Apărarea Patriei, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 282-306)
1956-12-01 / nr. 282
Se îndrumăm tinerii ofițeri pe calea către succes! Care ofițer nu-și amintește oare eu emoție de drumul începutului ? Printre amintirile sale cele mai dragi se înscrie, desigur, și ziua cînd a pășit în unitatea la care a fost repartizat după ani de învățătură sîrguincioasă, după absolvirea școlii militare. De cîte ori, stînd în clasă, în banca lui, viitorul comandant nu se gîndește la ziua cînd va fi prezentat subunității pe care o va comanda, pe care o va conduce pe calea succesului ! Și, întotdeauna, aceste visuri însuflețesc pe elev în muncă, îi sporesc dorința de a se pregăti cît mai bine pentru noua sa funcție. An de an, noi promoții de ofițeri vin să întărească instructori și de lucrători corpul de politici din Armata noastră Populară. Pregătirea tot mai temeinică pe care tinerii ofițeri o primesc în școlile militare se oglindește în rezultatele importante ce se obțin pe linia creșterii forței combative a subunităților și unităților de toate armele. Comandanții cu practică mai îndelungată în munca de instrucție și educație a trupelor primesc cu bucurie pe tinerii ofițeri în mijlocul lor, considerîndu-i ca ajutoare de preț în rezolvarea sarcinilor tot mai grele pe care partidul și guvernul, conducerea superioară a armatei, le pun în fața soldaților, sergenților și ofițerilor. Intrarea noilor promoții de ofițeri în rîndurile unităților constituie un eveniment de seamă. Tinerii ofițeri aduc cu ei hotărîre, entuziasm, gînduri frumoase, dorința fierbinte de a izbuti cu orice preț în îndeplinirea nobilei lor misiuni. Ți-e mai mare dragul să-i vezi avîntîndu-Se tinerește la muncă, hotărîți, să dovedească în cel mai scurt timp că în școlile pe care le-au absolvit au dobîndit o calificare superioară. Sînt multe exemple de tineri ofițeri care, doar la cîteva luni după preluarea comenzii, reușesc să obțină rezultate frumoase în instruirea și educarea subordonaților. N-a trecut multă vreme de cînd ofițerul Andrei Gh. a fost numit în funcția de comandant al unei subunități de artilerie și, cu toate acestea, numele său a devenit popular în întregul regiment. In numai cîteva luni, el a reușit să-și situeze subunitatea printre cele mai bine -pregătite din regiment. La baza succesului obținut de tîrnărul ofițer stau, fără îndoială, pregătirea pe care a primit-o în școala militară, dragostea pentru arma și specialitatea sa, dragostea pentru oamenii încredințați lui spre instruire și educare, spiritul său organizatoric,, precum și ajutorul calificat și permanent pe care-l primește din partea ofițerilor din promoțiile mai vechi. Cu toate laudele ce i se aduc, ofițerul Andrei Gh. își păstrează modestia nealterată, dovedind mereu o atitudine de om matur, la înălțimea profesiei pe care și-a ales-o. Ca ofițerul Andrei Gh. sînt încă mulți alții în Armata noastră Populară. Acest fapt nu poate decît să umple de bucurie inimile profesorilor din școlile noastre militare. Ei sînt mîndri văzînd că din mijlocul elevilor pe care i-au pregătit se ridică mereu instructori și educatori de valoare, elemente de bază ale Armatei noastre Populare. Să înconjurăm cu drag pe tinerii ofițeri, să le acordăm toată atenția. Tînărul ofițer trebuie să simtă grija părintească a comandantului și a celorlalți ofițeri din regiment. Se știe că, la orice început de drum, omul trăiește un sentiment de emoție, de preocupare și îngrijorare. Sînt destule cazuri cînd entuziasmul tînărului piere în fața greutăților neașteptate pe care le întîmpină. Acest lucru neplăcut nu se va petrece însă cînd tînărul ofițer va porni la muncă avînd sprijinul valoros al celor care au căpătat deprinderea de a se descurca cu ușurință în situațiile grele. Sfaturile prețioase pe care le primesc din partea comandanților la început de drum au darul să mobilizeze în muncă pe tinerii ofițeri, să le sporească încrederea în forțele lor. Din păcate mai sînt cazuri cînd tinerii ofițeri nu se bucură de atenția cuvenită din partea comandanților. Anul trecut, de pildă, însăși sosirea tinerilor ofițeri în unitatea de infanterie în care muncea ofițerul C. Gheorghe a fost tratată ca un fapt