta modernă­ cere trupelor să folosească din plin în­treaga putere de foc a armamentului, in­clusiv al celui de infanterie, cu ajutorul căruia se poate executa un foc precis, repede și prin surprindere. De aceea este necesar ca toți militarii, indiferent de ar­ma în care se instruiesc, să-și însușească deprinderi temeinice în mînuirea cu iscu­sință a armamentului de infanterie cu care sînt înzestrați, în executarea unui foc al cărui rezultat să fie nimicirea si­gură a obiectivelor. Aceste deprinderi se capătă și se dez­voltă în cadrul instrucției focului, care este una din cele mai importante cate­gorii de instrucție a trupelor. In­formarea militarilor ca buni trăgă­tori, o mare importanță are planificarea judicioasă a instrucției focului. Progra­mul pregătirii de luptă în cadrul compa­niei trebuie astfel întocmit, încît instrui­rea soldaților să decurgă în mod succe­siv, urmărindu-se ca, odată cu noile cu­noștințe și deprinderi pe care le capătă soldații, aceștia să și le perfecționeze pe cele vechi. Experiența pregătirii de luptă ne arată că pentru a se asigura obținerea de rezul­tate bune la trageri este necesar ca sol­dații să-și însușească anumite cunoștin­țe în legătură cu funcționarea armamen­tului și teoria tragerii. Soldații trebuie să cunoască cum se produce darea focu­lui, cum arată o traiectorie, ce este unghiul de ochire, unghiul de zvîcnire și influența lui asupra preciziei tragerii. Metoda de bază în formarea militarilor ca buni trăgători este metoda practică de­monstrativă și lucrul cu fiecare soldat în parte. Aplicînd această metodă, ofițerii au posibilitatea să crească mase de buni trăgători, să descopere la timp greșelile subordonaților, să le înlăture și să țină o strictă evidență a progreselor realizate de militari. Iată un exemplu semnificativ. Ofițerul Matei Mihai, comandant de subur­itate, a observat că unii dintre subordonații săi nu și-au însușit satisfăcător procedeele de tragere. Deoarece prima ședință de tragere cu carabina urma să se execute «pete­riii din timn vfitoru­l nrma­t npr­ JțSWWWW X------------- ---------- - -------------------- - —---------X-----* .11------­sonal de instruire a soldaților rămași în urmă. El le-a explicat din nou ce trebuie să facă pentru a trage bine, i-a pus să re­pete zilnic procedeele de tragere, le-a ce­rut să analizeze singuri greșelile făcute și le-a arătat apoi modalitatea de a le în­lătura. In ziua tragerii, comandantul sub­unității a observat cu atenție comporta­rea fiecărui trăgător, corectînd pe loc­ greșelile. Analizînd rezultatul tragerii, ofițerul a constatat cu multă satisfacție că­ întreg personalul subunității a îndepli­nit condiția de tragere. O mare parte a obținut calificativul ,,foarte bine“. Lunia modernă cere militarilor înalte calități morale și de luptă, printre care spirit de inițiativă și independență în ac­țiuni. De aceea, nu procedează bine acei comandanți care intervin prea des pe li­nia de tragere și ajută pe subordonați să-și pregătească reazimul pentru tragere, să așeze înălțătorul, să încarce arma și s-o așeze corect în umăr. Un astfel de „aju­tor“ dăunează pregătirii­ militarilor și nu are nimic comun cu ajutorul adevărat, de care militarii, în special cei din anul în­­tîi de instrucție, au nevoie înainte de­ a ajunge pe linia de tragere. Metodica Instrucției focului obligă pe comandant să nu ajute pe subordonat în acțiunile sale pe linia de tragere, ci să-le dea co­menzi și să controleze executarea lor. Calitatea instrucției focului depinde, de asemenea, în mare măsură, de asigurarea exercițiilor de instrucția focului cu dife­rite aparate, dispozitive și materiale In­tuitive. Aparatele de instrucția focului a­­jută