Apărarea Patriei, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 1-25)

1957-01-03 / nr. 1

Pentru patria noastrâ, Republica Populara Romînâ / R­APARAREA PATRIEI H­TM 1/ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ------ -------,----------—---------------------———---------—— ostășească ANUL XIII Nr. 1­­3228) Joi 3 ianuarie 1957 4 PAGINI — 20 BANI Ridicarea nivelului de trai al poporului, sarcină centrală . Am intrat într-un an nou . Un an de la care așteptăm bucurii mari, succese trainice. Ce ne dă dreptul la acest opti­mism? întreaga luptă pentru socia­lism pe care a dus-o și o duc oa­menii muncii sub conducerea parti­dului, orînduirea noastră democrat­­populară în care stăpîn­ește poporul muncitor, unitatea și colaborarea cu țările socialiste în frunte cu U.R.S.S. Ne dă dreptul la acest op­timism faptul că forța conducătoare în statul nostru este partidul mar­­xist-leninist, a cărui lege­­ funda­mentală și rațiune de a exista, lup­ta și crea este slujirea muncii. Ne dă dreptul la oamenilor aceasta măsurile luate de plenara din decem­brie 1956 a C.C. al P.M.R. pe li­nia ridicării hotărîte a nivelului de trai al poporului. Această plenară se înscrie ca un moment istoric în lupta partidului în fruntea întregului popor munci­tor pentru o viață mai bună­ și feri­cită, pentru adîncirea și lărgirea democrației socialiste-mobilizatoare a maselor la conducerea treburilor obștești și a economiei, pentru în­tărirea alianței muncitorești-țără­­nești, pentru un stat puternic, cu o economie și cultură înfloritoare. Măsurile luate de plenară — și pe care constructorii socialismului le vor înfăptui cu entuziasm — sînt întîmpinate cu încredere de masele largi. Ele se întemeiază tocmai pe înfăptuirea de către mase a politicii partidului de industrializare socia­listă, de avînt al economiei. Oame­nii muncii au luptat cu abnegație, fără să se dea înapoi de la sacrifi­cii, au biruit lipsuri și greutăți mari, au înfrînt uneltiri noase. In urma acestei lupte, dușmă­Ro­­mînia cea înapoiată, Romînia agri­culturii rudimentare, Romînia în care trăiau milioane de umiliți, de dezmoșteniți ai soartei, de anal­fabeți, s-a transformat într-o țară cu economie înfloritoare, cu o indus­trie modernă, o țară în care mi­lioane de oameni sînt ridicați la o viață demnă, la o creație istorică conștientă, o țară independentă și suverană. Au luat un mare avînt industria noastră grea și îndeosebi industria petroliferă, minieră, energetică, electrotehnică și constructoare de mașini. In 1956 producția indus­trială a crescut cu peste 10% față de 1955. S-au obținut unele suc­cese în industria ușoară, în agricul­tură. S-a obținut o îmbunătățire a nivelului de trai, dar în măsură mai mică decît era prevăzut. in această acțiune mare au fost săvîrșite și greșeli, ca urmare a lipsei de experiență suficientă. întreaga perioadă pe care am lă­sat-o în urmă se caracterizează prin aceea că oamenii muncii au ur­mat cu încredere politica partidu­lui, nu s-au lăsat abătuți de nimeni și de nimic de pe drumul arătat de partid. Măsurile luate de plenara C. C. al P.M.R. sînt elaborate în spiritul sarcinii centrale trasate de Congre­sul al II-lea al P.M.R. — ridicarea nivelului de trai al poporului. A­­ceste măsuri privesc problemele eco­nomice, politice și sociale cele mai importante ce stau în fața țării. Documentele plenarei sînt un model de analiză temeinică a situației, de dezvăluire sinceră a lipsurilor și greșelilor, de autocritică principia­lă, de soluții îndrăznețe. Ceea ce impresionează în lucră­rile plenarei, ceea ce constituie ca­racteristica lor de frunte, este ma­rele efort preconizat pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, în­tregul mers al economiei naționale, al dezvoltării politice și sociale statului nostru, totul este