Apărarea Patriei, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 78-103)
1957-04-02 / nr. 78
Pentru patria noastră, Republica Populara Romînă / A4PARAREA PATRIEI wt n „ . primului Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ministrul 1 • danez ANUL XIII Nr. 78 (3305) Marți 2 aprilie 1957 14 PAGINI — 20 BANI Vizita delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Române în R. P. Bulgaria MARELE MITING DE LA PLOVDIV CONSACRAT PRIETENIEI ROMINO-BULGARE PLOVDIV, (de la trimișii speciali Agerpres). — Luni dimineața delegația guvernamentală și de partid a Republicii Populare Romine alcătuită din tovarășii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducătorul delegației, Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Petre Borilă, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, G. Gaston- Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Roșianu, ambasadorul Republicii Populare Romîne la Sofia, care se află în vizită oficială în Republica Populară Bulgara, a plecat spre Plovdiv. Delegația este însoțită de tovarășii Anton Iugov, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al Partidului Comunist Bulgar, M. Tarabanov, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Bulgare, Iordan Stefanov, directorul Protocolului. Coloana de mașini a oprit în drum în orașul Pazargic, unde locuitorii orașului au făcut o primire sărbătorească solilor poporului romîn. In centrul orașului a avut loc un scurt miting. Delegația romînă a fost salutată de Liuben Lucov, președintele comitetului orășenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn. Cuvîntarea sa a fost subliniată de cei prezenți cu aplauze și aclamații în cinstea prieteniei bulgaro-romîne, a solidarității tuturor țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Coloana de mașini pornește din nou. Pe tot parcursul, prin localitățile pe unde trece, delegația guvernamentală și de partid a Republicii Populare Romîne este întîmpinată cu deosebită căldură. Oaspeții se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă ,,Dimitr Caraivanov“ din comuna Malo Conavo. Această gospodărie cuprinde 1.000 de familii de țărani care și-au unit 4.500 ha. de teren pentru a le lucra în comun. Conducătorii de partid și de stat romîni au stat de vorbă cu colectiviștii care lucrează la răsadnițele de roșii. Către ora 11 delegația guvernamentală și de partid a Republicii Populare Romîne a ajuns la Plovdiv, important centru cultural și economic al Republicii Populare Bulgaria. In întîmpinarea oaspeților romîni s-a adunat o imensă mulțime de oameni Conducătorii autorităților locale — Todor Zvezdov, prim secretar al comitetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Nicola Balrangiev, președintele sfatului popular orășenesc. Spas Gospodov, prim secretar al comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Dîlbov, președintele sfatului popular regional — i-au salutat cu căldură pe oaspeții romîni. O companie de onoare cu muzică și drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Populare Bulgaria. Apoi tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. In piața centrală a orașului a avut loc un mare miting. Deasupra mulțimii care se întinde pînă departe în piață, în parcul orașului și pe străzile învecinate, se vedeau pancarte cu chemări în limbile romînă și bulgară : „Trăiască prietenia bulgaro-romînă“, „Trăiască pacea în lumea întreagă“, „Bine ați venit dragi prieteni din Romînia“, „Dunărea nu ne desparte, ne unește“, „Salut de luptă de la feroviarii din Plovdiv, tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica“. Mitingul a fost deschis de Nicola Balrangiev, președintele sfatului popular orășenesc, care a salutat sosirea în orașul Plovdiv a delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Romîne. A luat apoi cuvîntul tovarășul Anton Iugov, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducătorul delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Romîne. Cuvîntările tovarășilor Anton Iugov și Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri și tinere din orașul și regiunea Plovdiv, îmbrăcați în frumoase costume naționale