oarecare. Chiar în ziua în care s-au prezentat în regiment, tinerii ofițeri au fost trimiși în aplicație în ținută de oraș. Nimeni nu i-a întrebat de unde vin, cine sînt, ce probleme urgente au de rezolvat. Nici măcar n-au fost prezentați în mod organizat celorlalți comandanți și lucrători politici din unitate. Pentru a-și putea concentra eforturile de la bun început spre îndeplinirea cu succes a îndatoririlor lor de comandanți sau de lucrători politici, tinerii ofițeri trebuie ajutați să-și rezolve cît mai repede unele probleme de ordin gospodăresc. Mulți dintre tinerii ofițeri sînt căsătoriți. Mutarea lor într-o nouă garnizoană impune rezolvarea unor nevoi importante, cum sînt : locuința, asigurarea hranei, aprovizionarea cu lemne și alimente etc. Multă vreme, tinerii ofițeri repartizați la unitatea de mai sus au avut de suferit de pe urma nepăsării comandantului față de nevoile lor personale. Unii dintre ei s-au descurajat. Astfel își închipuiau începutul, alte visuri și-au făurit în legătură cu viața și activitatea lor de comandanți. Și nu e de mirare că printre acești tineri s-au găsit unii care au înaintat chiar rapoarte de mutare în altă garnizoană. Comandantul sa grăbit să-i trateze drept „văicăriști“, lipsiți de orizont politic. Criticat cu asprime pentru dezinteresul condamnabil pe care l-a manifestat o bună bucată de vreme față de noile cadre repartizate în regimentul său, comandantul a sfîrșit prin a trece la măsuri concrete de îndreptare a greșelilor pe care le-a săvîrșit față de elementele tinere cu care a fost întărită unitatea să evităm astfel de situații neplăcute. Ocupîndu-ne cu grijă de rezolvarea nevoilor gospodărești ale tinerilor ofițeri, să ne concentrăm eforturile în direcția ajutorării lor în muncă. Organizațiile de partid și cele atemiste sînt datoare să acorde tinerilor ofițeri tot sprijinul de care au nevoie, să-i călăuzească cu grijă pe drumul începutului, să le insufle voință și dîrzenie în învingerea greutăților inerente serviciului militar. Oricîte cunoștințe au dobîndit tinerii ofițeri în școlile militare, totuși la început n-au suficientă experiență în conducerea practică a subunităților. Controlîndu-i zilnic în muncă, dîndu-le îndrumările necesare ori de cîte ori se găsesc în fața unor greutăți pe care nu știu cum să le rezolve, îi ajutăm pe tinerii ofițeri să obțină primele succese, să-și păstreze însuflețirea și voioșia cu care au pășit în cazarmă. Ofițerilor tineri trebuie să li se atragă atenția asupra necesității de a-și păstra neștirbită autoritatea în fața subordonaților, de a pretinde soldaților să respecte cu sfințenie ordinea interioară din subunități, programul de instrucție și educație, cerințele jurămîntului și ale disciplinei militare. Luînd aceste măsuri, respectînd cu strictețe îndrumările competente ale comandanților, tinerii ofițeri vor reuși să-și îndeplinească în mod exemplar îndatoririle de serviciu. Mai mult decît atît, ei trebuia să fie convinși că numai continuînd să studieze, să-și îmbogățească cunoștințele militare și politice, că numai studiind și însușindu-și cît mai mult din experiența pozitivă a comandanților fruntași din armata noastră, vor reuși să facă față sarcinilor tot mai grele pe care le vor primi în fiecare nou an de instrucție. Puține șanse de reușită are tînărul ofițer care neglijează pregătirea sa, care manifestă dezinteres față de necesitatea de a-și îmbogăți mereu cultura generală, cunoștințele tehnice și de specialitate. Comandanții au datoria de a organiza și îndruma cu seriozitate studiul tinerilor ofițeri. Procedînd în felul acesta, ei contribuie în mod direct la îndeplinirea sarcinilor de pregătire de luptă și politică ale unității. Ne aflăm la începutul unei noi perioade de instrucție. Ca și tinerii ofițeri, recruții se află și ei la început de drum. Este o datorie de onoare a tinerilor ofițeri de a ajuta recruții să progreseze repede în formarea lor ca luptători de tip nou. Conducerea superioară a armatei se bizuie din plin pe forța și capacitatea tinerilor ofițeri, pe puterea lor de muncă și de creație, pe forța și patriotismul nesecat al comuniștilor și utemiștilor, al elementelor înaintate din rîndul instructorilor și al