subordo­a­nat acestui scop. Fiecare rînd al documentelor, redactate cu sobrie­tate, analiza economică precisă, in­dicațiile și cifrele lor, respiră sim­­țămîntul minunat al grijii și dra­gostei de om, al respectului pentru el, al hotărîrii de a-i face viața mereu mai frumoasă. Măsurile indicate de plenară poartă pecetea unui profund rea­lism și a aplicării creatoare a mar­­xism-leninismului, a experienței construcției socialiste la condițiile țării noastre. Ele pornesc de la si­tuația existentă în perioada actua­lă, țin seama de posibilități, stau pe temeiul faptelor, al vieții, înlă­tură hotărît formele și metodele vechi pentru a face loc la ceea ce este nou și valabil, la ceea ce înles­nește progresul. Astfel, în vederea realizării sar­cinii centrale — care este ridicarea nivelului de trai al poporului — partidul arată că este necesar ca, urmînd mai departe să dezvoltăm cu precădere industria producă­toare de mijloace de producție, te­melia economiei naționale și crește­rii ei continue, să fie pusă în cen­trul atenției problema dezvoltării sistematice și hotărîte a agriculturii și industriei producătoare de bu­nuri de larg consum, concentrîndu­­se în această ramură în mai mare măsură decît pînă acum mijloace materiale și financiare. Pe această linie vor fi reduse investițiile de stat, îmbunătățită proporția între fondul de acumulare și de consum pentru a se repartiza o parte mai mare din venitul național satisface­rii cerințelor materiale și cultu­rale ale poporului muncitor. Se indică limpede direcțiile și rit­mul în care trebuie să se dezvolte industria grea, corespunzător re­surselor și posibilităților reale ale economiei naționale : minieră, pe­troliferă, energetică, materialelor de construcții, în industria con­strucțiilor de mașini spre producția de mașini și utilaje destinate agri­culturii, de utilaj petrolifer, mi­nier, mijloace de transport. Indus­tria chimică este îndreptată spre producția masivă de îngrășăminte și insecto-fungicide, precum și maselor plastice și fibrelor sintetice a pentru mărirea producției bunuri­lor de larg consum. Se va acorda atenție deosebită marilor lucrări de la Hunedoara, Bicaz, Borzești și Roman. Plenara a arătat căile spo­ririi productivității muncii și ne­cesitatea ca toate ramurile să con­tribuie la mecanizarea și chimizarea agriculturii, la creșterea producției agricole și a bunurilor de consum. O importanță deosebită prezintă prevederile în legătură cu lărgirea atribuțiunilor conducerilor de în­treprinderi și sfaturilor populare. Ele îmbină grija de om cu încre­derea în capacitatea maselor și a cadrelor. Conducerile întreprinde­rilor vor avea atribuțiuni mai lăr­gite în ceea ce privește întocmirea planurilor economice, distribuirea unor venituri ale întreprinderilor. Cea mai mare parte din beneficiile peste plan ale întreprinderilor de importanță republicană vor fi lăsate la dispoziția întreprinderilor și sfa­turilor populare; fondul întreprin­derii va putea fi întrebuințat local și pentru construcția de locuințe, cantine, premii , construcția de lo­cuințe va trebui să devină­ o preocu­pare nu numai a instituțiilor cen­trale, ci și a trusturilor, întreprinde­rilor de stat și cooperatiste, a sfa­turilor populare. Sînt prevăzute măsuri privind descongestionarea Consiliului de Miniștri de multe din problemele ce-i îngreunează munca, lărgirea atribuțiunilor întreprinderi­lor republicane și locale de la bază, planificarea economiei, întocmirea și îndeplinirea bugetului etc. Principiul fundamental de orga­nizare a statului nostru — centra­lismul democratic — ce îmbină ne­cesitatea conducerii unitare și coor­donată a economiei și activității so­­cial-culturale cu stimularea iniția­tivelor de jos va dobîndi astfel o mai largă aplicare. Aceasta va a­­vea urmări pozitive