Apărarea Patriei, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 1-25)
1957-01-03 / nr. 1
Pentru patria noastrâ, Republica Populara Romînâ / RAPARAREA PATRIEI HTM 1/ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ------ -------,----------—---------------------———---------—— ostășească ANUL XIII Nr. 13228) Joi 3 ianuarie 1957 4 PAGINI — 20 BANI Ridicarea nivelului de trai al poporului, sarcină centrală . Am intrat într-un an nou . Un an de la care așteptăm bucurii mari, succese trainice. Ce ne dă dreptul la acest optimism? întreaga luptă pentru socialism pe care a dus-o și o duc oamenii muncii sub conducerea partidului, orînduirea noastră democratpopulară în care stăpînește poporul muncitor, unitatea și colaborarea cu țările socialiste în frunte cu U.R.S.S. Ne dă dreptul la acest optimism faptul că forța conducătoare în statul nostru este partidul marxist-leninist, a cărui lege fundamentală și rațiune de a exista, lupta și crea este slujirea muncii. Ne dă dreptul la oamenilor aceasta măsurile luate de plenara din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. pe linia ridicării hotărîte a nivelului de trai al poporului. Această plenară se înscrie ca un moment istoric în lupta partidului în fruntea întregului popor muncitor pentru o viață mai bună și fericită, pentru adîncirea și lărgirea democrației socialiste-mobilizatoare a maselor la conducerea treburilor obștești și a economiei, pentru întărirea alianței muncitorești-țărănești, pentru un stat puternic, cu o economie și cultură înfloritoare. Măsurile luate de plenară — și pe care constructorii socialismului le vor înfăptui cu entuziasm — sînt întîmpinate cu încredere de masele largi. Ele se întemeiază tocmai pe înfăptuirea de către mase a politicii partidului de industrializare socialistă, de avînt al economiei. Oamenii muncii au luptat cu abnegație, fără să se dea înapoi de la sacrificii, au biruit lipsuri și greutăți mari, au înfrînt uneltiri noase. In urma acestei lupte, dușmăRomînia cea înapoiată, Romînia agriculturii rudimentare, Romînia în care trăiau milioane de umiliți, de dezmoșteniți ai soartei, de analfabeți, s-a transformat într-o țară cu economie înfloritoare, cu o industrie modernă, o țară în care milioane de oameni sînt ridicați la o viață demnă, la o creație istorică conștientă, o țară independentă și suverană. Au luat un mare avînt industria noastră grea și îndeosebi industria petroliferă, minieră, energetică, electrotehnică și constructoare de mașini. In 1956 producția industrială a crescut cu peste 10% față de 1955. S-au obținut unele succese în industria ușoară, în agricultură. S-a obținut o îmbunătățire a nivelului de trai, dar în măsură mai mică decît era prevăzut. in această acțiune mare au fost săvîrșite și greșeli, ca urmare a lipsei de experiență suficientă. întreaga perioadă pe care am lăsat-o în urmă se caracterizează prin aceea că oamenii muncii au urmat cu încredere politica partidului, nu s-au lăsat abătuți de nimeni și de nimic de pe drumul arătat de partid. Măsurile luate de plenara C. C. al P.M.R. sînt elaborate în spiritul sarcinii centrale trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. — ridicarea nivelului de trai al poporului. Aceste măsuri privesc problemele economice, politice și sociale cele mai importante ce stau în fața țării. Documentele plenarei sînt un model de analiză temeinică a situației, de dezvăluire sinceră a lipsurilor și greșelilor, de autocritică principială, de soluții îndrăznețe. Ceea ce impresionează în lucrările plenarei, ceea ce constituie caracteristica lor de frunte, este marele efort preconizat pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, întregul mers al economiei naționale, al dezvoltării politice și sociale statului nostru, totul este subordoanat acestui scop. Fiecare rînd al documentelor, redactate cu sobrietate, analiza economică precisă, indicațiile și cifrele lor, respiră simțămîntul minunat al grijii și dragostei de om, al respectului pentru el, al hotărîrii de a-i face viața mereu mai frumoasă. Măsurile indicate de plenară poartă pecetea unui profund realism și a aplicării creatoare a marxism-leninismului, a experienței construcției socialiste la condițiile