Apărarea Patriei, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 232-255)

1956-10-03 / nr. 232

— Pentru patria noastra, Republica Populara Romîna / Citiți #­PARAREA PATRIEI s Ii Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R.­­Î8 -------------------------------------------------------------------------------- în­vățămînt 1 ANUL XII Nr. 232 (3152) Miercuri 3 octombrie 1956 4 PAGINI — 20 BANI PRIN ORAȘELE ȘI SATELE PATRIEI Utilaj perfecționat pentru întreprinderile miniere Uzina de utilaj minier din șanț execută Petro­nume­roase mașini minie­re, precum și re­parațiile necesare utilajului în exploatarea minelor din Valea Jiului. In acest scop ateliere­le uzinei de mașini miniere Petro­șani au fost dotate cu utilaj l­a mare randament și capacitate tehni­­că, putîndu-se executa cele mai complicate piese pentru mașinile din exploatările miniere. In ultimul tri­mestru, planul de reparații al utila­­jului minier a fost depășit de întrea­­ga uzină cu 25%. In clișeu : inginerul Miclea Ale­xandru, mentorii Heintz Ioan, Peter Ignat și electricianul Ludovic Purcan experimentînd un prototip la un banc de cărbune. (Foto : Agerpres). c La început de an școlar Ca la orice sărbătoare, și de data aceasta, întregul efectiv al școlii a fost adunat pe platou pentru deschi­derea festivă a noului an. După ce a primit raportul, șeful școlii trecut în revistă subunitățile de­­ elevi și ofițeri. Declarînd deschis noul an de învățămînt, șeful școlii a cerut întregului personal să-și des­fășoare activitatea în conformitate cu regulamentele noastre militare, să dea dovadă de voință și dragoste de muncă. Felicitînd pe elevi și ofițeri cu a­­ceastă ocazie, șeful școlii le-a urat succese noi în anul școlar ce ur­mează Locotenent major N. POPESCU Premierea festivă a celor mai buni seri dimineață, la Teatrul Arma­tei, sala din Calea 13 Septembrie, a avut loc festivitatea de premiere a formațiunilor artistice fruntașe pe armată în cadrul celui de al VlI-lea concurs al echipelor ostășești de artiști amatori. Festivitatea a început prin citi­­rea­ Ordinului Ministrului Forțelor Armate al R. R.P.R., dar cu acest prilej. După cum am anunțat încă în ziarul nostru de ieri, pe primele trei locuri s-au clasat, în ordine, echi­pele artistice conduse de : plutonier Catană l­r căpitan Teodoru C., și miciman Hudițeanu M.­in aplauzele entuziaste ale celor din sală, premiații și-au primit răsplata binemeritată pentru munca depusă. Tot cu această ocazie, Casa Centrală a Armatei a oferit o cupă și echi­pament sportiv colectivului acroba­tic din care face parte sergentul Voinea Ștefan, iar din partea colec­tivului redacțional al revistei „Via­ța Militară", grupa artistică condu­să de caporalul Georgescu V. a pri­mit o cupă transmisibilă. In încheierea festivității, gene­ralul maior Gh. V. Zaharia, locții­torul șefului D.S.P.A., a felicitat pe artiștii amatori premiați și a a­­dus mulțumiri unor militari care au contribuit la organizarea concursu­lui. Vorbitorul și-a exprimat convin­gerea că munca artistică din arma­tă va cunoaște în viitor un și mai mare avînt.­In cinstea finaliștilor, Ansamblul Armatei a dat un spectacol. Tot ieri, artiștii amatori au pre­zentat — în aceeași sală, în fața unui public numeros — un bogat program artistic cuprinzînd selec­­țiuni din spectacolele date în cadrul finalei. Un grup din echipa artistică clasată pe locul întîi, împreună cu premiile obținute. In mijloc, plutonierul Catană I., cu cupa transmisibilă a D.S.P.A. (Anul viitor, această cupă va reveni e­­chipei care va cuceri primul loc).