Apărarea Patriei, mai 1957 (Anul 13, nr. 104-128)

1957-05-03 / nr. 104

Vineri 3 mai 1957 Nr. 104 (3331) O delegație a Scupșcinei Populare Federative Iugoslave va vizita țara noastră Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne a invitat o delegație a Scupșcinei Populare Federative Iugoslave pentru a vizita țara noastră. Scupșcina Populară Federativă Iugoslavă a primit invitația Marii Adunări Naționale și a ales o delegație care va vizita țara noastră înce­­pînd din 11 mai. Conducătorul delegației, alcătuită din 13 deputați, este Drazo Iovanovici, președintele Scupșcinei Populare din Muntenegru. (Agerpres). Intîlnirea dintre conducătorii C.C.S. și membrii delegațiilor sindicale de peste hotare Tovarășul Gheorghe Apostol președintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a primit marți la amiază pe membrii delega­țiilor sindicale din U.R.S.S., R. P. Chineză, Austria, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, Egipt, Franța, R. D. Germană, R. F. Germană, R.P.F. Iugoslavia, Olanda, R. P. Polonă, Siria, R. P. Ungară, precum și pe reprezentantul Federației Sin­dicale Mondiale, sosiți în Capitală pentru a lua parte la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Au fost de față tovarășii Liuba Chișinevschi, secretar al C.C.S., Ion Dobre, Martin Covaci și Virgil Bo­­eru, membri ai prezidiului C.C.S., și Petre Bărbulescu, șeful secției rela­ții internaționale a C.C.S. In numele Consiliului Central al Sindicatelor, tovarășul Gheorghe A­­postol a salutat pe oaspeți, urîndu­­le bun sosit în țara noastră. Tovarășul Gheorghe Apostol informat apoi pe membrii delegații­­ lor sindicale de peste hotare asupra preocupărilor centrale ale sindicate­lor și asupra structurii lor organiza­torice. Intîlnirea dintre conducătorii Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. și membrii delegațiilor sindicale de peste hotare s-a desfă­șurat într-o atmosferă caldă, prie­tenească. Masa tovărășeasca oferită de Consiliul Central al Sindicatelor In seara zilei de 1 Mai, Consiliul Central al Sindicatelor a oferit o masă tovărășească la restaurantul Pescăruș în cinstea delegaților stră­ini și a fruntașilor în producție din întreaga țară invitați să participe la sărbătorirea Zilei Internaționale a Muncii la București. Au luat parte tovarășii Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Apostol, preșe­dintele Consiliului Central al Sindi­catelor­, Petre Borilă și Alexandru Moghioroș, vicepreședinți ai Consi­liului de Miniștri, membrii Prezi­diului C.C.S., președinții C.C. ale sindicatelor, veterani ai mișcării sin­dicale din țara noastră activiști ai C.C.S. Masa tovărășească a decurs în­tr-o atmosferă de caldă prietenie. Spectacol festiv al Ansamblului de cîntece și dansuri al C. C. S. Joi seara, la Teatrul C.C.S.­ a avut loc un spectacol festiv dat de Ansamblul de cîntece și dansuri al C.C.S. în cinstea delegațiilor sindi­cale de peste hotare și a fruntași­lor în producție din întreaga țară care au luat parte la sărbătorirea zilei de 1 Mai în Capitală. La spectacol alături de oaspeți și muncitori fruntași au asistat membri ai Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor, președinți ai comitetelor centrale ale sindica­telor, șefi ai secțiilor Consiliului Central al Sindicatelor, activiști ai sindicatelor. Spectacolul festiv s-a bucurat de un deosebit succes, INFORMAȚII La Muzeul de artă populară al R.P.R. a avut loc luni după amiază deschiderea unei expoziții de artă populară chineză. Marți a avut loc deschiderea fe­stivă a expoziției „Aspecte din acti­vitatea Crucii Roșii a R.P.R.