țării noastre. Ele pornesc de la situația existentă în perioada actuală, țin seama de posibilități, stau pe temeiul faptelor, al vieții, înlătură hotărît formele și metodele vechi pentru a face loc la ceea ce este nou și valabil, la ceea ce înlesnește progresul. Astfel, în vederea realizării sarcinii centrale — care este ridicarea nivelului de trai al poporului — partidul arată că este necesar ca, urmînd mai departe să dezvoltăm cu precădere industria producătoare de mijloace de producție, temelia economiei naționale și creșterii ei continue, să fie pusă în centrul atenției problema dezvoltării sistematice și hotărîte a agriculturii și industriei producătoare de bunuri de larg consum, concentrînduse în această ramură în mai mare măsură decît pînă acum mijloace materiale și financiare. Pe această linie vor fi reduse investițiile de stat, îmbunătățită proporția între fondul de acumulare și de consum pentru a se repartiza o parte mai mare din venitul național satisfacerii cerințelor materiale și culturale ale poporului muncitor. Se indică limpede direcțiile și ritmul în care trebuie să se dezvolte industria grea, corespunzător resurselor și posibilităților reale ale economiei naționale : minieră, petroliferă, energetică, materialelor de construcții, în industria construcțiilor de mașini spre producția de mașini și utilaje destinate agriculturii, de utilaj petrolifer, minier, mijloace de transport. Industria chimică este îndreptată spre producția masivă de îngrășăminte și insecto-fungicide, precum și maselor plastice și fibrelor sintetice a pentru mărirea producției bunurilor de larg consum. Se va acorda atenție deosebită marilor lucrări de la Hunedoara, Bicaz, Borzești și Roman. Plenara a arătat căile sporirii productivității muncii și necesitatea ca toate ramurile să contribuie la mecanizarea și chimizarea agriculturii, la creșterea producției agricole și a bunurilor de consum. O importanță deosebită prezintă prevederile în legătură cu lărgirea atribuțiunilor conducerilor de întreprinderi și sfaturilor populare. Ele îmbină grija de om cu încrederea în capacitatea maselor și a cadrelor. Conducerile întreprinderilor vor avea atribuțiuni mai lărgite în ceea ce privește întocmirea planurilor economice, distribuirea unor venituri ale întreprinderilor. Cea mai mare parte din beneficiile peste plan ale întreprinderilor de importanță republicană vor fi lăsate la dispoziția întreprinderilor și sfaturilor populare; fondul întreprinderii va putea fi întrebuințat local și pentru construcția de locuințe, cantine, premii , construcția de locuințe va trebui să devină o preocupare nu numai a instituțiilor centrale, ci și a trusturilor, întreprinderilor de stat și cooperatiste, a sfaturilor populare. Sînt prevăzute măsuri privind descongestionarea Consiliului de Miniștri de multe din problemele ce-i îngreunează munca, lărgirea atribuțiunilor întreprinderilor republicane și locale de la bază, planificarea economiei, întocmirea și îndeplinirea bugetului etc. Principiul fundamental de organizare a statului nostru — centralismul democratic — ce îmbină necesitatea conducerii unitare și coordonată a economiei și activității social-culturale cu stimularea inițiativelor de jos va dobîndi astfel o mai largă aplicare. Aceasta va avea urmări pozitive în : lichidarea birocratismului și dezvoltarea democratismului socialist, în atragerea maselor largi la conducerea și gospodărirea treburilor obștești, în dezvoltarea inițiativei și a criticii de jos, în cointeresarea colectivelor pentru o producție mai mare și de calitate superioară, în desfășurarea unor importante acțiuni social-culturale. Acum se cer eforturi mai mari din partea cadrelor din economie și a sfaturilor populare — ele vor trebui să-și însușească la perfecție problemele domeniului lor de activitate, să studieze experiența înaintată, să țină seama mereu și mereu de sugestiile și propunerile oamenilor muncii, îmbunătățirea sistemului de salarizare și sporirea cîștigului muncitorilor au stat și ele în centrul discuțiilor plenarei. Plenara a arătat care sînt principalele lipsuri și anomalii ale actualului sistem de salarizare și a indicat măsuri privind mărirea cîștigurilor muncitorilor.Acum, potrivit