Apărarea Patriei, februarie 1957 (Anul 13, nr. 26-50)

1957-02-01 / nr. 26

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă ! »ARAREA PATRIEI ^ ____________Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. | ! SpfXw^p» Jp JJ Împărlfitî ANUL XIII Nr­. 26 (3253) | Vineri 1 februar* 1957 4 PAGINI - 20 BANI ÎȘI CXPb­­ild flUtdi­lCg. C1C <* 1111 <1^1111 . — — •—­­­­­­­gof LA 3 FEBRUARIE, CU TOTH LA VOT Pentru victoria in alegeri a Frontului Democrației MARI ADUNARI CETĂȚENEȘTI ÎN ÎNTREAGA ȚARĂ Poporul muncitor Militarul-cetățean conștient cu drepturi depline In aceste zile premergătoare ale­gerilor pentru Marea Adunare Na­țională, întreaga unitate din care face parte ofițerul Pavel Alexandru a cucerit calificativul „foarte bine“ la una din cele mai importante ca­tegorii de instrucție. Intr-un bata­lion ce se află în Muntenia, tot în această perioadă, în numai trei zile s-a înjghebat o echipă artistică for­mată din 40 de militari. Pînă acum, această tînără formațiune artistică de amatori condusă de caporalul Gh. Iancu a dat 12 spectacole în fața , militarilor, la cămine culturale sa­te­ști și la întîlnirile dintre candi­dați și alegători. Două fapte petrecute în armată. Se poate spune fără a exagera că ele, luate oarecum la întîmplare din noianul de fapte asemănătoare, sînt născute din însuflețirea cu care ar­mata populară întîmpină alegerile pentru Marea Adunare Națională, eveniment însemnat în viața țării. Militarii noștri, asemenea tuturor oamenilor muncii de la orașe și sa­te, consideră regimul democrat­­popular drept cea mai prețuită cu­cerire care s-a obținut sub condu­cerea partidului, consideră că apăra­rea acestui regim, apărarea vieții noi și a viitorului luminos pe care și-l durează poporul muncitor, este cea mai nobilă misiune care i se poate încredința unui om care își iubește patria: întreaga campanie electorală din armată, din prima zi,, s-a desfășurat sub semnul aces­tor temeinice convingeri ale mili­tarilor. Iată de ce ei întîmpină ziua de 3 februarie cu succese în activi­tatea lor, cu bucurie sinceră și în­suflețire. Și o întîmpină în același timp cu mîndrie pentru faptul că, la marele act civic al alegerii orga­nului suprem al puterii în Republi­ca Populară Romînă, ei participă ca cetățeni cu drepturi depline. Mai mult , chiar în rîndul reprezentan­ților celor ce muncesc, desemnați pentru a candida în alegeri, sînt și militari ai armatei noastre populare. Militarul — cetățean cu drepturi depline. Nu poți rosti acest adevăr profund al Zilelor de astăzi, nu poți pătrunde înalta sa semnificație, fără a-ți aminti de anii, nu prea înde­părtați — și totuși cît de departe de noi ! — cînd țara aceasta a noas­tră, pe atunci întunecată de rîndu­­ieli strîmbe, avea o armată cu totul altfel. „Marea mută“ i se spunea, așa era socotită. Fiii de țărani și muncitori erau chemați sub arme pentru a învăța să tragă în părinții lor dornici de o viață demnă, de dreptate. Și era amară viața solda­tului în armata de altădată. Tine­rețea i-o schilodeau „majurii“ și gradații, conștiința i-o otrăveau zi de zi cu demagogia despre „neam și rege“, în spatele căreia se as­cundeau interesele de clasă ale ex­ploatatorilor. Ostașii armatei de altădată erau siliți să meargă „în război“ împotriva mulțimilor înse­tate de pămînt și de pîine.