Apărarea Patriei, septembrie 1956 (Anul 12, nr. 206-230)

1956-09-02 / nr. 206

Pentru patria noastră* Republica Populară Romînâ t #SAPARAREA PATRIEI r|r Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ...________ j. ANUL XII Nr. 206 (3126) 1 Duminică 2 septembrie 1956 4 PAGINI — 20 BANI In numărul de azi; SPRE CULMILE MĂIESTRIEI DE ZBOR (pag. 2-a) Locotenent major T. Cernea : Grănicerii litora­lului (pag. 3-a) Date memorabile în istoria mișcării muncito­rești din­­ țara noastră (pag. 3-a) PARTIDUL COMUNIST DIN GERMANIA TRĂIEȘTE ȘI VA TRAI — Să fie anulată sen­tința ilegală de la Karlsruhe (pag. 4-a) Ziua Aviației Republicii Populare Romîne - Astăzi, întregul nostru popor muncitor și militarii Forțelor Ar­­­mate sărbătoresc Ziua Aviației Re­publicii Populare Romîne. Instituț­ia acestei sărbători populare are o adîncă semnificație. Ea dovedește­­ atenția de care se bucură aviația l^in partea partidului, grija lui per­manentă pentru punerea acestei mi­­­nunată creații a geniului omenesc In­­ slujba constructorilor socialis­mului. Republica Populară Romînă este moștenitoarea unei bogate tradiții aviatice, situîndu-se din acest punct de vedere in rîndul primelor țări ce au dăruit lumii oameni curajoși care s-au încumetat să-și măsoare forțele cu natura pentru a cuceri oceanul aerian. Traian Vuia și Aurel Vlaicu, ri­dicați din mijlocul celor obidiți, a­­nimați de dorința fierbinte de a face cunoscute peste hotare talentul și spiritul, inventiv ale poporului­­ nostru, cu mulți ani în urmă au con­struit aparate de zbor mai grele de­­ cu­ aerul și au zburat pe ele adu­­cînd patriei victorii de răsunet cu care ne mândrim. ■La 18 martie 1906, revista franceză „L’Aerophite", organ ofi­cial al­ aeroclubului francez, înre­gistra un eveniment de o excepțio­nală însemnătate : romînul Traian Vu­ia a efectuat, primul în lume, un sbor cu mijloace mecanice de bord proprii — pe cimpul din Montesson de lîngă Paris. Realizarea aviatorului Vuia a re­zolvat definitiv problema mecanic. El a reușit să se zborului ridice de la pămînt cu mașina construită după planurile proprii, să planeze în aer atît cit i-a permis motorul improvizat și apoi să aterizeze nor­mal. Rezolvarea decolării — ateri­zării fără accidente — iată o pro­blemă care a frămîntat mult mintea primilor cuceritori ai aerului, pro­blemă pe care a soluționat-o Traian Vuia, adoptînd mașinei sale roți pneumatice. Alături de numele lui Vuia, în cartea de aur a aripilor romînești era scris și acela al lui Aurel, Vlai­­cu­, fiu de țăran din Binținți, care, cu tot disprețul burghezo-moșieri­­mii, cu toate piedicile puse de re­prezentanții acestora, a reușit să ridice și mai sus gloria aviației pa­triei sale. Aurel Vlaicu a dus mai departe făclia aprinsă de Vuia. El avea o deosebită stimă față de com­patriotul său și încercînd bucuria acestuia, mîndru de poporul căruia aparțineau — declara în 1­910 : „Nu trebuie să uităm și simt o mare mulțumire sufletească adu­­cîndu-mi-o aminte că cel dintîi a­­viator care s-a ridicat cu propriile lui mijloace (de bord) de la pămînt a fost un romîn: „Traian Vuia“. • Construind primul avion romî­­nesc și demonstrînd o înaltă măies­trie de pilotaj în întrecerile cu piloți ca Malia și Bibescu și la concursul Internațional de la Aspern din Aus­tria (iunie 1912), feciorul din Bin­­ținți cucerește un mare renume, a­­duce patriei răsunătoare victorii și ca urmare devine obiectul unor o­­ferte măgulitoare ale burgheziei oc­cidentale. Animat însă de un pro­fund simț patriotic, Aurel Vlaicu refuză să plece în străinătate și continuă cu perseverență munca pentru perfecționarea aparatului­­ realizat. Frămîntat de gîndul de a traversa primul în zbor Carpații pe un avion romînesc și lipsit de posi­bilitatea de a-și construi un aparat nou, în ziua de 13 septembrie 1913 Aurel Vlaicu își ia zborul pe­­ vechiul aparat, extrem de uzat,­și ,se prăbușește în apropiere de satul Bănești, lîngă Cîmpina. Pe cît de dureroasă a fost pierderea lui Au­rel Vlaicu pentru popor, pe atît de indiferentă a fost ea pentru bur­­ghezo-moșierimea căreia îi reve­nea principala răspundere în aceas­tă catastrofă.