noilor prevederi, cîștigul mediu va spori cu circa 15 la sută, cu o variație între 13 la sută și 25 la sută. Partea cea mai importantă din cîștigurile muncitorilor trebuie s-o constituie salariul tarifar — bază sigură și stabilă a veniturilor lor. Normarea va trebui făcută după particularitățile economice și tehnice ale fiecărei întreprinderi, după importanța lor. Sistemul de salarizare va fi experimentat timp de cîteva luni și supus unei largi dezbateri muncitorești, pentru a fi îmbunătățit. Aceasta va constitui o chezășie că el va răspunde întocmai intereselor clasei noastre muncitoare, intereselor dezvoltării industriei noastre. înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor și achizițiilor reprezintă una dintre cele mai de seamă hotărîri ale plenarei. Poporul vede în aceasta fermitatea partidului în a face totul în vederea sporirii producției și a productivității agricole și pe această bază a ridica nivelul de trai al celor ce muncesc. Cotele corespunzînd unei anumite faze au început în ultimii ani să devină o frînă în dezvoltarea agriculturii. Predarea obligatorie de cote și nivelul prețurilor de colectare nu au constituit un stimulent suficient pentru țărănime în vederea sporirii producției și productivității agricole. Tocmai de aceea partidul arată că este necesară și justificată înlocuirea sistemului de alcătuire a fondului central pe calea cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole prin sistemul de contracte și achiziții. Se mențin deocamdată numai cotele de carne și lînă, dar și aici sînt prevăzute îmbunătățiri serioase, cum ar fi sporirea prețurilor la cotele de carne, reduceri în anumite condiții etc. Aplicarea în acest fel a principiului leninist al cointeresării, așezarea pe baze comerciale a legăturilor între industrie și agricultură, vor mobiliza țărănimea noastră muncitoare — harnică, pricepută, devotată democrației populare — să lupte cu puteri sporite pentru creșterea producției agricole și a cerealelor marfă, să-și valorifice surplusurile prin cooperative și organizații comerciale. Aceasta este în propriul ei interes, ca și în interesul statului. Țărănimea noastră muncitoare vede odată mai mult că singurul drum pe care trebuie să meargă pentru a-și face viața bună este drumul alianței cu clasa muncitoare și sub conducerea ei, alianță închegată în focul reformei agrare și călită în lupta comună pentru socialism. In noua perioadă, capătă un mai mare rol cooperația de consum, care trebuie să facă o cotitură radicală în valorificarea produselor țărănești. Va trebui, de asemenea, ca oamenii muncii de la orașe și sate, organizațiile de partid, sfaturile populare, să desfășoare fără șovăire lupta împotriva elementelor speculative ce vor încerca să profite de noua situație. Pe linia învățămintelor și sarcinilor Congresului al II-lea, plenara a stabilit un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea continuă a agriculturii, pentru transformarea ei socialistă. In ultimă instanță, ridicarea producției și productivității agricole depinde de transformarea ei socialistă. Căci numai marea gospodărie socialistă poate să folosească deplin și cu cele mai bune rezultate tot ceea ce creează industria și știința pentru obținerea recoltelor bogate. Iată de ce trebuie dusă o muncă însuflețită pentru întărirea economico-organizatorică a unităților socialiste din agricultură, ca ele să devină, prin pilda lor, cei mai buni propagandiști și agitatori la sate. Partidul mobilizează eforturile oamenilor muncii din agricultură pentru obținerea, la începutul celui de-al treilea cincinal, a unei producții anuale de 15 milioane tone de cereale, pentru atingerea unei suprafețe de 4 milioane hectare cultivate cu porumb, de cca. 3.500.000 ha, cultivate cu grîu. Plenara sa subliniat că îndeplinirea hotărîrilor sale va cere întregului partid eforturi serioase în direcția îmbunătățirii muncii politice și organizatorice de masă, că nivelul muncii de partid, al muncii de organizare, propagandă și agitație, trebuie să se ridice la înălțimea corespunzătoare; ea cere activiștilor de partid și sindicali să asculte de observațiile și propunerile oamenilor muncii, să țină seama de acestea cu