­­Foto: T. MACARSCHIl Carotajul radioactiv se experimentează și in industria cărbunelui Carotajul radioactiv, care s-a a­­plicat pentru prima oară în țara noastră în industria petroliferă, a început de curînd să fie experimen­tat și în industria carboniferă. Primele experiențe se fac în ba­zinul carbonifer al­ Văii Jiului în găurile unor sonde de explorare pentru cărbuni. CENTRA „JVu LMINIfe Itinerar evocator în străvechiul Iași In această dimineață însorită, dar răcoroasă, un grup de militari — din care au făcut parte și ofițerii Pa­nait Ioan, Ionescu Stelian, plutonie­rul Herghelegiu Ioan și alții — a vizitat locurile culturale și istorice. Frumoasa grădină Copou cu bă­­trînul tei al lui Eminescu, maies­­tuoasa universitate ,,A. I. Cuza“ și biblioteca Centrală, pe care grupul le vizitase cu cîteva zile înainte, au lăsat tuturor impresii vii. Acum, itinerarul grupului înce­pea din fața Universității și avea să se termine pe strada Simion Bărnu­­țiu la nr. 4. Primul popas vizitatorii l-au făcut la biserica Golia cu tur­nul ei impunător. Din tîrgul Cucului au continuat drumul pe strada Sărăriei, azi Ingi­ner Ada Marinescu, unde, la numă­rul 24, privirile le-au fost atrase de inscripția săpată pe o piatră come­morativă „In martie 1921 a avut loc conferința grupurilor comuniste în vederea pregătirii congresului I al P.C.R. și afilierea lui la Internațio­nala a III-a comunistă...“ Această evocare a luptei comuniștilor le-a amintit vizitatorilor de luptători ca Ivănuș, Leonte Filipescu, Alecu Con­­stantinescu și alții. Pe strada Simion Bărnuțiu la nr. 4 au văzut „bojdeuca" lui Crean­gă. O casă joasă, în­ fundul unei curți, cu două camere, un antreu și un cerdac. Aceasta este casa-muzeu unde și-a petrecut ultimii ani ai vie­ții creatorul povestirilor și aminti­rilor din copilărie care incintă ge­nerație după generație. Semn al stimei și respectului față de cel care a fost Nică, nepotul lui David Creangă din Pipirig, stau cu­vintele pline de elogii scrise de su­tele de vizitatori în cartea de im­presii. Căpitan C. STAN­ESC­U Căpitanul Manta a scris părinților.. Ca de obicei, factorul poștal a a­­vut grijă să bată la poarta lui moș Ion și să-l anunțe : „Vezi nea Ioane, că iar ți-a scris feciorul". Iar el, alergă la nevastă, deschise plicul și începu să citească. Iată ce i-a scris în ultima scrisoare ofițerul Manta tatălui său : „Au trecut aproape două săptămini de cînd nu am dat nici un semn de viață. Și asta nu din neglijență. Am fost foarte ocupat. Vorba aceea, și la noi in aruntă ..toamna ce numără bobocii Acum sunt mai liber și te înștiințez și pe dumneata Că eu sunt sănătos și cu milităria o duc destul de bine. Din scrisorile primite de la ceilalți am aflat, de asemenea, că și ei se simt bine. Cum stai cu munca timpului ? Sunt sigur însă că o să te achiți de o­­bligațiile ce le ai față de stat și vei preda la timp cotele la colectare. In fiecare an ai fost printre primii care s-au achitat de această obligație pa­triotică, ceea ce mă face să cred că nici în acest an nu ai să rămîi în urmă. Dumneata știi doar destul de bine că dînd cotele la timp oamenii muncii și noi, cei din armată, avem ce ne trebuie. Și apoi mai știi că și statul caută să vă răsplătească prin aceea că vă trimite prin cooperative mărfurile de care aveți nevoie. Nu ar fi rău dacă ai mai sta de vorbă și cu alți oameni din comună și le-ai spune și lor să facă la fel. Indeam [UNK]­nă-i cu vorba, dar mai ales cu fapta. Cînd am fost ultima dată acasă, am discutat împreună și despre