Apărarea Patriei, august 1956 (Anul 12, nr. 182-204)

1956-08-03 / nr. 182

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! #SPARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XII Nr. 182 (3102) Vineri 3 august 1956 4 PAGINI — 20 BANI IN ORGANIZAȚIILE DE PARTID DIN ARMATĂ Au început adunările pentru dări de seamă și alegeri din Capitală. seamă In clișeul din stingă , locotenentul major Mircea Nicolae, secretarul organizației de partid, prezintă darea de la clișeul din dreapta, adunarea ascultă cu atenție darea de seamă a biroului. Adunarea a ales în noul birou pe următorii tovarăși : locotenent major Toma Boceanu, locotenent major Ma­­teescu Gh., locotenent major Moraru Eugen, căpitan Răduț Bujor și locotenent major Mircea Nicolae. întrunit apoi în ședință, noul birou a ales cu unanimitate de voturi ca secretar pe locotenentul major Bo­ceanu Toma, lucru care a fost adus la cunoștința adunării generale. In numărul viitor vom publica o pagină specială cuprinzînd aspectele importante din lucrările acestei adunări. (Foto: T. MACARSCHI) In organizațiile de partid din armată au început adunările pentru dări de seamă și alegerea orga­nelor conducătoare. Primele adunări de acest fel s-au desfășurat în cursul zilei de ieri, în cîteva u­­nități. Adunările pentru dări de seamă și alegeri re­prezintă un eveniment politic de mare însemnătate nu numai pentru organizațiile de partid, ci și pen­tru întreaga noastră armată. De activitatea comu­niștilor din armată, de munca organizațiilor lor, depind în mare măsură succesele în creșterea ca­pacității de luptă a unităților și subunităților. A­­dunările pentru dări de seamă și alegeri trebuie să aibă drept rezultat ridicarea întregii munci po­litice și organizatorice de partid la nivelul marilor sarcini puse de partid și guvern în fața Armatei Populare. Cu prilejul acestor adunări, comuniștii analizea­ză cu simț de răspundere munca desfășurată de la trecutele alegeri și pînă în prezent în vederea spri­jinirii traducerii în viață a planului pregătirii de luptă și politice a personalului, fac propuneri și h­otărăsc împreună cele mai potrivite măsuri pen­tru îmbunătățirea acestei activități. In adunările pentru dări de seamă și alegeri, membrii de partid pun în practică dreptul statutar inalienabil de a alege și de a fi aleși în organele conducătoare de partid. Participînd activ la lucră­rile acestor adunări, membrii de partid își exer­cită de asemenea dreptul de a critica lipsurile din munca organizației, din munca conducătorilor or­ganizației. Ei aleg în organele conducătoare pe acel tovarăși care și-au dovedit prin fapte devo­tamentul față de partid, sînt fruntași în muncă, exemple de disciplină și care se bucură de auto­ritate în masa militarilor. Bunul mers al muncii organizației de partid de­pinde în mare măsură de componența organului de conducere. De aceea comuniștii trebuie să pri­vească cu toată răspunderea problema alegerii or­ganului de conducere, să facă propuneri de candi­daturi după o matură chibzuință. Organele conducătoare de partid să tragă învă­țămintele cuvenite din experiența acelor organi­zații care țin adunările mai înainte și să folosească această experiență pentru pregătirea temeinică a adunărilor organizațiilor lor. Ziarul nostru le va veni în ajutor publicînd sistematic materiale de la adunările pentru dări de seamă și alegeri. Să facem din adunările pentru dări de seamă și alegeri un prilej de activizare a tuturor comu­niștilor și prin ei a întregului personal al armatei la munca pentru îndeplinirea Ordinului Ministrului Forțelor Armate și a Directivei D.S.P.A., la mun­ca pentru întărirea capacității de luptă a Armatei noastre Populare ! Aspecte de la adunarea pentru dare de seamă și alegeri a organizației de partid dintr-o unitate de aviație Intr-o unitate de tancuri (Prin telefon de la trimisul nos­tru). — în unitatea din care face parte ofițerul Stoica Mihai- a avut loc ieri adunarea pentru dare de sea­mă și alegeri a biroului organizației de bază. Din darea de seamă reieșit că în sectoarele de­ activitate a unde organizația de partid și-a în­dreptat atenția s-au obținut succese care au contribuit la ridicarea­ cali­tății muncii. Arătînd succesele obținute în domeniul pregătirii de luptă și politice, darea de seamă a subliniat că ele se datorează în bună măsu­ră exemplului personal al membri­lor și candidaților de partid, mo­bilizării făcute de ei în rîndul celor­lalți militari. De asemenea, în uni­tate s-au făcut economii în valoare de zeci de­­ mii de lei la carburanți, lubrifianți și materiale tehnice de­­ întreținere. In darea de seamă s-a subliniat că viața internă de organizație s-a îmbunătățit în ultimul timp, că în adunări există mai multă combati­vitate din partea comuniștilor, mai largă participare a lor la anali­­­zarea problemelor. Totuși nu toți membrii de partid au sarcini con­crete. Darea de seamă a scos în eviden­ță și unele succese obținute de unitate la concursurile sportive or­ganizate pe M. U. Vorbind de lipsurile existente încă în munca cultural-sportivă, în darea de seamă s-a arătat că orga­nizația de partid nu s-a ocupat de îndrumarea și sprijinirea organiza­ției U.T.M. pe această linie. Darea de seamă prezentată de birou, deși nu a analizat temeinic toate problemele, a avut darul de (De la trimisul nostru special). Organizația de bază din care face parte căpitanul Polaki Ștefan a ținut ieri după amiază adunarea pentru dare de seamă și alegerea noului or­gan conducător. Din darea de seamă expusă de către căpitanul Orghidan Andrei, se­cretarul organizației de bază, ca și din discuțiile purtate pe marginea ei, a reieșit că, mai ales după Con­gresul al doilea al partidului no­stru, a crescut mult rolul organiza­ției de partid în viața unității. Ma­joritatea membrilor și candidaților de partid au devenit fruntași în­ pre­gătirea de luptă și politică. Prin munca politică pe care a des­fășurat-o, organizația de partid a­ reușit să mobilizeze întrea­ga masă de militari la îndeplini­rea programului pregătirii de luptă și politice. Comuniști cum sînt căpi­tan Ciofu Radu și locotenent. Grecu Constantin au muncit neobosit pen­tru scoaterea la simplă comandă a tuturor piloților tineri ce le-au fost încredințați. In atenția permanentă a organi­a constitui o bună bază de discuții. In cadrul discuțiilor vorbitorii au accentuat mai mult asupra lipsuri­lor. Astfel, ofițerii comuniști Stoica Mihai, Simon Ludovic, Răduț Mi­hai și Ciocan Sever au arătat că biroul nu a controlat activitatea co­muniștilor care aveau sarcini să mun­cească în cadrul organizațiilor U.T.M. Ofițerul Dumitriu Haralambie, candidat de partid, a subliniat că biroul organizației de bază nu a des­f In sala clubului s-au adunat mem­brii și candidații de partid din or­ganizația de bază al cărei secretar este căpitanul Movilă Gh. La adu­nare, participă ca invitați reprezen­tanți ai eșalonului superior, lucrători politici și secretari ai organizațiilor de partid din marea unitate. După alegerea prezidiului, secretarul orga­nizației de partid a prezentat darea de seamă asupra activității desfă­șurate de biroul organizației de bază pentru sprijinirea procesului pregă­tirii de luptă și politice. Darea de seamă a cuprins în ge­neral activitatea desfășurată de organizația de bază în ceea ce privește asigurarea unei înalte capa­cități de luptă a unității. Ea s-a ocu­pat pe