Apărarea Patriei, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 78-102)

1956-04-01 / nr. 78

Pentru patria noastră, Republica Populară Romîna ! APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XII Nr. 78 (2998) Duminică 1 aprilie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Compania - centrul muncii culturale de masă Pregătirea de luptă, educația politică și ostășească a soldaților și sergenților, se fac, după cum se știe, în primul rînd în companie și subunitățile simi­lare. Aici, soldații și sergenții își însu­șesc acele cunoștințe și deprinderi care îi ajută să-și îndeplinească cu cinste în­datoririle ostășești. Ținînd seama de importanța deosebit de mare a campaniei în sistemul de ins­truire și educare a trupelor, în Direc­tiva Ministrului Forțelor Armate ale R.P.R. pentru îmbunătățirea muncii cul­turale se subliniază că, în cel mai scurt timp, compania și subunitățile similare să devină centrul întregii munci cultu­rale de masă în rîndul soldaților și ser­genților. Indeplinindu-se această condiție, munca culturală de masă poate fi desfă­șurată concret, ținîndu-se seama de pre­gătirea soldaților și sergenților, de ce­rințele lor culturale mereu crescînde. Nu­mai astfel se va reuși ca munca culturală de masă să fie mai apropiată ostașilor, să participe ei înșiși la organizarea și des­fășurarea diferitelor activități cultural-ar­­tistice, petrecîndu-și în mod plăcut și cu folos timpul liber. Răspunderea pentru organizarea și des­fășurarea muncii culturale de masă în companie revine comandantului. Ajutorul principal al comandantului de subunita­te în această privință este locțiitorul său politic. El răspunde, așa cum­ se preci­zează în Directiva pentru îmbunătățirea muncii culturale de masă, de planifica­rea și conținutul activităților culturale desfășurate în companie și similare, ac­tivități care sînt incluse în planul unic săptămînal. La desfășurarea muncii cul­turale de masă participă îndeaproape co­muniștii și afemiștii din subunitate, frun­tașii în pregătirea de luptă și politică, precum și militarii cu înclinații artiș­ti­c. Pentru ducerea sistematică a muncii culturale în rîndurile soldaților și ser­genților, comandanții de subunități, sînt datori să se îngrijească, în primul rînd, de amenajarea camerelor de activitate politico-culturală și înzestrarea acestora cu tot ceea ce este necesar desfășurării în bune condiții a activității culturale de masă. In acest scop, D.S.P.A. a trimis și continuă să trimită în unități cantități însemnate de materiale necesare desfă­șurării muncii culturale de masă. Expe­riența multor unități a dovedit că, acolo unde există inițiativă, multe din aceste materiale pot fi create chiar din resur­sele proprii, prin folosirea cu pricepere a posibilităților interne. In unitatea unde muncește ofițerul Ghitan Gh., de pildă, fiecare companie și-a amenajat camiera sa de activitate politico-culturală. Acest lucru n-a fost ușor de făcut. In clădirile în care erau cazați soldații și sergenții nu­­ erau încăperi separate. S-a propus ca în dormitorul fiecărei companii să fie repartizat spațiul necesar pentru desfă­șurarea muncii culturale, care să fie a­­menajat în mod corespunzător. Coman­dantul unității a susținut această iniția­tivă și, în prezent, cu participarea activă a subunităților, în toate companiile s-au creat condițiile materiale pentru buna desfășurare a activității culturale. Pentru desfășurarea unei activități cultural-artistice interesante, atractive, în toate subunitățile s-au format active de companie pentru munca culturală de masă. Din aceste active fac parte, în pri­mul rînd, militarii care răspund de anu­mite sectoare ale muncii culturale, cum­ sînt : bibliotecarii de companii, respon­sabilii grupelor artistice, organizatorii sportivi din subunități, precum și alți militari fruntași în pregătirea de luptă și polit­ră, membri ai organizației n.T.M. îndrumate îndeaproape de