into­­vărășiri agricole, despre­ gospodării a­­gri­cole colective, îmi spuneai atunci că sunteți pe cale de a înfiripa in sat o întovărășire. Eu, insă nu mai știu ce ați făcut. Dacă totuși până acum nu ați realizat nimic, la dumneata inițiativa. Ești mai în vârstă, dar ai încă multă putere de muncă, înfiin­țați un comitet de inițiativă și pu­neți bazele unei întovărăși Veți ve­dea că și munca vă va fi mai ușoa­ră și mai spornică. Aștept să aud vești bune de la dumneata Cu drag, Ioniță In Editura de Stat pentru literatură politică a apărut sub îngrijirea Institutului de istorie a partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. Zece ani de la conferința­ națională a P.C.R. < 1945-1955 ) (Referate prezentate la sesiunea­ științifică din 8 —10 decembrie­­ 1955) ( Cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale R. P. R. * * Distinși cu diploma de onoare a C. C. al U. T. M. Cu prilejul zilei de 2 Octombrie, Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, Comitetul Central al U.T.M. a acordat Diploma de o­­noare a C. C. al U. T. M. următo­rilor militari : căpitan lanilete C. Au­rel, căpitan Pascale C. Anton, căpi­tan Apachiței Gheorghe, căpitan Szabo I. Ladislau, locotenent major Fălcoiu Dumitru, locotenent major Danifeld I. Gheorghe, locotenent major Piroiu V. C-tin, locotenent major Topliceanu C-tin, locotenent major Ionică Gh. C-tin, locotenent major Văcărescu I. Mihai, locotenent major Drăgan D. Nicolae, locotenent major Truță I. Ioan, locotenent ma­jor Poleacu Ioan, locotenent major Dumitrescu N. Gheorghe, locotenent major Lutae A. Traian, locotenent major Toma I. Constantin, locotenent major Chircu V. Vasile, locotenent major Abrudan D. Ioan, major Burghelea Cornel, major Bod­olan C. C-tin, maior Pîrvulescu A. Dan locotenent locotenent locotenent locotenent major Dubță Ernest, locotenent ma­jor Petrișor Emanoil, locotenent Do­bre I. Nicolae, locotenent Vasile A. Gheorghe, locotenent Licu Nicolae, locotenent Sandu I. Iordan, locote­nent Tichie Gh. Gheorghe, subloco­tenent Somăcescu Iulian, elev Geauș D. Mihai, elev Zinca Gh. Vasile, elev F­ lecheș Gh. Gheorghe, sergent ma­jor Banu N. Ioan, sergent major Popa D. Dumitru, sergent major Cimpoiești V. Viorel, sergent Pop S. Teodor, sergent Surdu I. Nicolae, sergent Stroe Constantin, sergent Stoica C. Nicolae, sergent Mocanu N. Tănase, sergent Izdrăilă I. Ion, caporal Nicolae Vasile, caporal Be­­dea S. Roman, caporal Moise I. Gheorghe, soldat fruntaș Serbină Ștefan, soldat fruntaș Gheorghe E. Nicolae, soldatul fruntaș Curescu Constantin, soldat fruntaș Dode I. Mărini, soldat fruntaș Ungureanu V. Șerban, soldat fruntaș Ciobotaru Sebastian, soldat Popov Radevoi. Au fost expuse machetele Monumentului ostașului romîn căzut în războiul pentru eliberarea patriei Ministerul Culturii, Ministerul Forțelor Armate ale R.P.R. și Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de monument al ostașului romîn căzut în războiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. sv.r.TP^ș­i f. ridicat sk. din fața Academiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Lucrările au fost expuse și asupra lor s-au organizat discuții cu sculptori, arhi­tecți, militari. Juriul concursului a acordat două pre­mii II : sculptoriței Zoe Băicoianu și sculptorilor Ion Dămăceanu și Marius Butunoiu împreună cu colecti­vele lor de arhitecți. Premiul III au obținut lucrările sculptorului T. N. Ionescu și sculptoriței Iulia Onilă. De asemenea au mai fost acordate I0­ mențiuni. Ar­tiștii plastici care au obținut premiile