toată seriozitatea și să muncească pentru rezolvarea problemelor ridicate. îndeplinirea tuturor acestor sarcini va însemna pîine mai multă, carne mai multă, îmbrăcăminte și încălțăminte mai multă, mai bună, mai ieftină, noi blocuri și locuințe (Continuare în pag. 3-a) Sisttemul energetic est Moldovei a deversit mm puternic A intrat în funcțiune și linia de înaltă tensiune BORZEȘTI — GALATI In penultima zi a anului 1956, la ora 12,54, a intrat în funcțiune noua linie de înaltă tensiune de 110 kV, care pornește de la centrala electrică de termoficare din Borzești și străbate cunoscutele podgorii ale Odobeștiului, Panelului, mănoasa luncă a Siretului, ajungînd la Galați. Prin această linie s-a făcut legătura dintre sistemul energetic Galați-Brăila cu sistemul energetic al Moldovei. Noua linie de înaltă tensiune de 110 kV prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea economică a localităților din sudul Moldovei. Cu energia furnizată de centrala electrică de termoficare din Borzești sînt alimentate numeroase întreprinderi noi din regiunea Galați, printre care : fabrica de cărămizi siîico-calcare din comuna Doaga, laminorul de tablă subțire de la uzinele „Cristea Nicolae“, noua fabrică de sîrmă, cuie și lanțuri din Galați, precum și numeroase localități situate de-a lungul traseului acestei linii. La construcția noii linii de 110 kV, pe o distanță de peste 80 km., s-au folosit pentru prima oară la noi în țară stîlpi centrifugați din beton , în acest fel s-au economisit aproape 30 vagoane de metal, Citiți în pag. 4-a RĂSPUNSURILE LUI N. S. HRUȘCIOV la întrebările redactorului șef al ziarului „Rude Pravo“ RĂSPUNSURILE TOVARAȘULUI N. A. BULGANIN la întrebările redactorului șef al radiodifuziunii poloneze. O delegație guvernamentală a R. D. Germane a sosit in U.R.S.S Mareșalul G. K. Jukov va vizita India MESAJUL DE ANUL NOU rostit la posturile de radio și televiziune de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. Dragi cetățeni, cetățeni și tovarăși, Iată-ne din nou la capătul unui an de muncă și de activitate creatoare. Oamenii muncii de la orașe, cei ce muncesc ogoarele", inginerii, ca și savanții sau cei ce în opere de artă, dau expresie vieții noi a poporului nostru, harnic și înțelept, și-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia și talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Țara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogățit cu noi fabrici și uzine, sonde și mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viața să fie mai îmbelșugată. Pentru aceasta avem toate condițiile. Marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, ne-a acordat în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cît și pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Țara noastră liberă și Independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizației Națiunilor Unite. Alături de celelalte țări prietene, ea și-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii și politicii de colaborare între țări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs, ne arată că mașinațiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinși că datoria noastră este de a lupta cu perseverență și pe viitor, alături de toate forțele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. ★ Pășim într-un an nou întăriți în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și de guvernul țării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea inițiativei și participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obștești, la construirea socialismului. Alegerile de deputați ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului Democrației Populare vor face ca Marea Adunare Națională să fie expresia concentrării tuturor forțelor progresiste din țara noastră, pentru realizarea aspirațiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetățeni și tovarăși, precum și nouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viață fericită, tradiționala urare , la mulți ani ! Adresăm urările noastre de pace și prosperitate tuturor popoarelor. întregul popor muncitor a primit cu multă bucurie și încredere noile masuri luate de partid Interviul nostru la GRIVIȚA ROȘIE Un