larg de succesele obținute de membrii și candidații de partid, evi­dențiind în mod special pe comu­niștii locotenent major Polifronie Dumitru, comandantul bateriei frun­tașe pe unitate, locotenent Alexandru, locțiitor politic, și Rusii ne alți membri și candidați de partid. Au fost criticați comuniștii soco­zației de partid a stat problema bu­nei exploatări și pregătiri a materia­lului volant, in acest sens, comu­niștii căpitan F. Netcu, locotenent major Gh. Burada, căpitan Gh. Tu­­dose și locotenent C. Crețu au de­pus un interes deosebit. Rolul și prestigiul din ce în ce mai mare al organizației de partid în viața unității, exemplul membri­lor și candidaților de partid în pre­gătirea de luptă și politică, precum și faptul că membrii de partid cei mai buni au avut permanent sarcina de a se ocupa de unul sau doi to­varăși pentru a-i educa și pregăti să intre în partid, au făcut ca organiza­ția de bază să obțină și un alt suc­ces însemnat : întărirea­ rîndurilor sale și îmbunătățirea compoziției so­ciale prin primirea de noi membri și candidați în partid în special din rîndul piloților și tehnicienilor. Principala lipsă în munca organi­zației de bază, remarcată în discuțiile purtate pe marginea dării de seamă, a fost desfășurarea la un nivel scă­zut a vieții interne de partid. Bi­roul nu și-a desfășurat activitatea ca fășurat o muncă suficientă cu frun­tașii în pregătirea de luptă și po­litică și nu i-a folosit pentru a răs­­pîndi metodele lor avansate. Trecîndu-se la punctul doi al or­­dinei de zi, comuniștii au ales în noul birou al organizației de bază pe ofițerul Ciocan Sever și sergentul Neață Zile. De asemenea, ei au rea­les în birou pe fostul secretar al or­ganizației de bază, ofițerul Craio­­veanu Petre. Căpitan I. SORESCU tenent major Peleș Petru, locote­nent major Marian Eugen și alții, care au manifestat dezinteres față de îndeplinirea sarcinilor lor. Așa cum au arătat și unii vorbi­tori, darea de seamă a prezentat lu­crurile oarecum în roz, trecînd sub tăcere lipsurile și cauzele lor, sau mărginindu-se, în cel mai bun­ caz, la afirmații neargumentate, de­­ supra­față.­­Dacă darea de seamă a fost lipsită de combativitate și a „înflorit“ lu­crurile, cei care au luat cuvîntul, ca de exemplu tovarășii D. Polifro­nie, Bujor Ion, Cojocaru Traian și alții, au scos cu curaj la iveală lip­surile existente. S-a trecut apoi la alegerea orga­nului de conducere. Iată componența noului birou : locotenent major Po­lifronie Dumitru, locotenent Rusu A­­lexandru, locotenent major Nicules­­cu Ioan, locotenent major Peleș Pe­tru și locotenent major Popovici Constantin Locotenent major V. BALAZS un organ de conducere colectivă, nu a organizat cu suficient simț de răs­­pundere îndeplinirea hotărîrilor, nu a dat sarcini tuturor membrilor și candidaților de partid și nu i-a con­trolat, astfel că de multe ori unele hotărîri au rămas nerezolvate. Unii membri și candidați de par­tid, ca de pildă locotenentul major Popescu Alexandru și alții, au criti­cat biroul pentru că a avut o slabă legătură cu terenul. Comunistul Păduraru Alexandru a criticat pe căpitan Polak și loco­tenent Țigănuș, pentru că au avut o atitudine distantă față de unii mem­bri de partid. Comuniștii au­ cerut ca noul birou ales să fie mai strins legat de masa membrilor de partid. După discuții s-a trecut la alegerea noului organ conducător. Comuniștii au acordat din nou încrederea lor realegînd în birou pe căpitanii Or­­ghidan Andrei și Polak Ștefan și pe locotenentul major Teodor Cor­man. Au mai fost aleși căpitanul Netcu Florea și locotenentul Popes­cu Nicolae. Căpitan N. MARIN O dare de seama care prezintă lucrurile în roz Forța mobilizatoare a comuniștilor Din numărul de azi. Căpitan rangul I P. Skorodumov : Radiolocația și prevenirea aborda­jelor (pag. 2-a). Colonel S. Chirculescu : Ordinea interioară strictă asigură buna desfășurare a pregătirii de luptă (pag. 2-a). VEȘTI DIN UNITĂȚI (pag. 2-a). Locotenent T. Bălașa : In probă cu tancul (pag. 2-a). IATA DE PARTID — In legătură cu desfășurarea adunărilor pentru dări de seamă și alegeri (pag. 3-a). PATURI TEHNICE — Tehnic lo­cotenent colonel I. Fuior: Despre folosirea filtrelor de aer la auto­vehicule (pag. 2-a).