Apărarea Patriei, martie 1957 (Anul 13, nr. 51-77)

1957-03-01 / nr. 51

Pentru patria noastră, Republica Populara Romînâ t aste VPARAREA PATRIEI 1 ^F Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. _________________________________________________________________________________________ a­­lded­ ° 0181 Anul XIII Nr. 51 (3278) Vineri 1 martie 1957 4 PAGINI — 20 BANI imperialismului militare a Despre viața și faptele militarilor ooooooooo Oi O' ooooooooooooooooooo o t DE LA SALA DE SPECIALITATE LA EXERCIȚIUL DEMONSTRATIV ■ Sala de specialitate. La macheta unui pod, comandantul de pluton explică militarilor modul în care se fac operațiunile de minare. Mili­tarii ascultă cu atenție și, rînd pe rînd, montează încărcătura de ex­plozie la pilonii podului, fac legă­turile electrice și conectează firele la „explozor“. Ofițerul le urmărește lucrul și corectează greșelile. Iată că lucrările sînt gata. O a­­păsare pe butonul dispozitivului de aprindere și macheta podului sare în aer. Militarii urmăresc efectele explo­ziei și trag concluzii asupra locu­lui și felului cum trebuie montat explozibilul spre a se obține efect maxim. Vălul subțire de ceață ce se lă­sase de cu noapte se împrăștiase odată cu venirea zorilor. Pe cerul senin cîțiva norișori fumurii. Dina­­poia lor, soarele zîmbea șăgalnic coloanei de militari ce mărșăluia cu pas viu de-a lungul Jiului repede de munte. In fruntea coloanei, un ofițer cîntă, alături de soldați, un marș plin de tinerețe. Este comandantul de pluton, locotenentul Csikesz Ca­rol. Plutonul de sub comanda sa va executa un exercițiu de distrugere a barajelor de beton. Cînd soarele se înălțase de-o su­liță deasupra orizontului ajungem la baraj. O comandă scurtă și militarii se opresc. După repaus locotenentul Csibész ordonă adunarea, anunță misiunea și repartizează sectoarele de acțiune pe grupe. Se trece la lucru. Mă uit la caporalul Rădulescu Ioan și la soldatul Săvulescu Au­rel, care au do­minat un conglo­merat uriaș de blocuri de beton. Cu mișcări sigure sapă locașurile pen­tru explozibil, aduc trotilul, îl do­zează pe fiecare locaș și îl îngroa­pă, întind repede firele și le leagă la linia centrală ce duce la explozor, construită și ea cu iuțeală de către alți militari. Totul este calculat, măsurat. Locotenentul Csibész con­trolează cu minuțiozitate lucrările. N-are nimic de spus. Toate sînt bune. Zîmbește mulțumit și se uită la ceas. Timpul s­a scurs mai pu­țin decît este obișnuit să se scurgă în asemenea ocazii. Oamenii i-au luat-o înainte. La comanda ofițerului, militarii fug la adăposturi. Se face contac­tul. O bubuitură puternică persistă în aer cîteva secunde, prelungită de ecou. Cînd ploaia de pietre, az­­vîrlită de suflu, se potolește și no­rul negru al exploziei se împrăștie, zăresc în locul blocurilor de be­ton un strat de nisip și pietricele. Atît a mai rămas din baraj, dova­dă a măiestriei și priceperii cu care geniștii și-au îndeplinit misiunea. Gîndul mă duce la macheta din sala de specialitate la care se in­struiesc militarii. Mică, frumos mo­delată, nelipsindu-i nici un amă­nunt, parcă vie ca și celelalte ma­chete și miniaturi așezate în or­dine pe mese, contribuie din plin la formarea preciziei militarilor. Ce mîini pricepute le-au cons­truit nu mi-a fost greu să aflu. Cele mai multe miniaturi și mache­te au fost făurite de locotenentul Magu Paul, caporalul Blendea Ioan și soldatul Răgălie Ioan. Acum ei lucreaza la o machetă ce reprezintă efectul armei atomice asupra lucră­rilor de geniu, la un tractor minia­tură cu plug de săpat șanțuri și atîtea altele. Locotenent major E. SCARLATESCU CUNOȘTINȚE, PRECIZIE, ÎNDEMÎNARE Caporalul Mironiuc Mihai, cercetaș-observator (primul clișeu) s-a instalat într-un loc de unde poate vedea pînă departe în poziția „ina­mică“ ; el