reporter al ziarului s-a adresat tovarășului inginer nostru Sebeșeariu Ștefan, director tehnic al Complexului C.F.R. Grivița Roșie, cu rugămintea de a răspunde la cîteva întrebări pe marginea Raportului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. „Muncitorii de la Grivița — ne-a răspuns tov. Sebeșeanu la prima întrebare — au prinit cu bucurie și caldă aprobare măsurile extrem de importante adoptate de partid. Măsurile acestea demonstrează încă odată marea forță a regimului de democrație populară, care are putința de a asigura din plin rezolvarea tuturor problemelor dezvoltării socialiste și făuririi unei vieți de bunăstare a poporului muncitor. Alături de întreaga clasă muncitoare, muncitorii, tehnicienii și de la Grivița își vor spori inginerii eforturile în direcția ridicării producției, sporirii productivității muncii, reducerii prețului de cost și aplicării regimului de economii“. — Pornind de la adevărul că baza trainică a creșterii productivității muncii, o constituie progresul tehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în ne-ar interesa procesul tehnologic, măsurile ce se vor lua în acest sens la Complexul C.F.R. Grivița Roșie. „Pînă acum în nici unul din atelierele noastre de reparat material rulant nu s-a lucrat pe bază de piese de schimb. De aceea, imobilizarea vehiculelor se făcea pe o durată destul de lungă. In anul 1957 se intenționează să se introducă, începînd cu 1 iulie, reparații pe baza pieselor de schimb. Este lesne de înțeles că productivitatea va crește foarte mult. Piesele nu se vor mai face ca pînă acum pentru fiecare mașină intrată în reparație, ci în serie. Montajul nu va mai aștepta zile sau chiar săptămîni întregi. Acest sistem de lucru care se aplică în Uniunea Sovietică și în alte țări a dat rezultate foarte bune. S-a redus imobilizarea materialului rulant chiar pînă la 18 zile. înțelegem însemnătatea acestui lucru dacă ne gîndim că la noi imobilizarea aceasta se ridică uneori pînă la 50 de zile. Deci în anul 1957, la Grivița, toată bătălia se va da pentru crearea de piese de schimb. In afară de această măsură, în 1957 se vor reorganiza procesele tehnologice și pe subansamble. Se vor crea noi diagrame tehnologice și se va trece la schimbarea fișelor de operații. Aspectul exterior al vagoanelor va fi îmbunătățit. Această cerință repetată a guvernului o vom putea realiza. Toate vagoanele vor fi îmbrăcate în vinilin, aspectul vagoanelor fiind cu totul nou. Tot în anul 1957 se va termina prelungirea oțelăriei, turnătoria de fontă va fi mutată într-o altă secție. Utilajul nou și modern va oferi condiții de muncă mai bune“. Și totodată — am reluat noi — se vor oferi posibilități pentru un cîștig mai bun. Plenara a hotărît îmbunătățirea sistemului de salarizare și normare, ceea ce va avea ca urmare o creștere a cîștigurilor medii ale salariaților în cursul anului 1957 cu circa 15 la sută. „Este foarte firesc ca partea cea mai importantă din cîștigul unui muncitor să fie salariul său tarifar, care oferă o bază sigură și stabilă n VvüilüiiiüF oiîiv. OC v ci ievCC la o normare mai bună a muncii, care sa țină mai bine seama de particularitățile tehnice ale fiecăreii munci. Și la noi se vor experimenta normele cu motivare tehnică. Normele de astăzi nu pot fi considerate norme tehnice. Ele nu pot servi ca bază de planificare și deseori nu au un efect mobilizator. Normativele ce stau la baza stabilirii normelor noi cu motivare tehnică sînt în curs de experimentare. Normativele țin cont de utilajul pe care-l are atelierul, de gradul de tehnicitate al atelierului, de locul de muncă, de condițiile tehnice în care lucrează muncitorul, de perfecțiunea mașinii etc. In felul acesta noile norme devin mobilizatoare, capabile să stimuleze ridicarea calificării muncitorilor, să-i cointereseze într-o măsură și mai mare“. — In cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej se vorbește despre lărgirea atribuțiilor direcțiilor de fabrici, uzine Conducerile întreprinderilor vor etc. avea posibilități și drepturi mai largi în întocmirea planurilor economice și distribuirea veniturilor, întreprinderilor. „Această măsură — a subliniat tov. Sebeșeanu — vine foarte mult în ajutorul