Apărarea Patriei, martie 1957 (Anul 13, nr. 51-77)
1957-03-01 / nr. 51
Pentru patria noastră, Republica Populara Romînâ t aste VPARAREA PATRIEI 1 ^F Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. _________________________________________________________________________________________ alded ° 0181 Anul XIII Nr. 51 (3278) Vineri 1 martie 1957 4 PAGINI — 20 BANI imperialismului militare a Despre viața și faptele militarilor ooooooooo Oi O' ooooooooooooooooooo o t DE LA SALA DE SPECIALITATE LA EXERCIȚIUL DEMONSTRATIV ■ Sala de specialitate. La macheta unui pod, comandantul de pluton explică militarilor modul în care se fac operațiunile de minare. Militarii ascultă cu atenție și, rînd pe rînd, montează încărcătura de explozie la pilonii podului, fac legăturile electrice și conectează firele la „explozor“. Ofițerul le urmărește lucrul și corectează greșelile. Iată că lucrările sînt gata. O apăsare pe butonul dispozitivului de aprindere și macheta podului sare în aer. Militarii urmăresc efectele exploziei și trag concluzii asupra locului și felului cum trebuie montat explozibilul spre a se obține efect maxim. Vălul subțire de ceață ce se lăsase de cu noapte se împrăștiase odată cu venirea zorilor. Pe cerul senin cîțiva norișori fumurii. Dinapoia lor, soarele zîmbea șăgalnic coloanei de militari ce mărșăluia cu pas viu de-a lungul Jiului repede de munte. In fruntea coloanei, un ofițer cîntă, alături de soldați, un marș plin de tinerețe. Este comandantul de pluton, locotenentul Csikesz Carol. Plutonul de sub comanda sa va executa un exercițiu de distrugere a barajelor de beton. Cînd soarele se înălțase de-o suliță deasupra orizontului ajungem la baraj. O comandă scurtă și militarii se opresc. După repaus locotenentul Csibész ordonă adunarea, anunță misiunea și repartizează sectoarele de acțiune pe grupe. Se trece la lucru. Mă uit la caporalul Rădulescu Ioan și la soldatul Săvulescu Aurel, care au dominat un conglomerat uriaș de blocuri de beton. Cu mișcări sigure sapă locașurile pentru explozibil, aduc trotilul, îl dozează pe fiecare locaș și îl îngroapă, întind repede firele și le leagă la linia centrală ce duce la explozor, construită și ea cu iuțeală de către alți militari. Totul este calculat, măsurat. Locotenentul Csibész controlează cu minuțiozitate lucrările. N-are nimic de spus. Toate sînt bune. Zîmbește mulțumit și se uită la ceas. Timpul sa scurs mai puțin decît este obișnuit să se scurgă în asemenea ocazii. Oamenii i-au luat-o înainte. La comanda ofițerului, militarii fug la adăposturi. Se face contactul. O bubuitură puternică persistă în aer cîteva secunde, prelungită de ecou. Cînd ploaia de pietre, azvîrlită de suflu, se potolește și norul negru al exploziei se împrăștie, zăresc în locul blocurilor de beton un strat de nisip și pietricele. Atît a mai rămas din baraj, dovadă a măiestriei și priceperii cu care geniștii și-au îndeplinit misiunea. Gîndul mă duce la macheta din sala de specialitate la care se instruiesc militarii. Mică, frumos modelată, nelipsindu-i nici un amănunt, parcă vie ca și celelalte machete și miniaturi așezate în ordine pe mese, contribuie din plin la formarea preciziei militarilor. Ce mîini pricepute le-au construit nu mi-a fost greu să aflu. Cele mai multe miniaturi și machete au fost făurite de locotenentul Magu Paul, caporalul Blendea Ioan și soldatul Răgălie Ioan. Acum ei lucreaza la o machetă ce reprezintă efectul armei atomice asupra lucrărilor de geniu, la un tractor miniatură cu plug de săpat șanțuri și atîtea altele. Locotenent major E. SCARLATESCU CUNOȘTINȚE, PRECIZIE, ÎNDEMÎNARE Caporalul Mironiuc Mihai, cercetaș-observator (primul clișeu) s-a instalat într-un loc de unde poate vedea pînă departe în poziția „inamică“ ; el