­ăpitan E. Bock: ....Sînt plinea ta" (pag. 3-a). N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov­ au primit delegația parlamentară pakistaneză (pag. 4-a). Ecoul internațional al cuvîntării lui N. S. Hrușciov (pag. 4-a). După naționalizarea Canalului de Suez (pag. 4-a). Populația vestgermană continuă lupta împotriva remilitarizării (pag. 4-a). V­S­C Combinat de sticlă și ceramica fină In apropierea orașului Sighișoara se lucrează intens la terminarea u­­nei mari întreprinderi a industriei ușoare . Combinatul de sticlă și ce­ramică fină. Această întreprindere modernă, care se ridică după proiec­tele elaborate de Institutul de Pro­iectări al Industriei Ușoare, cuprin­de o fabrică de faianță de menaj și o fabrică de sticlă de ambalaj (bute­lii și borcane). Combinatul de sticlă și ceramică fină va pr­oduce de două ori mai multă faianță de menaj de­­cît se produce acum în țară și jumă­tate din producția actuală de sticlă­rie de ambalaj. Construcția secțiilor principale ale fabricii de faianță este terminată și acum se lucrează la montarea utila­jelor și instalațiilor. Fabrica de faianță va intra par­țial în producție în cursul acestui an cu secțiile mari (pregătirea pastei de faianță), modele ipsos și secția pentru capsule de șamot necesare ar­derii produselor de faianță menaj. In timp ce constructorii lucrează la terminarea combinatului, la fabri­cile :,Vitrometan“-Mediaș, „Porțe­lanul" — Cluj și altele se pregătesc viitoarele cadre care vor dirija pro­ducția de faianță și sticlă. Lansarea celui de-al patrulea remorcher construit anul acesta GALATI.­­ La șantierul naval din Galați s-a lansat marți, cu o zi înainte de termen, cel de al patrulea remorcher maritim de 1.20>0 C.P, construit anul acesta. Noul remorcher a fost executat în întregime prin sudură după metoda secțiilor și bloc-secțiilor. La reali­zarea lui au dat un sprijin prețios brigada condusă de Șerban Dănilă, care a montat într-o singură zi a­­paratele de înregistrare a adîncimii apei și vitezei vasului. De asemenea s-a evidențiat echipa lui Pavel Alecu. Noi victorii pe frontul construirii socialismului Prima linie tehnologică a fabricii de azbociment de la Bicaz a intrat în funcțiune Mare sărbătoare pe șantierul Hunedoarei Inaugurarea furnalului de 700 m.c. — BACĂU. — La 1 august a intrat în funcțiune prima linie tehnologică a fabricii de azbociment de la Bicaz — linia pentru producerea plăcilor ondulate de azbociment folosite la acoperirea clădirilor industriale și de locuit. Noua unitate Industrială a produs pînă acum 5000 de plăci mari ondu­late de azbociment, care urmează să fie livrate diferitelor șantiere de construcții. Muncitorii fabricii și-au luat anga­jamentul ca în cinstea zilei de 23 August să înceapă probele tehnolo­gice și la linia de tuburi de azbo­ciment, la care se fac acum ulti­mele pregătiri. HUNEDOARA. Joi a fost sărbătoare pe șantierul Hunedoarei. In după amiaza acestei zile a avut loc inaugurarea furnalu­lui de 700 mc., cel mai mare agre­gat siderurgic construit pînă acum in țara noastră. La mitingul care a avut loc cu acest prilej, pe platforma de lucru a furnalului s-au adunat sute de