Apărarea Patriei, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 78-103)

1957-04-02 / nr. 78

Pentru patria noastră, Republica Populara Romînă / A4PARAREA PATRIEI wt n „ . primului Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ministru­­­l 1 • danez ANUL XIII Nr. 78 (3305) Marți 2 aprilie 1957 1­­­­4 PAGINI — 20 BANI Vizita delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Rom­âne în R. P. Bulgaria MARELE MITING DE LA PLOVDIV CONSACRAT PRIETENIEI ROMINO-BULGARE PLOVDIV, (de la trimișii speciali Agerpres). — Luni dimineața dele­gația guvernamentală și de partid a Republicii Populare­­ Romine alcă­tuită din tovarășii : Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, membru al Prezidiului Marii Adu­nări Naționale, conducătorul delega­ției, Chivu Stoica, președintele Consiliului de M­­iniștri al Republicii Populare Romîne, membru al Birou­lui Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Petre Borilă, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Romî­ne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­­mîn, Leonte Răutu, membru suple­ant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Gri­­gore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Ro­mîne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, G. Gaston- Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Roșianu, am­­basadorul Republicii Populare Ro­mîne la Sofia, care se află în vizită oficială în Republica Populară Bul­gar­a, a plecat spre Plovdiv. Delegația este însoțită de tovară­șii Anton Iugov, președintele Con­siliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Bi­roului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, mem­bru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, șeful secției de politică ex­ternă și relații internaționale a C.C. al Partidului Comunist Bulgar, M. Tarabanov, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Bulgare, Iordan Stefa­­nov, directorul Protocolului. Coloana de mașini a oprit în drum în orașul Pazargic, unde locuitorii orașului au făcut o primire sărbă­torească solilor poporului romîn. In centrul orașului a avut loc un scurt miting. Delegația romînă a fost sa­lutată de Liuben Lucov, președinte­le comitetului orășenesc al Frontu­lui Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vi­cepreședinte al Consiliului de Mi­niștri al Republicii­ Populare Romî­ne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­mîn. Cuvîntarea sa a fost sublinia­tă de cei prezenți cu aplauze și a­­­clamații în cinstea prieteniei bulga­­ro-romîne, a solidarității tuturor ță­rilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Coloana de mașini pornește din nou. Pe tot parcursul, prin locali­tățile pe unde trece, delegația gu­vernamentală și de partid a Repu­blicii Populare Romîne este întîmpi­­nată cu deosebită căldură. Oaspeții se opresc la unul din sectoarele coo­perativei agricole de muncă ,,Dimitr Caraivanov“ din comuna Malo Co­­navo. Această gospodărie cuprinde 1.000 de familii de țărani care și-au unit 4.500 ha. de teren pentru a le lucra în comun. Conducătorii de partid și de stat romîni au stat de vorbă cu colectiviștii care lucrează la răsadnițele de roșii. Către ora 11 delegația guverna­mentală și de partid a Republicii Populare Romîne a ajuns la Plov­div, important centru cultural și e­­conomic al Republicii Populare Bul­garia. In întîmpinarea oaspeților romîni s-a adunat o imensă mulțime de oa­meni Conducătorii autorităților locale — Todor Zvezdov, prim secretar al comitetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Nicola Balran­­giev, președintele sfatului popular orășenesc. Spas Gospodov, prim se­cretar al comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Dîlbov, președintele sfatului popu­lar regional — i-au salutat cu căl­dură pe oaspeții romîni. O companie