educatorilor. Să fim vrednici de încrederea cu care sîntem înconjurați, să dovedim prin fapte concrete că sîntem demni de haina de ofițer, de gradul pe care-1 purtăm pe umeri, de funcția ce ni s-a încredințat! Clipe de neuitat De la primirea drapelului de luptă și pînă în prezent multe succese au îmbogățit tradițiile frumoase ale unității noastre și nu puțini militari fruntași au avut cinstea să poarte acest drapel sau să fie fotografiați în fața lui. La adunarea de astăzi, drapelul îl poartă locotenentul major Călin Nicolae, cunoscut ca un destoinic ofițer, bun pilot și vrednic instructor de zbor. Se dă citire ordinului de front, prin care sînt evidențiați militarii care au obținut rezultatele cele mai bune la zbor, în asigurarea tehnico-materială a zborului și la învățămînt. Cei mai buni vor fi fotografiați în fața drapelului desfășurat. Auzindu-și numele, elevul sergent Badileanu Ioan se îndreaptă spre mijlocul platoului. Este felicitat de comandanți, apoi fotografiat în fața drapelului. Timpul în care s-au petrecut toate acestea a fost relativ scurt; totuși, prin fața elevului Badileanu s-au perindat multe din clipele frumoase petrecute în mijlocul tovarășilor săi în acest an de viață și activitate. Gîndurile se grupează în jurul primului zbor în simplă comandă; își amintește apoi de ziua în care a fost avansat la gradul de elev sergent, de ziua în care a primit funcția de ajutor al comandantului de escadrilă și de alte multe zile de neuitat. Acum, la terminarea anului de pregătire de luptă și politică, la examenul de promovare în anul următor, elevul sergent Badileanu Ioan a primit calificativul „foarte bine" la toate disciplinele. Sînt apoi fotografiați în fața drapelului desfășurat elevul sergent Filip Ioan, de asemenea fruntaș la învățătură, disciplină și zbor, și soldații fruntași Pereny Alexandru și Giuran Victor, foarte buni mecanici de avion, care și-au adus din plin contribuția la bunele rezultate obținute de elevi la pregătirea de zbor. Solemnitatea s-a terminat. Impresiile acestui eveniment vor dăinui încă mult, iar pentru cei, care au stat cîteva clipe lîngă drapelul de luptă, ele vor rămîne neșterse. Locotenent major A. MIERLUȘCA BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ Pentru patria noastră, Republica Populara Röshlät %APARAREA PATRIEI : Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Sîmbătă 1 decembrie 1956 4 PAGINI — 20 BANI culturală ANUL XII Nr. 282 (3202) DECRET cu privire la fixarea datei alegerii deputaților în Marea Adunare Națională și pentru stabilirea numărului și delimitarea circumscripțiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne a expirat la data de 30 noiembrie 1956 și că potrivit art. 39 din Constituție, în termen de cel mult trei luni de la expirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Naționale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Națională: Ținînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională a R.P.R. potrivit cărora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puțin două luni înainte de ziua alegerilor . Avînd în vedere totodată și faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională a R.P.R., numărul și delimitarea circumscripțiilor electorale se stabilesc de către Prezidiul Marii Adunări Naționale odată cu fixarea datei alegerilor . Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne decretează : Art. 1. — Data alegerii deputaților în Marea Adunare Națională se stabilește pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul și delimitarea circumscripțiilor electorale pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională sînt cele stabilite în tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Delimitarea circumscripțiilor electorale este stabilită în anexa Decretului nr. 638. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA București la 1 decembrie 1956 Potrivit art. 39 din Constituția Republicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne prin Decretul nr. 638 a stabilit pentru Locțiitorul Secretarului Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE MARUSI alegerile de deputați în Marea Adunare Națională ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripții electorale, repartizate pe regiuni după cum urmează : Bacău 24 circumscripții electorale Baia-Mare 18 .» " București 39 tt it Cluj 31 ft it Constanța 16 ft tt Craiova 38 it tt Galați 26 it tt Hunedoara 14 M It It Iași 23 ' >* tt tt Oradea 21 ft tt ft Pitești 28 i* 19 tt Ploești 34 it I .91 Stalin 23 it It It Suceava 23 it It tt Timișoara 30 ft N > » Autonomă Maghiară 18 it 91 Orașul București 31 it 99 Și ei întorc filele calendarului pe 1957 In ultima decadă a lunii noiembrie numeroase întreprinderi industriale au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producție pe anul 1956. La sfîrșitul lunii noiembrie au încheiat planul anual alte mari întreprinderi industriale din regiunea Cluj : Uzinele „TEHNOFRIG“ și „UNIREA“ din Cluj, uzinele „INDUSTRIA SIRMEI“ PIA TURZII, fabrica de din CIM, ciment „VICTORIA SOCIALISTA“ din TURDA și altele. Pînă la 29 noiembrie 36 de întreprinderi și cooperative meșteșugărești din regiunea Cluj au îndeplinit planul anual. Munca rodnică desfășurată de harnicul colectiv al fabricii „ELECTROMOTOR“ din TIMIȘOARA dus la obținerea unui important succes : îndeplinirea planului pe anul 1956 cu 38 de zile înainte de termen. In primele 9 luni productivitatea muncii a sporit la această întreprindere cu 21,8 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 10 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. COMBINATUL CHIMIC NR. 1. a realizat cu 35 de zile mai devreme producția stabilită în planul pe anul 1956. In mai puțin de 11 luni s-a realizat aici o producție cu 8,9 la sută mai mare decît anul trecut. In același timp prețul de cost a fost redus cu 3,51 la sută față de procentul stabilit în plan. 27 DE ÎNTREPRINDERI DIN REGIUNEA BACĂU printre care TERMOCENTRALA ROMÂNEȘTI, SALINA TG. OCNA, ÎNTREPRINDEREA DE FORAJ NR. 1 ZEMEI și altele au anunțat îndeplinirea planului de producție pe anul în curs. DELEGAȚIA GUVERNAMENTALĂ A R.P.R. Recepția de la ambasada R. P. R. MOSCOVA, 30 (Agerpres). — (De la trimisul special Agerpres). Cu prilejul vizitei în Uniunea Sovietică a delegației guvernamentale a Republicii Populare Romîne, Mihai Dalea, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. R. la Moscova, cu soția, a oferit la 30 noiembrie o recepție. La recepție au participat Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P.R., Gaston Marin, președintele Comitetului de Stat al planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanțe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerțului Exterior, și persoanele care îi însoțesc. Din partea sovietică la recepție au participat tovarășii N. A. Bulganin, N. S. Hrușciov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin și alții. In cadrul recepției, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, Chivu Stoica și N. A. Bulganin au rostit cuvîntări. MOSCOVA, 30 (Agerpres). —1 (De la trimisul special Agerpres). In seara zilei de 30 noiembrie delegația guvernamentală a Republicii Populare Romîne, care se află la Moscova, a asistat la Teatrul Mare al U.R.S.S. la reprezentarea operei „Decembriștii“ de Iuri Șanorin. Cei prezenți în sală au salutat cu căldură pe reprezentanții poporului romîn și pe oamenii de stat sovietici. Poziția R. P. R. față de principalele probleme internaționale actuale Discursul rostit de GRIGORE PREOTEASA, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R., in cadrul dezbaterii generale a Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK, 30 (Agerpres). In cadrul ședințelor plenare ale Adunării Generale continuă dezbaterea politică generală. Intre alții, în ședința din după-amiaza zilei de 29 noiembrie a luat cuvîntul conducătorul delegației R.P.R., Grigore Preoteasa. Iată textul discursului rostit de el Domnule președinte! Sesiunea actuală a Adunării Generale a Națiunilor Unite a căpătat o importanță deosebită datorită împrejurărilor internaționale pline de încordare în care ea se desfășoară, înainte de a prezenta punctul de vedere al delegației Republicii Populare Romîne în problemele de mare însemnătate aflate în fața Adunării, vă rog să-mi permiteți să înfățișez pe scurt — ca membru al Organizației Națiunilor Unite — elementele de bază ale politicii externe a