­­ Faptele săvîrșite în anii primu­lui război mondial de aviatori ca Mircea Zorileanu și Muntenescu 1., da­r aviatorii români participanți la General maior ION IONIȚĂ războiul antifascist, au îmbogățit tradiția aviației noastre și au re­prezentat tot atîtea omagii aduse pionierilor aviației romînești. Una din paginile cele mai glo­rioase din istoria aviației noastre o constituie perioada din august 1944 pînă în mai 1945. Imediat după 23 August 1944, unitățile și for­mațiunile aviației romîne, alături de trupele terestre, au întors ar­mele împotriva trupelor fascism germane, participînd activ la acțiu­nile­ de nimicire a centrelor de re­zistență organizate de hitleriști pe teritoriul Romîniei. In primele zile de după 23 August, unitățile de a­­viație au adus o contribuție hotărî­­toare în apărarea Bucureștiului, în stăvilirea bombardamentelor aviației germane asupra orașului, în anihi­larea încercărilor trupelor terestre fasciste de a pătrunde spre inima Capitalei. La fel de însemnat a fost participarea unităților de avia­a­ție la apărarea regiunii petrolifere Ploești împotriva atacurilor aeriene dușmane. Incepînd din prima săptămînă a lunii­­ septembrie 1944, unitățile a­­viației române s-au constituit în Corpul Aerian Romîn, care a con­tribuit efectiv, alături de trupele și aviația sovietică, la eliberarea Ar­dealului, Ungariei și Cehoslovaciei pe sub jugul fascist! In aceste lupte au căzut eroic sublocotenentul­­ pilot Seican Frantz, sergentul adjutant pilot Bouru A­­lexandru și alții. Prin grija Partidului Muncito­resc Romîn, a oamenilor muncii, în anii puterii populare aviația noas­tră civilă și militară a cunoscut și cunoaște o puternică dezvoltare. Pe cerul patriei noastre zboară astăzi avioane din cele mai moderne, mî­­nuite de piloți cu o înaltă califi­care profesională. Potrivit aspirațiilor poporului nostru, partidul și guvernul acordă o atenție deosebită dezvoltării a­­viației civile de transport și utili­tare. O mare dezvoltare a luat aviația de transport. Puterea populară deschis numeroase linii aeriene m­­a­terne și internaționale. Zeci de a­­vioane decolează zilnic de pe aero­portul Băneasa, transporting în di­ferite localități din țară, sau în străinătate mărfuri sau călători. A­­vionul, ca mijloc de transport rapid și sigur, este tot mai mult solicitat de oamenii muncii. Desfășurarea zborului în cele mai bune condiții este asigurată de calitatea superioa­ră a materialului de zbor și a in­stalațiilor terestre, de calificarea înaltă a personalului navigant. încă în primul semestru al anu­lui curent, sarcinile trasate de Con­gresul al II-lea al P.M.R. privind dezvoltarea aviației civile au în­ceput să prindă viață. Măsurile luate de T.A.R.O.M. încă din pri­mele luni ale anului 1956 au per­mis dezvoltarea rețelei transportu­rilor aeriene prin prelungirea unora din liniile existente și prin deschi­derea unor noi linii aeriene. Intre orașele Cluj — Sibiu, Sibiu — Tg. Mureș, Galați—Tulcea, au fost puse în circulație curse suplimentare de avioane. Pentru a da posibilitate că­lătorilor din principalele centre in­dustriale ale țării să ajungă în Ca­pitală în primele ore ale dimineții, au fost organizate curse speciale cu înoptare. Linia aeriană București- Budapesta-Praga a fost prelungită pină la Berlin și s-a deschis o nouă linie Bucu­rești-Belgrad. Se extinde tot mai mult folosi­rea avioanelor pentru aproviziona­rea centrelor muncitorești cu pro­duse industriale. In țara noastră, în ultimii ani se folosește cu mult succes aviația utilitară, care-și desfășoară activi­tatea în scopuri agricole, silvicole, piscicole etc., servind la distruge­rea dăunătorilor din agricultură, la