de onoare cu muzică și drapel a dat onorul. Au fost in­tonate imnurile de stat ale Republi­cii Populare Romîne și Republicii Populare Bulgaria. Apoi tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. In piața centrală a orașului a a­­vut loc un mare miting. Deasupra mulțimii care se întinde pînă depar­te în piață, în parcul orașului și pe străzile învecinate, se vedeau pan­carte cu chemări în limbile romînă și bulgară : „Trăiască prietenia bul­­garo-romînă“, „Trăiască pacea în lumea întreagă“, „Bine ați venit dragi prieteni din Romînia“, „Dună­rea nu ne desparte, ne unește“, „Sa­lut de luptă de la feroviarii din Plovdiv, tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica“. Mitingul a fost deschis de Nicola Balrangiev, președintele sfatului popular orășenesc, care a salutat so­sirea în orașul Plovdiv a delegației guvernamentale și de partid a Re­­publicii Populare Romîne. A luat apoi cuvîntul tovarășul Anton Iugov, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Popu­lare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comu­nist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim se­cretar al C.C. al Partidului Munci­toresc Romîn, membru al Prezidiu­­lui Marii Adunări Naționale, con­ducătorul delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Romîne. Cuvîntările tovarășilor Anton Iu­gov și Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri și tinere din orașul și regiunea Plov­div, îmbrăcați în frumoase costume naționale bulgare, au urcat la tri­bună și în aplauzele prelungite ale mulțimii au oferit buchete de flori conducătorilor de stat și de partid romîni și bulgari. La amiază sfatul popular orășe­nesc a oferit o masă în cinstea oas­peților. Cuvîntarea tovarășului A. Iugov Tovarăși și tovarășe, Cetățeni și cetățene. De cîteva zile în țara noastră se află delegația guvernamentală și de partid a Republicii Populare Ro­mîne, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, prietenul și to­varășul nostru, Gheorghe Gheorghiu- Dej. Permiteți-mi, scumpi tovarăși și cetățeni ai Plovdivului, ca în numele vostru și în numele întregului po­por bulgar să salut încă odată din toată inima pe scumpii noștri prie­teni romîni și în persoana lor pe poporul frate romîn. Primirea entuziastă pe care ați făcut-o delegației de partid și guver­namentale a Republicii Populare Romîne este o dovadă clară a le­găturilor prietenești strînse între po­porul nostru și frații săi romîni. A­­tît de călduros și cordial pot fi în­­tîmpinați numai reprezentanții unui popor prieten, reprezentanții parti­delor frățești comuniste și muncito­rești, care sînt legați pe vecie prin­­tr-o prietenie indestructibilă și o co­laborare reciprocă tovărășească. Cu astfel de sentimente calde a întîm­­pinat poporul romîn în 1948 dele­gația noastră guvernamentală, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Cu o astfel de căldură și entuziasm a fost întimpinată delegația noastră guvernamentală de către poporul al­banez, astfel am fost întîmpinați la Moscova de popoarele sovietice fră­țești, cu astfel de sentimente de caldă afecțiune oamenii muncii de la noi întîmpină­ acum peste tot în țara noastră pe scumpii săi oaspeți ro­mîni. Vechi, străvechi sînt legăturile și prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lupta co­mună împotriva robiei străine, pentru independență națională. Roporu­l nostru nu va uita niciodată că în timpul anilor întunecați ai robiei o­­tomane, în Romînia au găsit refugiu și sprijin din partea poporului romîn militanți revoluționari bulgari ca : Botev, Levski, Karavelov și alții. In Romînia au activat vitejii revoluțio­nari bulgari, organizînd cete de luptă și trezind conștiința națională a poporului nostru. Poporul bulgar își amintește cu un sentiment de recunoștință de fiii poporului romîn căzuți în lupta