comandanților să ridice calitatea pre­gătirii militarilor și să timpul necesar instruirii lor­ economisească Experiența arată că acolo unde comandanții și orga­nele politice s-au ocupat de asigurarea materială, au folosit just și din plin toate aparatele și materialele, instrucția focu­lui s-a desfășurat în bune condiții, iar re­zultatele au fost cele așteptate. Un exem­plu în această privință ni­­ oferă unitatea în care muncește ofițerul Crețu I., unde subunitățile scot la instrucție și folosesc judicios toate aparatele de instrucția fo­cului. Cu ajutorul acestor aparate (cătușe de ochire, diafragme și ortoscoape pen­tru verificarea ochirii, pantografe pentru verificarea constanței ochirii etc.), co­mandanții verifică pe militari dacă exe­cută corect procedeele de tragere, desco­peră mai ușor greșelile pe care le săvîr­­șesc, avînd astfel posibilitatea să ia ime­diat măsuri de înlăturare a lipsurilor. Programul de Instrucție rezervă timp suficient pentru instrucția focului. Ar fi o mare greșeală însă dacă comandanții de subunități s-ar limita la acest timp și ar neglija celelalte posibilități pentru per­fecționarea pregătirii subordonaților în ceea ce privește executarea focului pre­cis. Condiții favorabile pentru perfecțio­narea instrucției focului se creează în spe­cial la aplicațiile tactice. In timpul apli­cațiilor tactice, ofițerii trebuie să verifice cum mențin subordonații disciplina focu­lui, dacă execută focul ochit, cu cîtă pri­cepere folosesc întreaga forță a arma­mentului, în funcție de situația creată. Tot cu acest prilej, este deosebit de im­portant ca soldații să-și perfecționeze de­prinderile în executarea focului asupra diferitelor ținte, — ținte care apar și dis­par, ținte mobile — să calculeze just forța și direcția vîntului, să se antreneze în tragerea din diferite poziții. In aplica­ții, comandanții de subunități au posibi­litatea să perfecteze și deprinderile ser­genților în conducerea cu pricepere a fo­cului în orice situație de luptă. Toate a­­cestea se pot realiza numai prin exigența severă a ofițerului, prin grija lui permanentă față de pregătirea multila­terală a sergenților și soldaților în ve­derea îndeplinirii misiunilor de luptă. Pregătirea temeinică a militarilor la instrucția focului cere înainte de toate ca ofițerii să mînuiască cu măiestrie ar­mamentul cu care este înzestrată subuni­tatea. Demonstrarea mînuirii juste a ar­mamentului în cea mai grea situație, tra­gerea precisă de către comandant, duc la întărirea încrederii soldaților în arma­mentul lor. Totodată, prin aceasta­­ se preîntîmpină tendința unor militari de a justifica greșelile în tragere prin „lipsu­rile“ armamentului sau prin condițiile meteorologice nefavorabile. Tragerea cu cartușe de luptă, cu pro­iectile reale, constituie un moment de răs­pundere în activitatea subunității. In po­ligoane, ofițerii trebuie să asigure o înal­tă ordine și disciplină. Ei trebuie să se străduiască ca militarii să-și însușească problemele de instrucție cele mai com­plexe. Dacă urmează, de pildă, să se exe­cute trageri asupra țintelor mobile, în poligon să existe utilajul necesar care să permită obținerea vitezei stabilite în miș­­carea țintelor. Să nu se uite că atît condițiile, cît și ordinea executării fiecărei ședințe de tragere sînt obligatorii. Orice încălcare a acestora ca­­ reducerea distanței, ară­tarea țintelor un timp mai îndelungat sau de mai multe ori, amînarea unei ședințe de tragere pe motiv că timpul este ne­favorabil și alte ușurări trebuie privite ca abateri de la regulamente, abateri care aduc daune pregătirii de luptă a milita­rilor. In obținerea rezultatelor bune la tra­geri, ca și în general la instrucția focu­lui, foarte