bulgare, au urcat la tribună și în aplauzele prelungite ale mulțimii au oferit buchete de flori conducătorilor de stat și de partid romîni și bulgari. La amiază sfatul popular orășenesc a oferit o masă în cinstea oaspeților. Cuvîntarea tovarășului A. Iugov Tovarăși și tovarășe, Cetățeni și cetățene. De cîteva zile în țara noastră se află delegația guvernamentală și de partid a Republicii Populare Romîne, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, prietenul și tovarășul nostru, Gheorghe Gheorghiu- Dej. Permiteți-mi, scumpi tovarăși și cetățeni ai Plovdivului, ca în numele vostru și în numele întregului popor bulgar să salut încă odată din toată inima pe scumpii noștri prieteni romîni și în persoana lor pe poporul frate romîn. Primirea entuziastă pe care ați făcut-o delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne este o dovadă clară a legăturilor prietenești strînse între poporul nostru și frații săi romîni. Atît de călduros și cordial pot fi întîmpinați numai reprezentanții unui popor prieten, reprezentanții partidelor frățești comuniste și muncitorești, care sînt legați pe vecie printr-o prietenie indestructibilă și o colaborare reciprocă tovărășească. Cu astfel de sentimente calde a întîmpinat poporul romîn în 1948 delegația noastră guvernamentală, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Cu o astfel de căldură și entuziasm a fost întimpinată delegația noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost întîmpinați la Moscova de popoarele sovietice frățești, cu astfel de sentimente de caldă afecțiune oamenii muncii de la noi întîmpină acum peste tot în țara noastră pe scumpii săi oaspeți romîni. Vechi, străvechi sînt legăturile și prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lupta comună împotriva robiei străine, pentru independență națională. Roporul nostru nu va uita niciodată că în timpul anilor întunecați ai robiei otomane, în Romînia au găsit refugiu și sprijin din partea poporului romîn militanți revoluționari bulgari ca : Botev, Levski, Karavelov și alții. In Romînia au activat vitejii revoluționari bulgari, organizînd cete de luptă și trezind conștiința națională a poporului nostru. Poporul bulgar își amintește cu un sentiment de recunoștință de fiii poporului romîn căzuți în lupta pentru eliberarea Bulgariei de sub robia turcească ; el păstrează amintirea lor și nu-i va uita niciodată. Aceste legături și această prietenie s-au întărit în anii întunecatei: tiranii fasciste, în lupta comună a celor două popoare pentru înlăturarea robiei fasciste și a ocupației străine, pentru libertate, independență și progres social Tovarăși și tovarășe. Veacuri de-a rîndul clicile reacționare conducătoare atît din Bulgaria cit și din Romînia au făcut tot posibilul pentru a învrăjbi popoarele noastre și a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar (Continuare în pag. 2-a) Citiți n pag. 3-a Cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej Dragi tovarăși și tovarășe. Transmitem oamenilor muncii din orașul și regiunea Plovdiv un fierbinte și tovărășesc salut din partea muncitorilor, țăranilor și intelectualilor din Republica Populară Romînă, care asemenea vouă construiesc socialismul în patria lor liberă. Orașul vostru este cunoscut pentru vechile sale tradiții revoluționare. La Plovdiv au activat ani îndelungați înflăcărați revoluționari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov și alții. In scurta vizită pe care delegația noastră de partid și de stat a făcut-o în țara dvs. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice și însuflețite a poporului. Plovdivul a cunoscut în ultimul deceniu o puternică dezvoltare. In orașul vostru s-au ridicat noi întreprinderi. Țărănimea din regiunea Plovdiv a obținut succese remarcabile în opera de construire a socialismului la sate. Inflorește și se răspîndește cultura , a crescut numărul școlilor și altor așezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăși, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înnoitoare, a succeselor de seamă obținute de poporul bulgar sub conducerea Partidului Comunist în dezvoltarea economiei și culturii, în construirea socialismului. Instaurarea regimului de democrație populară în țara noastră a descătușat inițiativa și energia creatoare a maselor de milioane, înăbușite în trecut de stăpînirea burghezo-moșierească. Rezultatele obținute de poporul bulgar în anii puterii democrat-populare pe tărîmul dezvoltării industriei, agriculturii, culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, demonstrează justețea liniei Partidului Comunist Bulgar, călăuzit de învățătura marxist-leninistă. Succesele oamenilor muncii din Bulgaria bucură din inimă pe oamenii muncii din România. Ele bucură pe oamenii muncii din toate țările socialiste, pe luptătorii de pretutindeni pentru pace și progres. Ca și poporul bulgar, poporul romîn desfășoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura înflorirea economică și culturală a Republicii Populare Romîne și bunăstarea celor ce muncesc, pentru victoria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obținut succese de seamă în industrializarea socialistă a țârii. Sectorul socialist al agriculturii crește și se dezvoltă necontenit. Rezultate însemnate au fost obținute în domeniul dezvoltării culturii. Crește an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Succesele și victoriile popoarelor noastre, dragi tovarăși, se datorează (Continuare în pag. 2-a) Fapta electricienilor Împreună cu directorul uzinei electrice din Craiova, urmăream, in sala motoarelor, desfășurarea procesului de producție. La un moment dat, in fața noastră apăru șeful de tură. Pe fața lui se putea citi neliniște. — Tovarășe director, e pericol de inundare a subsolului centralei. — "Ce-ai spus? — îl întrebă, nedumerit, directorul. "— E pericol de inundare a subsolului centralei —— repetă șeful turei. Intre turnul de răcire și centrală s-a spart o conductă de apă. La controlul făcut s-a constatat că vana principală de pe conductă a fost fisurată și că toată apa se scurge în subsolul centralei electrice. Pericolul trebuia neintirziat înlăturat. Pentru aceasta trebuia oprită funcționarea centralei asta înseamnă întreruperea energiei și electrice, încetarea oricărei activități în unitățile industriale. Se punea, firesc, întrebarea: „Cine va intra in subsolul centralei electrice in care nivelul apei creștea mereu?" Dinspre camera de comandă iși făcu apariția șeful centralei, comunistul Victor Razei, însoțit de mecanicii Trifan Pascu și Gheorghe Cociarovschi. „Vom intra noi, tovarășe director, spuse hotărît mecanicul Pascu Trifan. Am chibzuit împreună cu tovarășul Victor Razei și am alcătuit chiar un plan de acțiune. Timpul nu ne mai permite să întârziem nici măcar o clipă". Cei doi mecanici s-au dezbrăcat și sub conducerea șefului centralei au început munca de stăvilire furiei apei. In căminul de vizitare o de la subsolul centralei, apa se înălța mereu, iar întunericul îngreuna munca mecanicilor. Apa, rece ca gheața, făcea ca lucrările să se desfășoare anevoios. ...Au trecut 30 minute de neliniște. Cînd atenția ne era mai încordată, de la subsol se făcu auzită o voce: „Suntem gata, tovarăși... Apa a fost oprită". Pericolul fusese înlăturat. Nesfîrșite mi s-au părut minutele ce au trecut de la anunțarea victoriei celor doi mecanici pînă la ieșirea acestora la suprafață. Zi adevărată de iarnă. Dinspre răsărit, viatul continua să sufle cu intensitate crescindă. Mecanicii, juniorii, precum și ceilalți muncitori de la uzina electrică, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, continuau munca începută In zori de zi. L. PAVELIU VEȘTI BUNE DE PE OGOARE . S.M.T.-uri au îndeplinit planul campaniei de primăvară Mecanizatorii din întreaga țară au ieșit la cîmp cu dorința fermă de a ajuta cu toate forțele desfășurarea în bune condițiuni a muncilor agricole de primăvară. Trei S.M.T.-uri: Făgăraș, Turnișor, Sibiu, din regiunea Stalin, și Inotești din regiunea Ploești, au anunțat că au realizat pînă la 1 aprilie întregul volum de lucrări prevăzut pentru această campanie. La S.M.T. Făgăraș, unde anul acesta volumul lucrărilor agricole este mai mare cu 1.178 hanuri decît cel al anului trecut, muncitorii, formînd cuplaje de cite trei semănători, organizînd schimburi de noapte și folosind cu pricepere mașinile bine reparate încă din iarnă, au depășit planul campaniei de primăvară cu 5 la sută, iar cei de la Turnișor, cu 1%. Anul acesta planul la S.M.T.