“, or­ganizată în cinstea zilei de 1 Mai în Parcul de cultură și odihnă „L­. Stalin“ de către C.C. al Crucii Roșii a R.P.R. ;nr în drum spre patrie, delegația U­­niunii Sovietice, condusă de V. V. Markevici, ministrul Agriculturii al U.R.S.S., care a participat la Sofia la Conferința pentru problemele de livrare de produse agricole pe ter­men lung, s-a oprit în Capitală. Oaspeții au vizitat Institutul de cercetări pentru cultura porumbului și cîmpurile raionului Oltenița din regiunea București. Zilele acestea au sosit în Capita­lă primele delegații de peste hotare pentru a participa la lucrările Con­gresului național de științe medi­cale care se deschide duminică 5 mai în capitală. Din partea Editurii Militare a f­. F. A. primim următoarele: In lecția poli­tică pentru soldați și matrozi Nr. 11: „Să cunoaștem și să continuăm tra­dițiile de luptă ale poporului nos­tru“, la pagina 6, rîndul 15 de sus în jos. Sn loc de patru sute de mii se va citi patru­zeci de mii. 8S|IP1 [UNK]M-s-ïïîssâ! Prima etapă din competiția ciclistă „Cursa Păcii“ Praga-Berlin-Varșovia BRNO, 2 (prin telefon de la tri­misul Agerpres). La 2 mai s-a dat startul în cea de-a X-a ediție jubiliară a compe­tiției cicliste „Cursa Păcii“ Praga- Berlin-Varșovia, la care participă 84 de alergători reprezentînd 14 țări : Anglia, Belgia, R. P. Bulga­ria, Franța, R.P.F. Iugoslavia, Fin­landa, R. P. Romînă, R. P. Ungară, U.R.S.S., Suedia, Danemarca, R. D. Germană, R. P. Polonă și R. Ceho­slovacă. Plecarea festivă a avut loc în piața Strah­ov în prezența a zeci de mii de spectatori. Cicliștii por­nesc în prima și cea mai lungă e­­tapă­ a cursei : Praga-Brno (224 km Primii kilometri sînt parcurși în­tr-o trenă foarte rapidă, ceea ce nu împiedică pe iugoslavul Levacic, sovieticul Koledov, englezul Rae și francezul Boudon să inițieze o eva­dare timpurie dar care va decide soarta acestei etape. La jumătatea cursei, grupul din față este crono­metrat cu un avans de 3’20”. Ci­cliștii romîni se află în plutonul al doilea care începe o goană susținu­tă în urmărirea fugarilor. Se remar­că printr-o combativitate deosebită suedezul Oligren, germanul Schur, polonezul Chwhenbacz și C. Dumi­trescu (R.P.R.). Cursa este foarte grea din cauza urcușurilor ce se țin lanț și a vîntului potrivnic. Maxim, Zanoni și Pereceanu dau semne de oboseală și pierd contactul cu plu­tonul lui Dumitrescu. Intre timp sue­dezul Ohgren, belgianul Tongerloc și polonezul Cwienbacz reușesc cu un efort extraordinar să prindă plu­tonul fugarilor. Dumitrescu are un moment de slăbiciune, însă pe ulti­ma parte reface excepțional, redu­­cînd numai la un minut și cî­­teva secunde diferența față de sue­dezul Ohgren, care intră primul pe stadionul din Brno și cî­știgă prima etapă a „Cursei Păcii“. Clasamentul etapei . 1. Ohgren (Suedia) a parcurs 224 km. în Gh. 03’45” ; 2-5 Tongerloo (Belgia), Rae (Anglia), Bugaiski­ (R. P. Polonă) Hristov (R. P. Bulgaria) toți același timp cu cîștigătorul. Din echipa ro­mînă primul a fost Dumitrescu pe locul 26 în Gh.05’05”. Ceilalți aler­gători romîni au ocupat următoarele locuri : C. Șandru (36) Gh.08’30” ; G. Șerban (46) Gh.15’43” ; Pore­­ceanu (58) Gh.26’50” ; Zanoni (61) Gh.26’52” ; Maxim (69) Gh.38’10”. Astăzi se desfășoară etapa a doua Brno-Tabor (177 km.), Echipa de rugbi a Londrei sosește azi în Capitală Vineri urmează să sosească în Capitală echipa reprezentativă de rugbi a orașului Londra, care va întîlni duminică pe stadionul Re­publicii echipa selecționată a orașu­lui București. Amatorii jocului de rugbi din Capitală așteaptă cu deo­sebit interes acest eveniment sportiv ce marchează începutul unui sezon internațional bogat în jocuri, cu e­­chipe din Anglia și Franța. Rugbiștii bucureșteni s-au antre­nat cu asiduitate în ultima vreme dornici de a se comporta la înălți­mea așteptărilor. După toate proba­bilitățile echipa orașului București va fi următoarea: A. Penciu, D. Ghiuzelea, Ilie Ion, C. Krammer, A .Barbu, R. Chiriac, M. Mergisescu, V. Moraru, A. Paloșanu, E. Du­mitrescu, M. Blăgescu, A. Marinache, M. Manolache, P. Iordăchescu, A. Teofilovici. Fiind accidentat la ulti­mul antrenament D. Ionescu nu poa­te juca în acest meci. Intîlnirea va fi condusă de Jean Fernand Sam­pled (Franța). ȘTIRI. REZULTATE­ ­ Pe stadionul „23 August“ s-au disputat joi două meciuri de trial la care au participat membrii lotu­rilor de fotbal ce se pregătesc în vederea apropiatelor întîlniri in­ternaționale. Echipa lotului A a în­trecut cu 2-0 selecționata de tine­re. Intîlnirea dintre două echipe ale lotului B a fost cîștigată cu 7-5 (2-4) de formația cu tricouri roșii în rîndurile căreia am remarcat pe Ciosescu, Tănase, Bone, Băcuț II, în continuarea turneului pe ca­­re-l întreprinde în țara noastră, e­­chipa poloneză de box a asociației Start a susținut joi la Galați o în­­tîlnire în compania selecționatei