participă, alături de ceilalți specialiști de artilerie, la descoperi­rea și stabilirea elementelor de tragere asupra unor obiective importante. S-au primit de la comandant elementele de tragere. Caporalul Tiță Constantin, telefonist (clișeul din mijloc), le transmite repede și cu precizie la baterie. Elementele de tragere au fost primite de fiecare piesă. Soldatul frun­taș Palade Gheorghe (clișeul de jos), ochitor la o piesă de artilerie, le înregistrează pe aparate și apoi, cu multă îndemînare, efectuează ochirea. (Foto ȘT. IONESCU’ v- Economii La începutul lunii ianuarie, or­ganizația de bază U.T.M. din sub­unitatea de tancuri comandată de căpitanul Lăcătușu Victor a luat hotărîrea să realizeze pînă­ la 1 Mai economii în valoare de 55.000 lei. Acest angajament a fost luat în lumina documentelor Plenarei din 27-29 decembrie 1956. Pînă la 15 februarie, atemiștii din această subunitate, întrebuin­­țînd judicios mașinile de luptă — ceea ce a dus la prelungirea dura­tei lor de funcționare — și folosind rațional carburanții și lubrifianții, au realizat economii de 23.000 lei. Acest prim bilanț al succeselor tanchiștilor ne întărește încrederea că pînă la 1 Mai 1957 angajamen­tul lor va fi îndeplinit. Căpitan N. TEODORE O CONVOCARE cu secretarii organizațiilor de bază de partid In cadrul R. N­. M. au început de curînd lucrările unei importante convocări cu toți secretarii organi­zațiilor de partid. Cu acest prilej se generalizează experiența pozitivă din munca organizațiilor de partid și se lămuresc o serie de probleme în ceea ce privește activitatea prac­tică a secretarilor. Participanții au fost organizați pe grupe, în cadrul cărora se expun referate și se poartă discuții pe mar­ginea lor. Cele mai importante pro­bleme care stau în atenția convocă­rii sînt : cum trebuie dusă munca colectivă de birourile organizațiilor de partid; sprijinirea de către or­ganizațiile de partid a muncii de întărire a disciplinei militare; edu­carea politico-ideologică a membri­lor de partid și a tuturor militari­lor ; sprijinirea comandanților în desfășurarea aplicațiilor tactice etc. Fără îndoială că această convo­care va influența în mod pozitiv munca de viitor a organizațiilor de partid din R. N­. M. Locotenent major ALEXANDRU NICHERȘU Primele probe din cadrul Spartachiadei militare de iarnă pe R. N. M. Corespondență telefonică din Predeal Jos a avut loc la Predeal festi­vitatea de deschidere a Spartachia­dei militare de iarnă pe Regiunea II-a Militară. Zăpada căzută din belșug în ajun a întregit minunatul decor, o­­ferind condiții bune de concurs. E ora 8 dimineața. Se dă rapor­tul. Fanfara­ intonează imnul R.P.R. In acest moment, locotenentul Du­­mitrescu Stefan înalță drapelul, în timp ce caporalul Armăsaru Leonte ridică steagul Spartachiadei. Luînd apoi cuvîntul locotenent colonel Mo­­șoianu a vorbit concurenților des­pre importanța Spartachiadei mili­tare de iarnă, competiție devenită tradițională în Forțele noastre Ar­mate In numele comandantului Regiu­nii a H-a Militare, locotenent co­lonel M. Moșoianu, a declarat des­chisă Spartachiada militară de iar­nă. In prima zi, concurenții și-au disputat cu dirzenie șansele. Probe­le de patrulă, pista cu obstacole, ofițeri și militari în­­ termen din ca­drul poliatlon­ului, aruncarea grena­dei, toate acestea cu un profund ca­racter aplicativ militar, i-au supus pe participanți la eforturi deosebite. Dar ei nu s-au dat bătuți. Să-i urmărim în întrecere. In su­netele fanfarei și încurajați spectatori, cei nouă componenți de ai patrulea comandată de caporalul Chițulescu Ioan și-au luat drumul pentru a înfrunta greutățile celor peste 16 km. de traseu cu aprecia­bile diferențe de nivel, cu rezolvarea a numeroase situații tactice. Atenția spectatorilor s-a îndreptat apoi spre locul de aruncare