Romîniei. Romînia se află angajată într-un vast program de construcție, de dezvoltare a economiei civile în scopul ridicării nivelului de trai material și cultural al poporului. Romînia a fost cunoscută și descrisă deseori ca o țară a constrastului adînc între bogăția economică a țării și sărăcia cronică a maselor populare, sărăcie atît de grea încît afecta biologic națiunea. Pentru a măsura efortul întreprins și progresul realizat față de vechea stare a Romîniei este grăitor faptul că la sfîrșitul anului 1955 producția industrială a depășit de 3 ori nivelul din 1938 și că pentru a realiza astăzi o producție egală cu cea a întregului an 1938 este nevoie de o producție de energie electrică realizată numai în 3 luni, de minereu de fier în 84 de zile, de oțel în 4 luni, de gaz metan în 28 zile, de produse de carne în 9 luni. Dintr-o țară agrară și producătoare de materii prime, Romînia s-a transformat într-o țară industrial-agrară în plină dezvoltare. Ea și-a construit o industrie de mașini-unelte, de tractoare și — ceea ce este concludent — a reușit să-și construiască o industrie completă de utilaj petrolifer care să exploateze această bogăție în folosul propriului popor și al intereselor sale de stat. Avînd drept preocupare principală îndeplinirea acestui program constructiv, Romînia este profund și organic interesată într-o politică de pace și colaborare internațională. Aceasta o determină să promoveze cu stăruință în politica sa externă principiile coexistenței pașnice, colaborarea cu toate țările pe picior de egalitate, respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, neamestecul în treburile interne ale altor state. Pornind de la aceste principii, Romînia constant către lărgirea tinde în mod efectivă a relațiilor politice, culturale și de afaceri cu toate țările indiferent de regimul lor social. Strînsele relații de prietenie și ajutor reciproc care s-au creat între Romînia, Uniunea Sovietică, China populară și celelalte țări socialiste, servesc în modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale acestor țări cît și intereselor păcii și ale securității internaționale. Totul în această prietenie sprijină și întărește cauza păcii. In ultimul deceniu, perioadă în care regimul de democrație populară s-a dezvoltat și s-a consolidat definitiv, Romînia și-a lărgit relațiile cu numeroase țări din Europa, Asia, Orientul Apropiat, cu unele din aceste țări stabilind pentru prima oară relații diplomatice și economice. Republica Populară Romînă întreține relații economice cu 62 de țări și susține prin eforturi practice dezvoltarea relațiilor economice, politice și culturale cu statele Europei apusene, Americii de nord și Americii Latine. Pornind de la ideea că nu există problemă litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat inițiativa rezolvării problemelor pendinte cu alte țări. In urmărirea acestui obiectiv de îmbunătățire continuă a relațiilor sale internaționale, Romînia a restabilit în ultimele luni relațiile diplomatice întrerupte în cursul războiului cu Grecia — unul dintre vecinii săi apropiați. Republica Populară Romînă a invitat Statele Unite ale Americii să ducă tratative pentru a discuta problemele pendinte între cele două țări pentru a promova între ele relații comerciale, culturale și a dezvolta relații de prietenie între poporul american și cel romîn. Noi pornim de la convingerea că relații realmente sănătoase nu pot exista decît între state care își respectă reciproc independența națională. Romînia și-a cîștigat independența națională deplină prin insurecția populară împotriva hitlerismului la 23 August 1944, insurecție care a scos Romînia din războiul hitlerist urît profund de popor și a alăturat-o Națiunilor Unite. Prin lupta și sîngele vărsat de armata romînă alături de armata sovietică, Romînia (Continuare in pag. 4-a) Mașini livrate de U.R.S.S. țării noastre MOSCOVA, 30 (Agerpres). Numeroase întreprinderi din Leningrad execută pentru Republica Populară Romînă mașini-unelte de mare productivitate, aparate de precizie și alte utilaje. Majoritatea uzinelor îndeplinesc comenzile înainte de termen. Uzina constructoare de mașini-unelte „V. I. Lenin"” a expediat recent la