a­­sociației Voința. Pugiliștii romîni au obținut victoria cu rezultatul de 13-7. ' , , APAR­AREA PATRIEI LONDRA, 1 (Agerpres). — TASS transmite: La Londra s-a aflat că în ședința Subcomitetului O.N.U. pentru dezar­mare din 30 aprilie reprezentantul U. R.S.S., V. A. Zorin, a prezentat, din însărcinarea guvernului Uniunii Sovietice, propunerile guvernului so­vietic cu privire la efectuarea unor măsuri parțiale în domeniul dezar­mării. După ce a amintit­ de propunerile anterioare făcute de guvernul sovie­tic în subcomitet și­­ de faptul că aceste propuneri nu au fost însă ac­ceptate de puterile occidentale, V. A. Zorin a spus în continuare : Guver­nul sovietic, examinînd rezultatele lucrărilor desfășurate de Subcomite­tul Comisiei O.N.U. pentru dezar­mare în decurs de cinci săptămîni, a ajuns la concluzia că este necesar să se depună noi eforturi pentru a urni din punctul mort chestiunea dezarmării și pentru a înlesni reali­zarea unui acord, în acest domeniu, fie chiar și asupra unui cerc limitat de probleme. V. A. Zorin a relevat că noile pro­puneri ale guvernului sovietic prevăd înfăptuirea unui număr minim de măsuri legate de dezarmare, a căror traducere în viață este, după păre­rea guvernului sovietic, necesară, po­sibilă și urgentă. Una din aceste măsuri, a conti­nuat reprezentantul sovietic, trebuie să fie, după părerea noastră, în pri­mul rînd, încetarea sau suspendarea temporară a experiențelor cu arma atomică și cu hidrogen. Sîntem de părere că problema experiențelor ar trebui separată de complexul celor­lalte probleme ale dezarmării și tre­buie rezolvată independent și fără întârziere. Uniunea Sovietică propune în con­tinuare ca statele să-și ia obligația de a renunța la folosirea armelor a­­tomice și cu hidrogen de toate tipu­­rile. Această obligație este cuprinsă în proiectul declarației corespunză­toare, propus de guvernul sovietic. Propunerile sovietice prevăd în con­tinuare reducerea forțelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. și Chinei la cite 2,5 milioane oameni și ale Marii Brita­nii și Franței la cite 750.000 de oa­meni, ca prim pas pe calea reduce­rii continue a forțelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. și Chinei pînă la 1 — 1,5 milioane oameni iar ale Ma­rii Britanii și Franței — la 650.000. V. A. Zorin a subliniat totodată că particularitățile situației strategice a Uniunii Sovietice —­­ teritoriu mare, frontiere întinse, existența în apropie­rea frontierelor sale a unor baze mi­litare, a grupări militare îndreptate împotriva U.R.S.S., — nu permit Uniunii Sovietice să niveleze forțele armate ale U.R.S.S. și S.U.A., re­­ducîndu-le la 2,5 milioane oameni, dacă nu se vor lua simultan anga­jamente privind reducerea ulterioară a forțelor armate ale acestor puteri la 1 —1,5 milioane oameni, așa cum au propus înainte chiar Statele U­­nite și partenerii lor. Paralel cu reducerea forțelor ar­mate, guvernul sovietic propune să se prevadă în acordul parțial obliga­ția de reducere a armamentelor și a cheltuielilor militare. V. A. Zorin a arătat că Uniunea Sovietică consideră necesar, ca prim pas, să reducă ar­mamentul clasic și cheltuielile mili­tare nu cu 10 la sută, cum pro­pun în prezent Statele Unite, ci cu 15 la sută, trebuind să se prevadă totodată reducerea lor suplimentară pe viitor. Un loc important ocupă în propu­nerile sovietice problema lichidării bazelor militare străine și a unită­ților atomice pe teritorii străine, pre­cum și problema luării de măsuri în vederea reducerii trupelor celor pa­tru puteri în Germania, a forțelor armate ale Uniunii Sovietice, stag­nate în țările tratatului de la Varșo­via și a trupelor Statelor Unite, An­gliei și Franței, care staționează în țările N.A.T.O. V. A. Zorin a amintit că în decla­rația din 17 noiembrie 1956 Uniunea Sovietică a propus ca S.U.A., U.R.S.S., Marea Britanie și Franța să-și reducă forțele armate care sta­ționează pe teritoriul Germaniei cu o treime în comparație cu nivelul a­­cestor forțe armate, existent la 31 decembrie 1956. Guvernul U.R.S.S. a anunțat de asemenea recent că este gata să cadă de acord cu guvernele puterilor oc­cidentale să nu stocheze arme ato­mice pe teritoriul Germaniei. Propunerile sovietice prevăd