pen­tru eliberarea Bulgariei de sub ro­bia turcească ; el păstrează amintirea lor și nu-i va uita niciodată. Aceste legături și această prietenie s-au în­tărit în anii întunecatei: tiranii fas­ciste, în lupta comună a celor două­ popoare pentru înlăturarea robiei­ fasciste și a ocupației străine, pentru libertate, independență și progres so­cial Tovarăși și tovarășe. Veacuri de-a rîndul clicile reacționare conducă­toare atît din Bulgaria cit și din Ro­mînia au făcut tot posibilul pentru a învrăjbi popoarele noastre și a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar (Continuare în pag. 2-a) Citiți n pag. 3-a Cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej Dragi tovarăși și tovarășe. Transmitem oamenilor muncii din orașul și regiunea Plovdiv un fierbinte și tovărășesc salut din par­tea muncitorilor, țăranilor și inte­lectualilor din Republica Populară Romînă, care asemenea vouă cons­truiesc socialismul în patria lor li­beră. Orașul vostru este cunoscut pen­tru vechile sale tradiții revoluțio­nare. La Plovdiv au activat ani în­delungați înflăcărați­ revoluționari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov și alții. In scurta vizită pe care delegația noastră de partid și de stat a făcut-o în țara dvs. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice și însuflețite a poporului. Plovdivul a cunoscut în ultimul deceniu o puternică dez­voltare. In orașul vostru s-au ri­­dicat noi întreprinderi. Țărănimea din regiunea Plovdiv a obținut suc­cese remarcabile în opera de cons­truire a socialismului la sate. Inflo­­rește și se răspîndește cultura , a crescut numărul școlilor și altor așezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi to­varăși, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înnoitoare, a succeselor de seamă obținute de po­porul bulgar sub conducerea Parti­dului Comunist în dezvoltarea eco­nomiei și culturii, în construirea so­cialismului. Instaurarea regimului de democra­­ție populară în țara noastră a des­cătușat inițiativa și energia crea­toare a maselor de milioane, înăbu­șite în trecut de stăpînirea burghe­­zo-moșierească. Rezultatele obținute de poporul bulgar în anii puterii de­­mocrat-populare pe tărîmul dezvol­tării industriei, agriculturii, culturii, în ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii, demonstrează jus­tețea liniei Partidului Comunist Bulgar­, călăuzit de învățătura mar­­xist-leninistă. Succesele oamenilor muncii din Bulgaria bucură din ini­mă pe oamenii muncii din România. Ele bucură pe oamenii muncii din toate țările socialiste, pe luptătorii de pretutindeni pentru pace și pro­gres. Ca și poporul bulgar, poporul romîn desfășoară o neobosită mun­că creatoare pentru a asigura înflo­rirea economică și culturală a Repu­blicii Populare Romîne și bunăsta­rea celor ce muncesc, pentru victoria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obținut succese de seamă în industrializarea socia­listă a țârii. Sectorul socialist al agriculturii crește și se dezvoltă ne­contenit. Rezultate însemnate au fost obținute în domeniul dezvoltării cul­turii. Crește an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la ora­șe și­ sate. Succesele și victoriile popoarelor noastre, dragi tovarăși, se datorează (Continuare în pag. 2-a) Fapta electricienilor Împreună cu directorul uzinei e­­lectrice din Craiova, urmăream, in sala motoarelor, desfășurarea pro­cesului de producție. La un mo­­ment dat, in fața noastră apăru șeful de tură. Pe fața lui se putea citi neliniște. — Tovarășe director, e pericol de inundare a subsolului centra­lei. — "Ce-ai spus? — îl întrebă, ne­dumerit, directorul. "— E pericol de inundare a sub­solului centralei —— repetă șeful tu­rei. Intre turnul de răcire și cen­­trală s-a spart o conductă de apă. La controlul făcut s-a constatat că vana