­­Pe ma­lul Dunării, aproape de Giurgiu, cu 50 de­­ ani în urmă, satul Stănești a fost ras de pe pămînt de tirul artileriei „majestății sale“). Erau împinși în războaie urzite de duș­manii libertății popoarelor. Și era făcută să fie „mută“ ar­mata de altădată tocmai pentru a nu judeca toate acestea, pentru a-și îndrepta oricînd țevile spre Flă­­mînzi, Lupeni sau Grivița. Firește, era de neconceput ca mi­litarii unei asemenea armate să fie oameni cu drepturi de om, cu drep­turi de cetățean. Militarii nu aveau drept de vot. Și dacă armata era prezentă totuși la alegeri, era pen­tru a intimida pe cetățeni, sub ame­nințarea baionetelor. Armata, chipu­rile, nu făcea politică" Marea masă a militarilor arma­tei populare a Romîniei de azi n-a apucat să trăiască acele vremuri de militărie. Mulți nu le-am trăit, spre fericirea noastră, dar cu­­ atît mai necesar este să le pomenim, căci amintindu-le, în conștiința noastră va stărui cu atît mai limpede fața curată a armatei de astăzi. La noi nimeni nu spune că arma­ta nu face politică. Slujind cu cre­dință pe oamenii muncii, apărînd interesele vitale ale Republicii Popu­lare Romîne, ea are un profund conținut politic. Creată și educată de partid, armata noastră populară este o armată de tip socialist, che­mată să vegheze ca, niciodată, nici o mînă din interior sau din afara granițelor noastre să nu poată lovi în cuceririle revoluționare ale cla­sei muncitoare și ale întregului po­por, în puterea noastră populară. Marile drepturi și libertăți pe care le asigură Constituția cetățeni­lor țării se răsfrîng din plin și asu­pra militarilor. Ei, părinții și frații lor, au devenit oameni liberi, eli­berați de sub exploatare și asuprire. Se bucură de dreptul de a munci, a crea, de dreptul la odihnă, la asigurarea materială în caz de bă­­trînețe. Și, dreptul la învățătură devenit o realitate luminoasă și în a armată. Oricărui militar capabil și harnic i se deschid porțile spre a se cultiva și perfecționa. Academiile, școlile, cursurile de perfecționare, școlile de partid etc. din armată dau an de an noi și noi detașamente de ofițeri temeinic pregătiți, culți, adevărați intelectuali de tip nou, gata să-și pună toate capacitățile în slujba întăririi armatei, a apă­rării Republicii noastre Populare. Ca o expresie din cele mai pu­ternice a democratismului adînc al regimului nostru, armata participă la alegeri. Alături de oamenii mun­cii ai căror fii sînt, ostașii și ofițerii își spun cuvîntul lor de cetățeni în alegerea Marii Adunări Naționale. Iată cuvintele poetului Ostașul, urna...­ simpla măreție. Rămîn tăcut o clipă s-o privesc. Tablou­ acesta, plin de poezie, E azi la noi atl­a de firesc ! Și nu-i 't­ viața noastră o’ntîm­­. . . plare, Un simplu amănunt cotidian, Ci un poem cu rime sclipitoare, Sub titlul grav: „Soldat și ce­tățean" ! Votînd, militarul își exercită drep­tul cel mare de a participa la con­ducerea de stat; votînd, își asumă o părticică din­ marea răspundere colectivă a celor ce muncesc de a-și înălța patria tot mai sus, ■ de a în­scrie pagini tot mai mărețe în isto­ria ei glorioasă. Votul pe care militarii îl vor da candidaților Frontului Democrației Populare va fi o expresie și o măr­turie a spiritului patriotic din rîn­­durile armatei, o expresie a matu­rității politice a militarilor. Faptul că alegerile au loc în anul cînd se împlinește un deceniu de­­ la pro­clamarea Republicii Populare Ro­mîne, istorica cotitură în viața po­litică a țării noastre, face ca ei să simtă mai puternic bucuria de a fi cetățeni liberi ai unei țări descătu­șate de robie, ai unei țări socialiste în plină dezvoltare. Militarii se vor prezenta la vot pătrunși de marea însemnătate a actului la care au dreptul și datoria de a participa. Prin votul lor acordat cu deplină încredere candidaților Frontului De­mocrației Populare, ei își vor mani­festa odată mai mult atașamentul nețărmurit față de poporul munci­tor, față de orînduirea democrat­­populară, față de Partidul Muncito­resc Romîn, care ne călăuzește cu înțelepciune pe drumul înfloririi pa­triei, pe drumul socialismului, mărețul program al construcției socialiste Uzina „Tudor Vladimirescu" produce AUTOBUSE Mîine, pe poarta uzinei „Tudor Vladimirescu“ va ieși primul auto­bus fabricat în această modernă u­­zină a Capitalei. Primul drum îl va face pe ruta București-Giurgiu, iar primii