sta­bilirea unui control internațional co­respunzător. U.R.S.S. consideră necesar să se cadă de acord asupra creării unui organ de control în cadrul Consiliu­lui de Securitate și asupra instituirii unor posturi de control care să aibă sarcina să prevină un atac prin surprindere. Se pro­pune ca posturile de control să fie amplasate în regiunile de fron­tieră din vestul Uniunii Sovietice, în partea de est a Statelor Unite, pe teritoriile țărilor participante la N.A.T.O. și ale țărilor participante la tratatul de la Varșovia, precum și în regiunile rezervate pentru foto­grafiere din avion. V. A. Zorin a arătat apoi că Uniunea Sovietică a hotărît să facă un nou pas în întîmpinarea puterilor occidentale și se declară de acord ca fotografiile din avion să fie efec­tuate într-o zonă vastă, nu numai în Europa ci și în Extremul Orient, in­­clusiv pe un teritoriu al Siberiei ră­săritene, din Primorie, Kamciatka și Sahalin, cu o suprafață totală de 7.129 mii kilometri pătrați, pe de o parte, și pe teritorii din Alaska și partea de vest a S.U.A. cu o su­prafață totală de 7.063 mii kilometri pătrați — pe de altă parte. In propunerile so­vietice referitoare la un acord parțial au fost reflectate încă două chestiuni care capătă în momentul de față o mare însemnă­tate. Proiectul de declarație referi­tor la renunțarea la folosirea armei nucleare propus de Uniunea Sovie­tică include propunerea de a se con­damna propaganda de război și de a nu se admite transferarea luptei ideologice în sfera relațiilor inter­statale. Reprezentantul sovietic a prezen­tat Subcomitetului spre examinare proiectul unei „Declarații privitoare la­­ măsurile pentru întărirea păcii și securității generale a popoare­lor“, precum și un memoriu explicativ în care sînt expu­se propunerile guvernului­ sovie­tic în problema aplicării unor mă­suri parțiale în domeniul dezarmării. In încheiere, V. A. Zorin a subliniat că prezentîndu-și propunerile referi­toare la dezarmarea parțială U­­niunea Sovietică a fost călăuzită de bunăvoință și de aspirația spre găsirea unei soluții practice a pro­blemei dezarmării, a cărei soluțio­nare este de multă vreme imperios necesară. V. A. Zorin a declarat că realiza­rea unui progres în domeniul dezar­mării depinde de dorința celorlalți participanți la tratative de a găsi în comun soluția acceptabilă pentru problemele examinate de subcomi­tet în Subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru dezarmare Noi și importante propuneri ale Uniunii Sovietice în problema dezarmării Textul declarației prezentate de U.R.S.S. LONDRA, 1 (Agerpres). In ședința din seara zilei de 30 a­­prilie a Subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, V. A. Zo­rin, reprezentantul Uniunii Sovieti­ce, a prezentat spre examinare sub­comitetului următorul proiect de „Declarație cu privire la măsurile pentru întărirea păcii și securității generale a popoarelor“. 'ai‘.Guvernele statelor, ai căror reprezentanți au semnat prezenta declarație, ținînd seama de uriașa forță destructivă a armei nu­cleare care, în cazul folosirii ei în scopuri militare poate să pricinuiască omenirii calamități și distrugeri incomen­surabile și să ducă la pieirea în masă a populației paș­nice, la distrugerea orașelor, precum și la distrugerea in masă a altor valori materiale și culturale create prin munca popoarelor ; își asumă obligația solemnă ca, drept prim pas pe ca­lea spre interzicerea totală a armei nucleare, să nu fo­losească în scopuri militare armele atomice și cu hi­drogen de toate tipurile, inclusiv bombe atomice și cu hidrogen lansate din avioane, rachete cu încărcătură a­­tomică și cu hidrogen cu orice rază de acțiune, artilerie atomică etc. ; să-și continue eforturile în scopul: realizării cit mai grabnice a unui acord privitor la interzicerea totală a armelor atomice și cu hidrogen și scoaterea lor din ar­mamentele statelor, încetarea producției, distrugerea sto­curilor acestor arme și predarea materialelor dezagrega­­bile pentru folosirea lor exclusiv în scopuri pașnice. Guvernele statelor semnatare ale prezentei declarații, ținînd seama că, în ciuda hotăririi Adunării Generale — adoptată în unanimitate încă în 1947, în care a fost condamnată orice formă de propagandă „care are drept scop sau care este capabilă să creeze sau să intensifice amenințarea păcii, încălcarea păcii sau un act de agre­siune" — intr-o serie de state continuă să se desfășoare fățiș propaganda în favoarea unui nou război, iar îndem­nurile la război nu numai că nu încetează, ci, dimpotrivă, găsesc o răspîndire tot mai mare prin presă, radio, de­clarații publice; totodată, în ultimul timp au devenit deosebit de frecvente chemările la un război atomic, ți­nînd seama de asemenea că in lume există state cu sis­teme sociale, economice și politice diferite, în care pre­domină concepții ideologice diferite , recunoscînd că între statele cu sisteme sociale diferite și ideologii diferite este posibilă o colaborare strînsă nu numai în domeniile economic, științific și cultural, ci și în domeniul politic, fapt ce și-a găsit o expresie deose­bit de grăitoare în perioada celui de-al doilea război mondial recunoscînd de asemenea că dezvoltarea colaborării pașnice dintre state in toate domeniile corespunde prin­cipiilor Organizației Națiunilor Unite și intereselor vi­tale ale tuturor popoarelor ; considerând că contradicțiile ideologice nu trebuie transpuse în sfera relațiilor dintre state, își asumă obligația să ia măsurile necesare pentru a pune capăt îndemnurilor la război și oricărei propagan­de de război, care are drept scop sau care este capabilă să creeze sau să intensifice amenințarea păcii, încălcarea păcii sau un act de agresiune; și să-și întemeieze relațiile lor cu toate țările lumii pe principiul coexistenței pașnice între state, independent de sistemele lor sociale și, în concordanță cu acest prin­cipiu, să ia măsurile necesare pentru ca lupta în dome­niul ideologic să nu fie transpusă în domeniul relațiilor interstatale. Statele semnatare cheamă toate celelalte țări ale lumii să se alăture acestei declarații. Vizitele lui K. E. Voroșilov în R. P. Chineză PEKM­. 30. — Corespondentul Agerpres transmite : Continuîndu-și vizita de prietenie în orașele și regiunile Chinei, la 28 aprilie au sosit la Canton — centru administrativ al provinciei Guandun din sudul Chinei — K. E. Voroși­lov, președintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., și per­soanele care îl însoțesc. K. E. Vo­roșilov a vizitat monumentele isto­rice și culturale ale orașului Can­ton. In seara zilei de 28 aprilie K. E. Voroșilov a sosit la Guand­jou. In această localitate Tao Ciju, președin­tele Comitetului popular al provin­ciei Guandun, a oferit o recepție în cinstea înaltului oaspete. La recep­ție Tao Ciju și K. E. Voroșilov au rostit cuvîntări. In seara zilei de 29 aprilie K. E. Voroșilov și persoanele care îl în­soțesc au părăsit orașul Uhan, so­sind pe calea aerului la Pekin Nota guvernului R­ D. Germane adresată guvernului R. F. Germane BERLIN. 1 (Agerpres). Agenția R.D.N. a transmis nota guvernului R. D. Germane adresată guvernului R. F. Germane în legă­tură cu planurile de dotare a arma­tei vest-germane cu arma atomică. In notă se spune că înarmarea ato­mică a Republicii Federale va spori obstacolele în calea reunificării Ger­maniei. Faptul că Germania este așezată în centrul Europei, între statele N.A.T.O. și cele ale Tratatului de la Varșovia, se spune în notă, im­pune renunțarea la orice aventuri a­­tomice și militare. Ca urmare a po­liticii agresive a N.A.T.O., Germa­nia a devenit astăzi cîmpul unei as­cuțite încordări militare. înarmarea atomică a Germaniei occidentale nu contribuie la slăbirea acestei încor­dări, ci, dimpotrivă, agravează și mai mult situația în Germania și în Europa centrală, ceea ce nu cores­punde nici intereselor poporului german, nici nevoii de securitate a celorlalte popoare europene. O ga­ranție a securității multilaterale este dezarmarea și interzicerea armelor de exterminare în masă. Guvernul R. F. Germane ar aduce un prim a­­port la destinderea încordării mili­tare și la asigurarea securității dacă nu și-ar înarma armata cu arma a­­tomică și ar obține ca pe teritoriul său să nu mai existe arme de exter­minare în masă. Guvernul R. D. Germane chea­mă guvernul R. F. Germane să ac­ționeze la sesiunea de la Bonn a Consiliului N. A. T. O. în in­teresul asigurării păcii și securității în Germania, pentru