răspîndirea îngrășămintelor chimi­ce, la protecția pădurilor și planta­rea acestora în regiunile inaccesi­bile. La sfîrșitul anului 1955, pen­tru prima oară în țara noastră s-a experimentat pulverizarea din a­­vion a unei soluții pentru distru­gerea de plante acvatice care îm­piedică înmulțirea și creșterea peștilor, iar în cursul anului 1956, Institutul de Cercetări Agronomice și Direcția reglementării pescuitu­lui din Ministerul Industriei Ali­mentare au extins această metodă prin pulverizări pe suprafețe mări­te. Una din noile preocupări ale a­­viației utilitare este și cea de su­praveghere aeriană a pădurilor con­tra incendiilor. In București, Deva, Tg. Mureș și Bacău au fost orga­nizate centre de supraveghere, fo­­losindu-se avioane special­iate, pentru supravegherea amena­perma­nentă a masivelor paduroase. Aviația sanitară menit muncii, aducînd deservește ca­din satele cele mai îndepărtate bolnavi care necesită intervenții grabnice ale specialiștilor, transportă la mari distanțe ■ sînge conservat și medica­mente pentru salvarea vieții­ bolna­vilor, sprijină efectiv lupta împotri­va țînțarilor răspînditori de boli. Regimul democrat-popular a des­chis larg calea aviației, chemînd-o la avînt. In Republica Populară Romînă a devenit o pasiune pentru tineret practicarea sportului aviatic. Aeromodelismul, parașutismul, pla­norismul și zborul cu motor cîștigă sute și sute de noi prieteni. Școlile aviatice organizate de A.V.S.A.P. au devenit pepinierele viitorilor stăpînitori ai aerului. Ele au dat numeroși pasionați ai sportu­lui aviatic, care au stabilit recor­duri republicane la diferite catego­rii și care ne-au reprezentat cu cinste la concursurile internațiv­ Concomitent cu dezvoltarea­ a­­viației civile, partidul și guvernul acordă o atenție deosebită în­tăririi continue a Forțelor Ae­riene Militare, chemate să apere, alături de celelalte arme ale Forțe­­lor Armate ale R.P.R., munca paș­nică a poporului romîn, cuceririle sale revoluționare. Condițiile optime de muncă asi­gurate personalului Forțelor Aerie­ne Militare, înzestrarea aviației mi­litare cu cea­ mai modernă tehnică de luptă, dovedesc grija,, părintească a partidului. Ca răspuns, piloții, tehnicienii, specialiștii și toți aviatorii militari nu precupețesc­­ nici un efort pentru a obține noi succese în întărirea ca­pacității combative a unităților și subunităților. Ziua Aviației R.P.R. a stîrnit în rîndul aviatorilor mili­tari un nou și puternic avînt în muncă, în fruntea acestora aflîndu­­se comuniștii și cei mai buni u­­temiști. Piloți ca maior Popescu Tudor, căpitan Popovici Vasile, locotenent major Abrudan loan, maior Adam Iosif și tehnicieni ca locotenent ma­jor Tudor Stelian, plutonier Mun­­teanu loan, locotenent Chițu Gheorghe, sublocotenent Pribischi Vasile, sunt o adevărată mîndrie a Forțelor Aeriene Militare și a uni­tăților în care muncesc, prin felul in care înțeleg să îndeplinească mi­siunile­­ încredințate, să-și însușeas­că și să mînuiască cu multă price­pere tehnica modernă de aviație. In­­ rîndul aviatorilor militari a crescut numărul inventatorilor și i­­novatorilor. In rîndul militarilor în termen sunt numeroși fruntași­ în pregătirea de luptă și politică. Aviatorii militari — păzitori vi­gilenți ai spațiului aerian al R.P.R., simțind în permanență grija părin­tească a partidului și guvernului, nu se mulțumesc cu succesele obți­nute pînă acum. Ei pășesc cu hotă­­rire spre noi succese, conștienți că astfel contribuie la întărirea și în­florirea patriei lor scumpe — Re­publica Populară Romînă O­HcU ORDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII POPULARE ROMÎNE Nr. 25 Tovarăși piloți și navigatori, ingineri și tehnicieni, trăgă­tori și radiofoniști, mecanici și motoriști, lucrători din atelie­rele de aviație ; Tovarăși soldați și matrozi, sergenți și cartnici Tovarăși ofițeri, generali și amirali ! Poporul romîn și forțele