mare însemnătate o are asigu­rarea politică a instrucției focului. Acea­sta are ca scop să­­ lămurească pe mili­tari asupra importanței și necesității ob­ținerii măiestriei în tragere, să se dezvol­te încrederea în precizia și puterea de foc a armamentului cu care sînt înzes­trați, hotărîrea de a cunoaște și mînui la perfecție acest armament. Sînt cazuri cînd asigurarea politică a instrucției focului se face numai în ziua tragerii. Dar imediat ce tragerile s-au în­cheiat se întrerupe și munca politică de partid. Aceasta este o mare lipsă. Succe­sul tragerilor se asigură prin ședințele de instrucție prealabile, prin antrenamen­tele ce au loc zilnic, cît și prin studierea părții materiale a armamentului. Prin urmare și asigurarea politică a instruc­ției focului trebuie să fie neîntreruptă, să contribuie la ridicarea calității fiecărei ședințe de instrucție. Ministrul Forțelor Armate ale R.P.R. a trasat ca sarcină tuturor comandanților și șefilor, din toate armele, să învețe per­sonalul să folosească la perfecție arma­mentul din înzestrare. Comandanții și lu­crătorii politici trebuie să depună toate eforturile pentru îndeplinirea acestei sar­cini, deoarece folosirea la perfecție a ar­mamentului constituie una din condițiile înaltei capacități de luptă a unităților Forțelor noastre Armate. Cu avînt sporit La universitatea serală de marxism leninism, condusă de ofițerul Florea F., munca se desfășoară cu multă însuflețire. Lecțiile ținute de șefii de ca­tedre, răspunsurile date de studenți la seminarii, ședințele metodice, toate acestea sînt legate de problemele ce decurg din documentele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Astfel, catedra de Istorie a P.C.U.S. a întocmit și ținut lecția cu su­biectul „Fundamentarea de către Lenin a bazelor organizatorice ale partidului de tip nou“. Una din tezele acestei lecții a fost și aplicarea de către partidul nostru a principiilor organizatorice leniniste. A­­ceastă teză a fost dezvoltată în lumina noului Statut al P.M.R. La catedra de construire a socialis­mului, ofițerul Gh. Sburlan a predat secția „Lupta P.M.R. pentru transfor­marea socialistă a agriculturii“. Aci s-au arătat pe larg rezultatele primului nos­tru plan cincinal, precum și sarcinile principale ale agriculturii în noul cincinal. Pentru ca la universitatea serală de marxism-leninism să se întocmească și să se țină lecții în lumina documentelor Congresului, conducerea universității, îm­preună cu școala serală de partid, au luat inițiativa să se prelucreze cu colectivul de profesori și șefii de seminarii refera­tul cu tema : „Predarea lecțiilor în lumi­na documentelor Congresului". In scopul înțelegerii mai depline a do­cumentelor Congresului s-au planificat în plus o serie de lecții și seminarii pe temele: „Importanța primului plan cin­cinal“, „Dezvoltarea economiei naționale în cel de-al doilea plan cincinal“, „întă­rirea orînduirii democrat-populare“, „Partidul“ etc. Locotenent colonel TR. SIGMIREANU Scrisoare calre comandant Spanbauer Ludovic, de meserie strungar — ne scrie locotenentul A. Mo­­canu — a fost comandant de grupă în unitatea noastră. După lăsarea la vatră, e­l a scris comandantului său o scrisoare prin care-și exprimă mulțumirea pentru educația primită în armată. Redăm mai jos fragmente din scri­soare : „Tovarășe comandant. In anii de militărie am învățat, alături de ceilalți tovarăși de arme, să-mi iubesc p­e nitdi mult patria, să urmez drumul tran­sat de partid, să lupt pentru înfăptuirea politicii sale. Sînt recunoscător comandanților mei pen­tru dragostea cu care ne-au instruit și edu­cat și îi asigur că aici, la locul de mun­că, mă voi strădui să devin fruntaș, să contribui in