principală de pe conductă a fost fisurată și că toată apa se scurge în subsolul centralei elec­trice. Pericolul trebuia neintirziat în­lăturat. Pentru aceasta trebuia o­­prită funcționarea centralei asta înseamnă întreruperea energiei și electrice, încetarea oricărei activi­tăți în unitățile industriale. Se punea, firesc, întrebarea: „Ci­ne va intra in subsolul centralei e­­lectrice in care nivelul apei creș­tea mereu?" Dinspre camera de comandă iși făcu apariția șeful centralei, co­munistul Victor Razei, însoțit de mecanicii Trifan Pascu și Gheor­­ghe Cociarovschi. „Vom intra noi, tovarășe direc­tor, spuse hotărît mecanicul Pascu Trifan. Am chibzuit împreună cu tovarășul Victor Razei și­ am al­cătuit chiar un plan de acțiune. Timpul nu ne mai permite să întâr­­ziem nici măcar o clipă". Cei doi mecanici s-au dezbrăcat și sub conducerea șefului centralei au început munca de stăvilire furiei apei. In căminul de vizitare o de la subsolul centralei, apa se înălța mereu, iar întunericul în­greuna munca mecanicilor. Apa, rece ca gheața, făcea ca lucrările să se desfășoare anevoios. ...Au trecut 30 minute de neli­niște. Cînd atenția ne era mai încordată, de la subsol se făcu au­zită o voce: „Suntem­ gata, tova­răși... Apa a fost oprită". Pericolul fusese înlăturat. Nesfîrșite mi s-au părut minu­tele ce­ au trecut de la anunțarea victoriei celor doi mecanici pînă la ieșirea acestora la suprafață. Zi adevărată de iarnă. Dinspre răsărit, viatul continua să sufle cu intensitate crescindă. Mecanicii, juniorii, precum și ceilalți muncitori de la uzina electrică, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, conti­nuau munca începută In zori de zi. L. PAVELIU VEȘTI BUNE DE PE OGOARE . S.M.T.-uri au îndeplinit planul campaniei de primăvară Mecanizatorii din întreaga țară au ieșit la cîmp cu dorința fermă de a ajuta cu toate forțele desfă­șurarea în bune condițiuni a mun­cilor agricole de primăvară. Trei S.M.T.-uri: Făgăraș, Turni­­șor, Sibiu, din regiunea Stalin, și Inotești din regiunea Ploești, au anunțat că au realizat pînă la 1 aprilie întregul volum de lu­crări prevăzut pentru această cam­panie. La S.M.T. Făgăraș, unde anul acesta volumul lucrărilor agri­cole este mai mare cu 1.178 hanuri decît cel al anului trecut, munci­torii, formînd cuplaje de cite trei semănători, organizînd schimburi de noapte și folosind cu pricepere mașinile bine reparate încă din iar­nă, au depășit planul campaniei de primăvară cu 5 la sută, iar cei de la Turnișor, cu 1%. Anul acesta planul la S.M.T.-urile din regiune este realizat în proporție de 74 la sută, ceea ce înseamnă un avans de 60 de zile. Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la S.M.T. Inotești, regiunea Ploești, au depășit pînă la 1 aprilie volumul de lucrări din campania agricolă de primăvară cu 182 hantri, Telefonul din biroul ingineru­­lui, căpitan de rangul III, Ră­­dulescu Nicolae țîrîia neostoit. Suna întruna. Dar el continua să lucreze. Sta aplecat de-asupra mesei și scria, fără întrerupere, cifră lingă cifră. Din cînd în cînd adăuga rezultatele obținute în dreptul liniilor sau în interiorul unghiurilor din schița pe care o avea în față. De la o vreme apăsă mai cu putere pe hîrtie și vîrful creio­nului se rupse. Abia atunci auzi apelul telefonului. Tresări ca trezit din somn și bolboroși ener­vat : „476... fir-ai afurisit de te­lefon". Apoi ridică receptorul, nedeslipindu-și privirile de pe hîrtia acoperită cu cifre, și răs­punse scurt la fiecare întrebare : — Da ! Eu sînt. Mai am puțin și termin. Cred că vom reuși cu mijloacele din dotare. Mîine vom fi la fața locului. In căutarea epavei In zorii zilei albia Dunării a fost brăzdată de numeroase na­ve. Se îndreptau spre locul e­­pavei. La un moment dat convo­iul a primit ordin să oprească. Motoarele și-au încetat lor­inoi. Doar