constructori, jurnaliști, oțelari, lumi­­natori din cadrul marelui Combinat siderurgic, constructori ai combina­tului de la întreprinderea de Con­strucții siderurgice din Hunedoara. La miting au participat tovarășii Ion Cozma, secretar al C. C. al P.M.R. ing. Popa Gherasim, minis­trul Industriei Metalurgice și Con­strucțiilor de Mașini, Ion Cotoț, prim secretar al Comitetului Regional P.M.R. Hunedoara, ing. Traian Ian­­cu, locțiitor al ministrului Industri­ei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini, Ion Ardeleanu, prim secre­tar al Comitetului Orășenesc al P.M.R. Hunedoara, muncitori de la Combinatul Siderurgic și de la întreprinderea de Construcții Side­rurgice din Hunedoara, reprezentanți ai instituțiilor locale și ai organiza­țiilor obștești. Mitingul a fost deschis de tov. Vichente Bălan, președintele Comi­tetului de întreprindere al Combi­natului Siderurgic Hunedoara. Primul a luat cuvîntul tov. Alexandru Cogan, directorul gene­ral al întreprinderii de Construcții Siderurgice Hunedoara.­­Lulnd cuvîntul în numele siderur­­giștilor hunedoreni, tov. Nicolaie Ca­­tană, directorul general al Combina­tului Siderurgic Hunedoara, a arătat printre altele că acest jurnal repre­zintă 38 la sută din volumul util al jurnalelor prevăzute în directivele celui de al doilea Congres al P.M.R. A vorbit apoi tov. Ion Cotoi, membru al C. C. al P. M. R., prim secretar al Comitetului Regional Hunedoara al P. M. R., care a feli­citat călduros pa constructori pentru munca depusă. Au luat cuvîntul bătrînul maistru samotor Grigore Deak și prim ju­­r­nalistul Victor Pali, Ilie Toma, se­cretarul organizației de bază a P. M. R., și Anton Zlătior, secretar al comitetului U. T. M. din cadrul I. c. s. H. Tov. ing. Popa Gherasim, mini­strul Industriei Metalurgice și Con­strucțiilor de Mașini, a felicitat colectivul de muncitori și proiectanți arătînd în continuare că agregatul constituie­­ una din marile realizări prevăzute în directivele Congresului. Vorbitorul a dat apoi citire De­cretului Prezidiului Marii Adunări Naționale prin care 59 de construc­­tori sînt distinși cu ordine și me­dalii ale R.P.R. A luat apoi cuvîntul tovarășul Ion Cozma, secretar al C.C. al P.M.R., care a spus între altele : Permiteți-mi ca din împuternici­rea Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Romîn să transmit cu acest prilej un călduros și tovă­rășesc salut muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor Combinatului Siderurgic Hunedoara și să felicit pe harnicii constructori și proiectanți ai acestui gigant agregat — furnalul de 700 mc., care a dat azi patriei noastre prima șarjă de fontă. Darea în exploatare a celui mai mare furnal de pînă acum al țării noastre constituie una din cele mai importante realizări obținute harnicul nostru popor muncitor de în lupta și munca sa plină de avînt patriotic, pentru a da viață hotărîri­lor celui de al II-lea Congres al partidului nostru. Prima șarjă de­ fontă dată azi de acest jurnal dovedește că încă din primul an Încep să se realizeze pre­vederile directivelor Congresului pentru cel de al doilea plan cincinal. . Prin­­ intrarea lui în funcțiune, țara noastră va­ primi anual cu peste 40 la sută­ mai multă fontă decît pînă acum. In continuare­, tovarășul Ion Cozma a subliniat că munca depusă de con­structorii furnalului, sub conducerea organizațiilor locale de partid și în­­­suflețiți de exemplul personal al co­muniștilor, capătă, o importanță na­țională. Ea este apreciată de Partid, Guvern și de întregul popor con­structor al socialismului, ca o dova­dă de eroism și înalt patriotism, cu care clasa muncitoare răspunde che­mărilor Congresului al II-lea al Par­tidului nostru. Această mare realizare