-urile din regiune este realizat în proporție de 74 la sută, ceea ce înseamnă un avans de 60 de zile. Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la S.M.T. Inotești, regiunea Ploești, au depășit pînă la 1 aprilie volumul de lucrări din campania agricolă de primăvară cu 182 hantri, Telefonul din biroul inginerului, căpitan de rangul III, Rădulescu Nicolae țîrîia neostoit. Suna întruna. Dar el continua să lucreze. Sta aplecat de-asupra mesei și scria, fără întrerupere, cifră lingă cifră. Din cînd în cînd adăuga rezultatele obținute în dreptul liniilor sau în interiorul unghiurilor din schița pe care o avea în față. De la o vreme apăsă mai cu putere pe hîrtie și vîrful creionului se rupse. Abia atunci auzi apelul telefonului. Tresări ca trezit din somn și bolboroși enervat : „476... fir-ai afurisit de telefon". Apoi ridică receptorul, nedeslipindu-și privirile de pe hîrtia acoperită cu cifre, și răspunse scurt la fiecare întrebare : — Da ! Eu sînt. Mai am puțin și termin. Cred că vom reuși cu mijloacele din dotare. Mîine vom fi la fața locului. In căutarea epavei In zorii zilei albia Dunării a fost brăzdată de numeroase nave. Se îndreptau spre locul epavei. La un moment dat convoiul a primit ordin să oprească. Motoarele și-au încetat lorinoi. Doar remorcherul mersul își continuă drumul mai departe. Primise misiunea să caute locul unde fusese scufundată nava. Cîteva ore în șir, o ancoră cu patru ghiare urmă mersul în zigzag al navei fără să întîlnească nimic în cale. Unii credeau chiar că epava face obiectul unor simple presupuneri. Insă comandantul continua să cerceteze cu aceeași migală fiecare ungher al adineului. Cînd speranțele multora se spulberaseră, remorcherul iina ca un om lovit pe neașteptate și începu să se încline. O ghiară a ancorei întîlnise în drumul său epava și-o agățase. Cablul se desfășură cu repeziciune și rola se smulse din suport. Nava era amenințată să fie înnecată. Atunci se auzi comanda : „Stopați mașinile". Remorcherul se opri și apa începu să fiarbă în jurul lui. Cînd,totul se liniști, comandantul salvării, maistrul Tudor Petre, anunță scafandrii să se pregătească pentru imersiune. îmbrăcați în costumele lor grele, oamenii din echipa lui Disencu Partenie își potriviră cu grijă cablul de coborîre, furtunul pentru aer și cablul telefonic. Încet, încet scafandrii cu mers ca de melc părăsiră puntea și se afundară în apă. Se așternu liniștea. Nu se auzeau decît vocile calculate ale călăuzierilor Cojocaru și Dorodle și scîrțîitul pompelor, care alimentau cu aer pe cei ce coborau. Acum se mai vedeau doar cîteva balonașe de aer, ca niște mărgele înșirate pe ață. Curînd însă au dispărut și ele și în mijlocul lor s-a ridicat ca un nor nămolul răscolit de curenții apei și picioarele grele ale scafandrilor. Cei de pe navă ascultau cu atenție răspunsurile călăuzierilor. Ele însă întîrziau. Tăcerea era apăsătoare. După o muncă încordată, în poziții incomode, scafandrii au adus pe punte cîteva informații : „Epava are unele compartimente inundate și curenții au întors-o cu turela în jos. De jur împrejur s-au strîns aluviuni și bușteni“. Cînd colectivul de ingineri primit, aceste detalii, a trecut la a calcularea noilor ipoteze. Rînd pe rînd s-au întocmit schițe, s-au făcut ridicări hidrotehnice și sondarea adîncimii Dunării pe anumite direcții. Concluziile care s-a ajuns puneau colectilarului probleme dificile. Era nevoie de forțe puternice necesare smulgerii navei din adeziunea căpătată, ridicarea și aducerea ei pe o poziție favorabilă răsturnării.In apropierea epavei s-au strîns, cu albinele în jurul unui stup, remorchere, șlepuri, hidro-monitoare, pontoane și macarale. Un șantier complex luase ființă la suprafața apei. Scafandrii săpau șanțuri sub epavă cu ajutorul jeturilor puternice de apă. Cabluri groase erau înfășurate de-a lungul și de-a latul navei. Hidro-monitoarele spălau cu presiune