participă, alături de ceilalți specialiști de artilerie, la descoperirea și stabilirea elementelor de tragere asupra unor obiective importante. S-au primit de la comandant elementele de tragere. Caporalul Tiță Constantin, telefonist (clișeul din mijloc), le transmite repede și cu precizie la baterie. Elementele de tragere au fost primite de fiecare piesă. Soldatul fruntaș Palade Gheorghe (clișeul de jos), ochitor la o piesă de artilerie, le înregistrează pe aparate și apoi, cu multă îndemînare, efectuează ochirea. (Foto ȘT. IONESCU’ v- Economii La începutul lunii ianuarie, organizația de bază U.T.M. din subunitatea de tancuri comandată de căpitanul Lăcătușu Victor a luat hotărîrea să realizeze pînă la 1 Mai economii în valoare de 55.000 lei. Acest angajament a fost luat în lumina documentelor Plenarei din 27-29 decembrie 1956. Pînă la 15 februarie, atemiștii din această subunitate, întrebuințînd judicios mașinile de luptă — ceea ce a dus la prelungirea duratei lor de funcționare — și folosind rațional carburanții și lubrifianții, au realizat economii de 23.000 lei. Acest prim bilanț al succeselor tanchiștilor ne întărește încrederea că pînă la 1 Mai 1957 angajamentul lor va fi îndeplinit. Căpitan N. TEODORE O CONVOCARE cu secretarii organizațiilor de bază de partid In cadrul R. N. M. au început de curînd lucrările unei importante convocări cu toți secretarii organizațiilor de partid. Cu acest prilej se generalizează experiența pozitivă din munca organizațiilor de partid și se lămuresc o serie de probleme în ceea ce privește activitatea practică a secretarilor. Participanții au fost organizați pe grupe, în cadrul cărora se expun referate și se poartă discuții pe marginea lor. Cele mai importante probleme care stau în atenția convocării sînt : cum trebuie dusă munca colectivă de birourile organizațiilor de partid; sprijinirea de către organizațiile de partid a muncii de întărire a disciplinei militare; educarea politico-ideologică a membrilor de partid și a tuturor militarilor ; sprijinirea comandanților în desfășurarea aplicațiilor tactice etc. Fără îndoială că această convocare va influența în mod pozitiv munca de viitor a organizațiilor de partid din R. N. M. Locotenent major ALEXANDRU NICHERȘU Primele probe din cadrul Spartachiadei militare de iarnă pe R. N. M. Corespondență telefonică din Predeal Jos a avut loc la Predeal festivitatea de deschidere a Spartachiadei militare de iarnă pe Regiunea II-a Militară. Zăpada căzută din belșug în ajun a întregit minunatul decor, oferind condiții bune de concurs. E ora 8 dimineața. Se dă raportul. Fanfara intonează imnul R.P.R. In acest moment, locotenentul Dumitrescu Stefan înalță drapelul, în timp ce caporalul Armăsaru Leonte ridică steagul Spartachiadei. Luînd apoi cuvîntul locotenent colonel Moșoianu a vorbit concurenților despre importanța Spartachiadei militare de iarnă, competiție devenită tradițională în Forțele noastre Armate In numele comandantului Regiunii a H-a Militare, locotenent colonel M. Moșoianu, a declarat deschisă Spartachiada militară de iarnă. In prima zi, concurenții și-au disputat cu dirzenie șansele. Probele de patrulă, pista cu obstacole, ofițeri și militari în termen din cadrul poliatlonului, aruncarea grenadei, toate acestea cu un profund caracter aplicativ militar, i-au supus pe participanți la eforturi deosebite. Dar ei nu s-au dat bătuți. Să-i urmărim în întrecere. In sunetele fanfarei și încurajați spectatori, cei nouă componenți de ai patrulea comandată de caporalul Chițulescu Ioan și-au luat drumul pentru a înfrunta greutățile celor peste 16 km. de traseu cu apreciabile diferențe de nivel, cu rezolvarea a numeroase situații tactice. Atenția spectatorilor s-a îndreptat apoi spre locul de aruncare a