a poporu­lui nostru vădește încă odată ajuto­rul dezinteresat pe care ni-l acordă poporul frate sovietic, Partidul Co­munist și guvernul Uniunii Sovie­tice. Incepînd cu proiectarea, continu­ed cu livrarea de agregate speciale și­ terminînd cu asistența tehnică de înaltă calificare dată de specialiștii sovietici, realizarea acestui mare jur­nal exprimă relațiile socialiste de e­­galitate și de ajutor dintre țările noastre socialiste. Luîndu-i în primire, muncitorii, in­ginerii, tehnicienii și conducerea Combinatului Siderurgic Hunedoara au datoria patriotică de a depune toate eforturile pentru a folosi rațio­nal și din plin capacitatea mare a acestui furnal, pentru a obține în­ cel mai scurt timp tot ceea ce el poate da. Suntem­ siguri că muncitorii Com­binatului Siderurgic Hunedoara vor, ști să considere acest uriaș agregat ca o scumpă realizare a poporului nostru și vor da patriei fontă mai multă și de bună calitate. Urez inginerilor și constructorilor hunedoreni muncă rodnică și noi suc­cese în realizarea sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al P.M.R. In încheierea mitingului, inginerul Emil Moldovan a dat citire telegram­mei adresate C.C. al P.M.R. de către constructorii și side­rurgiștii hunedo­reni.­­ La ora 15,50 șuvoiul de fontă incandescentă pornește pe vine de pe platforma furnalului. Construc­torii și siderurgiștii se felicită cu căldură. Participanții aplaudă pune­rea în funcțiune a celui mai mare furnal al țării. Pe ogoarele patriei . In raionul Drăgănești-Vlașca, regiunea București, treierișul este în toi. In aceste zile, tot mai mulți țărani muncitori cu gospodării in­dividuale, văzînd rezultatele gospodăriilor colective și ale întovărăși­rilor din raion, se conving de superioritatea lucrării pămîntului cu mij­loace mecanizate. In satul Valea Cireșului au și fost înaintate 32 de cereri pentru formarea unei gospodării colective. Printre primii care au înaintat cereri se află comuniștii Tudor Simetrea și Constantin Savera. Noi gospodării colective vor fi inaugurate in curînd la­­ Valea Cire­șului și Trestenicu, iar întovărășiri agricole la Răzmirești, Comoara și Bila. In regiunea Craiova, pînă la 31 iulie păioasele au fost treierate de pe aproape 150.000 ha., reprezentînd peste 30 la sută din plan. In­tensificarea muncii politice în rîndul oamenilor muncii de pe ogoare și îndrumarea permanentă pentru o mai bună organizare a muncii au fă­cut ca în ultimele 5 zile în raioanele Am­aradia, Segarcea, Calafat și Cuj­­mir viteza zilnică la treieriș să fie depășită cu 54—90 la sută.­­ In același timp cu secerișul și treierișul păioaselor, cultivatorii din regiunea Stalin execută și­­ lucrările de întreținere pe cele 39.139 hectare cultivate cu cartofi. Pentru prima oară ei au reușit să termine complet cele trei prașile pe întreaga suprafață. Pînă la 1 august au mai fost executate și prașilele a IV-a și a V-a pe mari suprafețe. Acest re­zultat deosebit se datorește mecanizării lucrărilor de întreținere pe a­­proape 2000 ha, însămînțate în cuiburi așezate în pătrat, folosirii tutu­ror forțelor și mijloacelor pentru executarea la vreme­a lucrărilor de întreținere.