sale armate sărbătoresc astăzi Ziua Aviației Republicii Populare Romîne. Vă salut și vă felicit cu prilejul Zilei Aviației Republicii Populare Romîne. Urez întregului personal al Forțelor Aeriene Militare ale Armatei Republicii Populare Romîne noi succese în ridicarea nivelului pregătirii de luptă și politice, în cunoașterea, între­ținerea și întrebuințarea tehnicii de aviație moderne din in­zestrare. In întărirea continuă a disciplinei militare la sol și in aer. Orez muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din atelie­rele de aviație noi realizări in muncă. Trăiască aviația Republicii Populare Romîne Trăiască Republica Populară Romînă ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R General colonel, LEONTIN SĂLAJAN 2 septembrie 1956 București TELEGRAMĂ Către Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă ti U­U­U­R £ à 1­1 Federația Sindicală Mondială, în numele celor 85 milioane de membri ai săi, adresează un călduros salut sindicatelor și întregii clase muncitoare din Republica Populară Romînă, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Comisiei Generale a Sindicatelor, prima centrală uni­tară din istoria mișcării sindicale din această țară. In cei 50 de ani care s-au scurs, oamenii muncii din Romînia au parcurs un drum glorios și au obținut victorii hotărîtoare. Anii grei ai dictaturii monarho-fasciste, ai dominației burghe­ziei, moșierilor și monopolurilor străine, au dispărut pentru totdea­una. Muncitorii romîni au lichidat pentru totdeauna exploatarea și încălcarea libertăților și drepturilor omului. Ei au devenit stăpîni în țara lor, ceea ce deschide mari și frumoase perspective poporului romîn. Federația Sindicală Mondială urează călduros sindicatelor și oa­menilor muncii din Republica Populară Romînă — participanți ac­tivi ai mișcării sindicale internaționale — noi și mari succese în mun­ca lor pașnică de construire a socialismului pentru ridicarea continuă a bunăstării poporului, pentru o viață din ce în ce mai fericită SECRETARIATUL FEDERAȚIEI SINDICALE MONDIALE Numirea noului ambasador al Republicii Populare Romîne în Republica Populară Albania Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, tov. Gheor­ghe Velcescu a fost numit ambasa­dor Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Romîne în Republica Populară Albania, în lo­cul tov. Nichifor Stere,care a pri­mit alte însărcinări. Tradiționala festivitate a deschiderii noului an universitar Sîmbătă 1 septembrie, în facultățile din Capitală și din întreaga țară, a început un nou an universitar. Dimineața, curtea și coridoarele Avioanele sunt pregătite. Misiu­nea de asemenea. Totuși, pînă la decolare, mai sînt cîteva minute. Ele nu sînt­­ irosite. O scurtă discu­ție, urm­înd itinerariul pe hartă, are o mare importanță pentru în­deplinirea misiunii. Ea ajută la întipărirea reperelor, la precizarea unor manevre etc. Discuții asemănătoare celei pe care o vedem în clișeu sînt de­ întîlnite. Ele exprimă, ca oricare altă fază a pregătirii misiunii, dorința arzătoare a pilo­ților de a înregistra noi și noi succese cu fieca­re misiune executată. (Foto: T. MACARSCHI Facultății de științe juridice din Ca­­pitală răsunau de glasurile voioase ale tinerilor. Alături de profesori, conferențiari și asistenți, sute de stu­­denți ai Universității „C. I. Parhon“ au venit la adunarea festivă- consa­­crata deschiderii noului an univer­sitar 1956-1957. Felicitând pe profesori și studenți cu prilejul deschiderii noului an de învățămînt, prof. univ. Nicolae Să­­lăgeanu, membru corespondent al Academiei R.P.R., rectorul Univer­sității „C. I. Parhon“, a vorbit des­pre dezvoltarea continuă a învăță­­mîntului superior, despre condițiile din ce în ce mai bune de viață studiu pe care le asigură studenților și partidul și guvernul. Salutul Comitetului Central al P.M.R. adresat Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la