comandanții de subunități și de locțiitorii lor politici, activele de companie desfășoară o rodni­că activitate în rîndul soldaților și ser­genților. Activul de companie pentru munca culturală de masă din subunitatea al cărei locțiitor politic este ofițerul Du­mitru I., de exemplu, se străduiește să inițieze și să organizeze, atît în orele cultu­rale de masă, cît și în timpul liber al militarilor, astfel de activități cultural, artistice și manifestări sportive care să ajute pe militari să-și îmbogățească cu­noștințele de cultură generală și să-și pe­treacă cît mai plăcut clipele de odihna. Aici se organizează cu regularitate seri de lectură, de cîntece și poezie, seri de întrebări și răspunsuri pe teme tehnico­­științifice, seri de povestiri despre jocu­rile natale, concursuri de șah și alte jocuri distractive, la care iau parte cu drag toți militarii din subunitate. De munca culturală de masă în com­panie se preocupă îndeaproape nu numai comandantul și locțiitorul său politic, ci și organizația U.T.M. In cadrul organi­zației U.T.M. se analizează cu regulari­tate munca militarilor atemiști care răs­pund de anumite sectoare ale muncii cul­turale de masă în subunitate și se iau hotărîri concrete pentru îmbunătățirea activității acestora. Grija permanentă a comandantului de subunitate, a locțiitorului său politic și a organizației U.T.M. pentru buna des­fășurare a muncii culturale de masă în rîndurile soldaților și sergenților contri­buie în mare măsură la îmbunătățirea ca­lității pregătirii de luptă și politice, la întărirea ordinei și disciplinei militare în subunitate. Trebuie să arătăm însă că la transfor­marea companiei într-un centru al mun­cii culturale, un aport prețios trebuie să-i aducă lucrătorii din organele poli­tice și aparatul politic și îndeosebi ac­tiviștii culturali (instructorii cu munca culturală de masă, șefii de club, biblio­tecarii de unități). Ei trebuie să vină mai des în subunități, să-și petreacă o parte însemnată din timpul lor de lucru în companii, să contribuie la îmbunătățirea muncii culturale de masă în rîndul sol­daților și sergenților. Șeful clubului ostășesc de unitate, de pildă, este dator să sprijine pe coman­danții de subunități și pe locu­itorii po­litici ai acestora, în amenajarea camere­lor pentru activitatea politico-culturală, să se îngrijească ca fiecare companie să fie înzestrată cu jocuri de șah, domino și alte jocuri distractive, cu instrumente muzicale. O atenție deosebită trebuie să o acor­de șeful clubului ostășesc instruirii și în­drumării activelor de companie pentru munca culturală de masă. Personal să le ajute în planificarea și desfășurarea diferitelor activități cultural-artistice și sportive în companie, să organizeze cu ele și cu responsabilii diferitelor sectoare de muncă consfătuiri pentru schimb de ex­periență, să le aducă la cunoștință nou­tățile din domeniul culturii și științei, să le pună la dispoziție broșurile de cîn­tece și marșuri și alte materiale nece­sare desfășurării activității culturale de masă în companii. Șeful clubului ostășesc trebuie să asi­gure ca activitățile cultural-artistice or­ganizate în companii să aibă un conținut bogat și să urmărească un scop precis, să fie interesante și recreative, să con­tribuie la ridicarea nivelului cultural al militarilor. Comandanții de unități și locțiitorii lor politici să aprecieze munca șefilor de cluburi ostășești nu numai după numărul și calitatea activităților cultural-artistice și sportive organizate pe unitate, ci și după conținutul și calitatea muncii cul­turale de masă în companie. In îmbunătățirea muncii culturale de masă în subunități, sarcini importante re­vin bibliotecarului unității. El trebuie să se îngrijească, în primul rînd, ca în fiecare companie, ca responsabil al bi­bliotecii mobile (bibliotecarul subunității] să fie numit un ostaș destoinic căruia îi place cartea și se pricepe să cultive și la alții dragostea