nostru. Activitatea coordonare intra în prea multe de amănunte. Pînă acum toate măsurile se luau numai cu aprobarea conducerii ministerului, ceea ce crea de multe ori greutăți în îndeplinirea sarcinilor ce ne reveneau“. In încheierea convorbirii noastre, în numele colectivului redacțional și al cititorilor "noștri noștri militari, am urat muncitorilor de la Complexul C.F.R. Grivița Roșie noi succese în noul an. MILITARII studiază Raportul In unitatea unde muncește ofițerul Stuparu Ion, militarii dezbat cu viu interes raportul tovarășului Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. Pentru buna desfășurare a studierii raportului, cît și pentru cunoașterea de către toți militarii a hotărîrilor luate de C.C. al P.M.R. la Plenară, ofițerul Stuparu a hotărît studierea în cadrul subunităților, pe capitole, a problemelor dezbătute la Plenară. Iată, de pildă, ecoul produs de hotărîrile Plenarei în subunitatea unde muncește ofițerul Păduraru Petre. Studiindu-se Raportul tovarășului Gheorghiu-Dej, din discuții s-a desprins că pentru militari prezintă un interes deosebit capitolul care se referă la înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor și achizițiilor, precum și capitolul „îmbunătățirea sistemului de salarizare și sporirea cîștigului muncitorilor“. In legătură cu acestea, soldații Muraliuc Ion și Ungureanu Marin au spus printre altele : „In aceste capitole se oglindește concret legătura partidului cu masele muncitoare, partidul fiind preocupat permanent de ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc". Soldatul Ungureanu Marin și-a luat angajamentul să scrie familiei și rudelor sale pentru a face cunoscute hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R., rugîndu-i să muncească neobosiți pentru a obține recolte bogate, spre a se asigura pîinea muncitorilor din fabrici și uzine. La grija partidului, militarii din subunitatea comandată de ofițerul Păduraru vor răspunde prin a se pregăti necontenit din punct de vedere militar și politic, mobilizîndu-și și familiile lor pentru a munci neobosit în ideea realizării cu succes a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. Locotenent colonel L. STĂNESCL Cuvîntul unui țăran cu gospodărie individuală Ca țăran cu gospodărie individuală, am primit cu mare bucurie vestea privitoare la desființarea cotelor obligatorii la grîu, porumb, lapte, cartofi. Terenul pe care-l am de 5,24 ha, mi-a dat în fiecare an bucate bune, așa că mi-am putut achita în întregime cotele și mi-au rămas și cantități însemnate de produse. De pildă, în anul 1956 am obținut o producție de 3000 kg. grîu. Cînd 690 kg. cotă, mi-au mai rămas peste 2000 kg. grîu. De asemenea, după achitarea cotei de porumb mi-a rămas destulă cantitate pentru mîncare, hrană pentru vite și pentru vînzare pe piață. Pentru a răspunde grijii pe care o are față de noi partidul și guvernul, mă voi strădui să muncesc mai bine pe ogorul meu pentru a realiza cu mai mult grîu și porumb, floarea-soarelui și cartofi, iar surplusul de cereale îl voi vinde în bună parte prin cooperativă PETRU BOGDAN, țăran muncitor cu gospodărie individuală din cartierul Pîrneave, orașul Arad GÎNDURI ostășești Nici nu sosiseră ziarele în subunități și la gazetele de perete și apăruseră articole despre recenta plenară a partidului. In momentul cind la radio se transmitea comunicatul, militarii s-au adunat în jurul aparatului și ascultau atenți. In subunitățile unde locțiitori politici sînt ofițerii Preda Vasile și Buhaci Vasile au avut loc adunări în care s-a explicat pe larg militarilor importanța plenarei. In discuții, militarii și-au arătat atașamentul lor față de partid și guvern. „Cum să nu fim mândri și fericiți—spunea sergentul Roșoga Sandu —" cind vedem că din zi ia zi partidul și guvernul iau hotărîri ce ne fac atit nouă, cit și părinților noștri o viață mai fericită". „Toate aceste hotărîri — spunea caporalul Marinescu Valeriu — arată grija părintească a partidului și guvernului pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal, pentru ridicarea nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii din țara noastră“ Rind pe rind au luat cuvîntul majoritatea militarilor, și prin cuvintele lor s-au obligat să