crearea Comisiei Gene­rale a Sindicatelor din Romînia, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Romîn adresează un călduros și tovărășesc salut Consiliului Central al Sindicatelor, activiștilor sindicali, tuturor membrilor sindi­catelor din Republica Populară Romînă, încă de la începutul existenței sale, mișcarea sindicală din țara noastră a avut un rol de seamă în lupta pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii, pentru pace, democrație și progres social. In anii de sciziune a mișcării sindicale s-a desfășurat neîncetat lupta pentru refacerea unității sindicale, s-au dus pe baza frontului unic numeroase acțiuni comune la care au luat parte nu numai mem­brii diferitelor organizații sindicale, dar și muncitori neorganizați în sindicate. Mai cu seamă în timpul războiului antisovietic s-au înmulțit acțiunile comune ale muncitorilor îndreptate împotriva mașinii de război hitleriste și dictaturii fasciste. După eliberarea patriei noastre a fost înfăptuită unitatea sindi­cală și clasa muncitoare s-a organizat în sindicate unice. Datorită aces­tui eveniment de importanță istorică în viața clasei muncitoare, sindi­catele din țara noastră au devenit o uriașă forță a vieții sociale, con­tribuind în mare măsură la succesul luptei maselor populare, conduse de partid, pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru instau­rarea și consolidarea regimului de democrație populară. Astăzi, sindicatele aduc un mare aport la înfăptuirea operei de construire a socialismului și de ridicare a nivelului de trai material și cultural al muncitorilor și funcționarilor. Ele reunesc în prezent aproape totalitatea muncitorilor și funcționarilor, dețin o largă rețea de insti­tuții cultural-educative, au la dispoziție mijloace materiale folosite în Interesul îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă, de trai, de odihnă și sănătate, de dezvoltare culturală a oamenilor muncii. C.C. al P.M.R. își exprimă convingerea fermă că sindicatele din țara noastră, folosind toate posibilitățile de care dispun, își vor spori și mai mult rolul lor în construcția economică și culturală și în opera de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră. C.C. al P.M.R. cheamă sindicatele să-și sporească eforturile în organizarea inițiativei creatoare a maselor muncitoare în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal pentru dezvoltarea industriei, pentru realizarea operei de transformare socialistă a agriculturii , să dezvolte întrecerea socialistă pentru creșterea producției și productivi­tății muncii, reducerea continuă a prețului de cost, îmbunătății­­ cali­tății produselor, să contribuie la descoperirea și valorificarea dense­lor rezerve interne ale întreprinderilor socialiste, la buna org­­azare a procesului de producție, să întărească disciplina muncii. Sindicatele au datoria să sprijine și să extindă prin toate mijloacele experiența înaintată a fruntașilor în producție, să dea un ajutor calificat colecti­velor rămase în urmă pentru a se ridica la nivelul celor fruntașe, să se ocupe îndeaproape de calificarea muncitorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor pentru însușirea și aplicarea tehnicii moderne și a tehnologiei înaintate în întreprinderi și uzine. Una din principalele sarcini ale sindicatelor este preocuparea per­manentă pentru cerințele și nevoile oamenilor muncii. Ele au datoria să vegheze la respectarea legislației muncitorești, la îndeplinirea pre­vederilor contractelor colective. Lucrînd mereu în mijlocul maselor de oameni ai muncii din industria grea, industria bunurilor de larg con­sum, din transporturi, S.M.T.