pasageri ai autobusului vor fi cîțiva dintre inginerii, teh­nicienii și muncitorii care au lucrat la execuția autobusului. Desigur, nu vor lipsi nici muncitorii Lupu Ion, Bogdan Ion, care au lucrat la pri­mul autobus construit la uzinele „Mao Tze­dun". Aceștia au venit la uzinele „Tudor Vladimirescu" pen­tru a-i ajuta în muncă pe tovarășii lor de aici în construcția autobuse­lor romînești. Se știe că autobusele romînești se fabricau pînă acum la uzinele „Mao Tze­dun“. Dar pentru îmbu­nătățirea fluxului tehnologic al construcției lor, pentru ca ele să fie elegante și rezistente, era nevoie de o uzină mai spațioasă. Astfel s-a trecut la fabricarea autobuselor ro­mînești la uzina „Tudor Vladimires­cu“, unde pînă nu demult se pro­duceau mașini pentru agricultură. Noul tip de autobuse al cărui proiect se pune acum la punct va fi mult superior celor fabricate pînă acum. Mașinile noi vor avea o linie mai elegantă, un interior mai plă­cut. Scaunele vor fi mai comode, iar sistemul de luminare interioară va fi îmbunătățit. Autobusul va a­­vea o capacitate de 60 de locuri. A intrat în funcțiune fabrica de acid sulfuric din Copșa Mică Constructorii de la trustul nr. 5 din Tg. Mureș, tehnicieni ai uzine­lor „Independența" Sibiu, cinstesc alegerile de deputați în Marea A­­dunare Națională cu o importantă victorie — în ziua de 31 ianuarie ei au terminat construcția fabricii de acid sulfuric din Copșa Mică, cea mai mare fabrică de acest gen din țară. In aceeași zi s-a început ro­dajul mașinilor. Cuptorul nr. 6 a intrat în funcțiune și a elaborat pri­mele produse. Lucrările de construcții și montaj ale fabricii de acid sulfuric din Copșa Mică s-au realizat cu spriji­nul unor specialiști din R. D. Ger­mană Delegația Comerțului din U. R. S. S. a părăsit Capitala Joi dimineața a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre patrie delegația Comerțului din U.R.S.S. care la in­vitația Ministerului Comerțului In­terior din R.P.R. ne-a vizitat țara timp de 15 zile în cadrul unui schimb de experiență cu lucrătorii din comerțul nostru socialist. .La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, oaspeții sovietici au fost salu­tați de tovarășii : Gogu Rădulescu, ministrul Comerțului Interior din R.P.R., Jak Podoleanu, prim locții­tor al ministrului Comerțului Inte­rior, Al. Crăciun, C. Lupan, C. Petcu și Elena Stoia, locțiitorii mi­nistrului Comerțului Interior, Ion Olteanu. Au fost de față A. A. Epișev, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și alți membri ai Amba­sadei. Ciulind voioși, se-ntorc spre unitate Gerul a fost aspru în ziua aceea și zăpada căzută din a­bundență a îngreunat simțitor con­­dițiile de instruire a militarilor. Infanteriștii crestelor, obișnuiți cu asemenea greutăți, au trecut cu dîrzenie și curaj urcușurile abr­upte, văile prăpăstioase și drumurile lungi și anevoioase. Cu toate acestea nu sînt deloc obosiți. Iată-i în clișeu. Locotenentul Terciu Ion a ordonat încolonarea și militarii se întorc de la instrucție cîntînd cu voioșie un marș ostășesc. (Foto: ST. ȘTEFAN) Țelul suprem al politicii partidului — ridicarea neintreruptă a bunăstării poporului „Așa cum fiecare pîrîiaș, fieca­re rîu mai mic sau mai mare din această parte a Europei, își dăru­iește forța și încrederea sa Dună­rii, tot așa și noi, fiecare om al muncii, fiecare cetățean, acordăm din toată inima încrederea noastră candidaților F.D.P.