sprijine cu noi succese in pregătirea de luptă politică recentele măsuri ale partiduși lui. Locotenent major ALEX. CHIRIAC IN NOAPTEA REVELIONULUI Un grup de ofițeri cu familiile lor întimpină plini de voie bună noul an, în jurul tradiționalei mese a revelionului.Foto : T. MACARSCHI) LA SOSIREA ZIARELOR Cu multă nerăbdare au așteptat ziarele militarii din unitatea unde lucrează ofițerul Tănăsescu Nicolae. La numai cîteva ore, după sosirea ziarelor, în dormitoare și în camerele de activitate politicoculturală, militarii adunați în grupe au început să studieze cu atenție Raportul tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pașii s-au purtat la subunitatea comandată de ofițerul Negri Zenobiu. Intr-un colț al dormitorului, ofițerul Negri conducea discuțiile pe marginea acestei plenare. Tocmai vorbea soldatul Fridman Jean. Pînă a fi militar el a lucrat la S.M.T. Ceacova-Timișoara, ca lăcătuș mecanic. Iată ce mi-a spus : „Părinții mei sînt colectiviști, în urma noilor măsuri colectiva noastră se va întări mai mult. O să crească interesul colectiviștilor pentru a spori producția și avutul colectivei. Prin contractele încheiate cu statul vom furniza disponibilul de produse pentru a asigura pîinea celor ce muncesc în fabrici „Raportul mai vorbește de îmbunătățirea salariilor, a subliniat soldatul Poros Nicolae, din aceeași grupă. Și de astădată s-a dovedit că partidul știe să ia la timp cea mai hotărîtă măsură pentru îmbunătățirea nivelului de trai al celor ce muncesc. Părinții mei sînt mijlocași din comuna Dornești-Suceava. Măsurile plenarei C. C. duc la dezvoltarea schimbului dintre sat și oraș“. Mai departe, soldatul Porol Nicolae și-a manifestat încrederea că accentul pe care-l pune raportul pe calitatea produselor industriale și revederea normelor de producție va duce la creșterea interesului muncitorilor pentru a da produse mai bune și mai multe. din Soldatul Bumbulean, comuna Sărmaș, regiunea Cluj, a spusi printre altele : „Eu și părinții mei facem parte din întovărășire. Munca a fost spornică și pînă acum. Viața noastră s-a schimbat mult. Hotărîrea partidului de a desființa unele cote obligatorii face ca țărănimea muncitoare din întovărășire să muncească cu mai mult interes. Prin contractări, statul ne va asigura cele mai imporrtante produse industriale de care avem nevoie. Măsurile luate de partid vor duce la creșterea și consolidarea în.. tovărășirilor și a gospodăriilor colective. După pauză, militarii au continuat studiul la Raportul tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Cei care au ascultat discuțiile lor, și-au putut da seama că măsurile recentei plenare a C. C. au găsit în inimile militarilor o totală aprobare. Căpitan D. RUSU Discuții între MATROZI Deși în sala clubului se aflau numai cîțiva matrozi care ascultau știrile radio-jurnalului de dimineață, totuși vestea despre raportul tovarășului Gheorghiu Dej de la Plenara C.C. al P.M.R. s-a răspîndit pe dată în întreaga unitate. Matrozii Olaru Eugen și Demeter Alexandru, fii de țărani muncitori, erau într-un colț al clubului cu ziarul în mînă și împreună cu alți cîțiva se angajaseră să discute despre desființarea sistemului de cote obligatorii. Ei susțineau justețea hotărîrii luată de partid și spuneau că țăranii patriei noastre vor fi și mai mult cointeresați în creșterea producției agricole. Matrozul Fusulean, care ascultase pînă atunci cele ce se discutau, intră și el în vorbă : „Acesta e un important sprijin pe care țărănimea noastră muncitoare îl primește din partea P.M.R., din partea conducerii statului nostru democrat-popular. Chiar azi îmi voi completa scrisoarea prin care începusem să urez pentru noul an fericire și sănătate părinților mei, cu îndemnul de a studia temeinic Raportul tovarășului Gheorghiu-Dej. Și voi îndemna totodată să fie, ca și pînă acum, în fruntea țăranilor din comuna noastră, să ducă o susținută bătălia pentru o recoltă cît mai bogată în 1957 In altă parte a clubului, ofițerul Nedelea Ilie strînsese în jurul său un grup de matrozi și discuta despre alte probleme ale raportului. Se vedea că toți militarii unității erau interesați în studierea cît mai temeinică a acestui document Căpitan rangul II V. MARINESCU