compartimentele. Macaralele își desfășurau cu zgomot asurzitor cablurile, iar Dunărea gemea ca o fiară hărțuită. In zgomotul infernal, oamenii se înțelegeau între ei prin semne și semnale. Munceau din răsputeri și erau hotărîți să învingă. Insă smulgerea epavei îi punea la grele încercări. Ea refuza să se dezlipească de fundul apei. Urmară noi idei, noi planuri. Se balastază șlepurile prin umplerea lor cu apă. Forța de ridicare creștea, apa era vînzolită, cablurile se întindeau ca niște corzi de vioară, motoarele gemeau. Pe la chindie, epava se dezlipi de nămolul clisos. Epava, încinsă și cu cablul prins _ între două pon ^7— toane balastate, a " —părăsit cu încetiau început să slăbească. Cu toate acestea lucrul continua. Nava a fost trasă de șlepuri pe un teren înclinat. Se încercă, operațiunea de răsturnare prin filarea cablurilor, însă rezistența lor ajunse la maximum. Cîteva console au fost smulse și epava a alunecat în aceeași poziție pe fundul apei. In pădurea de argate Voința oamenilor nu poate fi învinsă. Se încercară alte și alte procedee. Echipa de scafandri, în frunte cu maistrul Sîrbu Ioan, a robotit zi de zi sub apă, prin compartimentele epavei, a sudat întărituri pe bordul navei, a consolidat chingile, a întins cabluri lungi și groase spre numeroasele argate. Lângă nava scufundată s-au adus noi macarale. Ele ajutau nava la ridicare, iar argatele foloseau pentru operațiunea de răsturnare Nava începu să se înalțe. Ajunse aproape de verticală. Oamenii nu simțeau istovul, deși lucrau de multă vreme. Cu ultimele lor puteri împingeau în pîrghiile argatelor. Apa dislocată de corpul navei alerga într-o parte și în alta, învinsă. Omul fusese mai puternic. Cînd lucrările de ridicare a epavei au luat sfîrșit, cineva a întrebat pe ofițerul Rădulescu Nicolae — Tovarășe inginer. Această navă, care a stat atîta vreme în apă, va mai fi bună de ceva? — Epava pe care ați văzut-o o avem în planul nostru de producție, răspunse ofițerul Rădulescu. Motoarele și parte din instalația dinăuntru n-au suferit nici o avarie. In cel mult trei luni n-o veți mai recunoaște. Ea va pluti din nou spre zările albastre. Maior GH. MERISESCU Șantierul de la suprafața apei Epava este scoasă la suprafață, Să pregătim atent tehnica de aviație pentru exploatarea de vară Militarii din unitățile de aviație sînt gata să înceapă trecerea tehnicii de luptă la exploatarea de vară. Acest eveniment are o importanță deosebită în viața și activitatea care se va desfășura pe tot timpul verii. Se știe că, odată cu terminarea acestor lucrări, unitățile de aviație vor trece la zile intense de zbor, dînd bătălia pentru desăvîrșirea măiestriei de luptă a piloților, pentru îndeplinirea sarcinilor și programului de zbor. Or, acest însemnat obiectiv se poate atinge numai dacă avioanele sînt perfect pregătite pentru zbor, fiind gata în orice moment pentru decolare. Pregătirea avioanelor pentru executarea zborului pe tot timpul verii comportă un volum mare de lucrări și totodată un deosebit simț de răspundere din partea personalului ingineresc și tehnic față de calitatea efectivă a muncii lor. In bună parte, acest volum de lucrări depinde de numărul de ore de zbor, de misiunile în care avioanele au fost solicitate și de condițiile atmosferice în care au zburat în timpul iernii. Tehnica de luptă, avioanele în special, a fost supusă unor mari eforturi. La toate acestea se adaugă acțiunea negativă a agenților atmosferici ca : ploile, zăpada, gerul asupra tehnicii de aviație. După o lungă exploatare deci, în condiți atît de variate, tehnica de luptă necesită o amplă și migăloasă revizie și controluri profilactice atente. Principalul în întreaga operațiune de pregătire a tehnicii de aviație pentru zborul de vară constă în executarea la un înalt nivel tehnic a tuturor operațiunilor. Asigurînd o înaltă calitate lucrărilor, personalul ingineresc și tehnic își îndeplinește o îndatorire patriotică, manifestă dorința lui vie de a participa la prevenirea evenimentelor de zbor, manifestă dragostea față de material și îndeosebi față de tovarășii apropiați — piloții — care cu încredere și curaj se vor avînta spre