înlăturarea pe­ricolului unui război atomic. India și-a propus sa treaca la cooperativizarea agriculturii a declarat premierul Nehru DELHI, 1 (Agerpres). Potrivit relatărilor presei, luînd cuvîntul la conferința împuternici­ților pentru problemele dezvoltării, care are loc la Massuri, primul mi­nistru al Indiei, Nehru, a declarat că cooperativizarea agriculturii este unica soluție pentru problemele a­­grare ale țării. Nehru a spus că India și-a propus să treacă la cooperativizarea agri­culturii, fapt clar exprimat în ho­tărârile Comisiei planificării. El a arătat că, dacă în condițiile actualei dezvoltări rapide a științei, India nu va trece la cooperativizarea agriculturii, ea va rămîne în urmă în dezvoltarea ei. Trecerea la­­ coo­perativizarea agriculturii trebuie în­făptuită pe baza liberului consimță­­mînt. ............................................ .............................ni [UNK] 3 O vie manifestare a unității popoarelor romîn și german în lupta pentru socialism și pace Poporul romîn a sărbătorit ziua de 1 Mai cu un deosebit entuziasm, trecîndu-și în revistă victoriile în o­­pera de construcție pașnică, în lupta pentru întărirea țării noastre și a în­tregului lagăr socialist, în lupta de apărare a păcii în lume. Preziua marii sărbători a fost marcată de un eveniment care a făcut ca sărbătoa­rea să ne fie și mai luminoasă : vi­zita delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Romîne în Republica Democrată Germană a fost încununată cu rezultate rodni­ce, ridicînd pe o nouă treaptă cola­borarea frățească dintre cele două țări ale noastre. Rezultatele acestei vizite constituie o expresie a priete­niei de nezdruncinat dintre R.P.R. și R.D.G. și în același timp o vie de­monstrație a unității lagărului socia­list. După­ cum s-a anunțat, în urma schimburilor de vederi și a tratati­velor ce au avut loc pe linie de stat și de partid între delegațiile R.P.R. și R.D.G., la Berlin, au fost elabo­rate documente de mare însemnăta­te — Declarația comună a guvernu­lui Republicii Populare Romîne și a guvernului Republicii Democrate Germane, precum și Declarația co­mună a Partidului Muncitoresc Ro­mîn și a Partidului Socialist Unit din Germania. Aceste documente scot în evidență, cu putere, legătu­ra indisolubilă dintre popoarele noastre, atașamentul neclintit față de marea Uniune Sovietică și față de întregul lagăr socialist. Sînt do­cumente ale prieteniei frățești și ale colaborării spre binele ambelor po­poare, spre binele păcii în Europa și în întreaga lume. Pe bună dreptate documentele elaborate la Berlin au produs un viu ecou internațional. Ele sînt salutate cu bucurie de toate popoarele iubi­toare de pace deoarece întărirea prieteniei dintre țara noastră și R.D. Germană­, dintre poporul romîn forțele patriotice ale poporului ger­­i­man, servește nu numai interesele naționale ale ambelor popoare ci și interesele generale ale păcii și so­cialismului. Declarația guvernamentală comu­nă reafirmă cu fermitate politica de pace și coexistență pașnică dusă de cele două guverne, exprimă hotărî­­rea lor de a persevera în lupta pen­tru realizarea unei destinderi a în­cordării internaționale. Cele două guverne constată că­ actualmente, după eșecul agresiunii contra Egip­tului și al complotului contrarevo­luționar în Ungaria, precum și ți­nînd seama de mișcarea mondială de masă îndreptată împotriva pregăti­rii unui război atomic, există posi­bilități pentru o anumită destindere în relațiile internaționale. Declarația guvernamentală comu­nă cuprinde nu numai o amplă și a­­profundată analiză a celor mai ar­zătoare probleme internaționale ci indică și căile pe care le preconi­zează cele două guverne pentru so­luționarea eficace și constructivă a acestor probleme. Caracteristic cestei declarații este faptul că fie­a­­care capitol, corespunzînd cîte unei probleme internaționale, se încheie cu exprimarea concisă a programu­lui concret de luptă" ce și-l propun cele două guverne în vederea rezol­vării cu succes a problemei respec­tive In jurul acestor probleme capita­le, care au fost examinate de cele două delegații, se înscriu, în pri­mul rînd, situația din Orientul A­­propiat și problemele europene. După cum arată Declarația guver­namentală