pentru citit. Aceeași grijă este necesar să o manifeste biblio­tecarul unității și pentru înzestrarea per­manentă a bibliotecilor mobile din com­panii cu cele mai noi cărți de literatură, cu broșuri de știință popularizată, cu ziare și­ reviste, ținîndu-se seama de ce­rințele militarilor din fiecare subunitate și de specialitatea lor. Bibliotecarul de unitate trebuie să se ocupe îndeaproape de calificarea biblio­tecarilor de companii. In acest scop este necesar ca el să organizeze cu regulari­tate seminarii și consfătuiri cu bibliote­carii de companii. Cu acest prilej, bi­bliotecarul unității va trebui să le dea acestora îndrumări despre munca tehnică cu cartea, despre evidența cărților și a cititorilor, despre modul cum trebuie să-și organizeze și să desfășoare activi­tatea biblioteca mobilă, despre munca cu distribuitorii de cărți etc. De priceperea și preocuparea bibliotecarilor din unități depinde în mare măsură îmbunătățirea muncii cu cartea în companie, sporirea numărului cititorilor din rîndurile solda­ților și sergenților. Acțiunea de transformare a companiei în centrul întregii munci culturale de masă în rîndul soldaților și sergenților trebuie sprijinită cu toate forțele și de către organizațiile de partid și organiza­țiile U.T.M. Comuniștii și, alături de ei, atemiștii, să ia parte activă la organizarea și desfășurarea muncii culturale de masă în rîndul soldaților și sergenților. Birou­rile organizațiilor de partid și birourile utemiste să tragă la răspundere pe mem­brii de partid și pe membrii U.T.M. că­rora li s-au încredințat diferite sectoare de muncă în cadrul activității culturale de masă și nu-și îndeplinesc cu tot sim­țul de răspundere sarcinile. Sarcina de a transforma compania în­­tr-un centru al muncii culturale de masă este o problemă căreia trebuie să-i acor­de în același timp toată atenția coman­danții și organele politice. Comandanții și lucrătorii din organele politice trebuie să-și îmbunătățească munca de control și îndrumare a activității culturale în sub­unități, să participe personal la diferite activități cultural-artistice și manifestări sportive, pentru a-și da seama de conți­nutul și calitatea acestora. Cu toată tă­ria trebuie combătut formalismul ce se mai manifestă în unele subunități în ac­tivitatea culturală de masă, tendința de a folosi timpul afectat muncii culturale în alte scopuri. Mai multă grijă să dovedească co­mandanții și lucrătorii organelor politice pentru generalizarea experienței pozitive acumulate în munca culturală de masă în companii. Să aibă grijă ca tot ce e nou, înaintat, în acest sector important al muncii politice de partid să devină un bun al tuturor activiștilor culturali și să se aplice în toate subunitățile. Este foar­te important ca lucrătorii organelor po­litice să organizeze cu regularitate în sub­unități diferite activități cultural-artisti­­ce model, din care atît comandanții de subunități și locțiitorii politici ai a­­cestora, cît și activele de companie pentru munca culturală de masă să rămînă cu bogate învățăminte. Mobilizînd toate forțele pentru transforma compania în centrul întregii a munci culturale în rîndul soldaților și sergenților, comandanții și lucrătorii po­litici, organizațiile de partid și organi­zațiile U.T.M. vor reuși să obțină îmbu­nătățirea activității culturale de masa și prin aceasta să contribuie din plin la ridi­carea stării moral-politice a trupelor, la întărirea disciplinei și ordinei militare, la perfecționarea pregătirii de luptă și politice a subunităților și unităților. O delegație a grupului național romîn al Uniunii interparlamentare a plecat în R. P. F. Iugoslavia La sfîrșitul acestei săptămîni a pără­sit Capitala, plecînd în R.P.F. Iugoslavia, o delegație a grupului național romîn al Uniunii interparlamentare, care va lua parte la reuniunea de primăvară a U­­niunii interparlamentare ce va avea loc între 3 și 8 aprilie la Dubrovnik. Delegația