în : lichidarea birocratismului și dezvoltarea de­­mocratismului socialist, în atra­gerea maselor largi la conducerea și gospodărirea treburilor obștești, în dezvoltarea inițiativei și a cri­ticii de jos, în cointeresarea co­lectivelor pentru o producție mai mare și de calitate superioară­, în desfășurarea unor importante ac­țiuni social-culturale. Acum se cer eforturi mai mari din partea cadre­lor din economie și a sfaturilor populare — ele vor­ trebui să-și în­sușească la perfecție problemele do­meniului lor de activitate, să stu­dieze experiența înaintată, să țină seama mereu și mereu de sugestiile și propunerile oamenilor muncii, îmbunătățirea sistemului de sa­larizare și sporirea cîștigului mun­citorilor au stat și ele în centrul discuțiilor plenarei. Plenara a ară­tat care sînt principalele lipsuri și anomalii ale actualului sistem de salarizare și a indicat măsuri pri­vind mărirea cîștigurilor muncito­rilor.­Acum, potrivit noilor prevederi, cîștigul mediu va spori cu circa 15 la sută, cu o variație între 13 la sută și 25 la sută. Partea cea mai importantă din cîștigurile mun­citorilor trebuie s-o constituie sala­riul tarifar — bază sigură și sta­bilă a veniturilor lor. Normarea va trebui făcută după particularitățile economice și tehnice ale fiecărei întreprinderi, după importanța lor. Sistemul de salarizare va fi ex­perimentat timp de cîteva luni și supus unei largi dezbateri munci­torești, pentru a fi îmbunătățit. A­­ceasta va constitui o chezășie că el va răspunde întocmai interese­lor clasei noastre muncitoare, inte­reselor dezvoltării industriei noa­stre. înlocuirea sistemului de cote o­­bligatorii prin dezvoltarea contractă­rilor și achizițiilor reprezintă una dintre cele mai de seamă hotărîri ale plenarei. Poporul vede în a­­ceasta fermitatea partidului în a face totul în vederea sporirii producției și a productivității agricole și pe a­­ceastă bază a ridica nivelul de trai al celor ce muncesc. Cotele cores­­punzînd unei anumite faze au înce­put în ultimii ani să devină o frînă în dezvoltarea agriculturii. Preda­rea obligatorie de cote și nivelul prețurilor de colectare nu au con­stituit un stimulent suficient pentru țărănime în vederea sporirii produc­ției și productivității agricole. Tocmai de aceea partidul arată că este necesară și justificată înlo­cuirea sistemului de alcătuire a fon­­dului central pe calea cotelor obli­gatorii la majoritatea produselor a­­gricole prin sistemul de contracte și achiziții. Se mențin deocamdată nu­mai cotele de carne și lînă, dar și aici sînt prevăzute îmbunătățiri se­rioase, cum ar fi sporirea prețurilor la cotele de carne, reduceri în anu­mite condiții etc. Aplicarea în acest fel a princi­piului leninist al cointeresării, așe­zarea pe baze comerciale a legături­lor între industrie și agricultură, vor mobiliza țărănimea noastră muncitoare — harnică, pricepută, devotată democrației populare — să lupte cu puteri sporite pentru creș­terea producției agricole și a ce­realelor marfă, să-și valorifice sur­plusurile prin cooperative și orga­nizații comerciale. Aceasta este în propriul ei interes, ca și în intere­sul statului. Țărănimea noastră muncitoare vede odată mai mult că singurul drum pe care trebuie să meargă pentru a-și face viața bună este dru­mul alianței cu clasa muncitoare și sub conducerea ei, alianță închegată în focul reformei agrare și călită în lupta comună pentru socialism. In noua perioadă, capătă un mai mare rol cooperația de consum, care trebuie să facă o cotitură radicală în valorificarea produselor țărănești. Va trebui, de­­ asemenea, ca oamenii muncii de la orașe și sate, organi­zațiile de partid, sfaturile populare, să desfășoare fără șovăire lupta îm­potriva elementelor speculative ce vor încerca să profite de noua si­tuație. Pe linia