a grenadei. S-au prezentat la start ofițerii. Aruncă Căpitan GH. BARBĂNȚAN O­U ­Continuare In pag. 3-a De cu seară pînă în La orele cînd de obicei se dă stingerea, pionierii așteptau or­dinul de plecare în aplicație. Prin „dormitoare, pe coridoare, pretu­tindeni, domneau forfota și ani­mația specifice ajunurilor de a­­plicații. Noaptea tîrziu s-au îmbarcat în mașini și au pornit. Cu farurile reduse, mașinile înaintau încet pe drumul de țară sinuos, plin de noroi și presărat cu gropi. Pentru trecători mersul lor părea poate plăcut, lin, dar conductorii auto duceau o luptă îndîrjită cu drumul, cu întuneri­cul. Scrutau atenți bezna pen­tru a distinge contururile. Se bucu­rau atunci cînd luna ieșea de după nori. Dar bucuria lor nu ținea mult, căci, în cea mai mare parte a timpului, luna sta pitită. In mașina din față, a plecat dea­supra porthartului, la o șuviță palidă de lumină, locotenentul major Ciurciuchiș Elefterie urmă­rea itinerariul. Din cînd în cînd el își apropia capul de plexigla­­sul mașinii și, privind afară, căuta să confrunte punctele de pe hartă cu cele din teren. Infruntînd vîntul rece ce sufla nestingherit peste întinsul cîmpu­­rilor, militarii erau atenți la sem­nalele comandanților. Misiunea lor era importantă. Ei constituiau detașamentul de asigurare a miș­cării. In tot momentul se așteptau la atacuri „inamice“. O nouă variantă In raionul de concentrare, pio­nierii au făcut un scurt popas. Comandanții au fost adunați în jurul unui felinar și au primit misiunile de luptă. Și-au trecut pe hartă situațiile. La rîndul lor, conductorii auto revedeau sem­nalele, spre a le cunoaște cît mai bine pentru a acționa prompt. La ordin, conductorii auto au pornit motoarele și mașinile s-au pus în mișcare. Totul decurgea normal, monoton. Numai că, la un moment dat, cercetașii de geniu din față au dat peste un pod distrus. Nu avea decît vreo șase metri lățime, însă rîpa peste care tre­cea era adîncă. Ofițerul Iiie Nico­­lae cercetă, orbecăind prin întu­neric, rîpa în amonte și în aval, spre a găsi o soluție de trecere. Malurile erau prea abrupte pen­tru a putea fi amenajate. Atunci el luă hotărîrea să întindă un podeț cu materiale dinainte pre­gătite. Pionierii de drumuri mînu­­iau cu dibăcie materialele prin în­tuneric. Lucrau de zor. Se au­zeau doar șoapte. Mișcările lor repezi și sigure îți dădeau impre­sia că au lucrat de ani de zile nu­mai la podețe, deși mulți dintre ei abia împlinesc cîteva luni de cătănie. Cîteva luni, dar luni de muncă încordată, dîrză, pentru învățarea specialității lor. In mai puțin de 20 de minute, podețul a fost gata. Cînd a tre­cut prima mașină, podețul s-a în­covoiat ca un semicerc. Unii din­tre pionieri, mai tineri în specia­litate, emoționați, aveau impresia că acuș-acuș podețul se va rupe în două. Cei mai mulți însă știau că va rezista. „Arde“ Una după alta, mașinile au tre­cut podețul și și-au reluat marșul, șerpuind cînd la dreapta, cînd la stînga, cotind după un dîmb, oco­lind o vale. In răstimpurile în care apărea luna, pionierii vedeau profilîndu­­se dealurile, munții. Mașina cercetașilor s-a oprit din nou. De ce oare ? Or fi rătă­cit drumul, sau au vreo pană la mașină ? Nu ! Nu aveau nici pană la mașină și nici drumul nu-i gre­șiseră. Au fost opriți de două pla­carde pe care scria : „Culoar“, „Minat“. Pionierii au înțeles despre ce este vorba. Știau tot așa de bine și ce aveau de făcut. Culoarul existent avea doi metri lățime. Pentru trecerea mașinilor trebuia lărgit. Pionierii au trecut la lucru. Grupa comandată de caporalul Iacob, sub supravegherea atentă a ofițerului comandant, a pregă­tit de îndată două încărcături a­­lungite. Le-au așezat pe trepiezi în marginile culoarului, au exe­cutat dispozitivul de aprindere și au dat foc. „Arde“ — se auzi un strigăt puternic. In­ cîteva clipe, pionierii s-au adăpostit în niște gropi din apropiere. Aștep­tau cu înfrigurare explozia. Bubuitura a destrămat liniștea nopții, ca un trăznet năpraznic. Apoi, pionierii au continuat ame­najarea culoarului. Cînd totul a fost gata, ei au pus iarăși pla­carde „Culoar minat“, dar de data aceasta nu la doi metri in­terval, ci la 12 metri. Acum ma­șinile puteau să treacă în voie. Intervine D. M. B. Marșul se desfășura din nou monoton. Timpul se scurgea greu. Deodată, o rachetă verde, apoi încă una, s-au înălțat spre cer. Pentru mulți semnalul nu avea nici o semnificație. Locotenentul Matei Mircea însă, care forma de­tașamentul mobil de baraje ra­pide, îi cunoștea bine dezlega­rea. O grupă de tancuri „ina­mice“, se strecura pe o vale pen­tru a organiza o lovitură din flanc. Fără a mai primi alt ordin, ofi­țerul Matei se desprinse cu ma­șina din coloană și se îndreptă spre direcția indicată de rachete. Nu trebuia pierdut nici un minut. Drumul tancurilor „inamice“ tre­buia oprit cu orice preț, și cît mai repede. Porțiunea de baraj a fost stabi­lită. Mașina înainta, iar în urma ei, prin lansatoare de forma unor jgheaburi, minele alunecau lin pe pămînt. In urma mașinii, e­­chipele de pionieri le puneau la in­tervale regulamentare, le amorsau și apoi le mascau. Deși erau mine de exercițiu, oamenii lucrau a­­tenți cu ele, ca și cum ar fi lu­crat cu mine reale. In zece minute au plantat cîte­va sute de mine. Acum să pof­tească tancurile­­ — își ziceau în sinea lor pionierii. M­­orii dimineții i-au găsit pe geniști în apropierea unui curs de apă. Organizaseră punctele de trecere și așteptau să execute ul­tima misiune : trecerea. Erau vi­neți la față, cu cearcăne la ochi și stropiți cu noroi. Avuseseră o noapte albă. Sorbind cu voie bu­nă din cafeaua aburindă, duceau discuții aprinse despre acțiunile la care luaseră parte, despre emoțiile prin care trecuseră, des­pre greutățile întîmpinate. In buna lor dispoziție, în optimismul lor, puteai întrevedea că sînt hotărîți să-și îndeplinească cu a­­ceeași dîrzenie și misiunea ce urma Căpitan P­ JITARU Consfătuire cu fruntașii la învățămînt Recent a avut loc o consfătuire cu fruntașii la învățămînt, organi­zată de conducerea facultății noastre, cu scopul de a generaliza cele mai bune metode de studiu folosite cu succes de aceștia. Organi­zată în perioada premergătoare examenelor, consfătuirea și-a atins sco­pul. Din referatele prezentate și din discuțiile ce au avut loc, partici­panții au tras multe învățăminte. La consfătuire au luat cuvîntul mulți ofițeri elevi. Dintre aceștia, căpitanul Delschi C. a vorbit despre modul cum își ia notițe pe timpul predării lecțiilor, cum și le completează și cum le folosește la studiu , maiorul Zărnescu Gheorghe a arătat cum studiază și conspectează ma­terialul bibliografic; locotenentul major Irimia Ștefan a prezentat suc­cesiunea în care își desfășoară activitatea de pregătire a unei ședințe aplicative etc. In încheierea consfătuirii, ofițerul Petrescu Ion a tras concluzii pe marginea celor discutate, arătînd că studiul trebuie să se desfășoare pe baza unei judicioase planificări, cît mai apropiat de activitatea reală, pornindu-se nu de la ideea consumării timpului, ci de la ideea îndepli­nirii sarcinilor. Maior S. CRACIUNESCU Chipuri de eroi Sergentul Grigore Ion a Lucăi „Iar pe drumul care duce de la Dunăre spre munte Trec Romînii zi și noapte către Plevna merg și vin Vesele batalioane cu maiorii lor în frunte. Șir de cară cu provizii, Schilăviți în haine crunte Sch­iii­ și chin și tropot Pe-acel drum de oameni plin“ (G. COȘBUC , Pe drumul Plevnei). Da, pe drumul Plevnei l-am în­­tilnit și pe sergentul Grigore Ion a Lucăi. L-am cunoscut intr-o ar­hivă a Muzeului Militar Central. Sta acolo de decenii alături de nu­mele alltor