este compusă din deputații acad. M. Sadoveanu, președintele grupu­lui național romîn din Uniunea interparla­mentară, A. Bunaciu, vicepreședinte, și C. Paraschivescu-Bălăceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, delegația a fost condusă de tovarășii M. Mujic, vice­președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, M. Roșianu și Gh. Vidrașcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Na­ționale de E-un­ ceas cînd simți cum brazdele se crapă. Lăsînd să treacă-ntîiul fir de grîu. E-ntîiul ceas cînd soarele s-adapă Din aburii drumețului pîrîu. In clipa asta chiar, prin primăvară Pornesc patrule noi de la pichet . Și trec soldați pe drumuri vechi de cară Și trec soldați sub streșini de brădet Mai ai un pas. Și­ ajuns pe creasta-naltă Cît poți cuprinde zarea,iată, vezi Cum cresc din trupul țării laolaltă Păduri de sonde, grîie și livezi. Ți-aduce vînt mirezme de ogoare, Ori poate glasul sapei de forat. E-n orice adiere o chemare — Dar pușca ți-amintește : „Ești soldat !“ Și iar bați drumuri, inimă vitează, In front sau patrulind cu pasul rar Știind că orice spic 11 ai în pază, Că orice sondă-i bârnă de hotar Căpitan LUCIAN DUMITRESCU îngrijesc tehnica de lupta In subunitatea noastră se acordă o a­­tenție tot mai mare îngrijirii mașinilor și tehnicii de luptă din înzestrare. Astfel, de fiecare dată, după programul de instrucție, soldații, sub supravegherea comandanților de grupă și chiar a ofițe­rilor din subunitate, verifică starea teh­nicii, o curăță și o îngrijesc. Recent, cu prilejul unei aplicații în care militarii au acționat în condiții ase­mănătoare cîmpului de luptă modern, au fost întrebuințate toate mașinile și întregul armament al subunității. Date fiind con­dițiile atmosferice grele în care a acțio­nat subunitatea, tehnica de luptă ar fi suferit mult de pe urma apei și noroiu­lui, dacă ea nu ar fi fost întreținută la timp. îndată după ce subunitatea s-a în­tors din aplicație, militarii s-au apucat să verifice și să curețe atît mașinile, cît și armamentul, luînd-o înaintea celorlalte subunități. Astfel, conductorii auto din subunitate, printre care se numără și sol­dații Bogatu Anton, Costea Ion, Bădic Ștefan și alții, s-au prezentat în timpul lor liber la comandant și au cerut să li se dea voie să spele și să curețe mașinile înainte ca noroiul să se usuce pe ele. Comandantul le-a aprobat, și astfel în ziua următoare mașinile străluceau de cu­rățenie, erau bine unse și gresate, ca și cînd nu ar fi fost întrebuințate. Exemplul subunității noastre în între­ținerea și păstrarea tehnicii de luptă fost urmat în scurtă vreme și de alte­­ subunități. Locotenent major T. CÎMPEANU Cînd există spirit gospodăresc Lupta pentru economii, pentru folosi­rea chibzuită a bunurilor armatei și rezol­varea cu mijloace proprii a diferitelor necesități ia o tot mai mare amploare în unități. Unitatea unde lucrează ofițerul Voinea Vasile era lipsită, pînă de curînd, de ca­nalizare. Din această cauză, apa trebuia transportată de la distanță destul de mare, ceea ce ducea la sustragerea zilnică de la pregătirea de luptă și politică a unui număr însemnat de militari și la folosirea unui mare număr de mijloace de trans­port. Pentru lichidarea acestei situații, un grup de militari din unitate, format din locotenentul Pascu Nicolae, plutonierul Iacob Gheorghe, caporalul Sîrbu Gheor­­ghe și soldatul fruntaș Stancu Dumitru, a realizat lucrarea de canalizare prin folosirea mijloacelor de care dispune unitatea. Prin aceasta s-au făcut econo­mii importante. Economii însemnate s-au realizat și în alte unități. Acolo unde lucrează ofițerul Iacob Teodor, de exemplu, prin muncă voluntară s-au amenajat adăposturile și alte lucruri necesare pentru o crescătorie de porci. Pot fi citate astfel multe alte cazuri de realizare de economii, prin aplicarea de către utilitari a instrucțiunilor privind depozitarea și conservarea mijloacelor materiale, repararea la timp a acelora care se folosesc de către militari, în sco­pul prelungirii duratei de serviciu. Locotenent colonel I­ OSIAC Vizită prieteneasca. Acum cieva zile, un grup de ofițeri din unitatea din care face parte ofițerul Cristea Nicolae a ve­nit pentru a vizita sălile de specialitate și a-și însuși din experiența ofițerilor din unitatea unde muncește ofițerul Stanciu Gheorghe.