învățămintelor și sarci­nilor Congresului al II-lea, plenara a stabilit un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea continuă a agri­culturii, pentru transformarea ei socialistă. In ultimă instanță, ridi­carea producției și productivității agricole depinde de transformarea ei socialistă. Căci numai marea gos­podărie socialistă poate să foloseas­că deplin și cu cele mai bune re­zultate tot ceea ce creează industria și știința pentru obținerea recolte­lor bogate. Iată de ce trebuie dusă o muncă însuflețită pentru întărirea economico-organizatorică a unități­lor socialiste din agricultură, ca ele să devină, prin pilda lor, cei mai buni propagandiști și agitatori la sate. Partidul mobilizează eforturile oamenilor muncii din agricultură pentru obținerea, la începutul celui de-al treilea cincinal, a unei pro­ducții anuale de 15 milioane tone de cereale, pentru atingerea unei su­prafețe de 4 milioane hectare cul­tivate cu porumb, de cca. 3.500.000 ha, cultivate cu grîu. Plenara sa subliniat că îndeplini­rea hotărîrilor sale va cere între­gului partid eforturi serioase în di­recția îmbunătățirii muncii politice și organizatorice de masă, că nivelul muncii de partid, al muncii de or­ganizare, propagandă și agitație, tre­buie să se ridice la înălțimea cores­punzătoare; ea cere activiștilor de partid și sindicali să asculte de obser­vațiile și propunerile oamenilor mun­cii, să țină seama de acestea cu toată seriozitatea și să muncească pentru rezolvarea problemelor ridicate. îndeplinirea tuturor acestor sar­cini va însemna pîine mai multă, carne mai multă, îmbrăcăminte și încălțăminte mai multă, mai bună, mai ieftină, noi blocuri și locuințe (Continuare în pag. 3-a) Sisttemul energetic est Moldovei a deversit mm puternic A intrat în funcțiune și linia de înaltă tensiune BORZEȘTI — GALATI In penultima zi a anului 1956, la ora 12,54, a intrat în func­țiune noua linie de înaltă ten­siune de 110 kV, care pornește de la centrala electrică de ter­­moficare din Borzești și străba­te cunoscutele podgorii ale O­­dobeștiului, Panelului, mănoasa luncă a Siretului, ajungînd la Galați. Prin această linie s-a fă­cut legătura dintre sistemul e­­nergetic Galați-Brăila cu siste­mul energetic al Moldovei. Noua linie de înaltă tensiune de 110 kV prezintă o importan­ță deosebită pentru dezvoltarea economică a localităților din su­dul Moldovei. Cu energia fur­nizată de centrala electrică de termoficare din Borzești sînt a­­limentate numeroase întreprin­deri noi din regiunea Galați, printre care : fabrica de cără­mizi siîico-calcare din comuna Doaga, laminorul de tablă sub­țire de la uzinele „Cristea Ni­­colae“, noua fabrică de sîrmă, cuie și lanțuri din Galați, pre­cum și numeroase localități si­tuate de-a­ lungul traseului aces­tei linii. La construcția noii linii de 110 kV, pe o distanță de peste 80 km., s-au folosit pentru prima oară la noi în țară stîlpi cen­trifugați din beton , în acest fel s-au economisit aproape 30 va­goane de metal, Citiți în pag. 4-a RĂSPUNSURILE LUI N. S. HRUȘCIOV la întrebările redac­torului șef al ziarului „Rude Pravo“ RĂSPUNSURILE TOVARA­ȘULUI N. A. BULGANIN la întrebările redactorului șef al­­ radiodifuziunii poloneze. O delegație guvernamentală a R. D. Germane a sosit in U.R.S.S Mareșalul G. K. Jukov va vi­zita India MESAJUL DE ANUL NOU rostit la posturile de radio și televiziune de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. Dragi cetățeni, cetățeni și tovarăși, Iată-ne din nou la capătul unui an de muncă și de activitate creatoare. Oamenii muncii de la orașe, cei ce muncesc ogoa­rele", inginerii, ca și savanții sau cei ce în opere de artă, dau expresie vieții noi a poporului nostru, har­nic­ și înțelept, și-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia și talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Țara noastră, bogată de la natură, s-a îm­bogățit cu noi fabrici și uzine, sonde și mine, produ­cătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în­ trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viața să fie mai îmbelșu­gată. Pentru aceasta avem toate condițiile. Marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, ne-a acordat în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova sprijinul său atît pentru a înlătura lip­surile provenite din recolta slabă a acestui an cît și pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Țara noastră liberă și Independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizației Națiunilor Unite. Alături de celelalte țări prietene, ea și-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii și politicii de colaborare între țări, indiferent de siste­mul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs, ne arată că mașinațiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinși că datoria noastră este de a lupta cu perseverență și pe viitor, alături de toate forțele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor po­poarelor. ★ Pășim într-un an nou întăriți în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Co­mitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și de guvernul țării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a­ nivelului de trai al poporului nos­tru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea inițiativei și participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obștești, la construirea socia­lismului. Alegerile de deputați ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului Democrației Populare vor face ca Marea Adunare Națională să fie expresia concentră­rii tuturor forțelor progresiste din țara noastră, pen­tru realizarea aspirațiilor celor mai nobile ale poporu­lui nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dum­neavoastră tuturor, dragi cetățeni și tovarăși, precum și nouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viață fericită, tradiționala urare , la mulți ani ! Adresăm urările noastre de pace și prosperitate tu­turor popoarelor. întregul popor muncitor a primit cu multă bucurie și încredere noile masuri luate de partid Interviul nostru la GRIVIȚA ROȘIE Un reporter al ziarului s-a adresat tovarășului inginer nostru Se­­beșeariu Ștefan, director tehnic al Complexului C.F.R. Grivița Roșie, cu rugămintea de a răspunde la cî­teva întrebări pe marginea Rapor­tului prezentat de tovarășul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. „Muncitorii de la Grivița — ne-a răspuns tov. Sebeșeanu la prima în­trebare — au pri­nit cu bucurie și caldă aprobare măsurile extrem de importante adoptate de partid. Mă­surile acestea demonstrează încă o­­dată marea forță a regimului de de­­mocrație populară, care are putința de a asigura din plin rezolvarea tu­turor problemelor dezvoltării so­cialiste și făuririi unei­ vieți de bună­stare a poporului muncitor. Ală­turi de întreaga clasă muncitoare, muncitorii, tehnicienii și de la Grivița își vor spori­ inginerii efortu­rile în direcția ridicării producției, sporirii productivității muncii, re­ducerii prețului de cost și aplicării regimului de economii“. — Pornind de la adevărul că baza trainică a creșterii producti­vității muncii, o constituie progre­sul tehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în ne-ar interesa procesul tehnologic, măsurile ce se vor lua în acest sens la Complexul C.F.R. Grivița Roșie. „Pînă acum în nici unul din a­­telierele noastre de reparat material rulant nu s-a lucrat pe bază de pie­se de schimb. De aceea, imobiliza­rea vehiculelor se făcea pe o du­rată destul de lungă. In anul 1957 se intenționează să se introducă, în­­cepînd cu 1 