II și III au primit comanda monumentului, termenul de predare a lucrărilor stabilindu-se pentru 1 octombrie 1956, cînd s-a încheiat și faza a II-a a concursului. Artiștii participanți la concurs s-au străduit să redea în acest monument înaltele însușiri ale ostașului ro­mân care a înscris pagini de glorie în lupta pentru eliberarea țării, în ultimul război mondial. Cu prilejul zilei de 2 Octombrie — Ziua Forțelor Armate ale R. P. R. — statuile principale executate în gips alb, machetele de ansamblu, reliefurile și grupurile sculp­turale au fost expuse pentru juriu și public în pavi­lioanele A și B din Parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin“ Cea mai bună dintre lucrări va fi aleasă pentru a fi turnată în bronz și ridicată apoi pe platoul din fața Academiei Militare. (Agerpres). TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Francez Tovarășului JACQUES DUCLOS Iubite tovarășe Duclos. Cu prilejul celei de a 60-a aniversări a zilei dv. de naștere, Co­mitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn vă trimite dv., luptă­tor dîrz pentru cauza clasei muncitoare și a poporului francez, calde fe­licitări și urări de sănătate. Vă urăm, iubite tovarășe Duclos, ani malți de activitate rodnică și noi succese în munca dv. pentru fericirea poporului francez, pentru pace și colaborare între popoare COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIh Vizita delegației R.P.R., condusă de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, în R.P.D. Coreeană Răspunzînd invitației guvernului R.P.D. Coreene, la 2 octombrie a sosit la Phenian, într-o vizită prie­tenească, delegația Republicii Popu­lare Romîne, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim se­cretar al C. C. al Partidului Mun­citoresc Romîn, membru al Prezi­diului Marii Adunări Naționale a R.P.R. Din delegație fac parte to­varășii Alexandru Moghioroș, prim vicepreședinte al Consiliu ui de Mi­niștri al R. P. R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R.., Vladimir Gheor­­ghiu, secretar al C.C. al P.M.R., și Anton Tatu Jianu, ambasadorul R.P.R. în R.P.D. Coreeană. Pe aeroport, delegația a fost în­tîmpinată de Kim Ir Sen, Kim Du Bon și de alți conducători ai Par­tidului Muncii din Coreea și ai gu­vernului R.P.D. Coreene, precum și de reprezentanți ai vieții publice. Pe străzile orașului, reprezen­tanții poporului romîn au fost în­­tîmpinați de mii de locuitori. In piața centrală din Phenian a avut loc un miting în cadrul că­ruia tovarășii Kim Ir Sen și Gheor­ghe Gheorghiu-Dej au rostit cuvîn­­tări. Adunări festive ale marinarilor (Prin telefon de la corespondentul „Apărării Patriei“) Pe toate navele militare ale For­țelor Maritime acostate în portul Constanța au avut loc în seara zilei de 1 octombrie adunări festive în­chinate zilei de 2 Octombrie, sărbă­toarea Armatei noastre Populare. La clubul de pe nava ,,N, unde a avut loc adunarea festivă închina­tă zilei de 2 Octombrie, comandan­tul, locotenent major Nan Pompiliu, a vorbit echipajului său despre drumul străbătut de Armata noastră Popu­lară, scutul de apărare a patriei so­cialiste. Seara, delegații navelor de luptă au participat la adunarea festivă a Forțelor Maritime Militare unde a vorbit contraamiralul Simion Tu­dor despre sărbătoarea Armatei Populare. A urmat un program ar­tistic, la care și-au dat concursul membrii echipei­ artistice a For­țelor Maritime Mi­litare, UNA DIN Grupul central al proiectului pentru monument de Căpitan I. DAMACEANU CEL DE AL VII-LEA CONCURS PE ARMATĂ AL ECHIPELOR ARTISTICE