­­ Grupul de ofițeri, însoțit de comandan­tul unității, a vizitat sălile de conducere a mașinilor de luptă, sălile tehnice, sala tactică, a focului, sala sportivă și altele. După aceea, li s-a vorbit despre modul cum se face instruirea conductorilor și comandanților de tancuri și autotunuri, a ochitorilor și conductorilor transportoare­lor blindate. (Locotenent major V. To­­muța). Pregătește „Radiotelegrafiști de clasă". Ofițerul State Vasile, comandantul unei subunități radio, și-a propus ca­ obiectiv principal în munca sa formarea cît mai multor „Radiotelegrafiști de clasă". Fiind bun cunoscător al tehnicii radio, ofițerul Slate conduce cu competență pregătirea militarilor pentru însușirea și mînuirea aparatelor de specialitate. In acest scop, el s-a ocupat și de organizarea bazei ma­teriale necesare. De pildă, militarii au reparat sălile de specialitate, au construit din materiale recuperate generatoare de ton pentru morse etc. (Locotenent C. Zar­­zan). Consfătuire cu fruntașii la învățătură. In școala noastră a avut loc o consfătuire cu ofițerii elevi fruntași la învățătură. Problema in jurul căreia s-au dus discu­țiile a fost examenul semestrial și măsu­rile practice ce trebuiesc luate în vederea creării de subunități fruntașe. Ofițerii care au luat cuvîntul au vorbit despre felul cu­m s-a desfășurat și se des­fășoară procesul de învățăm­înt și despre intensificarea activității de însușire a ma­teriilor. (Locotenent major I. Predescu). vÜ|Sr.RA i Munca avîntată pentru întărirea patri CENTRAUX „M­­EMINE? în poziția de tragere La comandă, tu­nurile sînt desprinse de lingă mașini și pu­se în baterie. Servan­ții se mișcă cu repezi­ciune în jurul lor. U­­nii calculează element­­ele, alții execută o­­chirea, iar alții pregă­tesc muniția, întrea­ga muncă se desfășoa­ră energic și rapid. In sprijinul infanteriști­lor, focul trebuie des­chis cît mai repede. Toate operațiunile executate de artileriști nu durează decit cîteva minute. Apoi, coman­danții de piese rapor­tează că sînt gata de tragere ln clișeu . Un aspect din activitatea artile­­riștilor pe timpul unei aplicații tactice. (Fo. ro : ȘT. IONESCU) A sosit o veste pentru echipaj Vîntul trimitea cu furie ploaia de gheață în iablourile navei ce acostase de puțină vreme la țărm. Tangajul se ac­centua. Insă, marinarii erau obișnuiți ci asemenea vreme și roboteau întruna. Nici comandantul navei nu avea as­­tîmpăr. Aplecat deasupra hărții, urmărea cu atenție traseul pe care se va desfă­șura aplicația. Din cînd în cînd lș, consemna cu grijă în caietul său situa­țiile tactice ce le va crea. După un timp a auzit cîteva bătăi în ușă. — Intră — răspunse comandantul. Insă privirile nu se clintiră de pe hartă. Din cele raportate de militar nu auzi decit sfîrșitul frazei. — ...Este pentru întregul echipaj, to­varășe comandant. Aceste cuvinte l-au făcut pe ofițer să tresară și, instinctiv, se-ntoarse către cu­rierul navei care i-a întins un plic. O scrisoare ? întrebă mirat ofițerul Negru. — Da, tovarășe comandant. E ae­ra cartnicul major Subțirică, care a fost lă­sat la vatră. — Bine. Vă mulțumesc. Puteți pleca — adăugă comandantul nemailuindu-și privirile de pe plic. Era nerăbdător să-l deschidă. Reciti încă odată adresa de pe plic și apoi îl desfăcu, silabisind fiecare cuvânt în parte. Prin minte i s-au perindat amintiri. I-a apărut în față sosirea pe navă a­­ tine­­rului Subțirică Ioan. CU de timid era și cit de greu s-a acomodat cu viața de pe navă ! Insă hotărirea care-l caracteriza l-a ajutat să capete deprinderi de mari­nar. In scurt timp a devenit un element fruntaș în pregătirea de luptă și politică și a fost avansat pînă la gr­adul de carm­­­ic major. Ba, mai mult, utemiștii l-au ales secretarul organizației U.T.M. de pe navă. A început să citească iar, fiecare cu­vint, fiecare frază. Erau cuvinte scrise din inima unui om, căruia grndul îi ră­măsese legat de navă. ...