comună, în prezent, cu toate că agresiunea anglo-franco-is­­raeliană împotriva Egiptului a fost respinsă, ceea ce constituie un mare succes al forțelor păcii, situația în Orientul Apropiat și Mijlociu con­tinuă să fie încordată. Imperialis­mul american, care încearcă să în­șele popoarele asupra adevăratelor sale intenții, se manifestă din ce în ce mai fățiș ca inspirator și promo­tor al unei noi politici coloniale. Pu­nerea în practică a „doctrinei Ei­senhower“ amenință independența statelor arabe și securitatea interna­țională, creînd un izvor de neliniște pentru întreaga lume. Acest lucru este dealtfel în mod pregnant ilus­trat de actualele evenimente din Ior­dania, țară ce a devenit terenul unui odios complet reacționar dirijat di­rect de către emisarii imperialismu­lui american. Demascînd substratul imperialist al „doctrinei Eisenhower", Declara­ția comună subliniază necesitatea respectării suveranității și indepen­denței popoarelor arabe, inclusiv a dreptului acestor popoare de a dis­pune ele însele de bogățiile lor. Tot­odată cele două guverne își expri­mă dorința de a dezvolta mai de­parte relațiile de colaborare cu ță­rile arabe pe bază de egalitate în drepturi și de avantaj reciproc. Guvernele R. P. Romîne și R.D. Germane subliniază deplina lor uni­­tate de vederi în ceea ce privește rebeliunea contrarevoluționară din Ungaria, zdrobită de forțele sănă­toase ale poporului ungar cu aju­torul frățesc al Uniunii Sovietice­ și al țărilor de democrație populară, care au acționat unite sub steagul internaționalismului proletar. Cele două delegații au acordat în convorbirile lor o atenție deose­bită problemelor europene. Ele au subliniat caracterul primejdios al planurilor imperialiste cunoscute sub numele de „piața comună europea­nă“ și „Euratom“, arătînd în același timp că se pronunță pentru o cola­borare economică și în domeniul fo­losirii energiei atomice în scopuri pașnice între toate țările europene. De asemenea ele au scos în eviden­ță primejdia pe care o reprezintă pentru pace participarea R. F. Ger­mane la blocul N.A.T.O., înarmarea ei cu arme atomice, reintegrarea în funcții de conducere a foștilor gene­rali hitleriști de teapa lui Speidel etc. Guvernele R. P. Romîne și R. D. Germane se pronunță pentru dezarmare, pentru interzicerea ar­melor atomice, pentru crearea unui sistem de securitate colectivă în Eu­ropa și pentru unificarea pașnică a Germaniei, însușindu-și luminoasele propuneri prezentate în aceste pri­vințe de către Uniunea Sovietică. Față de faptul că puterile pactu­­­lui agresiv al Atlanticului de nord refuză să meargă pe drumul destin­derii internaționale, intensifică cursa înarmărilor și politica constituirii de blocuri agresive, precum și față de faptul că imperialismul german a ajuns din nou la putere in Germa­nia occidentală și încearcă să-și reia planurile sale cotropitoare, Repu­blica Populară Romînă și Republica Democrată Germană își exprimă ho­­tărîrea de a-și întări capacitatea lor de apărare, de a menține și conso­lida Tratatul de la Varșovia, îm­preună cu toate celelalte țări socia­liste participante, în interesul secu­rității și independenței lor națio­nale și securității tuturor popoare­lor. Țările socialiste sînt puternic sudate, încît orice încercare impe­­rialistă de a ataca Republica Demo­crată Germană va întîlni rezistența hotărîtă a întregului lagăr socialist și a tuturor popoarelor iubitoare de pace. Unitatea de monolit și colabora­rea în toate domeniile — de stat, economic, politic, cultural etc. — între țările socialiste își găsește o fidelă întruchipare în relațiile din­­tre R.P.R. și R.D.G. Acest lucru se oglindește în documentele elabo­rate zilele acestea cu prilejul vizi­tei delegației romîne la Berlin. Aceste documente, și îndeosebi Declarația comună a P.S.U.G. și P. M. R„ au o mare importanță și pentru mișcarea muncitorească in­ternațională. Comuniștii și toți oa­menii muncii din patria noastră îm­părtășesc înalta apreciere dată de partidul nostru activității P.S.U.G., demn continuator al glorioaselor tra­diții de luptă revoluționară ale miș­cării muncitorești germane. Decla­­rația celor două partide exprimă deplina solidaritate cu Partidul Co­munist din Germania și cu