București o mașină de rectificat rotund — ultimul agregat din seria comandată. Constructorii de mașini de la uzina „Kotleakov" au executat înainte de termen pentru o fabrică romană de concentrare un ciur de construcție nouă destinat fărimițării și afînării minereului. Uzina de mașini poligrafice din Leningrad a expediat tipografiilor romine mașini de cules ,N-4". Aceste mașini se caracterizează prin mare productivitate și bune calități de exploatare. Sportivii romîni au repurtat seri la Melbourne strălucite succese L. Rotman, campion olimpic la 10.000 m, canoe Olga Orban a cucerit medalia de argint , Dobrescu, Linca și Negrea finaliști în turneul de box . Alexandru Popescu în finală la înot Sportivii romîni au repurtat succese strălucite în cea de a 9-a zi a Jocurilor Olimpice de la Melbourne. Pentru prima oară de la începutul acestei Olimpiade, drapelul de stat al Republicii Populare Romîne fost înălat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rotman, învingător în cursa de canoe pe distanța de 10.000 m., a primit cununa de lauri și medalia de aur de campion olimpic. Cîteva ore mai tîrziu în sala Kilda Town Hall din Melbourne tînăra floretistă Olga Orban aducea un nou succes culorilor noastre obtinînd medalia de argint pentru locul doi cucerit în întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In același timp, pe ringul de la West Melbourne Stadium, boxerul Mircea Dobrescu învingea pe irlandezul Caldwell, Nicolae Linca pe campionul Europei, englezul Gargano, iar Gheorghe Negrea pe chilianul Carlos Lucas calificîndu-se toți trei în finalele categoriilor muscă, semimijlocie și, respectiv, semigrea. însuflețiți de un puternic elan patriotic, sportivii romîni au luptat ieri ca niciodată confirmînd încrederea și speranțele care le-au fost acordate. Seria splendidelor succese olimpice a fost continuată de înotătorul Alexandru Popescu care a reușit să se califice în finala probei de 200 m. fluture, alături de alți 7 renumiți specialiști din S.U.A., Australia, R. P. Ungară și alte târi. Meritoriu este și rezultatul canoiștilor Alexe și Ismailciuk, clasați pe locul cinci în finala probei de dublu (10.000 m.). (Citiți amănunte în pagina III-a] S. ROTMAN fglIMISTI» STIMA MOLCILVITĂ (De la trimisul nostru). Rog pe cititor să mă ierte ca nu încep reportajul cu clasica destăinuire profesională : „Răsfoiesc carnetul de notițe și nu știu ce să redau etc. etc.“. Aceasta nu o fac din dorința de a apare cu tot dinadinsul original. Motivul este mult mai simplu : pînă acum, carnetul pregătit cu grijă a rămas imaculat. Căci m-am trezit intr-un oraș în care dimensiunile cunoscute de mine sînt cu mult depășite, depășite sunt chiar și așteptările. Imaginile ce ți se relevă, multiple și puternice, te uimesc. Astfel că unui oarecare reporter i se mai poate îngădui, intr-o asemenea situație, să uite să-și facă datoria față de carnetul de notițe. El, ca oricare alt vizitator, vrea să absoarbă— aș putea spune — fizic ceea ce vede, iar reportajul dacă se naște, se naște din ceea ce-i înflorește in suflet și în minte La cercetarea acestui gigant clocotitor am pornit sfios, fără călăuză și fără să știu mai mult decât citeva cuvinte rusești. Mai intîi cu nespusă precauțiune, memorindu-mi și rememorindu-mi singurul colț care mă despărțea de hotel — colț format de clădirea în care se află muzeul “F. /. Lenin“, pe ușile căruia intrau detașamente de pionieri, colhoznici, studente, ostași — am pătruns in Piața Roșie. Privirea a îmbrățișat zidirile bătrîne, turnurile cele mult datate, palatele dinlăuntru a căror culoare deschisă bucură ochiul, mausoleul de o simplitate austeră din mijlocul pieței, dar legat de marginea ei prin șirul șerpuitor al celor ce așteptau rîndul să-l viziteze, biserica Vasile Blajenii atit de rusească, de-o arhitectură atit de bogată incit ochiul nu știe unde să se fixeze mai intîi, iar față în față cu Kremlinul — G.U.M.