„Pe navă am trăit alături de dum­neavoastră și de întregul echipaj clipe frumoase. Au fost și vremuri in care furtuna ne pricinuia greutăți, dar am reușit să le învingem cu curaj. Acum sînt secretar al sfatului popular din comuna Cioara-Doicești. Sînt recu­noscător comandanților mei, care mi-au transformat timiditatea în bărbăție și cu­raj, iar delăsarea m-au ajutat s-o înlo­cuiesc cu perseverența și voința de a în­vinge, închei aceste rînduri dorindu-vă să pășiți spre noi succese, ajungînd la înal­tul titlu de navă fruntașă. Seara, marinarii s-au adunat la clubul navei. Erau dornici să ia parte la ora culturală de masă, unde zi de zi învățau lucruri noi. De data aceasta era o oră deosebită de celelalte. — Despre ce oare ni se va vorbi în astă seară ? — a întrebat unul dintre matrozi. — Știu eu? Poate o fi vreun eveni­ment important! A venit locțiitorul politic al comandan­tului. Odată cu sosirea sa, in sala clubului s-a așternut o liniște deplină. Privirile marinarilor s-au ațintit asupra locțiitorului politic al comandantului, care le-a vorbit puțin, dar in schimb le-a citit scrisoarea ce era adresată­­ întregului e­­chipaj de fostul cartnic major Subțirică Ioan. Locotenent major E. LĂCĂTUȘ Corespondenții ne scriu despre trageri . In aplicația tactică cu trageri de luptă, artileriștii au obținut succese importante. Era noapte cînd ofițerul Breslașu Nicolae a primit misiunea să neutralizeze obiectivele „inamice“. Intîi a deschis foc piesa comandată de caporalul Ruscu Ioan. Din primele două lovituri, ținta a fost perfect încadrată. La a treia lovitură, ținta a dispărut. Piesa își mută focul pe al doilea și apoi pe al treilea obiectiv care, de asemenea, au fost lovite. Rezul­tate foarte bune la tragerile asu­pra tancurilor au obținut și piesele comandate de sergentul Boca Gligor și caporalul Potoceanu loan. (Locotenent major M. ȘTEFĂNESCU) Militarii subunității din care face parte ofițerul Bordeianu Ioan s-au pregătit te­meinic în vederea ședinței de tragere cu armamentul de pe tanc. Adeseori, militarii acestei subunități au executat ședințe practice de antrenament la rada cu nisip și lucru practic cu elementele de tragere pe timp de noapte. Ofițerul Bordeianu a acordat o atenție deose­bită reglării armamentului și cunoașterii lui de către subordonați. Toate acestea au făcut ca la ședința de tragere cu armamentul de pe tanc numeroși militari să obțină calificati­vul „foarte bine“. S-au evidențiat îndeosebi caporalul Tunari Radu, secretarul organizației U.T.M., sergenții Isăilă Valeriu, Pall Karol, soldatul Mureșanu Luca și alții. (Locotenent major A.­NITU) Utemiștii intimpină conferința U.T.M. pe școală In curînd în unitatea noastră școală va avea loc Conferința U.T.M. Utemiștii, toți militarii din subunitatea comandată de ofițerul Constantin P., doresc să întîm­­pine acest eveniment important cu succese deosebite în munca de învățămînt, în în­tărirea ordinei și disciplinei militare. Re­zultatele obținute de ei în ultima perioa­dă de timp confirmă această preocupare. La recentele trageri cu pușca mitralie­ră, majoritatea elevilor din subunitate au obținut calificativul „foarte bine” și nu­mai un număr restrîns de elevi au obținut calificativul „bine". S-au evidențiat în mod deosebit elevii Ionescu Nicolae, Stăn­­culescu Dumitru, Marcu Valeriu și Ene Traian, care au obținut 6 puncte din tot atîtea posibile. Zilele trecute, elevii din subunitate au fost verificați parțial la „Bazele mar­­xism-leninism­ului”. Elevii s-au pregătit intens și au dat răspunsuri bune și foarte