“ In spiritul acestor cuvinte rostite într-un mod atît de plastic de către inginerul Costea Gh„ în spiritul încrederii depline în partid și gu­vern, în candidații F.D.P., s-a des­fășurat întreaga adunare cetățe­nească din sala sporturilor „Re­colta". S-au adunat ieri aici, în inima raionului 23 August din Capitală, sute de alegători , muncitori și teh­nicieni de la uzinele „23 August" și „Republica“, de la „Electroapa­­rataj“ și „Vasile Roaită“ de la fa­brica de ciment București". Au fost prezente textiliste și textiliști de la „Filatura Romînă de Bumbac“ și de la „Postăvăria Romînă“. N-au lipsit nici gospodinele, nici oamenii de știință și cultură, nici militarii. Impunătoarea sală sportivă a de­venit neîncăpătoare pentru marele număr de alegători, care s-au în­­tîlnit ieri cu candidatul F.D.P. în circumscripția electorală 23 Au­gust, tovarășul Chivu Stoica, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri. Apariția în sală a tovarășului Chivu Stoica a prilejuit un entu­ziasm general în rîndurile celor prezenți. Cetățenii în picioare au ovaționat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Romîn și conducerea sa, pentru guvernul Republicii Populare Romîne și pentru candi­datul lor în alegerile de la 3 fe­bruarie. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii : Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Ștefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Fl. Dănălache, A. Vlă­­doiu și delegați ai principalelor în­treprinderi și instituții din raion. Cei care au luat cuvîntul au vorbit cu însuflețire despre reali­zările istorice înfăptuite în anii re­gimului nostru de democrație popu­lară, despre justețea liniei politice a partidului și guvernului, despre bucuria ce le-a prilejuit-o măsurile prevăzute în recenta rezoluție a Plenarei C.C. al P.M.R., privind îmbunătățirea condițiilor de trai al celor ce muncesc: „Intre vorbele partidului și fap­tele sale există o deplină concor­danță“ spunea muncitorul fruntaș Botușan Ion de la uzinele „Repu­blica“. Comparând viața de odini­oară cu cea de azi, dezvoltarea de atunci cu cea de-acum a cartierului lor, mulți dintre vorbitori au ară­tat că ceea ce s-a făcut pentru ei în anii din urmă este o dovadă că politica partidului e o politică faptelor, o politică a realizărilor o îndrăznețe, o politică pusă nemij­locit în slujba celor ce muncesc. Alți vorbitori au arătat apoi că, în multe din cartierele din această parte a Capitalei, în trecut uitate de către ocîrmuitori, reprezentanți ai bur­gheziei, s-au înălțat în ultimii ani cinci localuri noi de școală, s-au dat în folosință 390 apartamente pentru muncitori, s-au pavat 204 străzi, iar alte 54 de străzi au fost electrificate. Vorbind­­ în numele tineretului din cartierul 23 August, munci­toarea Partenie Maria de la F.R.B. a amintit că tinerilor din acest cartier 11 s-au creat școli profesio­nale unde învățămîntul este gra­tuit, 11 s-au amenajat terenuri spor­tive și săli de spectacole. Subliniind în repetate rînduri cuvintele vorbitorilor prin aplauze vii și îndelungate, cetățenii pre­zenți la marea adunare din sala „Recolta“ și-au manifestat în ace­lași timp deplina lor aprobare față de politica internă­ și externă a par­tidului și guvernului, atașamentul nețărmurit față de puterea populară, hotărîrea de-a­ lupta cu fermitate, pentru traducerea cit mai grabnică în viață a măsurilor propuse de Ple­­nara C.C. al P.M.R. din 27-29 de­cembrie 1956, pentru construirea socialismului în patria noastră. Primit cu aplauze, tovarășul Chivu Stoica a rostit următoarea cuvîntare : La 3 februarie 1957 cetățenii patriei noastre sînt chemați să a­­leagă noi reprezentanți în organul suprem al puterii de stat. Marea Adunare Națională. Forțele democratice și patriotice ale țării, în frunte cu Partidul Mun­citoresc Romîn, se prezintă și în ac­tualele alegeri unite în Frontul De­mocrației Populare. Acest front re­prezintă interesele și unitatea celor mai largi mase ale poporului nos­tru, ale clasei muncitoare, ale țără­nimii muncitoare și ale intelectua­lității progresiste. Actuala campanie electorală s-a desfășurat într-­o atmosferă de avînt politic și elan crescut în muncă al maselor largi populare. La toate în­tîlnirile dintre alegători și candi­dați, ca