­­ Dezvoltarea gospodăriilor colective din raionul Negru Vodă, regiunea Constanța, a impus și sporirea numărului de construcții. In gos­podăriile colective din acest raion sînt în curs de terminare lucrările de construcție a 13 grajduri pentru vite, 4 maternități pentru scroafe, 9 sai­vane, 2 magazii de cereale. Arii ale tineretului ORADEA. — Peste 6000 de ti­neri din satele regiunii Oradea ajută la treieriș și la executarea arături­lor de vară pe țăranii muncitori vîrstnici și soțiile celor care își sa­tisfac stagiul militar. La cele 8 arii electrificate ale ti­neretului din raionul Săcueni se lu­crează ziua și noaptea. Tinerii care le deservesc s-au angajat să termine treierișul pînă la 15 august, Trecuseră cîteva zile de cînd recruții venise­ră pe navă. Erau tare neîndemînateci, mai cu seamă cînd mergeau pe punte sau intrau pe tambuchi. Printre re­cruți era și Spătărelu Constantin, un marinar slăbuț și timid, dar care avea să devină unul dintre fruntașii navei. Era reparti­zat la postul de luptă mecanici san­­tină Era toamnă. Ziua se micșorase simțitor. Locul zilelor frumoase, cu cer senin și soare puternic, fuse­se luat de zile mohorîte. Nu era zi să nu bată vîntul, să nu ridice valuri înalte și înspumate. Chiar și în port, la dană, nava era săl­tată de valurile care pătrundeau pînă în bazin. Noaptea, legăturile scîrțîiau prelung și jalnic. Iarna bă­­tea la ușă. Pe o astfel de vreme a pornit în larg nava pe care era ambarcat Spătărelu. Acolo, în inima navei, în compartimentul închis, nu i-a fost bine la început, își dădea însă seama că tot începutu-i greu. Nava aluneca cu toată viteza înainte. Valurile se repezeau furi­oase asupra ei. Avea ruliu puter­nic. Spătărelu avea momente de șo­văire. „Oare ne vom întoarce cu bine în port?" — se întreba el. Răul de mare îl Încerca. Se ținea bine. Nu voia să se dea bătut. Nu de alta, dar pe aceeași navă mai era și un consătean de-al său. Nu voia să afle că a dat „la pești“. Atît i-ar trebui, să se audă în Strehaia de vestea asta. Și s-a ținut bine. Cînd i se ridi­ca stomacul aproape de gît, trăgea aer cu putere și... răul de mare se mai domolea. Micimanul Popes­cu i-a spus : „Fă ceva, mișcă-te, nu­mai nu sta pe loc, pentru că altfel răul de mare n-o să-ți dea pace. Dacă n-ai să te obișnuești cu el, se poate să fii chiar și debarcat“. Cuvintele micimanului i-au cam dat de gîndit: „Oare cui nu i se întîm­­plă așa ceva cînd iese pentru prima oară în mare 7“. Cînd s-a reîntors în port simțea­­ nevoia să fie singur. A raportat co­mandantului că dorește să rămînă la bord. „Am ceva de lucru" — a spus el. Comandantul grupului l-a anun­țat să rămînă de cart. Trebuia golit un depozit de apă. Motorul de la pompă trebuia supravegheat și verificat în timpul funcționării. N-a mai așteptat nici un fel de explicație și a coborît în compar­timent.­ Era singur! Tot echipa­jul era la uscat. Rămăseseră numai serviciile. A dat drumul la moto­­rul pompei. Mergea ca „ceasul". După 15—20 de minute s-a oprit să se mai răcească. In timp ce supraveghea motorul pornit din nou a venit lîngă el ofițerul de gar­dă. S-a uitat la motor și a întins palmele în dreptul ventilatorului de răcire a motorului. — Tovarășe matroz, vine aer cald. Ai grijă ! Atît i-a spus ofițerul de gardă și a plecat. Atît de repede să se­fi încălzit ? ! Hai să ve­rifice. Fie din neaten­ție, fie din neștiință, a băgat mina prea mult. Un paiet i-a „ciupit" vîrful degetelor arătător și mijlociu de la mina dreaptă. A scrîșnit din dinți. Instinctiv a dus cele două degete la subsuori. Așa făcea și acasă cînd se lovea la mină. Cu stiigă a oprit moto­rul și a ieșit pe punte. A raportat ofițerului de gardă. Medicul l-a pansat și l-a asigurat că se va vin­deca repede. ... Intîmplarea asta l-a învățat pe Spătărelu să fie atent în orice îm­prejurare, chiar și atunci cînd mer­ge pe punte. „Neatenția poate duce la lucruri și mai grave" — i-au spus alții. Pe navă spațiul este mic și... sînt atîtea aparate și mecanisme. ...Pe zi ce trecea Spătărelu mun­cea cu și mai multă hotărîre. „Chestia“ cu degetele, pe care o aflase tot echipajul, îl frămînta. Cite unul îl mai întreba : „Măi Spătărelule, cum a fost cu degete­le? Mi se pare că ai vrut să oprești motorul cu