bune. Printre cei care au dat asemenea răspunsuri se numără elevii Grigore Va­sile, Tomolici Gheorghe și Marcu Vale­riu. Acestor elevi, care au înțeles să de­pună toate eforturile pentru a se pregăti cît mai bine, comandantul le-a adus mul­țumiri Cu asemenea rezultate au pornit ute­miștii din subunitatea comandată de ofițerul Constantin P. să întîmpine Con­ferința U.T.M. pe școală. Elev fruntaș A. COMȘA Faptă demnă Militarii unității unde muncește ofițe­rul Alexandrescu Adrian au venit în aju­torul cetățenilor comunei Otopeni, care a fost inundată de apă în urma topirii ză­pezii. Sub conducerea ofițerului Alexandres­cu Adrian, mobilizați de organizația U.T.M., militarii au săpat un șanț de scurgere de 1000 de metri prin care se scurge apa localizată în jurul caselor co­munei. In această muncă patriotică s-a eviden­țiat grupa comandată de sergentul Baboi Traian. Sfatul popular și cetățenii co­munei au mulțumit militarilor pentru fapta lor demnă. Sergent P. OBERSCHI PE TEME DIN DIRECTIVELE CONGRESULUI In Directivele Congresului al II-lea al partidului cu privire la cel de-al doilea plan cincinal se trasează sarcina ca, în interesul creșterii nivelului tehnic și or­ganizatoric al industriei constructoare de mașini, să se acorde „o atenție deosebită introducerii de linii tehnologice și mașini­­agregate pentru fabricarea produselor de serie”. In legătură cu aceasta, unii cititori au cerut ziarului lămuriri privind rolul și însemnătatea economică a organizării pro­ducției în serie. Iată răspunsul nostru Gradul de dezvoltare și de organizare a unei întreprinderi e determinat de doi factori : felul produselor pe care le fabri­că întreprinderea respectivă (sau, cum, se mai cheamă, „nomenclatura producției”) și volumul respectiv de produse. După nomenclatura și volumul producției deose­bim trei tipuri principale ale producției : producția individuală (sau universală), producția în serie și producția în masă. Producția individuală (universală) se numește acel tip de producție în care se fabrică o nomenclatură foarte largă, de produse, însă în­ cantități extrem de mici, sau chiar unicate. In­ cazul acestui fel de producție fabricarea diferitelor feluri de produse fie că se repetă după intervale de timp nedeterminate, fie că nu se repe­tă deloc. Producția în serie este acea produc­ție în care se fabrică în serii mai mari sau mai mici un număr restrîns de produse. Pentru producția în masă este caracte­ristică fabricarea neîntreruptă a unei no­menclaturi extrem de restrînse de produ­se omogene (apropiate din punct de ve­dere tehnologic) și în cantități foarte mari. Din cele de mai sus se vede că pro­ducția în­ serie ocupă un loc intermediar între producția în masă și cea individuală (universală). Ea prezintă o mare însemnă­tate tehnico-economică, întrucît asigură o îmbunătățire radicală a principalilor in­dici ai activității economice. In cazul pro­ducției individuale se folosește cu precă­dere utilaj universal cu o productivitate mai scăzută. Secțiile de producție sînt or­ganizate pe principiul aranjării utilaju­lui pe grupe de utilaje de același tip (sec­ții de strungărie, secții sau ateliere de fre­ze, secții de forjă etc.). O astfel de aran­jare a utilajului lungește considerabil par­cursul pieselor în decursul prelucrării lor, complică problemele legate de transportul pieselor și de deservirea locurilor de muncă, provoacă întreruperi în desfășura­rea procesului de producție și mărește simțitor ciclul de producție. Experiența întreprinderilor în care pre­domină producția individuală dovedește că produsele sînt supuse prelucrării doar 50—60 la sută din timpul de lucru, in restul timpului ele găsindu-se fie imobi­lizate în secții, fie în curs de transport de la o secție la alta. întreprinderea cu producție în serie este caracterizată prin larga folosire de dispozitive speciale, prin descompunerea operațiilor efectuate, prin folosirea mai rațională a