și în această adunare, cetă­țenii patriei noastre au dezbătut, ca adevărați stăpîni ai țării și cu spi­ritul de răspundere al oamenilor de stat, problemele fundamentale ale politicii interne și externe a statului nostru, au ridicat importante pro­bleme gospodărești. Mai puternic decît oricînd, oa­menii muncii și-au exprimat încre­derea de nezdruncinat în regimul democratipopular, hotărîrea de a aplica în viață politica partidului și guvernului de dezvoltare a econo­miei naționale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei și colaborării frățești cu țările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, politică de pace și colaborare cu toate țările lumii. Campania electorală ne dă prile­jul să facem un bilanț al drumului străbătut pînă acum și, în același timp, să privim înainte pentru a ve­dea sarcinile care ne stau în față, perspectivele economice, politice și sociale ale țării în anii următori. In anii regimului democrat-popu­lar țar­a noastră a făcut un mare salt înainte. Acum 13 ani puterea politică și economică se afla în mîi­­nile claselor exploatatoare, țara se găsea într-o stare de adîncă înapo­iere politică, economică și cultu­rală. Clasa muncitoare și țărănimea muncitoare purtau greul jug al ex­ploatării capitaliștilor și moșierilor. Astăzi situația este radical schim­bată. Burghezia și moșierimea au fost alungate de la putere ; fabricile uzinele, băncile, au intrat în stăpî­­nirea poporului muncitor ; pămîntul este al celor ce-l muncesc. Puterea se află în mîinile oamenilor muncii care își făuresc o viață nouă. Ori­­cît ar unelti cercurile imperialiste de dincolo și de dincoace de ocean și foștii capitaliști și moșieri din slujba imperialiștilor, nimeni nu mai poate întoarce poporul romîn la sta­rea de robie burghezo-moșierească. Poporul muncitor a dovedit că este capabil să conducă țara pe dru­mul propășirii economice și cultu­rale, pe drumul ridicării nivelului de viață a celor ce muncesc. Să luăm, de pildă, chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoaș­teți bine cum arăta cartierul înainte de eliberare. Aici se găsea o mare uzină metalurgică, o fabrică de ci­ment, o fabrică textilă și alte cîteva întreprinderi. Toate erau proprie­tatea capitaliștilor. In aceste fabrici trudeau din zori și pînă în noapte, pentru salarii de mizerie, mii de muncitori. In jurul fabricilor, oame­nii trăiau în căsuțe părăginite și bordeie fără lumină electrică, fără pavaj, fără apă, fără canalizare. Acum fața cartierului este schim­bată. Fabricile și uzinele, devenite bunuri ale poporului, sînt de nere­cunoscut : s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi mașini moderne. Odată c­u înflorirea industrială a raionului; s-a schimbat și felul de viață al oamenilor. In locul maida­nelor pline de gunoaie a apărut un cartier nou cu locuințe, s-au cons­truit blocuri cu mai multe etaje in care trăiesc muncitori în condiții civilizate. Cetățenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulație construită în ultimii ani — Bule­vardul Muncii — cu parcul și com­plexul sportiv „23 August“ cons­truit pe locul unde odinioară erau gropi și bălării. Vă amintiți care a fost starea culturală a raionului îm timpul cînd în acest loc stăpînea Malaxa. Este destul să reamintim că fiecare al patrulea om nu știa carte. Acum neștiința de carte a fost aproape lichidată ; numai în această circumscripție electorală s-au con­struit școli noi la Dobroești, în car­tierul Cățelu, în Ostrov și în alte locuri și s-au lărgit localurile de școli existente, s-a înmulțit numărul paturilor la unitățile sanitare, se construiesc o policlinică și un spital nou la uzinele „23 August“. Desigur că mai există multe greu­tăți și lipsuri, multe probleme ne­rezolvate. In adunările cetățenești din cadrul campaniei electorale, oa­menii muncii din