remorcherul mersul își continuă drumul mai departe. Primise misiunea să caute locul unde fusese scufundată nava. Cîteva ore în șir, o ancoră cu patru ghiare urmă mersul în zig­zag al navei fără să întîlnească nimic în cale. Unii credeau chiar că epava face obiectul unor sim­ple presupuneri. Insă comandan­tul continua să cerceteze cu ace­eași migală fiecare ungher al a­­dineului. Cînd speranțele multora se spulberaseră, remorcherul iina ca un om lovit pe neașteptate și începu să se încline. O ghiară a ancorei întîlnise în drumul său epava și-o agățase. Cablul se desfășură cu repeziciune și rola se smulse din suport. Nava era amenințată să fie înnecată. A­tunci se auzi comanda : „Stopați mașinile". Remorcherul se opri și apa începu să fiarbă în jurul lui. Cînd,totul se liniști, comandan­tul salvării, maistrul Tudor Pe­tre, anunță scafandrii să­­ se pre­gătească pentru imersiune. îmbră­cați în costumele lor grele, oa­menii din echipa lui Disencu Par­­tenie își potriviră cu grijă ca­blul de coborîre, furtunul pentru aer și cablul telefonic. Încet, încet scafandrii cu mers ca de melc părăsiră puntea și se afundară în apă. Se așternu li­niștea. Nu se auzeau decît vocile calculate ale călăuzierilor Cojo­­caru și Dorodle și scîrțîitul pom­pelor, care alimentau cu aer pe cei ce coborau. Acum se mai ve­deau doar cîteva balonașe de aer, ca niște mărgele înșirate pe ață. Curînd însă au dispărut și ele și în mijlocul lor s-a ridicat ca un nor nămolul răs­colit de curenții apei și picioarele grele ale scafan­drilor. Cei de pe navă ascultau c­u atenție răspunsu­rile călăuzierilor. Ele însă întîrziau. Tăcerea era apă­sătoare. După o muncă încordată, în po­ziții incomode, scafandrii au adus pe punte cîteva informații : „Epa­va are unele com­partimente inun­date și curenții au întors-o cu­ turela în jos. De jur îm­prejur s-au strîns aluviuni și bușteni“. Cînd colectivul de ingineri primit, aceste detalii, a trecut la a calcularea noilor ipoteze. Rînd pe rînd s-au întocmit schițe, s-au făcut ridicări hidrotehnice și sondarea adîncimii Dunării pe anumite direcții. Concluziile care s-a ajuns puneau colecti­la­rului probleme dificile. Era ne­voie de forțe puternice necesare smulgerii navei din adeziunea căpătată, ridicarea și aducerea ei pe o poziție favorabilă răstur­nării.­­In apropierea epavei s-au strîns, cu albinele în jurul unui stup, remorchere, șlepuri, hidro-moni­­toare, pontoane și macarale. Un șantier complex luase ființă la suprafața apei. Scafandrii să­pau șanțuri sub epavă cu ajuto­rul jeturilor puternice de apă. Cabluri groase erau înfășurate de-a lungul și de-a latul navei. Hidro-monitoarele spălau cu pre­siune compartimentele. Macara­lele își­­ desfășurau cu zgomot a­­surzitor cablurile, iar Dunărea gemea ca o fiară hărțuită. In zgomotul infernal, oamenii se înțelegeau între ei prin semne și semnale. Munceau din răspu­teri și erau hotărîți să învingă. Insă smulgerea epavei îi punea la grele încercări. Ea refuza să se dezlipească de fundul apei. Urmară noi idei, noi planuri. Se balastază șlepurile prin um­­plerea lor cu apă. Forța de ridi­care creștea, apa era vînzolită, cablurile se în­­tindeau ca niște corzi de vioară, motoarele gemeau. Pe la chindie,­­ epava se dezlipi de nămolul clisos. Epava, încinsă ș­i cu cablul prins _ între două pon­ ^7— toane balastate, a " —părăsit cu înceti­au început să slă­bească. Cu toa­te acestea lucrul continua. Nava a fost trasă de șlepuri pe un te­ren înclinat. Se încercă, opera­­țiunea de răsturnare prin filarea cablurilor, însă rezistența lor a­­junse la maximum. Cîteva con­sole au fost smulse și epava a a­­lunecat în aceeași poziție pe fun­dul apei. In pădurea de argate Voința oamenilor nu poate fi învinsă. Se încercară alte și alte procedee. Echipa de scafandri, în frunte cu maistrul Sîrbu Ioan, a robotit