înălțimi, pe avioanele pregătite, ziua și noaptea, pe timp frumos sau nefavorabil. Odată cu începerea lucrărilor de trecere a tehnicii de aviație la exploatarea de vară, tehnicienii vor trebui să demonteze piesele, agregatele, accesoriile, să le controleze și să le înlocuiască dacă l e cazul. La instalațiile de pe avioanele care au fost solicitate mult la mari înălțimi va trebui controlată cu multă atenție starea canalizațiilor la instalația hidraulică, pentru a se remedia defecțiunile ce se descoperă. De asemenea, înainte de schimbarea lichidelor din instalația hidraulică, trebuie să se curețe canalizațiile, spre a se înlătura orice fel de impurități care ar putea dăuna bunei funcționări a sistemului hidraulic. In aceeași măsură, atenția personalului ingineresc și tehnic trebuie îndreptată spre controlarea cu simț de răspundere trenului de aterizaj, a comenzilor, a a racordurilor de cauciuc, a canalizațiilor de combustibil, de ulei, a orificiilor de alimentare care au avut mult de suferit fiind expuse intemperiilor. După cum știm, au fost cazuri cînd avioanele au rulat pe pămînt și, din cauza subțiunii mari produse de funcționarea motorului, au pătruns în difuzor pietricele ce au deteriorat sau deformat paletele compresorului și chiar ale turbinei. De aceea, cu prilejul lucrărilor de trecere la exploatarea de vară a avioanelor, paletele vor trebui controlate cu lupa și în cazul cînd se vor observa fisuri sau deformări să fie înlocuite. Nu trebuie trecută cu vederea controlarea fixării tubului prelungitor de cel reactiv și a sistemului de drenaj deoarece neglijarea acestor operațiuni poate duce la evenimente de zbor. Organele și instalațiile amintite mai sus, care vor trebui controlate îndeosebi, privesc în totalitate pe tehnicienii și specialiștii — motor avion. Desigur că nici răspunderea electricienilor, aparatiștilor de bord, armurierilor și radiștilor nu e mai mică. Se poate spune, chiar, că munca acestora e și mai delicată. Și aceasta pentru că ei lucrează cu mecanisme foarte sensibile, ale căror indicații sînt tot atît de necesare pilotului pe timpul zborului, ca oricare alt agregat de la bordul avionului. Știm cu toții că în zborul de noapte sau în condiții meteorologice grele, o defectare a generatricei nu numai că impune întreruperea misiunii, dar pune pe pilot într-o situație de grea încercare. Fără curent la bord, cea mai mare parte a aparatelor de bord își încetează funcționarea, iar legătura radio cu stația se întrerupe. Iată de ce atenția tehnicienilor va trebui îndreptată spre și pregătirea generatricei controlarea pentru o perfectă și îndelungată funcționare. Vor trebui controlați rulmenții, colectorul, periile colectoare și schimbați, dacă e cazul, cărbunii. De asemenea va trebui schimbat electrolit-ul din acumulatori și să se înlăture fenomenul de sulfatare apărut la electrozi. Radiofoniștii și aparatiștii de bord sa verifice aparatele la bancurile de control, să le regleze și să le monteze la avioane numai atunci cînd sînt siguri că în perioada verii vor rezista intensei exploatări și nu vor da defecțiuni. Din enumerarea aceasta sumară a organelor, agregatelor și a instalațiilor ce vor trebui controlate, ne dăm seama cu ușurință de volumul mare de lucrări ce va trebui executat. Tocmai datorită faptului că sînt multe lucrări ce trebuiesc terminate la mai multe avioane deodată, se cere o deosebită organizare a lucrului., Lipsa de organizare, lipsa unui plan judicios de desfășurare a lucrărilor, ar da posibilitate să se uite unele operațiuni, să se încalce ordinea lor și chiar să se efectueze un control superficial. Se impune, deci, ca planul întocmit să cuprindă ordinea lucrărilor, cine le execută, cine le controlează, și timpul afectat pentru lucru. Nu trebuie trecută cu vederea organizarea locului de muncă. Dacă în momentul începerii pregătirii avioanelor pentru exploatarea de vară, la locul de muncă nu vor exista sculele și materialele necesare, inevitabil se vor crea timpi morți în munca tehnicienilor, ceea ce va duce la prelungirea nejustificată a terminării lucrărilor și implicit la întîrzierea încercării în zbor a avioanelor