OSTĂȘEȘTI înalta prețuire Cu prilejul încheierii concursului echipelor artistice ostășești. Mini­strul Forțelor Armate ale R.P.R. a dat un ordin prin care apreciază că concursul din acest an a fost bine organizat și a antrenat un număr mare de artiști amatori. In prezent, în armată își desfășoară activitatea 700 grupe artistice și un mare număr de echipe artistice. Programele lor sint mai strîns legate de problemele actuale ale politicii partidului și guvernului nostru, de sarcinile concrete ce stau în fața unităților, contribuind la educarea și mobilizarea efectivelor. Ministrul Forțelor noastre Armate aduce mulțumiri comandantului Regiunii a III-a Militare, general-locotenent Floca Arhip, și membrului militar în consiliul militar, colonel Vasile Petruț, pentru atenția deose­bită pe care au acordat-o organizării concursului și pentru modul cum au îndrumat activitatea artistică de masă. De asemenea, Ministrul Forțelor Armate citează prin Ordin pe Armată pe ofițerii : Coman I., Zdrențiu A., Ivan I., Niță A., Osiceanu C., Păun G. C., Ghinescu E., Tiron E., Teodoru C., Nicolau Gh., Kiss J. L., Dobre T., Babeș C., pe plutonierii Catană I. și Scerbina I., precum și pe micimanul Hudițeanu M. Prin același ordin sunt felicitați toți participanții la finala pe arma­­tă, aducîndu-se mulțumiri pentru rezultatele obținute echipelor premiate și tuturor sergenților reangajați din muzicile militare, care au contribuit la buna desfășurare a concursului. Cu mare bucurie și însuflețire a fost primit Ordinul Ministrului Forțelor Armate ale R.P.R. de către cei prezenți la festivitatea de marți dimineața. Ei, precum și întreaga noastră armată, văd în acest Ordin o înaltă prețuire a muncii conștiincioase a activiștilor pe tărîm cultural­­artistic. Ei sunt, odată mai mult, hotărâți să îndeplinească întocmai Direc­tiva pentru îmbunătățirea muncii culturale de masă din armată. Angajamentul celor care conduc munca politico-culturală din unități și al participanților la finala concursului din acest an a răsunat limpede prin cuvintele rostite la festivitate de locotenent colonel Coman I., care a asigurat conducerea armatei că lucrătorii politici și activiștii culturali din armată își vor intensifica și îmbunătăți necontenit munca, conștienți că ea contribuie la educarea militarilor, la întărirea Armatei noastre Populare. Plenara Consiliului General A.RL.U.S. a adoptat Planul de sărbătorire a Lunii prieteniei romîno-sovietice Nasta, acad. M. Roller, prof. univ. N. Salogeanu, dr. I. Bogdan, N. Popescu-Doreanu, Eduard Mezin­­cescu, prof. univ. M. Ghelmegeanu, Eugen Rodan, prof. univ. Gheorghiu, general locotenent Traian în rezervă Ilie Crețulescu, C­­h­ivescu-Bălăceanu, prof. univ. Paras­ N. Pascu, Cicerone Theodorescu, șef rabinul Mozes Rosen, Maria Fi­­lotti, Ion Dacian și alți membri ai Consiliului General ARLUS. A fost de față I. S. Ilin, secre­tar al Ambasadei Uniunii Sovietice la București. Ședința a fost prezidată de acad. prof. dr. C. I. Parhon, președintele ARLUS-ului. Tov. Ion Moraru, secretar adjunct al Consiliului General ARLUS, a pre­zentat o­ informare asupra desfășu­rării Decadei artei și literaturii u­­crainene, care a avut loc în țara noastră între 27 august și 5 sep­tembrie, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea marelui scrii­tor revoluționar ucrainean Ivan Franko. Tov. C. Paraschivescu-Bălăceanu, conducătorul delegației ARLUS care, la invitația VORS-ului, a vizitat U­­niunea Sovietică cu prilejul zilei de 23 August, a făcut o dare de seamă asupra activității