zi de zi sub apă, prin compartimentele epavei, a sudat întărituri pe bordul navei, a con­solidat chingile, a întins cabluri lungi și groase spre numeroasele argate. Lângă nava scufundată s-au a­­dus noi macarale. Ele ajutau na­­va la ridicare, iar argatele fo­­loseau pentru operațiunea de răs­turnare Nava începu să se înalțe. A­­junse aproape de verticală. Oa­menii nu simțeau istovul, deși lucrau de multă vreme. Cu ulti­mele lor puteri împingeau în pîrghiile argatelor. Apa dislocată de corpul navei alerga într-o parte și în alta, în­vinsă. Omul fusese mai puternic. Cînd lucrările de ridicare a e­­pavei au luat sfîrșit, cineva a întrebat pe ofițerul Rădulescu Nicolae­­ — Tovarășe inginer. Această navă, care a stat atîta vreme în apă, va mai fi bună de ceva? — Epava pe care ați văzut-o o avem în planul nostru de pro­ducție, răspunse ofițerul Rădu­lescu. Motoarele și parte din in­stalația dinăuntru n-au suferit nici o avarie. In cel mult trei luni n-o veți mai recunoaște. Ea va pluti din nou spre zările al­bastre. Maior GH. MERISESCU Șantierul de la suprafața apei Epava este scoasă la suprafață, Să pregătim atent tehnica de aviație pentru exploatarea de vară Militarii din unitățile de­ avia­ție sînt gata să înceapă­­ trece­rea tehnicii de luptă la exploa­tarea de vară. Acest eveniment are o importanță deosebită în viața și ac­tivitatea­ care se va desfășura pe tot timpul verii. Se știe că, odată cu terminarea acestor lucrări, unitățile de aviație vor trece la zile intense de zbor, dînd bătălia pentru desăvîrși­­rea măiestriei de luptă a piloților, pentru îndeplinirea sarcinilor și pro­gramului de zbor. Or, acest însem­nat obiectiv se poate atinge numai dacă avioanele sînt perfect pregă­tite pentru zbor, fiind gata în orice moment pentru decolare. Pregătirea avioanelor pentru exe­cutarea zborului pe tot timpul verii comportă un volum mare de lucrări și totodată un deosebit simț de răs­pundere din partea personalului in­gineresc și tehnic față de calitatea efectivă a muncii lor. In bună parte, acest volum de lucrări depinde de numărul de ore de zbor, de misiunile în care avioanele au fost solicitate și de condițiile atmosferice în care au zburat în timpul iernii. Tehnica de luptă, avioanele în spe­cial, a fost supusă unor mari efor­turi. La toate acestea se adaugă­­ acțiunea negativă a agenților at­mosferici ca : ploile, zăpada, gerul asupra tehnicii de aviație. După o lungă exploatare deci, în condiți atît de variate, tehnica de luptă ne­cesită o amplă și migăloasă revizie și controluri profilactice atente. Principalul în întreaga operațiune de pregătire a tehnicii de aviație pentru zborul de vară constă în exe­cutarea la un înalt nivel tehnic a tuturor operațiunilor. Asigurînd o înaltă calitate lucrărilor, personalul ingineresc și tehnic își îndeplinește o îndatorire patriotică, manifestă do­rința lui vie de a participa la preve­nirea evenimentelor de zbor, mani­festă dragostea față de material și îndeosebi față de tovarășii apro­piați — piloții — care cu încre­dere și curaj se vor avînta spre înălțimi, pe avioanele pregătite, ziua și noaptea, pe timp frumos sau nefavorabil. Odată cu începerea lucrărilor de trecere a tehnicii de aviație la ex­ploatarea de vară, tehnicienii vor trebui să demonteze piesele, agre­gatele, accesoriile, să le controleze și să le înlocuiască dacă l e cazul. La instalațiile de pe avioanele care au fost solicitate mult la mari înălțimi va trebui controlată cu multă atenție starea canalizațiilor la instalația hi­draulică, pentru a se remedia defec­țiunile ce se descoperă. De aseme­nea, înainte de schimbarea lichidelor din instalația hidraulică, trebuie să se curețe canalizațiile, spre a se în­lătura orice fel de impurități care ar putea dăuna bunei funcționări a sis­temului hidraulic. In aceeași măsură, atenția