iulie, reparații pe baza pieselor de schimb. Este lesne de înțeles că productivitatea va crește foarte mult. Piesele nu se vor mai face ca pînă acum pentru fiecare mașină intrată în reparație, ci în serie. Montajul nu va mai aștepta zile sau chiar săptămîni întregi. A­­cest sistem de lucru care se aplică în Uniunea Sovietică și în alte țări a dat rezultate foarte bune. S-a re­dus imobilizarea materialului ru­lant chiar pînă la 18 zile. înțele­gem însemnătatea acestui lucru dacă ne gîndim că la noi imobiliza­rea aceasta se ridică uneori pînă la 50 de zile. Deci în anul 1957, la Grivița, toată bătălia se va da pen­tru crearea de piese de schimb. In afară de această măsură, în 1957 se vor reorganiza procesele tehnologice și pe subansamble. Se vor crea noi diagrame tehnologice și se va trece la schimbarea fișelor de operații. Aspectul exterior al vagoanelor va fi îmbunătățit. Această cerință repetată a guvernului o vom putea realiza. Toate vagoanele vor fi îm­brăcate în vinilin, aspectul vagoa­nelor fiind cu totul nou. Tot în anul 1957 se va termina prelungirea oțelăriei, turnătoria de fontă va fi mutată într-o altă sec­ție. Utilajul nou și modern va oferi condiții de muncă mai bune“. Și totodată — am reluat noi — se vor oferi posibilități pentru un cîștig mai bun. Plenara a hotărît îmbunătățirea sistemului de salari­­zare și normare, ceea ce va avea ca urmare o creștere a cîștigurilor medii ale salariaților în cursul a­­nului 1957 cu circa 15 la sută. „Este foarte firesc ca partea cea mai importantă din cîștigul unui muncitor să fie salariul său tarifar, care oferă o bază sigură și stabilă n­ VvüilüiiiüF oiîiv. OC v­ ci ievCC la o normare mai bună a muncii, care sa țină mai bine seama de particu­laritățile tehnice ale fiecăreii munci. Și la noi se vor experimenta nor­mele cu motivare tehnică. Normele de astăzi nu pot fi considerate norme tehnice. Ele nu pot servi ca bază de planificare și deseori nu au un efect mobilizator. Normati­vele ce stau la baza stabilirii nor­melor noi cu motivare tehnică sînt în curs de experimentare. Norma­tivele țin cont de utilajul pe care-l are atelierul, de gradul de tehnici­tate al atelierului, de locul de mun­că, de condițiile tehnice în care lu­crează muncitorul, de perfecțiunea mașinii etc. In felul acesta noile norme devin mobilizatoare, capa­bile să stimuleze ridicarea calificării muncitorilor, să-i cointereseze în­tr-o măsură și mai mare“. — In cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej se vor­bește despre lărgirea atribuțiilor direcțiilor de fabrici, uzine Conducerile întreprinderilor vor etc. a­­vea posibilități și drepturi mai largi în întocmirea planurilor economice și distribuirea veniturilor, întreprin­derilor. „Această măsură — a subliniat tov. Sebeșeanu — vine foarte mult în ajutorul nostru. Activitatea coordonare intra în prea multe de a­­mănunte. Pînă acum toate măsurile se luau numai cu aprobarea condu­cerii ministerului, ceea ce crea de multe ori­ greutăți în îndeplinirea sarcinilor ce ne reveneau“. In încheierea convorbirii noas­tre, în numele colectivului redacțional și al cititorilor "noștri noștri militari, am urat muncitorilor de la Complexul C.F.R. Grivița Roșie noi succese în noul an. MILITARII studiază Raportul In unitatea unde muncește ofi­țerul Stuparu Ion, militarii dezbat cu viu interes raportul tovarășului Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. Pentru buna desfășurare a studierii raportului, cît și pentru cunoașterea de către toți militarii a hotărîrilor luate de C.C. al P.M.R. la Plenară, ofițerul Stuparu a ho­tărît studierea în cadrul subunită­ților, pe capitole, a problemelor dezbătute la Plenară. Iată, de pil­dă, ecoul produs de hotărîrile Ple­­narei în subunitatea unde muncește ofițerul Păduraru Petre. Studiindu-se