cartier au arătat necesitatea de a se lărgi acțiunile de gospodărie comunală. Multe din aceste cerințe își vor găsi o rezol­vare încă în cursul acestui an. Ast­fel, nu peste mult timp oamenii muncii din raion vor avea la dispo­ziție o nouă sală de spectacole și alte așezăminte culturale. Chezășia unor noi succese în dez­voltarea economică și culturală a raionului o constituie strânsa legă­ (Continuare in pag. 3-a) Intîlnirea tov. CHIVU STOICA cu alegătorii Scrisoarea către alegători CLUJ. — Joi după amiază a avut loc în sala clubului „Filimon Sîrbu“ a Atelierelor C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj o mare adunare cetățe­nească a alegătorilor din circum­scripția electorala Atelierele C.F.R. „16 Februarie“, unde a fost propus drept candidat al F.D.P. în alege­rile de deputați în Marea Adunare Națională tov. dr. Petru Groza, pre­ședintele Prezidiului Marii Adu­nări Naționale a R.P.R. Adunarea a fost deschisă de tov. Tiberiu Bucșa, membru al Consi­liului orășenesc Cluj al F.D.P. Tovarășul Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C. C. al P.M.R., prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul Invățămîntului, a dat citire următoa­rei scrisori adresate de tovarășul dr. Petru Groza Consiliului regional Cluj al F.D.P., alegătorilor săi Dragi tovarăși. Reîntors la locul meu de muncă cu emoția omului care in decursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă tri­mit acest mesaj pe calea scrisului, fiind reținut fără voia mea de regi­mul medical care deocamdată mai stâruiește. Timpul cit am absentat mi-a părut foarte îndelungat. Regre­tul persistă pentru aceeași restringe­­re a activității mele. Dar în primul rînd regret că de data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna in­­tilnirile cu cetățenii, vechi prieteni din vremuri de luptă și frământări și cu tovarășii care mi-au făcut cinste să mă propună candidat in alegerile din 3 februarie a.c. pentru Marea Adu­nare Națională. Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că nu pot să mă prezint alegătorilor in circumscripția Atelierelor C.F.R. „16 Februarie" Cluj, pentru care comisia electorală a ■ stabilit că su un candidat valabil. Această candidatură — ca și altă dată — constituie o mare satisfacție pentru mine, fiind legat din trecut de aceste locuri unde am trăit fră­­mîntări și zbuciume împreună cu mulți dintre do. in timp de multe decenii, incepînd din anii 1918-1919, cind am luat primul contact, in cadrul vechi­lor ateliere, cu generația ceferiștilor de atunci, de care mă leagă aminti­rile acelor vremuri și veche priete­nie cu mulți dintre ei. Răspunderea pe care și-au asumat-o cei care au propus candidatura mea mă obligă să privesc cu aceeași răs­pundere sarcinile care mă așteaptă în cazul când candidatura mea va fi confirmată în ziua alegerilor de către încrederea alegătorilor. Această în­credere este un lucru scump pe care il prețuiesc din adîncul conștiinței mele, ea mi-a dat tăria în activitatea mea de pină acum, mi-a împrumutat noi și­ noi for­țe la diverse cotituri de după 23 August 1944, in decursul luptei și muncii noastre comune pen­tru construirea unei­­ noi orînduiri în patria noastră. Vă adresez nudurile de față vouă, acelor tovarăși care a­veți în primul rînd răspunderea can­didaturii mele, cu rugămintea ca și transmiteți și alegătorilor acestei cir­cumscripții sentimentele și gîndurile mele, în speranța că după ce îmi voi putea relua integral, activitatea vă voi vedea totuși, intrunindu-ne îm­preună sau cercetîndu-vă inopinat ca și altădată pe mulți pe la vetrele­­ voastre. Cauza pentru care luptăm este cu­noscută tuturor oamenilor și bunilor patrioți care iubesc țara noastră și pacea. Programul de activitate politi­că, economică și socială a Frontului Democrației Populare, în cadrele că­ruia am fost propus