Apărarea Patriei, mai 1957 (Anul 13, nr. 104-128)
1957-05-03 / nr. 104
Vineri 3 mai 1957 Nr. 104 (3331) O delegație a Scupșcinei Populare Federative Iugoslave va vizita țara noastră Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne a invitat o delegație a Scupșcinei Populare Federative Iugoslave pentru a vizita țara noastră. Scupșcina Populară Federativă Iugoslavă a primit invitația Marii Adunări Naționale și a ales o delegație care va vizita țara noastră începînd din 11 mai. Conducătorul delegației, alcătuită din 13 deputați, este Drazo Iovanovici, președintele Scupșcinei Populare din Muntenegru. (Agerpres). Intîlnirea dintre conducătorii C.C.S. și membrii delegațiilor sindicale de peste hotare Tovarășul Gheorghe Apostol președintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a primit marți la amiază pe membrii delegațiilor sindicale din U.R.S.S., R. P. Chineză, Austria, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, Egipt, Franța, R. D. Germană, R. F. Germană, R.P.F. Iugoslavia, Olanda, R. P. Polonă, Siria, R. P. Ungară, precum și pe reprezentantul Federației Sindicale Mondiale, sosiți în Capitală pentru a lua parte la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Au fost de față tovarășii Liuba Chișinevschi, secretar al C.C.S., Ion Dobre, Martin Covaci și Virgil Boeru, membri ai prezidiului C.C.S., și Petre Bărbulescu, șeful secției relații internaționale a C.C.S. In numele Consiliului Central al Sindicatelor, tovarășul Gheorghe Apostol a salutat pe oaspeți, urîndule bun sosit în țara noastră. Tovarășul Gheorghe Apostol informat apoi pe membrii delegații lor sindicale de peste hotare asupra preocupărilor centrale ale sindicatelor și asupra structurii lor organizatorice. Intîlnirea dintre conducătorii Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. și membrii delegațiilor sindicale de peste hotare s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Masa tovărășeasca oferită de Consiliul Central al Sindicatelor In seara zilei de 1 Mai, Consiliul Central al Sindicatelor a oferit o masă tovărășească la restaurantul Pescăruș în cinstea delegaților străini și a fruntașilor în producție din întreaga țară invitați să participe la sărbătorirea Zilei Internaționale a Muncii la București. Au luat parte tovarășii Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Apostol, președintele Consiliului Central al Sindicatelor, Petre Borilă și Alexandru Moghioroș, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membrii Prezidiului C.C.S., președinții C.C. ale sindicatelor, veterani ai mișcării sindicale din țara noastră activiști ai C.C.S. Masa tovărășească a decurs într-o atmosferă de caldă prietenie. Spectacol festiv al Ansamblului de cîntece și dansuri al C. C. S. Joi seara, la Teatrul C.C.S. a avut loc un spectacol festiv dat de Ansamblul de cîntece și dansuri al C.C.S. în cinstea delegațiilor sindicale de peste hotare și a fruntașilor în producție din întreaga țară care au luat parte la sărbătorirea zilei de 1 Mai în Capitală. La spectacol alături de oaspeți și muncitori fruntași au asistat membri ai Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor, președinți ai comitetelor centrale ale sindicatelor, șefi ai secțiilor Consiliului Central al Sindicatelor, activiști ai sindicatelor. Spectacolul festiv s-a bucurat de un deosebit succes, INFORMAȚII La Muzeul de artă populară al R.P.R. a avut loc luni după amiază deschiderea unei expoziții de artă populară chineză. Marți a avut loc deschiderea festivă a expoziției „Aspecte din activitatea Crucii Roșii a R.P.R.