personalului ingineresc și tehnic trebuie îndreptată spre con­trolarea cu simț de răspundere trenului de aterizaj, a comenzilor, a a racordurilor de cauciuc, a canaliza­țiilor de combustibil, de ulei, a ori­ficiilor de alimentare care au avut mult de suferit fiind expuse intem­periilor. După cum știm, au fost­ cazuri cînd avioanele au rulat pe pămînt și, din cauza subțiunii mari produse de funcționarea motorului, au pătruns în difuzor pietricele ce au deteriorat sau deformat paletele compresorului și chiar ale turbinei. De aceea, cu prilejul lucrărilor de trecere la ex­ploatarea de vară a avioanelor, pa­letele vor trebui controlate cu lupa și în cazul cînd se vor observa fi­suri sau deformări să fie înlocuite. Nu trebuie trecută cu vederea con­trolarea fixării tubului prelungitor de cel reactiv și a sistemului de drenaj deoarece neglijarea acestor operațiuni poate duce la evenimente de zbor. Organele și instalațiile amintite mai sus, care vor trebui controlate îndeosebi, privesc în totalitate pe tehnicienii și specialiștii — motor avion. Desigur că nici răspunderea electricienilor, aparatiștilor de bord, armurierilor și­ radiștilor nu­ e mai mică. Se poate spune, chiar, că munca acestora e și mai delicată. Și aceasta pentru că ei lucrează cu me­canisme foarte sensibile, ale căror indicații sînt tot atît­ de necesare pi­­­lotului pe timpul zborului, ca oricare alt agregat de la bordul avionului. Știm cu toții că în zborul de noapte sau în condiții meteorologice grele, o defectare a generatricei nu numai că impune întreruperea misiunii, dar pune pe pilot într-o situație de grea încercare. Fără curent la bord, cea mai mare parte a aparatelor de bord își încetează funcționarea, iar legătura radio cu stația se întrerupe. Iată de ce atenția tehnicienilor va trebui îndreptată spre și pregătirea generatricei controlarea pentru o perfectă și îndelungată funcționare. Vor trebui controlați rulmenții, co­lectorul, periile colectoare și schim­bați, dacă e cazul, cărbunii. De a­­semenea va trebui schimbat electro­­­lit-ul din acumulatori și să se înlă­ture fenomenul de sulfatare apărut la­ electrozi. Radiofoniștii și aparatiștii de bord sa verifice aparatele la bancurile de control, să le regleze și să le monte­­­ze la avioane numai atunci cînd sînt siguri că în perioada verii vor rezista intensei exploatări și nu vor da defecțiuni. Din enumerarea aceasta sumară a organelor, agregatelor și a instala­țiilor ce vor trebui controlate, ne dăm seama cu ușurință de volumul mare de lucrări ce va trebui execu­­tat. Tocmai datorită faptului că sînt multe lucrări ce trebuiesc terminate la mai multe avioane deodată, se cere o deosebită organizare a lucru­lui., Lipsa de organizare, lipsa unui plan judicios de desfășurare a lu­­­crărilor, ar da posibilitate să se uite unele operațiuni, să se încalce ordi­­nea lor și chiar să se efectueze un control superficial. Se impune, deci, ca planul întocmit să cuprindă or­dinea lucrărilor, cine le execută, cine le controlează, și timpul afectat­ pentru lucru. Nu trebuie trecută cu vederea organizarea locului de mun­că. Dacă în momentul începerii pre­­­gătirii avioanelor pentru exploata­­­rea de vară, la locul de muncă nu vor exista sculele și materialele ne­­­cesare, inevitabil se vor crea timpi morți în munca tehnicienilor, ceea ce va duce la prelungirea nejustifi­cată a terminării lucrărilor și impli­­cit la întîrzierea încercării în zbor a avioanelor și a începerii zborului. In această importantă acțiune, co­­­mandantul, locțiitorul politic, au un rol hotărîtor. Ei sînt datori să ceară tehnicienilor cum să-și organizeze lo­cul de muncă, cum trebuie să execute lucrările și să asigure extinderea celor mai bune metode de muncă reieșite din practica anilor prece­denți. Organizațiile de partid și cele u­ 1­temiste trebuie