utilajului, printr o productivi­tate deosebit de ridicată a muncii și prin prețul de cost scăzut al producției. La producția în serie, descompunerea procesului de producție în operații cît mai simple creează, largi posibilități de dezvoltare a mecanizării și diviziunii muncii. Utilajul respectiv este strict spe­cializat, pentru ca fiecare mașină să exe­cute o singură operație asupra unei piese. , Utilajul este așezat în raport cu mer­sul procesului tehnologic, succedîndu-se după fazele de operații. Astfel se asigură un parcurs minim pentru piesa respecti­vă. Totodată, devine posibilă mecanizarea transportului pieselor între faze pe banda rulantă. . Experiența proprie a uzinelor noastre constructoare de mașini scoate cu putere în evidență înalta eficacitate economică a organizării producției în serie. Producția în serie a strungului IA 62 a permis du­blarea producției de strunguri în anul 1955 față de 1952. In numeroase uzine s-au organizat în ultimii ani linii tehnologice pentru fabri­carea în serie a unei anumite piese. In ce constau de fapt aceste linii tehnologice ? Ele constau în aceea că un număr de ma­șini sînt destinate fabricării exclusive a unui singur fel de piesă sau produs și în așezarea lor în ordinea fluxului (procesu­lui) tehnologic. Organizarea unei aseme­nea linii tehnologice la uzinele I.M.S. Ro­man a dus la scurtarea ciclului de pro­ducție cu 45 la sută. La uzinele .,I. C. Frimu“ din Sinaia, unde au fost organi­zate mai multe linii tehnologice pentru fabricarea în serie a diferitelor piese la pompa de injecție pentru tractoare, pro­ductivitatea muncii a crescut pe această bază cu circa 70 la sută. Practica uzinelor noastre dovedește că organizarea producției în serie constituie o condiție importantă pentru reducerea prețului de cost. La fabrica de scule din Rîșnov, unde se fabrica în serie o nomen­clatură restrînsă de scule standardizate, prețul de cost al acestor scule este de cir­ca 4 ori mai scăzut în comparație cu sculele fabricate în întreprinderile care confecționează aceleași scule în mod în­­tîmplător. Producția în serie este posibilă numai în condițiile creșterii greutății specifice a utilajului specializat și în special a ma­­șinilor­ agregate. Mașinile agregate sînt de 5—16 ori mai productive decit cele universale, avînd un preț de cost mai scă­zut decît mașinile pe care le înlocuiesc. In U.R.S.S., unde problemei organizării producției în serie i se acordă cea mai mare atenție (fiind considerată ca o mă­sură principală de raționalizare a produc­ției), crește sistematic nivelul de înzestra­re a întreprinderilor cu utilaj automat și cu mașini agregate, încă la sfîrșitul celui de-al 4-lea cincinal, greutatea specifică a mașinilor unelte automate și agregate a crescut în secțiile mecanice de bază ale uzinelor constructoare de mașini pînă la 60—70 la sută. Uneori se ridică problema că organiza­rea producției în serie ar fi posibilă nu­mai în întreprinderile strict specializate. Acest lucru nu este exact. Organizarea producției în serie este pe deplin realiza­bilă și în condițiile întreprinderilor cu profil mixt. De exemplu, uzinele „23 August“ din București, care fabrică uti­laje și agregate unicate pentru diferite ramuri ale economiei naționale, au orga­nizat și o serie de sectoare de producție în serie. Astfel, există un sector care pro­duce în serie motoare și un alt sector care produce tot în serie echipament de frînă. Producția în serie reprezintă o formă superioară de organizare a producției. Ea determină reducerea ciclului de producție, reducerea numărului muncitorilor auxi­liari, creșterea producției și productivită­ții muncii, scăderea prețului de cost. Producția în serie ușurează munca de planificare și evidență a producției, mic­șorează necesitățile de personal adminis­trativ și de conducere și constituie un fac­tor de rațio­nalizare a întregului proces de producție. I. STERESCU Despre producția în serie

Next