-uri, gospodării de stat, comerț, coope­rație, instituții de stat, sindicatele trebuie să combată orice manifes­tare de birocratism în activitatea lor, să respecte cu strictețe democra­ția muncitorească. Sindicatele au datoria să desfășoare o largă muncă de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist, al internațio­nalismului proletar, al frăției între oamenii muncii de toate naționa­litățile , să lupte pentru lichidarea influențelor educației capitaliste îr­ conștiința oamenilor, să cultive atitudinea socialistă față de muncă și bunurile obștești și vigilența revoluționară față de dușmanii cuceriri­lor revoluționare ale poporului nostru, să răspîndească editura, știința­ și tehnica în rîndul celor ce muncesc. Călăuzite în întreaga lor activitate de nobilele idei ale internațio­nalismului proletar, sindicatele din țara noastră sînt chemate să întă­rească legăturile frățerii și schimbul de experiență cu sindicatele țări­lor socialiste, să-și lărgească legătura cu organizațiile sindicale din­ toate țările și să-și dea contribuția la înfăptuirea unității de aciune ai tuturor organizațiilor sindicale internaționale în vederea apărării inte­reselor maselor muncitoare, pentru libertăți democratice, pentru un trai mai bun, pentru pace. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn arează sin­dicatelor noi succese în munca și lupta lor, pentru victoria socialismu­lui în patria noastră, și făurirea unei vieți fericite și îndestulate pentru toți oamenii muncii din R.P.R. Trăiască glorioasa noastră clasă muncitoare ! Trăiască alianța frățească între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare ! Trăiască sindicatele din Republica Populară Romînă ! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN Deschiderea lucrărilor sesiunii științifice consacrate aniversarii a 50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romînia Sîmbătă după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capita­lă deschiderea lucrărilor sesiunii științifice organizată de Consiliul Central al Sindicatelor di­n R.P.R. și Institutul de istorie a partidu­lui de pe lîngă C.C. al P.M.R., con­sacrate aniversării a 50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindi­catelor din Romînia. In prezidiu au luat loc tovarășii : Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, Emil Bodnăraș, I. Chișinevschi, Mi­ron Constantinescu, Al. Moghioroș, L. Răutu, Șt. Voitec, J. Fazekaș, M. Mujic, P. Niculescu-Mizil, Gh. Stoica, Tereza Amzoiu, V. Anag­noste, Vasile Bîgu, M. Gh. Bujor, F. Bruder (Cluj), Traian Cercega (Reșița), Liuba Chișinevschi, Iacob Coțoveanu, Andrei Constantinescu, M. Dobrescu, D. Dragomir, Fr. Gembar (Oradea), N. Ghighici (Ti­mișoara), Maria Gurău, Andrei Hor­­­vat, L. Măglașu, Gh. Matei, C. Mă­­nescu (Ploești), I. Mirescu, N. Gh. Munteanu, St. Mihai, Ion Niculi (Iași), N. Petrovici, Mihail Roller, Al. Sencovici, I. Soos (Tg. Mureș), Anton Schmit, I. Turcu. La lucrările sesiunii iau parte ac­tiviști de partid, de stat și activiști sindicali, cercetători ai Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R. din București, Iași și Cluj, membri ai catedrelor de științe sociale din centrele universi­tare din țară, cercetători ai institu­telor de istorie ale Academiei R.P.R. din București, Iași și Cluj, cadre di­ (Continuare în pagina 3-a) Ogoarele patriei ne așteaptă! A­VÎN­T­U­R­I TINEREȘTI (Prin telefon de la trimisul nos­tru). — Militarii din unitate au aflat vestea care i-a mișcat, i-a entuzias­mat. Este vorba de chemarea unei organizații U.T.M. dintr-o unitate din garnizoana Cluj, care îndeamnă pe militarii ce vor fi lăsați la vatră să se îndrepte spre sectorul socialist al agriculturii. Au citit-o de-a fir-a păr cu toții, și utemiști, și neutemiști, au discu­tat între ei, apoi cu comuniștii, iar mai pe seară s-au­ adunat la sfat la toată regula să-și spună fiecare pă­rerea. Au ridicat mulți mîna de s-au înscris la cuvînt, apoi, pe rînd, au dat glas gîndurilor, planurilor și ho­­tărîrilor lor de viitor. M-am minu­nat de toate cîte am auzit­ aici. Aceasta are o explicație firească. En­tuziasmul, curajul și spiritul de sa­crificiu sînt