-ul, magazinul universal, cu aglomerația sa amețitoare... Da, e Piața Roșie, așa cum o cunoaștem din fotografii și tablouri. Cu deosebirea că aerului ei grav și solemn i se adaugă mișcarea oamenilor și a mașinilor, însuflețind priveliștea, făcînd ca Kremlinul să răsară parcă insăși din mulțime, trup din trupul mulțimii, ci nu despărțit de ea prin ziduri reci. încet, încet, sfiala dispare. Șuvoiul de oameni mă absoarbe, ajutindu-mă să fac mai repede și mai bine cunoștință cu strada moscovită. Această stradă moscovită, de o vioiciune sudică, căreia începutul de iarnă nu-i răpește din amploarea mișcării și a glasului. (Doamne, ce trebuie să fie vara pe aici?). Această stradă moscovită, uneori largă cu o Volgă, alteori strîmtorîndu-se ca un riu de munte, cu masivele ei din piatră, beton și cărămidă, cu monumente ce-și numără vîrsta cu sutele de ani, cu palate din epoca prerevoluționară, cu ansambluri ce vorbesc despre patosul construcției din primele cincinale și cu monumentele arhitectonice din acești ani ai construcției comunismului. Purtat de șuvoi pe străzi, am văzut la un moment dat silueta bine cunoscută a universității. — Lomonosov? am întrebat, bucuros de descoperire. — Niet, mi s-a răspuns și mi s-a arătat universitatea in partea exact opusă. Am mai făcut această greșeală pină mi s-a spus că mai sunt asemenea giganți. Este acesta un semn al amploarei construcției care te copleșește pur și simplu. Și iarăși masive și masive arhitectonice care vorbesc de apriga dorință a omului sovietic de a construi, de a-și afirma crezul și pasiunea de ’ziditor. ...Cînd și cînd, neașteptat, mai spre marginea orașului, grupuri de case vechi rusești, din lemn. Sunt plăcute ochiului, deși vremea le-a înnegrit. Să aibă 50-70 de ani ? Mi-arunc ochii pe acoperiș și intîlnesc T-ul antenei de televiziune. O împerechiere cît se poate de contrastantă. După cum este izbitor contrastul dintre înșiși coloșii moderni și îmbătrînitele căsuțe aparținînd altui secol, contrast care poate fi văzut chiar și pe unele străzi din centru. ...Și cînd, pășind pe ulițele vechi, cred că am ajuns la cea ce obișnuim noi să spunem periferie, tocmai atunci priveliștea este conturată de noi blocuri. Atunci unde se s irșește „periferia“? Eram in autobuzul care merge pînă la aerodromul Vnukovo. La marginea orașului am trecut prin piața universității Lomonosov. Socoteam că de aici încolo nu mai aveam să văd ceva deosebit. Dar, imediat, arintindu-mi ochii în partea stingă, am văzut o panoramă minunată. Pe kilometri întregi se întindea un șantier. Erau acolo blocuri ale căror ziduri cunoșteau de acum căldura familiilor, blocuri aproape gata la cheie, blocuri la roșu, blocuri ajunse abia la al doilea sau al treilea cat, blocuri de șapte, de nouă și, am numărat la un corp, 14 sau 15 etaje; macaralele cu brațele lor prelungi formau un adevărat crîng. Ca să (Continuare în pag. 3-a) Cerc științific de navigație Sub îndrumarea secției învățămînt a început activitatea științifică din Școala Militară Superioară de Marină. Zilele acestea, și la facultatea de navigație s-a constituit cercul științific de navigație sub conducerea ofițerului Curpen și a ofițerului Orban Victor. Din partea elevilor a fost ales responsabil organizatoric elevul Murineanu. Printre elevii înscriși în cerc figurează elevi fruntași în activitatea militară, politică și culturală a facultății, membri, candidați de partid și atemiști, ca elevii Petre George, Melencu Mircea, Gornescu Teodor, Zabolotnîi și alții. Un colectiv din patru elevi, sub conducerea unuia din profesorii catedrei de navigație, a studiat materialul legat de razele infraroșii și de aplicațiile lor în tehnica martinărească. Auditoriul, format din elevii facultății de navigație și din profesorii invitați, a ascultat expunerea elevului Murineanu asupra problemelor legate de descoperirea, izvoarele, proprietățile și efectele razelor infraroșii. Vorbind despre utilizarea razelor infraroșii în tactica militară,elevul Iordache Eugen a prezentat tema referitoare la semnalizarea optică și la blocajul optic. Foarte interesantă, prin demonstrațiile făcute pe aparate ce folosesc raze infraroșii, binoclul și alidada, a fost expunerea elevului Petre George. Membrii cercului s-au convins de faptul că obiectele ce emit raze calorice emit și raze infraroșii, indicînd prezența acestor corpuri. In viitoarea ședință a cercului științific se vor expune probleme legate de anul internațional geofizic. Căpitan locotenent H. MIHAILOVICI