delegației ARLUS în U.R.S.S. Conducătorul delegație ARLUS a relatat despre bogatele­­ variatele manifestări prin care po­porul sovietic a sărbătorit ziua eli­berării Romîniei de sub jugul fascist in continuare, tov. Eugen Rodan secretar al Consiliului General ARLUS, a expus proiectul de plan pentru sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice în 1956. La sfîrșit, Consiliul General a adoptat în unanimitate planul săr­bătoririi Lunii prieteniei romîno­­sovietice din acest an. Marți a avut loc la sediul Consiliului General ARLUS ședință plenară a Consiliului Ge­­­neral ARLUS.. Au participat tova­rășii : Miron Constantinescu, Gheor­ghe Hossu, acad. prof. dr. Constan­tin I. Parhon, acad. prof. Săvulescu, Constanța Crăciun, Traian Ion Pas, Ofelia Manole, acad. Marius Vernisajul expoziției „Aspecte din activitatea și viața ostașilor noștri“ Ieri la ora 12 a avut loc la sala de expoziții a Casei Centrale a Ar­matei din­ bd. 6 Martie deschiderea intr-un cadru festiv a expoziției „As­pecte din activitatea și viața ostașilor noștri". OAMENI ȘI FAPTE DE PE AERODROM ECHIPAJUL ȘI-A ÎNDEPLINIT MISIUNEA De aproape o oră, avionul se află în zbor, înfruntînd petecele de nori ce plutesc în dezordine între cer și pămint. Tehnicul de bord Preda Mihai, in timp ce reduce ușor o manetă de gaze, ascultă cu atenție bătaia uniformă a celor două motoare. La posturile de pilo­­taj, căpitanul Toma Viorel, coman­­dantul aeronavei, un tînăr înalt și drept ca un brad, cu fața măslinie și ochi sfredelitori, privește cu atenție la modul cum secundul său, pilotul Budeanu Gheorghe, conduce avionul. Sunt prieteni și se cunosc foarte bine de aproape șapte ani. Aici, în fața tabloului de bord, fie­­care dintre ei își înțelege foarte bi­ne misiunea; unul pe cea de șef, răs­punzător de viața aeronavei și a întregului echipaj, iar celălalt pe cea de secund, misiune nu mai pu­țin importantă decît a primului. Pilot cu o înaltă calificare pro­fesională, având un mare număr de misiuni de răspundere la ac­tiv, zburând multe sute de mii de kilometri, în condiții meteorologi­ce uneori deosebit de grele, că­pitanul Toma Viorel se bucură de un binemeritat prestigiu în rân­­durile tovarășilor săi, fiind foar­te prețuit atit pentru măiestria dovedită in arta pilotajului, cit și pentru modestia și bogăția lui sufletească. Așa se și explică faptul că echipajele se întrec in a-l avea comandant de aeronavă. ...Radiotelegrafistul de bord, plutonierul Lefter Nicolae, după ce a recepționat o comunicare de la aerodromul pe care avionul ur­mează să aterizeze, raportează scurt : — Tovarășe căpitan, de la de­­stinați­e ni se comunică: plafon 50 m., vizibilitate sub 500 m., ae­rodromul complet acoperit. După cîteva clipe de gîndire, că­pitanul Toma răspunde răspicat, cu accent ardelenesc în vorbirea lui domoală și puțin nazală . Nu, las, că nu-i nici un băț. Spunn-le că merem la ateri­zare. Ințelesu-m-ai? Liniștea se așterne în cabina de­­ comandă. Piloții privesc indica­­țiile aparatelor de navigație­ aeria­nă, în timp ce avionul este în­­văluit de nori. Tehnicul de bord îi controlează funcționarea motoare­lor. Fără să mai aștepte ordinul, navigatorul, căpitanul Sisoe loan, calculează și raportează comandan­tului poziția exactă a aeronavei. La un moment dat, acul indica­tor al radiocompasului face cale întoarsă, indicînd trecerea la ver­ticala stației. Cu o precizie de cea­sornic, piloții înscriu avionul în schema de spargere. Dincolo de geam nu se vede nimic. Plnă la ateri­zare au mai rămas 50 m. Stratul de ceață