felul acesta la construirea so­cialismului in patria noastră, la întărirea capacității ei de apărare. Urezi tovarășilor din unitate, din mij­locul cărora am plecat, să-și însușească temeinic meseria armelor, să-și ridice ne­contenit nivelul politic și ideologic“ Răspunsul colectiviștilor Era un timp cînd pe fața soldatului Velicicea N. citeai o adîncă frămîntare. Observînd aceasta, comandantul a stat de vorbă cu subordonatul său. Pe soldat îl frămînta gîndul că mama lui, avînd 70 de ani, nu va mai putea să munceas­că în rîndurile colectiviștilor. Văzînd că subordonatul lui este frămîntat de aceas­tă problemă, ofițerul Stavilă Ioachim a scris președintelui gospodăriei agricole colective: In scrisoare, comandantul a a­­rătat faptele demne de laudă ale soldatului Velicicea N, în însușirea meseriei armelor, în respectarea jurămîntului militar. Primind scrisoarea comandantului, pre­ședintele gospodăriei agricole colective l-a dat citire în cadrul unei adunări ge­nerale. In urma celor discutate, președin­tele a răspuns, printre altele : „Suntem­ mîndri că fiii colectiviștilor noș­tri își fac cu cinste datoria către patrie. In ceea ce privește ajutorarea mamei soldatu­lui vă facem cunoscut că aceasta se bu­cură de toate drepturile prevăzute în sta­tutul gospodăriilor agricole colective și i se repartizează produse agricole din fondul de 2 la sută pe care o are gospodăria agri­colă colectivă în acest scop. Vă rugăm să aduceți la cunoștință sol­datului Veliciea N. să nu-și mai facă griji și să depună eforturi și mai mari în pre­gătirea lui de luptă și politică pentru a ne face cinste și pe mai departe, pentru a deveni un bun apărător al patriei". Locotenent major E. MANOLE Muncă însuflețită pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congres In inima Moldovei, la Roman, se construiește cel mai mare ș: mai modern laminor din țară, înzestrat cu mașini din cele mai moderne, noul laminor va intra in funcțiune în cursul acestui cincinal In clișeul din stingă : Tovarășul V. Simoș preia pentru montajul calibrului de la laminor o gigantică roată dințată în greutate de 3.500 kg In clișeul din dreapta : Aspect parțial al laminorului. In dreapta marii hale se montează perforatorul II. (Foto : AGERPRES) Produse romînești apreciate peste hotare (Corespondență din Cluj).­­ Produ­sele uzinei „Tehnofrig“ din Cluj au fost apreciate în mod deosebit la tîrgurile in­ternaționale de peste hotare. In urma par­ticipării industriei noastre la tîrgul de mostre de la New Delhi (India), Izmir (Turcia), Plovdiv (Bulgaria) etc., uzina „Tehnofrig“ din Cluj a primit o serie de comenzi din partea unor firme din aceste țări pentru compresoare de amoniac, ma­­laxoare și altele. Comenzile sînt pe punc­tul de a fi livrate. Alături de celelalte mașini și utilaje ale industriei noastre, produsele uzinei „Tehnofrig“ vor fi expuse și la alte tîr­­guri internaționale ce vor fi organizate anul acesta în diferite țări ale lumii, cum sînt cele de la Sao Paulo (Brazilia), Cairo (Egipt), Damasc (Siria), Zagreb (Iugoslavia), din Indonezia, Grecia etc, TD Ü----___________It.-J.'x Axappiaia menuua (Corespondență de la uzinele „23 Au­gust“). — întrecerea socialistă desfășu­rată în cinstea celui de-al doilea Congres al partidului a dus la realizarea integrală a sarcinilor anuale de plan pe 1955, la îndeplinirea de către colectivul uzinelor „23 August“ a angajamentelor lupte. Pentru aceasta, fruntașii întrecerii au fost stimulați în diverse feluri. Așa, de exemplu, muncitorii Andrei Gheorghe, Ilie Dumitrescu, Vasile Tra­­glă, Gh. Duță, Ion Mureșan, M. Iorgu, inginerul Iosif Web­ner și colectivul de muncă al secției energetice au primit cîte un aparat de radio. Un număr de 14 mun­citori și tehnicieni au fost recompensați cu cîte un aparat de fotografiat. In afară de acestea, au mai fost distribuite 10 jocuri de șah, 10 jocuri de table, 20 bri­chete, 135 premii în cărți și 85 diplome de onoare. Inmînarea premiilor s-a făcut într-un cadru festiv, în prezența unui mare nu­măr de muncitori, ingineri și tehnicieni. Pentru campania agricolă de primăvară (Corespondență din Aiud).