caracteristice tineretulu nostru și, ori de cîte ori este nevoie, el se avîntă acolo unde este mai greu. Se apropie revederea Sergentul Arion Nicolae a ieșit în față cam emoționat. La primele cuvinte i-a dispărut însă emoția. Ceea ce vroia să spună își formulase în gînd, cu mult timp înainte de a­­ceastă adunare. — înainte de armată, tovarăși, am lucrat tot în agricultură, la g.a.s. „Trustul Orz“. Acolo m-am califi­cat ca mecanic de motoare de iriga­ție și tractorist. Cînd am început să învăț meseria nu prea mă gîn­­deam eu unde o să lucrez, la țară sau la­ oraș. Principalul era să lucrez la motoare, mai în armată am învățat să judec adînc lucrurile, să-mi dau seama unde trebuie pus acum, în pri­mul rînd, umărul cu toată nădejdea. Documentele celui de-al II-lea Con­gres al partidului au arătat că locul acesta este agricultura. Acolo deci ne cheamă poporul. Eu abia aștept să mă întorc la agricultură. Au vorbit și alți militari care au lucrat la S.M.T.-uri." Soldatul frun­taș Neacșu Isac a vorbit scurt și cu­prinzător. Nu-i place vorba lungă, Mai bine tace și face, — Eu am și scris la S.M.T. „Gura Ialomiței“, să mă aștepte negreșit. Vă mărturisesc că hotărîrea mea de a mă întoarce în agricultură a făcut „pui“. Am tot povestit prietenilor despre munca mea de la S.M.T. și, acum, cînd voi fi lăsat la vatră, nu am să mă întorc singur înapoi. Vom merge mai mulți Pe o nouă direcție Sergentul Mihai Ion nu a lucrat in agricultură. înainte de a veni în armată a fost strungar la uzinele „I. C. Frimu“ din Sinaia. De multe ori i-au scris tovarășii săi din uzină despre ce e nou pe acolo. Și tot de atîtea ori le-a răspuns și el că abia așteaptă să se întoarcă la ei. De cîtâ­­va vreme și a schimbat însă hotărî­­rea. Apucă pe o nouă direcție, spre agricultură, la o gospodărie agricolă de stat sau la un S.M.T. Și-a pus în gînd să le scrie din nou tovarășilor săi ultima hotărîre. Au să se supere? Nu crede aceasta. Poate cumva rude­lor să nu le pară bine că el se de­părtează de ele, dar o să le lămu­rească. Cît despre tovarășii din uzi­nă, e sigur că n-au să se supere. Ei înțeleg bine importanța dezvoltării agriculturii. Ea o să fie chiar mîndri că acolo unde este nevoie de mai multe eforturi lucrează și un tovarăș de-al lor. Eu­ sînt funcționar — a spus sergentul major Curt Seid Salib, dar am ajuns la concluzia că decît „șef de călimară“, mai bine într-o muncă direct­­ productivă.­­ Aceasta mi-o cere conștiința de atemist, de tip de colectivist. Sergentul Gh. Vișan a vorbit cu multă însuflețire. „Eu am plecat din agricultură și tot în agricultură mă întorc. Vreau însă să vă spun că și eu am schimbat direcția de atac — cum spunem noi, militarii, înainte de ar­mată am lucrat în gospodăria mea individuală. In armată, însă, m-am calificat conductor auto și lăsat la vatră mă voi îndrepta spre o gospo­dărie agricolă de stat sau un S.M.T." Din toată inima In adunarea celor care se vor în­drepta în agricultură au fost invi­tați și cîțiva activiști din acest sec­tor al economiei naționale. Au luat și ei cuvîntul și au vorbit cu aceeași căldură cu care s-au angajat militarii să vină alături de ei. Luînd cuvîntul, tovarășul Vladi­­­mirescu, directorul unei g.a.s. din apropiere, a spus : „Elanul vos­tru l-am cunoscut și în verile trecute, cînd militarii ne-au ajutat la strînsul recoltei. Nu mă îndoiesc că elanul acesta va spori alegîndu-vă ca loc de muncă sectorul socialist al agriculturii. Anul acesta se vor lăsa la vatră 6 muncitori din gospodăria noastră și, după cîte o mi-au scris, nici unul nu va fi lipsă la apel. Au înțeles că partidul îi cheamă la vechile lor posturi de luptă. Și el, ca și voi, răs­pund cu toată inima acestei che­muri “ ★ De la această adunare am plecat cu convingerea că de aici, din acea­stă unitate, vor porni spre noul front — ogoarele patriei — oameni de nă­dejde, oameni dintr-o bucată. Locotenent major. V. TEODORESCU

Next