și a începerii zborului. In această importantă acțiune, comandantul, locțiitorul politic, au un rol hotărîtor. Ei sînt datori să ceară tehnicienilor cum să-și organizeze locul de muncă, cum trebuie să execute lucrările și să asigure extinderea celor mai bune metode de muncă reieșite din practica anilor precedenți. Organizațiile de partid și cele u 1temiste trebuie să traseze sarcini concrete membrilor lor, pentru a fi exemple în îndeplinirea acestor operațiuni. Munca cu omul, organizarea de convorbiri la locul de muncă, metode cunoscute comuniștilor și utemiștilor noștri, să fie folosite cu pricepere pentru a se realiza mobilizarea tuturor forțelor pentru îndeplinirea cu succes și în timp a sarcinilor impuse de trecerea tehnicii de aviație la exploatarea de vară. Lucrările pentru trecerea tehnicii de aviație la exploatarea de vară coincid cu perioada în care oamenii muncii și militarii Forțelor Armate ale R.P.R. își intensifică eforturile pentru întîmpinarea cu cinste a zilei de 1 Mai. Să folosim, deci, această ocazie și să facem din lucrările de trecere a avioanelor la exploatarea de vară un minunat prilej de manifestare a dragostei noastre față de Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul poporului nostru spre bunăstare și fericire. La Combinatul siderurgic din Hunedoara A intrat în funcțiune prima secție de sulfat de amoniu din gaz de cocs HUNEDOARA, 1 (Agerpres). La Combinatul siderurgic din Hunedoara a intrat în funcțiune secția de sulfat de amoniu de pe lângă uzina cocsochimică. Aceasta este prima secție din țara noastră care va produce sulfat de amoniu din gaz de cocs Secția de sulfat de amoniu este înzestrată cu utilaje moderne fabricate în Uniunea Sovietică și în țara noastră, ele au fost montate și puse în funcțiune de colectivul întreprinderii de construcții siderurgice din Hunedoara cu ajutorul specialiștilor sovietici. Acum, se fac pregătiri intense pentru ca în zilele următoare să intre în funcțiune și secția de captare a benzenului. Benzenul va fi captat sub formă brută și va fi livrat uzinei cocsochimice pentru prelucrare; din benzen se vor scoate benzen pur, xilol, taluol, solvenți care au întrebuințare în industria farmaceutică și chimică. Intrarea în funcțiune a secțiilor chimice din cadrul combinatului sinderurgic din Hunedoara constituie un factor important, deoarece prin obținerea unor produse chimice din: gaz de cocs, care pînă acum se pierdeau odată cu arderea acestuia, se vor asigura însemnate cantități de materii prime pentru industria chimică LA KREMLIN A aVUT LOC Conferința lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom N. S. HRUȘCIOV a rostit o amplă cuvîntare MOSCOVA, 1 (Agerpres). TASS transmite : La 29 și 30 martie, în marele palat al Kremlinului a avut loc conferința lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom. La conferință au participat reprezentanți din nouă mari regiuni ale Uniunii Sovietice care s-au întrunit pentru a-și împărtăși experiența și a discuta măsurile pentru sporirea continuă a producției animaliere. La conferință au asistat conducători ai partidului comunist și ai guvernului sovietic. In încheierea conferinței, N. S. Hrușciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., a rostit o amplă cuvîntare, în care s-a oprit asupra sarcinilor importante ale lucrătorilor din agricultură, Dezbateri in Camera Comunelor in legătură cu rezultatele întrevederilor anglo-americane de la Bermude LONDRA, 1 (Agerpres). In după amiaza de 1 aprilie au început în Camera Comunelor dezbateri în legătură cu rezultatele întrevederilor anglo americane din insulele Bermude și cu politica generală a guvernului MacMillan. Ca și alți observatori politici de la Londra, care subliniază , că aceste dezbateri au loc într-un moment deosebit de dificil pentru guvernul conservator, corespondentul agenției United Press arată că MacMillan are de înfruntat nu numai atacul opoziției laburiste ci și „amenințarea unei revolte în rlndurile propriului său partid". In cadrul ședinței din după amiaza de 1 aprilie, primii au luat cuvîntul primul ministru MacMillan și liderul opoziției laburiste, Gaitskel.