­­ In ra­ionul Aiud, oamenii muncii din agricul­tură se pregătesc de zor pentru campa­nia agricolă de primăvară. Pentru buna desfășurare a reparațiilor, in raion au fost organizate 54 centre de reparat u­­nelte. La aceste centre s-au reparat până în prezent 2123 pluguri cu tracțiune ani­mală, 737 grape, 51 t­ioare și 74 semă­nători de păioase. Cele mai multe repa­­rații le-au făcut colectiviștii din Mirăs­­lău, Cisteiul de Mureș, Noșlac, b­iovă­­rășiții din Meșcreac, precum și țăranii muncitori din comunele Lopadea Nouă, Ciumbrud și Cacova. In această perioadă s au transportat pe cim­p cantități însemnate de îngro­șăminte naturale pe o suprafață de 691 ha. Totodată, la cele 43 centre de curățat și a tratat semințe s-au curățat 45 tone cereale necesare însămințăr­ilor de primăvară. Convinși de avantajele muncii unite pe ogoare (Corespondență din Cărei). — Orga­nizația de partid din comuna Ghenci, ra­ionul Cărei, în colaborare cu comitetul de inițiativă pentru formarea unei gos­podării agricole colective, a organizat zilele trecute o vizită la gospodăria agri­colă colectivă din comuna Berveni din același raion. Vizitatorii — numeroși țărani munci­tori cu gospodării individuale din comu­na Gherlei — au rămas plăcut impresio­nați de frumoasele realizări ale muncii în colectivă. In urma acestei vizite s-au înaintat încă opt cereri de înscriere in gospodă­ria colectivă, care au ridicat numărul ce­rerilor existente la 31, Un prim bilanț (Corespondență din Galați).­­ Rezultatele obținute în anii primul cincinal au dat un puternic imbold muncitorilor și teh­nicienilor de la întreprinderea „Filimon Sîrbu“ din Galați. în­tregul colectiv de muncă este hotărît să îndeplinească înainte de termen sarcinile ce-i revin în cel de-al doilea plan cincinal. La întrecerea pentru sporirea producției de fire și pînză, pen­tru îmbunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost participă majoritatea muncitorilor și tehnicienilor, îmbunătățirea organizării producției, folosirea pe scară largă a experienței înaintate, au dat posibilitate filatoarelor și țe­sătoarelor de aici să obțină o sporire simțitoare a producției și productivității muncii. Astfel, în primele 26 zile ale lunii Ia­nuarie au fost produse, peste sarcinile de plan, 1653 kg. fire și 32.246 m.p. țesături de bună calitate. O contribuție de seamă la realizarea acestor succese au a­­dus-o și filatoarele B. Alexandrina, Iacob Vasilica și altele, care și-au depășit sarcinile ce le reveneau cu 15-20 la sută Grijă­­ pentru sănătatea oamenilor muncii (Corespondență din Arad).­­ Sfatul popular orășenesc Arad, urmînd linia tra­sată de Directivele celui de-al doilea Congres al partidului, se preocupa de îmbunătățirea continuă a asistenței sani­tare a populației. In cursul acestui an, la spitalul de con­­tagioși se vor efectua reparații capitale și se va mări numărul paturilor de la 75 la 104. De asemenea, la „Casa copilu­lui“ s-a planificat pentru acest an pune­rea în funcțiune a unei spălătorii meca­nice. La spitalul de adulți se vor face lucrări de amenajare a subsolului de la pavilionul chirurgical. Clădirea spitalu­lui de adulți va fi dotată cu încălzire cen­trală, fapt pentru care sînt alocați peste 40.000 lei. In curînd, la spitalul de pedia­trie se va începe