se rarefiază și avionul iese, în sfîrșit, la lumină. In față se întinde, ca un ostrov în mijlo­cul mării, fîșia albă a aerodromu­lui, peste care valurile ceții se rostogolesc fără noimă. Roțile des­prinse din culcușul lor sărută „uns“ tabla de șah a pistei. Echi­pajul și-a îndeplinit cu curaj misiu­­nea, învingind vitregia timpului nefavorabil. Organizarea și controlul asigură succesul în muncă Ziua de asistență tehnică încă nu începuse. Cu toate acestea, ofițe­­rul tehnic de patrulă Zavate Ni­colae era foarte preocupat. Aici erau necesare tuburile de aer, din­­colo cricurile, la cel de-al treilea avion trebuiau cîteva piese de schimb. Cu alte cuvinte, tehnicia­nul nostru se îngrijea de procurarea și asigurarea cu materiale tehnice necesare subordonaților săi. Ar fi putut face acest lucru dînd ordine și așteptînd executarea lor, dar lui nu-i stă în fire să aștepte. Prin exemplul său, el a cultivat pe subordonați dragostea față de a­­vioane și a insuflat o exigențe deosebită la controlul tehnic re­gulamentar. Iată­ l oprit la avio­nul reactiv de dublă comandă — avionul cel mai solicitat de altfel la zbor, împreună cu tehnicul de avion, el controlează cu meticulo­ Zitate trenul de aterizare. Pentru aceasta, avionul a fost urcat pe cricuri.­­ Jocul longitudinal al jambe­lor e normal, dar cel transversal e puțin cam mare. Trebuie contro­lat și reglat, precizează ofițerul Zavate subordonaților săi. Cu aceeași atenție controlează la alt avion demierul și dispozitivul de aducere pe direcție al jambei din față. ■— Cauciucul trebuie schimbat, tovarășe­­ hotărăște Zavate, con­­trolînd triciclul. — Eu cred că se mai poate to­­tuși ateriza cu el așa — răspunde tehnicul de avion. — Am spus, îl schimbați chiar acum, tovarășe locotenent ! Alt­fel, la o aterizare pe „3 ■ puncte“ sau la o frînare bruscă, poate să se spargă și să dea naștere la un eveniment de zbor. Voi veni pe­­ste două ore să controlez ! — Am înțelesf! răspunde tehni­cul de avion. Se oprește apoi la avionul de vînătoare nr. 15. Controlînd cu atenție partea din spate a fusela­­jului, descoperă la terminarea a­­jutajului reactiv o porțiune de în­­veliș topită. Incruntînd sprînce­­nele, rostește dojenitor : —■ Aici s-a topit din cauză că ați pornit motorul cu capa­cul la difuzor pus. Avionul se o­­prește de la zbor și intră în control și reparație . Aportul lor e foarte prețios Avionul a intrat in revizia care se efectuează după 50 ore de funcționare. Ofițerul Ciocoiu Ma­rin controlează îndeaproape corec­­titudinea operațiilor pe care le execută tehnicienii și specialiștii inferiori din grupele de lucrări regulamentare. In față, la triciclul avionului, sergenții Neguț Ioan și Slătinea­­nu Ioan, maiștri mecanici, montea­ză cu multă grijă și atenție ci­lindrul cu arcuri al trenului de aterizare. Piesa grea și volumi­noasă este fixată cu grijă în lo­cașul ei, după care i se face ve­rificarea funcționării. In timp, caporalul Mihai Andrei acest­a a­­lătură praful și impuritățile depuse pe piesele ce culisează în timpul deplasării avionului. După aceea cei trei specialiști inferiori ajută cu multă indeminare la montarea capetelor motoarelor, la schimba­­rea cauciucurilor, la verifica­rea comenzilor și la alimentarea avionului cu combustibil, lubri­­fiant, aer, oxigen etc. Atona cu care acești specialiști inferiori se străduiesc să efectue­ze o revizie de bună calitate dove­­dește dragostea lor față de muncă și față de avioane. Aportul lor e deosebit de prețios și se cuvine a fi scos în evidență. Căpitan I. CLENCIL

Next