Raportul tovarășului Gheorghiu-Dej, din discuții s-a des­prins că pentru militari prezintă un interes deosebit capitolul care se referă la înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin dezvolta­rea contractărilor și achizițiilor, pre­cum și capitolul „îmbunătățirea sistemului de salarizare și sporirea cîștigului muncitorilor“. In legătu­­ră cu acestea, soldații Muraliuc Ion și Ungureanu Marin au spus printre altele : „In aceste capitole se o­­glindește concret legătura partidu­lui cu masele muncitoare, partidul fiind preocupat permanent de ridi­carea nivelului de trai al celor ce muncesc". Soldatul Ungureanu Marin și-a luat angajamentul să scrie familiei și rudelor sale pentru a face cu­noscute hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R., rugîndu-i să muncească ne­­obosiți pentru a obține recolte bo­gate, spre a se asigura pîinea mun­citorilor din fabrici și uzine. La grija partidului, militarii din subunitatea comandată de ofițerul Păduraru vor răspunde prin a se pregăti necontenit din punct de vedere militar și politic, mobilizîn­­du-și și familiile lor pentru a munci neobosit în ideea realizării cu suc­ces a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. Locotenent colonel L. STĂNESCL Cuvîntul unui țăran cu gospodărie individuală Ca țăran cu gospodărie indivi­duală, am primit cu mare bucurie vestea privitoare la desființarea co­telor obligatorii la grîu, porumb, lapte, cartofi. Terenul pe care-l am de 5,24 ha, mi-a dat în fiecare an bucate bune, așa că mi-am putut achita în întregime cotele și mi-au rămas și cantități însemnate de produse. De pildă, în anul 1956 am obținut o producție de 3000 kg. grîu. Cînd 690 kg. cotă, mi-au mai rămas peste 2000 kg. grîu. De asemenea, după achitarea cotei de porumb mi-a rămas destulă canti­tate pentru mîncare, hrană pentru vite și pentru vînzare pe piață. Pentru a răspunde grijii pe care o are față de noi partidul și guver­nul, mă voi strădui să muncesc mai bine pe ogorul meu pentru a realiza cu­ mai mult grîu și porumb, floa­­rea-soarelui și cartofi, iar surplusul de cereale îl voi vinde în bună parte prin cooperativă PETRU BOGDAN, țăran muncitor cu gospodărie individuală din cartierul Pîr­­­neave, orașul Arad GÎNDURI ostășești Nici nu sosiseră ziarele în subuni­tăți și la gazetele de perete și apă­ruseră articole despre recenta ple­nară a partidului. In momentul cind la radio se transmitea comunicatul, militarii s-au adunat în jurul apara­tului și ascultau atenți. In subunitățile unde locțiitori po­litici sînt ofițerii Preda Vasile și Bu­­haci Vasile au avut loc adunări în care s-a explicat pe larg militarilor importanța plenarei. In discuții, militarii și-au arătat atașamentul lor față de partid și guvern. „Cum să nu fim mândri și fericiți—spunea sergen­tul Roșoga Sandu —" cind vedem că din zi ia zi partidul și guvernul iau hotărîri ce ne fac atit nouă, cit și părinților noștri o viață mai fericită". „Toate aceste hotărîri — spunea caporalul Marinescu Valeriu — ara­tă grija părintească a partidului și guvernului pentru îndeplinirea sarci­nilor planului cincinal, pentru ridica­rea nivelului de trai al tuturor oame­nilor muncii din țara noastră“ Rind pe rind au luat cuvîntul ma­joritatea militarilor, și prin cuvintele lor s-au obligat să sprijine cu noi succese in pregătirea de luptă politică recentele măsuri ale partidu­și lui. Locotenent major ALEX. CHIRIAC IN NOAPTEA REVELIONULUI Un grup de ofițeri cu familiile lor întimpină plini de voie bună noul an, în jurul tradițio­nalei mese a revelionului.­­Foto : T. MACARSCHI) LA SOSIREA ZIARELOR Cu multă nerăbdare au așteptat ziarele mi­litarii din unitatea un­de lucrează ofițerul Tă­­năsescu Nicolae. La numai cîteva ore, după sosirea ziarelor, în dor­mitoare și în camerele de activitate politico­­culturală, militarii adu­nați în grupe au început să studieze cu atenție Raportul tov. Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Pașii s-au purtat la subunitatea comandată de ofițerul Negri Zeno­­biu. Intr-un colț al dor­mitorului, ofițerul Ne­gri conducea discuțiile pe marginea acestei ple­nare. Tocmai vorbea soldatul Fridman Jean. Pînă a fi militar el a lucrat la S.M.T. Cea­­cova-Timișoara, ca lă­cătuș mecanic. Iată ce mi-a spus : „Părinții mei sînt colectiviști, în urma noilor măsuri co­lectiva noastră se va întări mai mult. O să crească interesul colec­tiviștilor pentru a spo­ri producția și avutul colectivei. Prin con­tractele încheiate cu statul vom furniza dis­ponibilul de produse pentru a asigura pîi­nea celor ce muncesc în fabrici „Raportul mai vor­bește de îmbunătățirea salariilor, a subliniat soldatul Poros Nico­lae, din aceeași grupă. Și de astădată s-a do­vedit că partidul știe să ia la timp cea mai hotărîtă măsură pentru îmbunătățirea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Părinții mei sînt mijlocași din comuna Dornești-Suceava. Mă­surile plenarei C. C. duc la dezvoltarea schimbului dintre sat și oraș“. Mai departe, sol­datul Porol Nicolae și-a manifestat încrede­rea că accentul pe ca­re-l pune raportul pe calitatea produselor in­dustriale și revederea normelor de producție va duce la creșterea interesului muncitorilor pentru a da produse mai bune și mai multe. din Soldatul Bumbu­lean, comuna Sărmaș, regiunea Cluj, a spusi printre altele : „Eu și părinții mei facem parte din întovărășire. Munca a fost spornică și pînă acum. Viața noastră s-a schimbat mult. Hotărîrea parti­dului de a desființa u­­nele cote obligatorii­ face ca țărănimea mun­citoare din întovărășire să muncească cu mai mult interes. Prin con­tractări, statul n­e va asigura cele mai imporr­tante produse industria­­­le de care avem nevoie.­ Măsurile luate de par­­tid vor duce la crește­rea și consolidarea în­.. tovărășirilor și a gos­­­podăriilor colective.­­ După pauză, milita­­­­rii au continuat stu­diul la Raportul tov.­ Gh. Gheorghiu-Dej. Cei care au ascultat discuțiile lor, și-au pu­tut da seama că măsu­rile recentei plenare a C. C. au găsit în ini­mile militarilor o totală aprobare. Căpitan D. RUSU Discuții între MATROZI Deși în sala clubului se aflau nu­mai cîțiva matrozi care ascultau știrile radio-jurnalului de dimineață, totuși vestea despre raportul tova­rășului Gheorghiu Dej de la Ple­nara C.C. al P.M.R. s-a răspîndit pe dată în întreaga unitate. Matrozii Olaru Eugen și Demeter Alexandru, fii de țărani muncitori, erau într-un colț al clubului cu zia­rul în mînă și împreună cu alți cîți­va se angajaseră să discute des­pre desființarea sistemului de cote obligatorii.­ Ei susțineau justețea hotărîrii luată de partid și spu­neau că țăranii patriei noastre vor fi și mai mult cointeresați în creșterea producției agricole. Matro­zul­ Fusu­lean, care ascultase pînă atunci cele ce se discutau, intră și el în vorbă : „Acesta e un impor­tant sprijin pe care țărănimea noas­tră muncitoare îl primește din par­­tea P.M.R., din partea conducerii statului nostru democrat-popular. Chiar azi îmi voi completa scrisoa­rea prin care începusem să urez pentru noul an fericire și sănătate părinților mei, cu îndemnul de a studia temeinic Raportul tovarășu­lui Gheorghiu-Dej. Și voi îndemna totodată să fie, ca și pînă acum, în fruntea țăranilor din comuna noas­­tră, să ducă o susținută bătălia pentru o recoltă cît mai bogată în­ 1957 In altă parte a clubului, ofițerul Nedelea Ilie strînsese în jurul său un grup de matrozi și discuta des­­­pre alte probleme ale raportului. Se vedea că toți militarii unității erau interesați în studierea cît mai­ temeinică a acestui document Căpitan rangul II V. MARINESCU

Next