montarea unor instalații sanitare moderne în vederea continuei îmbunătățiri a nivelului de tratament. Ce pregătesc creatorii de modele Cele 140 de modele noi, pe care le-a pregătit Centrul de proiectare a îmbră­cămintei pentru sezonul de primăvară și vară, se deosebesc de cele anterioare. Ele au o croială și o linie mai elegantă, iar garniturile și ornamentațiile sînt de un co­lorit mai viu, mai atrăgătoare. Și în acest an, creatorii de modele de la Centrul de proiectare a îmbrăcămintei și cei din cooperativele meșteșugărești vor prezenta roadele muncii lor la târ­­gurile internaționale, ca și la concursurile internaționale ale modei. Aproape 40 de modele noi de confecții și tricotaje pen­tru femei, bărbați și copii, mai frumoase și mai elegante decît cele realizate pînă acum, specifice sezonului de primăvară și vară, au și fost trimise la tîrgul inter­național de primăvară de la Leipzig. Printre acestea se află taioare din stofă și mătase, mantouri, pardesiuri, jachete, tricotaje din lună și mătase, confecții de bumbac pentru dimineață, sute de me­tri de țesături etc.­ In prezent, creatorii de modele se pre­gătesc pentru a participa cu noi confec­ții și tricotaje la concursul internaționa­­l modei care va avea loc la Praga. (Agerpres) Se extinde rețeaua electrică (Corespondență din Suceava).­­ Sfaturile populare din regiunea Suceava acordă o mare atenție extinderii rețelei de electrificare a orașelor și satelor regiunii. In anul 1948, pute­rea instalată din orașele regiunii Suceava era de 2770 C. P. La începutul acestui an, puterea instalată depășea 5.900 C­ P. Producția de energie electrică a crescut în această pe­rioada cu 230 la sută. In anul 1948, în regiunea Suceava erau electrificate doar 5 sate, rețeaua electrică fiind de 22 km. In anii primului nostru cincinal s-au mai electrificat 32 sate, cu o rețea de peste 130 km., procentajul creșterii electrificării în regiune fiind de 740 la sută, iar la extinderea rețelei electrice de 710 la sută. Printre comunele electrificate în acești ani se numără și Bo­­sanci, Prelipca, Cișmea, Răchiți, Mălini, Dolhasca și altele. A­CTIVITATE IE DE AGITAȚIE IN VEDEREA ABEGE1S 161 La 11 martie anul acesta, în întreaga țară se vor desfășura alegerile de deputați pentru sfaturile populare. In întîmpinarea acestui măreț, eveniment din viața țării, oamenii muncii, însuflețiți de documentele celui de-al II-lea Congres al partidului, obțin noi și noi realizări în producție. Alături de întregul popor muncitor, militarii Forțelor noastre Armate își înzecesc eforturile pentru a se putea prezenta în fața urnelor cu mîndria că au obținut noi succese în pregătirea de luptă și politică. In­unități și subunități se desfășoară cu un avînt sporit munca de propagandă și agitație în vederea alegerilor. In această muncă, un aport deosebit îi aduc punctele de agitație. Ele au menirea să ducă la îmbunătățirea muncii politice de masă în campania electorală. In tot mai multe unități și subunități, activita­tea acestei forme a muncii politice de masă este tot mai rodnică Redăm în clișeele de față unele aspecte ale muncii ce se desfășoară la punctele de agitație. In clișeul din stingă : Ofițerul Ciocău Nicolae, in fața unui fotomontaj, explică subordonaților realizările partidului în ceea ce privește creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. In clișeul din mijloc , Sergentul Ungureanu Mihai, ut­emist, citește un articol cu privire la alegerile de deputați în sfaturile populare, la stația de radioamplificare. In clișeul din dreapta , Sergentul Munteanu Gh. discută cu militarii, la punctul de agitație, despre democratismul legii noastre electorale (Foto, T. MACARSCHI, anexicxx­.xxxxx

Next