candidat, s-a dat publicității cu toate amănuntele și ei se discută de-a lungul și de-a latul țării. Scrisoarea de față nu cuprinde acest program, având singurul scop de a vă ruga, dragi tovarăși, să justi­ficați în fața alegătorilor absența mea ne­voită de pe terenul de luptă elec­torală — care se desfășoară pe tot cuprinsul țării și pe care cu adine regret în suflet sînt constrîns să o urmăresc de data aceasta numai de la masa mea de lucru. Cu dragoste și tovărășesc salut pentru toți. Dr. PETRU GROZA Cei prezenți au salutat cu entu­ziasm mesajul candidatului lor în alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională de la 3 februa­rie, tovarășul dr. Petru Groza. Au luat apoi cuvîntul numeroși alegători care au subliniat puterni­cul entuziasm cu care oamenii mun­cii din orașul și regiunea Cluj în­tîmpină sărbătorescul eveniment al­­ alegerilor de la 3 februarie. .Lazăr Petean și Pusky Adalbert, muncitori la Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj, au vorbit, în limbile romînă și maghiară, despre marile succese obținute de poporul nostru muncitor, sub conducerea în­cercată a partidului, pe drumul ««instrucției socialiste. Prof. univ. Marian Iuliu, prorec­tor al universității ,,Bolyai“ cu lim­ba de predare maghiară, a vorbit despre condițiile deosebite de mun­că pe care regimul democrat popu­lar din Romînia le asigură tinere­tului studios aparținînd naționalită­ților conlocuitoare. Tov. Vasile Vaida, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim se­cretar al comitetului regional Cluj al P.M.R., a făcut apoi o amplă expunere asupra realizărilor impor­tante și perspectivelor de dezvoltare a economiei noastre naționale și a regiunii Cluj­ în lumina recentelor hotărîri ale Plenarei C.C. al P.M.R. In încheierea adunării tov. Petru Jurcă, președintele sfatului popular orășenesc, a dat citire telegramei adresată de alegătorii circumscrip­ției electorale Atelierele C.F.R.. „16 Februarie" din Cluj, tovară­șului dr. Petru Groza, candidat al F. D. P. în această circumscripția electorală. Telegrama a fost aprobată prin vii aplauze. Cei prezenți au manifestat înde­lung pentru Partidul Muncitoresc Romîn și guvernul țării, pentru vic­­­toria în alegeri a Frontului Demo­crației Populare, a tov. dr. PETRU GROZA Telegrama adresată tovarășului dr. Petru Oroza de alegătorii din circumscripția electorală Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ Cluj „Alegătorii din circumscripția electorală Atelierele C.F.R. „16 Fe­bruarie“ din orașul Cluj, întruniți astăzi 31 ianuarie 1957, am ascultat cu mare atenție conținutul scrisorii dvs. trimisă alegătorilor. Ne pare rău că starea sănătății dvs. nu vă permite încă să veniți printre noi care vă așteptăm cu aceeași încredere și bucurie ca și în trecut. Cu acest prilej ne exprimăm din nou dragostea față de dvs., acum­pe tovarășe Groza, care vă închinați toată puterea de muncă pentru înflorirea patriei noastre, pentru binele și fericirea poporului nostru muncitor. Vă dorim restabilirea completă cît mai grabnică a sănătății, pentru a vă putea relua pe deplin activitatea dvs., atît de folositoare tării. Vă asigurăm că și noi ne vom intensifica eforturile pentru aplicarea în viață a sarcinilor pe care partidul și guvernul ni le-au trasat și nu vom precupeți nici un efort pentru îndeplinirea și depășirea lor, în toate domeniile de activitate, pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Re­zoluția Plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 și pentru re­zolvarea problemelor noastre gospodărești. Totodată vă asigurăm că în ziua de 3 februarie vom da cu toții votul nostru candidatului F.D.P., tov. dr. Petru Groza, contribuind în acest fel la victoria în alegeri a­ Frontului Democrației Populare, la în­tărirea și propășirea patriei noastre, Republica Populară Romînă“.

Next