ele?" Și era necaz. Dar... ce era să zică? Faptul era împlinit. Dar voia să arate echipajului, co­mandanților, că nu-i așa cum îl cred, adică un nepriceput, neînde­­mînatic, un „papă lapte". Era o problemă de ambiție personală. A­­ceastă ambiție l-a făcut să munceas­că astfel încît, mai curînd decît era de așteptat, a fost numit comandan­tul­­ postului de luptă din care făcea parte. ...Era după amiază. De­ sus, de la comandă, a primit ordin să pre­gătească aparatele și me­canismele pentru marș. Fără să mai stea pe gînduri i-a dat ordin lui Balian Eftimie să verifice și să pună in funcțiune aparatele, lui Seghedi și­­ lui Păvălaș­­cu la fel. In scurt timp, tehni­ca de la postul de luptă era­ gata pentru marș. Pînă acum totul era bine. De pe puntea de co­mandă s-a auzit din nou vocea comandantului: „La posturile de manevră!" Un huruit puternic i-a făcut atenți că vinciul trăgea cu putere lanțul an­corei prin navă la post. Alte ordine și... nava s-a des­prins ușor de cheu. Abia au ieșit în mare și situațiile tactice au și început. La un moment dat, un fum ne­gru și­ înnecăcios s-a făcut simțit în compartiment. . >• — „Incendiu“ la motorul com­presorului — a tunat vocea mici­manului. ■ Luase „foc“ un motor. Spătă­­ s­relu cu Balcan, cu Seghedi și Pă­r­vălașcu au intrat imediat in­ acțiune.­ Un semn discret al micimanului l-a­­făcut pe Spătărelu să rămînă mai în urmă. Voia să vadă, cum acțio­nează Seghedi și Păvălașcu. Văzîndu-i ce greoi se mișcă, cum se poticnesc, lui Spătărelu îi venea să pună el mina, să stingă „incendiul". După ce momentul creat a luat sfîrșit, Spătăr­elu i-a luat frumușel pe cei doi matrozi și le-a arătat practic cum să întrebuințeze mate­rialul de vitalitate în asemenea împrejurări. Acest exercițiu i-a arătat lui Spătărelu că oamenii din subordine nu erau de ajuns de instruiți pentru a face față unor situații reale. A cerut permisiunea comandantului să execute mai multe antrenamen­te la postul de luptă. Intr-o zi a aflat de discuția care a avut loc între doi subordonați. „Multe îi mai trăznește prin minte comandantului nostru" spunea Se­ghedin Păvălașcu, o fire cam glu­meață, i-a răspuns : „Ii meșter ma­re ce visează noaptea face ziua. In orice caz, învățăm meserie cu el“.­ Discuția celor doi subordonați s-a bucurat nespus de mult pe­­ Spătă­­­relu. Așa și era. Atît Balcan, Se­­­ghedi­cu­ și Păvălașcu au învățat specialitatea de mecanici santinieri de la el — comandantul lor. Că este un marinar destoinic, bun specialist, despre asta grăiesc și recompensele pe­ care le-a primit. La 30 decembrie 1955 a fost avan­sat la gradul de cartnic major, iar, nu demult la gradul de cartnic șef. Trei sînt cele mai importante momente din viața de marinar a cartnicului șef Spătărelu Constan­tin. Aceste momente i-au săpat a­­dînc o vie amintire în suflet. Ia­­tă-le în ordine cronologică: decer­narea „Diplomei de onoare“ a C.C. al U.T.M. este primul, primirea sa în rîndurile partidului, al doilea, și faptul că recent a fost membru al delegației Forțelor noastre Ar­mate care a salutat Congresul U.T.M. — este al treilea. Acum, cartnicul șef Spătărelu nu mai este tînărul matroz nepri­ceput, neîndemînatic și fricos de altă dată. Este bărbat în toată fi­rea, sobru, calculat în tot ceea ce face și vorbește, cu o minte ageră și luminată. De cîteva zile, cartnicul șef Spătărelu a părăsit nava, fiind lăsat la vatră. Fostul agricultor a plecat acasă ca mecanic specialist, meserie pe care și-a însușit-o la bordul navei. La plecare, matrozii de anul întîi și chiar și cei mai vechi l-au condus cu drag pînă la gară, pa tovarășul lor care a făcut cinste Forțelor noastre Maritime Militare. Locotenent major C. TOMOȘOlLȚ

Next