să traseze sarcini concrete membrilor lor, pentru a fi exemple în îndeplinirea acestor ope­rațiuni. Munca cu omul, organiza­­­rea de convorbiri la locul de muncă, metode cunoscute comuniștilor și utemiștilor noștri, să fie folosite cu pricepere pentru a se realiza mobi­lizarea tuturor forțelor pentru înde­­plinirea cu succes și în timp a sar­cinilor impuse de trecerea tehnicii de aviație la exploatarea de vară. Lucrările pentru trecerea tehnicii de aviație la exploatarea de vară coincid cu perioada în care oame­nii muncii și militarii Forțelor Ar­mate ale R.P.R. își intensifică efor­­­turile pentru întîmpinarea cu cinste a zilei de 1 Mai. Să folosim, deci, această ocazie și să facem din lucră­­­rile de trecere a avioanelor la ex­ploatarea de vară un minunat prilej de manifestare a dragostei noastre față de Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul poporului nostru spre bunăstare și fericire. La Combinatul siderurgic din Hunedoara A intrat în funcțiune prima secție de sulfat de amoniu din gaz de cocs HUNEDOARA, 1 (Agerpres).­­ La Combinatul siderurgic din Hune­doara a intrat în funcțiune secția de sulfat de amoniu de pe lângă uzina cocsochimică. Aceasta este prima secție din țara noastră care va pro­duce sulfat de amoniu din gaz de cocs Secția de sulfat de amoniu este înzestrată cu utilaje moderne fabri­cate în Uniunea Sovietică și în țara noastră, ele au fost montate și puse în funcțiune de colectivul întreprin­derii de construcții siderurgice din Hunedoara cu ajutorul specialiștilor sovietici. Acum, se fac pregătiri intense pentru ca în zilele următoare să in­tre în funcțiune și secția de captare a benzenului. Benzenul va fi captat sub­ formă brută și va fi livrat uzinei cocsochimice pentru prelu­crare; din benzen se vor scoate ben­zen pur, xilol, taluol, solvenți care au întrebuințare în industria farma­ceutică și chimică. Intrarea în funcțiune a secțiilor chimice din cadrul combinatului sin­derurgic din Hunedoara constituie un factor important, deoarece prin­ obținerea unor produse chimice din: gaz de cocs, care pînă acum se pier­deau odată cu arderea acestuia, se vor asigura însemnate cantități de materii prime pentru industria chi­mică LA KREMLIN A aVUT LOC Conferința lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom N. S. HRUȘCIOV a rostit o amplă cuvîntare MOSCOVA, 1 (Agerpres). TASS transmite : La 29 și 30 martie, în marele palat al Kremlinului a avut loc con­ferința lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom. La conferință au participat repre­zentanți din nouă mari regiuni ale Uniunii Sovietice care s-au întrunit pentru a-și împărtăși experiența și a discuta măsurile pentru spori­rea continuă a producției animaliere. La conferință au asistat conducă­tori ai partidului comunist și ai gu­­­vernului sovietic. In încheierea con­ferinței, N. S. Hrușciov, prim se­cretar al C.C. al P.C.U.S., a rostit o amplă cuvîntare, în care s-a oprit asupra sarcinilor importante ale lu­crătorilor din agricultură, Dezbateri in Camera Comunelor in legătură cu rezultatele întrevederilor anglo-americane de la Bermude LONDRA, 1 (Agerpres).­­ In după amiaza de 1 aprilie au început în Camera Comunelor dez­bateri în legătură cu rezultatele în­trevederilor anglo americane din insulele Bermude și cu politica ge­nerală a guvernului MacMillan. Ca și alți observatori politici de la Londra, care subliniază , că aceste dezbateri au loc într-un moment deosebit de dificil pentru guvernul conservator, corespondentul agen­ției United Press arată că Mac­Millan are de înfruntat nu numai atacul opoziției laburiste ci­­ și­ „a­­menințarea unei revolte în rlndu­­rile propriului său partid". In cadrul ședinței din după am­­iaza de 1 aprilie, primii au luat cuvîntul primul ministru MacMillan și liderul opoziției laburiste, Gaits­­kel.

Next