grenadei. S-au prezentat la start ofițerii. Aruncă Căpitan GH. BARBĂNȚAN OU Continuare In pag. 3-a De cu seară pînă în La orele cînd de obicei se dă stingerea, pionierii așteptau ordinul de plecare în aplicație. Prin „dormitoare, pe coridoare, pretutindeni, domneau forfota și animația specifice ajunurilor de aplicații. Noaptea tîrziu s-au îmbarcat în mașini și au pornit. Cu farurile reduse, mașinile înaintau încet pe drumul de țară sinuos, plin de noroi și presărat cu gropi. Pentru trecători mersul lor părea poate plăcut, lin, dar conductorii auto duceau o luptă îndîrjită cu drumul, cu întunericul. Scrutau atenți bezna pentru a distinge contururile. Se bucurau atunci cînd luna ieșea de după nori. Dar bucuria lor nu ținea mult, căci, în cea mai mare parte a timpului, luna sta pitită. In mașina din față, a plecat deasupra porthartului, la o șuviță palidă de lumină, locotenentul major Ciurciuchiș Elefterie urmărea itinerariul. Din cînd în cînd el își apropia capul de plexiglasul mașinii și, privind afară, căuta să confrunte punctele de pe hartă cu cele din teren. Infruntînd vîntul rece ce sufla nestingherit peste întinsul cîmpurilor, militarii erau atenți la semnalele comandanților. Misiunea lor era importantă. Ei constituiau detașamentul de asigurare a mișcării. In tot momentul se așteptau la atacuri „inamice“. O nouă variantă In raionul de concentrare, pionierii au făcut un scurt popas. Comandanții au fost adunați în jurul unui felinar și au primit misiunile de luptă. Și-au trecut pe hartă situațiile. La rîndul lor, conductorii auto revedeau semnalele, spre a le cunoaște cît mai bine pentru a acționa prompt. La ordin, conductorii auto au pornit motoarele și mașinile s-au pus în mișcare. Totul decurgea normal, monoton. Numai că, la un moment dat, cercetașii de geniu din față au dat peste un pod distrus. Nu avea decît vreo șase metri lățime, însă rîpa peste care trecea era adîncă. Ofițerul Iiie Nicolae cercetă, orbecăind prin întuneric, rîpa în amonte și în aval, spre a găsi o soluție de trecere. Malurile erau prea abrupte pentru a putea fi amenajate. Atunci el luă hotărîrea să întindă un podeț cu materiale dinainte pregătite. Pionierii de drumuri mînuiau cu dibăcie materialele prin întuneric. Lucrau de zor. Se auzeau doar șoapte. Mișcările lor repezi și sigure îți dădeau impresia că au lucrat de ani de zile numai la podețe, deși mulți dintre ei abia împlinesc cîteva luni de cătănie. Cîteva luni, dar luni de muncă încordată, dîrză, pentru învățarea specialității lor. In mai puțin de 20 de minute, podețul a fost gata. Cînd a trecut prima mașină, podețul s-a încovoiat ca un semicerc. Unii dintre pionieri, mai tineri în specialitate, emoționați, aveau impresia că acuș-acuș podețul se va rupe în două. Cei mai mulți însă știau că va rezista. „Arde“ Una după alta, mașinile au trecut podețul și și-au reluat marșul, șerpuind cînd la dreapta, cînd la stînga, cotind după un dîmb, ocolind o vale. In răstimpurile în care apărea luna, pionierii vedeau profilînduse dealurile, munții. Mașina cercetașilor s-a oprit din nou. De ce oare ? Or fi rătăcit drumul, sau au vreo pană la mașină ? Nu ! Nu aveau nici pană la mașină și nici drumul nu-i greșiseră. Au fost opriți de două placarde pe care scria : „Culoar“, „Minat“. Pionierii au înțeles despre ce este vorba. Știau tot așa de bine și ce aveau de făcut. Culoarul existent avea doi metri lățime. Pentru trecerea mașinilor trebuia lărgit. Pionierii au trecut la lucru. Grupa comandată de caporalul Iacob, sub supravegherea atentă a ofițerului comandant, a pregătit de îndată două încărcături alungite. Le-au așezat pe trepiezi în marginile culoarului, au executat dispozitivul de aprindere și au dat foc. „Arde“ — se auzi un strigăt puternic. In cîteva