căciulari și dorobanți eroi, care, la Opanez, Grivița, Smirdan sau Rahova, s-au acoperi de glorie împotriva dușmanului otoman Am deschis albumul cu aceeași pioșenie cu care deschizi ușa unui mausoleu unde hodinesc eroii. Am găsit în acest album faptele de arme ale multor ofițeri ca: Ene, Șonțu, Giurescu, Valter Mă­­răcineanu etc. Dar In fruntea tuturor, pe pri­ma pagină, stă înscris cu litere mari numele­ unui sergent : Grigo­re Ion a Lucăi. Oare de ce atîta cinste? Fiindcă la luarea Griviței, in ziua de 30 august 1877, incepind de la ceasurile trei din zori, ser­gentul din regimentul 16 doro­banți — Botoșani se află în frun­tea Companiei alături de căpita­nul Negoescu Petru, de locotenen­tul Buican Stere și sublocotenen­tul Bob Mihai. Care a fost rezul­tatul atacului? „La ceasul trei pornirăm iuți Dar ne-am întors în văi bătuți“ Rănit, sergentul Grigore Ion a Lucăi pornește de încă două ori la atac, dar tot de atîtea ori oștile romîne sînt respinse. In poezia „Raport“ — G. Coș­­buc pare c-ar povesti prin gura sergentului desfășurarea luptei : „Ne-am dus de-a patra oar-apoi Și-acum răzbim și-i batem noi Ne-ar fi și fost rușine-amar De ne-am fi dus și-acu­ n zadar” Și pentru a arăta că nu s-a dus in zadar, sergentul intră pri­mul In tranșeele turcilor și smul­ge din mina lor drapelul oto­man pe care-l arată celor din jur, imbărbătindu-și dorobanții pînă la ultima clipă a asaltului victo­rios. A doua zi, sergentul Grigore Ion a Lucăi e trimis la divizie pentru decorare cu Crucea Sfîntului Gheorghe și Virtutea Militară, pre­­dînd personal trofeul cucerit co­­lonelului Anghelescu Alexandru— comandantul diviziei a 4-a. Astfel, numele sergentului Gri­gore Ion a Lucăi stă la loc de cinste In Cartea Vitejiei strămo­șești. Locotenent colonel TRAIAN UBA Documente ale clasicilor literaturii romîne De curînd au ieșit de sub tipar sub îngrijirea Bibliotecii Acade­miei R.P.R., cataloagele corespon­dențelor clasicilor literaturii romî­ne Vasile Alecsandri și Ion Ghica. Ambele cataloage reproduc circa 3100 de scrisori și sînt însoțite de studii și note explicative. Colaboratorii secției de manus­crise a Academiei R.P.R. pregă­tesc în prezent cel de al patrulea volum al „Catalogului manuscrise­lor romînești“ care va cuprinde cî­teva sute de descrieri de manuscrise. In ultimul timp, fondul de ma­nuscrise, documente și scrisori al Academiei R.P.R. s-a îmbogățit cu noi și valoroase achiziții. Printre cele mai valoroase lu­crări științifice achiziționate în ul­timul timp de Biblioteca Acade­miei R.P.R. sînt manuscrisele „Sta­tuia“ (pravila legilor), documente pe pergament ale lui Matei Cor­­vin, etc, ZILE DE ÎNTRECERE! In cinstea zilei de 8 Martie, întreprinderea „Adesgo“ va orga­niza o expoziție cu vînzare, unde vor fi expuse ultimele modele ale produselor întreprinderii. In clișeu . In cinstea Zilei internaționale a femeii, Livia Miu din secția lenjerie-confecții reușește să-și depășească planul de pro­ducție cu 15 la sută. (Foto : AGERPRES) TELEGRAME Către cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia OSLO Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn trimite celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia un salut frățesc și urează întregului partid succes deplin în lupta pentru uni­tatea clasei­ muncitoare, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii din Norvegia, pentru pace, democrație și socialism. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn Ministrului Apărării Naționale a Republicii Democrate Germane, General colonel W. STOPR Cu ocazia primei aniversări a zilei Armatei Populare Naționale a R. D. Germane, primu­l tovarășe Ministru din partea militarilor For­țelor Armate ale Republicii Populare Romîne și, din partea mea per­sonal un călduros salut și sincere felicitări. Orez militarilor Armatei Populare Naționale a R. D. Germane noi și însemnate succese în pregătirea de luptă și politică, în întărirea capacității de apărare a statului democrat german, stat al oamenilor muncii din Germania, factor activ în asigurarea păcii în Europa. MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R. General Colonel LEONTIN SALAJAN Mari cantități de produse agro-alimentare livrate de G. A. S. Gospodăriile agricole de stat de­­vin puternice unități producătoare de cereale-marfă și de produse ani­­male. In ultimii ani în aceste mari unități agricole au fost dezvoltate cu precădere ramurile de bază a­­gricole — producția cerealieră și zootehnică. Aceasta a dat posibili­tate să se trimită spre consum anul trecut — cu toate condițiile clima­terice nefavorabile — mari cantitați de cereale și produse animale. Anul acesta gospodăriile agrico­le de stat au continuat să trimită spre consum mari cantități de pro­duse agro-alimentare. Pînă la 20 februarie ele au livrat peste 2091 tone de carne, mai mult de 23.000 porci, peste 55.000 hl. lapte, peste 1.059.000 ouă și altele. Aceste cantități depășesc cu mult planul stabilit pentru această perioadă. Angajamentele oțelarilor de la uzinele „Oțelul Roșu“ TIMIȘOARA. — Oțelarii de la uzinele „Oțelul Roșu“ care au depășit planul în primele două luni din acest an cu 404 tone de oțel și­ au luat angajamente sporite în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au ho­­tărît să dea peste plan pînă la marea sărbătoare a oamenilor muncii 1 400 tone de oțel. O bună parte a sporului de producție va fi obți­nut pe seama creșterii productivității muncii — indice care va fi îm­bunătățit cu 3,4 la sută față de plan. Totodată, oțelarii vor reduce prețul de cost pe tona de oțel cu 2 la sută și vor micșora rebuturile cu 5 la sută față de procentajul admis. Tot pma la 1 Mai, oțelarii de la uzinele ,Oțelul Roșu“ s-au angajat să elaboreze 400 șarje rapide. MICA EUROPĂ LA REMORCA UNOR MARI INTERESE ,­ ­Desen de RADU DRAGAN Gentlemeni, trebuie să fim conștienți că, indiferent de­­ pozi­țiile noastre, suntem­ legați de aceleași interese. Schimb de note unga­re-cimericene BUDAPESTA, 28 (Agerpres).­­ Departamentul de presă din Mi­nisterul Afacerilor Externe al R.P. Ungare a anunțat că Ministerul Afa­cerilor Externe al R. P. Ungare a adresat la 22 februarie legației S.U.A. din Budapesta următoarea notă : La 10 iulie 1956, Departamentul de Stat al S.U.A. a cerut guvernului ungar agrementul pentru numirea d-lui Edward Thompson Wailes ca ministru plenipotențiar al S. U. A. la Budapesta. La 13 iulie Prezidiul R. P. Ungare _ și-a 1956, dat agrementul pentru numirea d-lui Wailes, care a sosit la Budapesta la începutul lunii noiembrie 1956. In ciuda faptului că au trecut a­­proape patru luni de la sosirea sa, d­r Wailes nu și-a prezentat încă scrisorile de acreditare și nici nu a făcut vizita oficială la Ministerul Afacerilor Externe al R.P. Ungare. Legația S.U.A. din Budapesta a o­­colit în diferite feluri întrebările puse de minister în această pri­vință, iar apoi a declarat că d-1 ministru nu a primit încă ordin de la Washington cu privire la prezen­tarea scrisorilor sale de acreditare. Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Ungare consideră că d-l Wai­les a amînat în mod voit remiterea scrisorilor sale de acreditare. Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Ungare este nevoit să con­state că activitatea d-lui Wailes, sub forma sa actuală, este incompatibilă cu uzanțele internaționale. Guver­nul ungar cere așa­dar guvernului Statelor Unite să recheme pe­­ d-1 Wailes, dacă acesta continuă să nu-și prezinte scrisorile de acredi­­­tare.­­ In nota sa din 27 februarie a.c., legația S.U.A. la Budapesta a fă­cut cunoscut că d-1 ministru Wailes a părăsit Ungaria.

Next