celelalte forțe progresiste din Germania occi­dentală care, înfruntînd teroarea dezlănțuită de autoritățile de la Bonn, continuă cu abnegație lupta pentru un stat german unit, pașnic și democrat. Declarația comună a P.S.U.G. și P.M.R., analizînd principalele pro­bleme ce se ridică azi în cadrul miș­cării muncitorești internaționale, subliniază ca o sarcină primordială apărarea cu consecvență a purității învățăturii marxist-leniniste, educa­rea membrilor de partid în spiritul internaționalismului proletar. Decla­rația accentuează asupra faptului că, cu toată diversitatea formelor metodelor folosite de diferite par­și­­tide în construirea socialismului, corespunzînd condițiilor specifice ale diferitelor țări, legile și trăsătu­rile fundamentale ale revoluției so­cialiste sînt general valabile pentru­ toate țările. Construirea socialis­mului în fiecare țară în parte este posibilă numai pe baza recunoaște­rii nelimitate a învățăturii marxiste despre dictatura proletariatului, a rolului conducător al partidului marxist-leninist și a internaționa­lismului proletar.­i Uriașa bogăție de idei cuprinsă în documentele elaborate la Berlin, precum și măsurile practice stabi­lite cu acest prilej în vederea strîn­­­gerii colaborării dintre țara noastră și R.D.G. scot în evidență caracte­rul rodnic al vizitei delegației gu­vernamentale și de partid a R. P­­Romîne în R. D. G. Acordul comer­cial pe termen lung ce urmează a fi încheiat, lărgirea colaborării econo­mice și tehnico-științifice, în special în domeniul industriei chimice, pre­cum și înțelegerile de colaborare ce­ vor fi încheiate în domeniul agri­culturii, vor avea ca rezultat o și mai avîntată dezvoltare a țărilor noastre. De aceea poporul romîn salută cu bucurie rezultatele acestei vizite, cu hotărîrea de a lupta neîncetat pentru întărirea prieteniei între țările noas­tre ca și între toate țările socialiste. Intrevedere Adenauer-Dulles BONN. 2 (Agerpres).­­ Miercuri după-amiază a avut loc la palatul Schaumburg, reședința cancelariei federale, o întrevedere între cancelarul Adenauer și secre­tarul Departamentului de Stat al S. U. A., Dulles, sosit la Bonn pen­tru a participa la sesiunea Consi­liului pactului Atlanticului de nord. Această întrevedere care a durat aproape două ore a fost consacrată discutării situației politice interna­ționale, în ajunul deschiderii la Bonn a sesiunii Consiliului atlantic. După cum reiese din relatările a­­genției Associated Press, în cadrul acestei întrevederi Dulles ,a de­monstrat interlocutorului său că republica federală nu trebuie să se lase impresionată de campania de protest împotriva înarmării atomice. Secretarul Departamentului de Stat a cerut guvernului federal să tra­ducă cu hotărîre în practică planu­rile de înzestrare a Bundeswehrului cu armament atomic, Situația. din Iordania CAIRO, 1 (Agerpres).­­ După cum anunță ziarul „Al Gumhuria“, actualul guvern iorda­nian a abrogat toate hotărîrile și legile emise de guvernul Nabul și care aveau drept scop asigurarea intereselor naționale ale poporului iordanian. După cum anunță agenția MEN în­ cercurile guvernante iordaniene se declară că guvernul Ibrahim Ha­­șem a hotărît să ducă o politică care „să nu lase nici o speranță în refacerea partidelor politice din ța­ră“ Corespondentul ziarului „Al Gum­­huria" transmite din Amman că numărul politicienilor arestați din Iordania a trecut de 1.000 de per­soane. Deschiderea sesiunii blocului agresiv N.A.T.O. BONN. 2 (Agerpres).­­ La 2 mai a avut loc la Bonn deschiderea oficială a sesiunii Con­siliului N.A.T.O. La sesiune parti­cipă reprezentanții a 15 țări : S.U.A., Anglia, Franța, Italia, Ger­mania Occidentală, Belgia, Canada, Grecia, Turcia și altele. După cum reiese din declarația făcută de secretarul de stat al S.U.A., Dulles, la sosire, la Bonn, la sesi­une vor fi discutate probleme de ordin militar, precum și problema „unității economice“ a țărilor oc­cidentale. La deschiderea sesiunii a­ luat cuvîntul cancelarul R. F. Germane, Adenauer. Discursul său a abundat în atacuri calomnioase împotriva Uniunii Sovietice. După Adenauer au luat cuvîntul Martino, ministrul Afacerilor Ex­­terne al Italiei, și lordul Ismayl secretarul general al N.A.T.O. ^

Next