clipe, pionierii s-au adăpostit în niște gropi din apropiere. Așteptau cu înfrigurare explozia. Bubuitura a destrămat liniștea nopții, ca un trăznet năpraznic. Apoi, pionierii au continuat amenajarea culoarului. Cînd totul a fost gata, ei au pus iarăși placarde „Culoar minat“, dar de data aceasta nu la doi metri interval, ci la 12 metri. Acum mașinile puteau să treacă în voie. Intervine D. M. B. Marșul se desfășura din nou monoton. Timpul se scurgea greu. Deodată, o rachetă verde, apoi încă una, s-au înălțat spre cer. Pentru mulți semnalul nu avea nici o semnificație. Locotenentul Matei Mircea însă, care forma detașamentul mobil de baraje rapide, îi cunoștea bine dezlegarea. O grupă de tancuri „inamice“, se strecura pe o vale pentru a organiza o lovitură din flanc. Fără a mai primi alt ordin, ofițerul Matei se desprinse cu mașina din coloană și se îndreptă spre direcția indicată de rachete. Nu trebuia pierdut nici un minut. Drumul tancurilor „inamice“ trebuia oprit cu orice preț, și cît mai repede. Porțiunea de baraj a fost stabilită. Mașina înainta, iar în urma ei, prin lansatoare de forma unor jgheaburi, minele alunecau lin pe pămînt. In urma mașinii, echipele de pionieri le puneau la intervale regulamentare, le amorsau și apoi le mascau. Deși erau mine de exercițiu, oamenii lucrau atenți cu ele, ca și cum ar fi lucrat cu mine reale. In zece minute au plantat cîteva sute de mine. Acum să poftească tancurile — își ziceau în sinea lor pionierii. Morii dimineții i-au găsit pe geniști în apropierea unui curs de apă. Organizaseră punctele de trecere și așteptau să execute ultima misiune : trecerea. Erau vineți la față, cu cearcăne la ochi și stropiți cu noroi. Avuseseră o noapte albă. Sorbind cu voie bună din cafeaua aburindă, duceau discuții aprinse despre acțiunile la care luaseră parte, despre emoțiile prin care trecuseră, despre greutățile întîmpinate. In buna lor dispoziție, în optimismul lor, puteai întrevedea că sînt hotărîți să-și îndeplinească cu aceeași dîrzenie și misiunea ce urma Căpitan P JITARU Consfătuire cu fruntașii la învățămînt Recent a avut loc o consfătuire cu fruntașii la învățămînt, organizată de conducerea facultății noastre, cu scopul de a generaliza cele mai bune metode de studiu folosite cu succes de aceștia. Organizată în perioada premergătoare examenelor, consfătuirea și-a atins scopul. Din referatele prezentate și din discuțiile ce au avut loc, participanții au tras multe învățăminte. La consfătuire au luat cuvîntul mulți ofițeri elevi. Dintre aceștia, căpitanul Delschi C. a vorbit despre modul cum își ia notițe pe timpul predării lecțiilor, cum și le completează și cum le folosește la studiu , maiorul Zărnescu Gheorghe a arătat cum studiază și conspectează materialul bibliografic; locotenentul major Irimia Ștefan a prezentat succesiunea în care își desfășoară activitatea de pregătire a unei ședințe aplicative etc. In încheierea consfătuirii, ofițerul Petrescu Ion a tras concluzii pe marginea celor discutate, arătînd că studiul trebuie să se desfășoare pe baza unei judicioase planificări, cît mai apropiat de activitatea reală, pornindu-se nu de la ideea consumării timpului, ci de la ideea îndeplinirii sarcinilor. Maior S. CRACIUNESCU Chipuri de eroi Sergentul Grigore Ion a Lucăi „Iar pe drumul care duce de la Dunăre spre munte Trec Romînii zi și noapte către Plevna merg și vin Vesele batalioane cu maiorii lor în frunte. Șir de cară cu provizii, Schilăviți în haine crunte Schiii și chin și tropot Pe-acel drum de oameni plin“ (G. COȘBUC , Pe drumul Plevnei). Da, pe drumul Plevnei l-am întilnit și pe sergentul Grigore Ion a Lucăi. L-am cunoscut intr-o arhivă a Muzeului Militar Central. Sta acolo de decenii alături de numele alltor căciulari și dorobanți eroi, care, la Opanez, Grivița, Smirdan sau Rahova, s-au acoperi de glorie împotriva dușmanului otoman Am deschis albumul cu aceeași pioșenie cu care deschizi ușa unui mausoleu unde hodinesc eroii. Am găsit în acest album faptele de arme ale multor ofițeri ca: Ene, Șonțu, Giurescu, Valter Mărăcineanu etc. Dar In fruntea tuturor, pe prima pagină, stă înscris cu litere mari numele unui sergent : Grigore Ion a Lucăi. Oare de ce atîta cinste? Fiindcă la luarea Griviței, in ziua de 30 august 1877, incepind de la ceasurile trei din zori, sergentul din regimentul 16 dorobanți — Botoșani se află în fruntea Companiei alături de căpitanul Negoescu Petru, de locotenentul Buican Stere și sublocotenentul Bob Mihai. Care a fost rezultatul atacului? „La ceasul trei pornirăm iuți Dar ne-am întors în văi bătuți“ Rănit, sergentul Grigore Ion a Lucăi pornește de încă două ori la atac, dar tot de atîtea ori oștile romîne sînt respinse. In poezia „Raport“ — G. Coșbuc pare c-ar povesti prin gura sergentului desfășurarea luptei : „Ne-am dus de-a patra oar-apoi Și-acum răzbim și-i batem noi Ne-ar fi și fost rușine-amar De ne-am fi dus și-acu n zadar” Și pentru a arăta că nu s-a dus in zadar, sergentul intră primul In tranșeele turcilor și smulge din mina lor drapelul otoman pe care-l arată celor din jur, imbărbătindu-și dorobanții pînă la ultima clipă a asaltului victorios. A doua zi, sergentul Grigore Ion a Lucăi e trimis la divizie pentru decorare cu Crucea Sfîntului Gheorghe și Virtutea Militară, predînd personal trofeul cucerit colonelului Anghelescu Alexandru— comandantul diviziei a 4-a. Astfel, numele sergentului Grigore Ion a Lucăi stă la loc de cinste In Cartea Vitejiei strămoșești. Locotenent colonel TRAIAN UBA Documente ale clasicilor literaturii romîne De curînd au ieșit de sub tipar sub îngrijirea Bibliotecii Academiei R.P.R., cataloagele corespondențelor clasicilor literaturii romîne Vasile Alecsandri și Ion Ghica. Ambele cataloage reproduc circa 3100 de scrisori și sînt însoțite de studii și note explicative. Colaboratorii secției de manuscrise a Academiei R.P.R. pregătesc în prezent cel de al patrulea volum al „Catalogului manuscriselor romînești“ care va cuprinde cîteva sute de descrieri de manuscrise. In ultimul timp, fondul de manuscrise, documente și scrisori al Academiei R.P.R. s-a îmbogățit cu noi și valoroase achiziții. Printre cele mai valoroase lucrări științifice achiziționate în ultimul timp de Biblioteca Academiei R.P.R. sînt manuscrisele „Statuia“ (pravila legilor), documente pe pergament ale lui Matei Corvin, etc, ZILE DE ÎNTRECERE! In cinstea zilei de 8 Martie, întreprinderea „Adesgo“ va organiza o expoziție cu vînzare, unde vor fi expuse ultimele modele ale produselor întreprinderii. In clișeu . In cinstea Zilei internaționale a femeii, Livia Miu din secția lenjerie-confecții reușește să-și depășească planul de producție cu 15 la sută. (Foto : AGERPRES) TELEGRAME Către cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia OSLO Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn trimite celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia un salut frățesc și urează întregului partid succes deplin în lupta pentru unitatea clasei muncitoare, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii din Norvegia, pentru pace, democrație și socialism. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn Ministrului Apărării Naționale a Republicii Democrate Germane, General colonel W. STOPR Cu ocazia primei aniversări a zilei Armatei Populare Naționale a R. D. Germane, primul tovarășe Ministru din partea militarilor Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne și, din partea mea personal un călduros salut și sincere felicitări. Orez militarilor Armatei Populare Naționale a R. D. Germane noi și însemnate succese în pregătirea de luptă și politică, în întărirea capacității de apărare a statului democrat german, stat al oamenilor muncii din Germania, factor activ în asigurarea păcii în Europa. MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R. General Colonel LEONTIN SALAJAN Mari cantități de produse agro-alimentare livrate de G. A. S. Gospodăriile agricole de stat devin puternice unități producătoare de cereale-marfă și de produse animale. In ultimii ani în aceste mari unități agricole au fost dezvoltate cu precădere ramurile de bază agricole — producția cerealieră și zootehnică. Aceasta a dat posibilitate să se trimită spre consum anul trecut — cu toate condițiile climaterice nefavorabile — mari cantitați de cereale și produse animale. Anul acesta gospodăriile agricole de stat au continuat să trimită spre consum mari cantități de produse agro-alimentare. Pînă la 20 februarie ele au livrat peste 2091 tone de carne, mai mult de 23.000 porci, peste 55.000 hl. lapte, peste 1.059.000 ouă și altele. Aceste cantități depășesc cu mult planul stabilit pentru această perioadă. Angajamentele oțelarilor de la uzinele „Oțelul Roșu“ TIMIȘOARA. — Oțelarii de la uzinele „Oțelul Roșu“ care au depășit planul în primele două luni din acest an cu 404 tone de oțel și au luat angajamente sporite în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au hotărît să dea peste plan pînă la marea sărbătoare a oamenilor muncii 1 400 tone de oțel. O bună parte a sporului de producție va fi obținut pe seama creșterii productivității muncii — indice care va fi îmbunătățit cu 3,4 la sută față de plan. Totodată, oțelarii vor reduce prețul de cost pe tona de oțel cu 2 la sută și vor micșora rebuturile cu 5 la sută față de procentajul admis. Tot pma la 1 Mai, oțelarii de la uzinele ,Oțelul Roșu“ s-au angajat să elaboreze 400 șarje rapide. MICA EUROPĂ LA REMORCA UNOR MARI INTERESE , Desen de RADU DRAGAN Gentlemeni, trebuie să fim conștienți că, indiferent de pozițiile noastre, suntem legați de aceleași interese. Schimb de note ungare-cimericene BUDAPESTA, 28 (Agerpres). Departamentul de presă din Ministerul Afacerilor Externe al R.P. Ungare a anunțat că Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Ungare a adresat la 22 februarie legației S.U.A. din Budapesta următoarea notă : La 10 iulie 1956, Departamentul de Stat al S.U.A. a cerut guvernului ungar agrementul pentru numirea d-lui Edward Thompson Wailes ca ministru plenipotențiar al S. U. A. la Budapesta. La 13 iulie Prezidiul R. P. Ungare _ și-a 1956, dat agrementul pentru numirea d-lui Wailes, care a sosit la Budapesta la începutul lunii noiembrie 1956. In ciuda faptului că au trecut aproape patru luni de la sosirea sa, dr Wailes nu și-a prezentat încă scrisorile de acreditare și nici nu a făcut vizita oficială la Ministerul Afacerilor Externe al R.P. Ungare. Legația S.U.A. din Budapesta a ocolit în diferite feluri întrebările puse de minister în această privință, iar apoi a declarat că d-1 ministru nu a primit încă ordin de la Washington cu privire la prezentarea scrisorilor sale de acreditare. Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Ungare consideră că d-l Wailes a amînat în mod voit remiterea scrisorilor sale de acreditare. Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Ungare este nevoit să constate că activitatea d-lui Wailes, sub forma sa actuală, este incompatibilă cu uzanțele internaționale. Guvernul ungar cere așadar guvernului Statelor Unite să recheme pe d-1 Wailes, dacă acesta continuă să nu-și prezinte scrisorile de acreditare. In nota sa din 27 februarie a.c., legația S.U.A. la Budapesta a făcut cunoscut că d-1 ministru Wailes a părăsit Ungaria.