“, organizată în cinstea zilei de 1 Mai în Parcul de cultură și odihnă „L. Stalin“ de către C.C. al Crucii Roșii a R.P.R. ;nr în drum spre patrie, delegația Uniunii Sovietice, condusă de V. V. Markevici, ministrul Agriculturii al U.R.S.S., care a participat la Sofia la Conferința pentru problemele de livrare de produse agricole pe termen lung, s-a oprit în Capitală. Oaspeții au vizitat Institutul de cercetări pentru cultura porumbului și cîmpurile raionului Oltenița din regiunea București. Zilele acestea au sosit în Capitală primele delegații de peste hotare pentru a participa la lucrările Congresului național de științe medicale care se deschide duminică 5 mai în capitală. Din partea Editurii Militare a f. F. A. primim următoarele: In lecția politică pentru soldați și matrozi Nr. 11: „Să cunoaștem și să continuăm tradițiile de luptă ale poporului nostru“, la pagina 6, rîndul 15 de sus în jos. Sn loc de patru sute de mii se va citi patruzeci de mii. 8S|IP1 [UNK]M-s-ïïîssâ! Prima etapă din competiția ciclistă „Cursa Păcii“ Praga-Berlin-Varșovia BRNO, 2 (prin telefon de la trimisul Agerpres). La 2 mai s-a dat startul în cea de-a X-a ediție jubiliară a competiției cicliste „Cursa Păcii“ Praga- Berlin-Varșovia, la care participă 84 de alergători reprezentînd 14 țări : Anglia, Belgia, R. P. Bulgaria, Franța, R.P.F. Iugoslavia, Finlanda, R. P. Romînă, R. P. Ungară, U.R.S.S., Suedia, Danemarca, R. D. Germană, R. P. Polonă și R. Cehoslovacă. Plecarea festivă a avut loc în piața Strahov în prezența a zeci de mii de spectatori. Cicliștii pornesc în prima și cea mai lungă etapă a cursei : Praga-Brno (224 km Primii kilometri sînt parcurși într-o trenă foarte rapidă, ceea ce nu împiedică pe iugoslavul Levacic, sovieticul Koledov, englezul Rae și francezul Boudon să inițieze o evadare timpurie dar care va decide soarta acestei etape. La jumătatea cursei, grupul din față este cronometrat cu un avans de 3’20”. Cicliștii romîni se află în plutonul al doilea care începe o goană susținută în urmărirea fugarilor. Se remarcă printr-o combativitate deosebită suedezul Oligren, germanul Schur, polonezul Chwhenbacz și C. Dumitrescu (R.P.R.). Cursa este foarte grea din cauza urcușurilor ce se țin lanț și a vîntului potrivnic. Maxim, Zanoni și Pereceanu dau semne de oboseală și pierd contactul cu plutonul lui Dumitrescu. Intre timp suedezul Ohgren, belgianul Tongerloc și polonezul Cwienbacz reușesc cu un efort extraordinar să prindă plutonul fugarilor. Dumitrescu are un moment de slăbiciune, însă pe ultima parte reface excepțional, reducînd numai la un minut și cîteva secunde diferența față de suedezul Ohgren, care intră primul pe stadionul din Brno și cîștigă prima etapă a „Cursei Păcii“. Clasamentul etapei . 1. Ohgren (Suedia) a parcurs 224 km. în Gh. 03’45” ; 2-5 Tongerloo (Belgia), Rae (Anglia), Bugaiski (R. P. Polonă) Hristov (R. P. Bulgaria) toți același timp cu cîștigătorul. Din echipa romînă primul a fost Dumitrescu pe locul 26 în Gh.05’05”. Ceilalți alergători romîni au ocupat următoarele locuri : C. Șandru (36) Gh.08’30” ; G. Șerban (46) Gh.15’43” ; Poreceanu (58) Gh.26’50” ; Zanoni (61) Gh.26’52” ; Maxim (69) Gh.38’10”. Astăzi se desfășoară etapa a doua Brno-Tabor (177 km.), Echipa de rugbi a Londrei sosește azi în Capitală Vineri urmează să sosească în Capitală echipa reprezentativă de rugbi a orașului Londra, care va întîlni duminică pe stadionul Republicii echipa selecționată a orașului București. Amatorii jocului de rugbi din Capitală așteaptă cu deosebit interes acest eveniment sportiv ce marchează începutul unui sezon internațional bogat în jocuri, cu echipe din Anglia și Franța. Rugbiștii bucureșteni s-au antrenat cu asiduitate în ultima vreme dornici de a se comporta la înălțimea așteptărilor. După toate probabilitățile echipa orașului București va fi următoarea: A. Penciu, D. Ghiuzelea, Ilie Ion, C. Krammer, A .Barbu, R. Chiriac, M. Mergisescu, V. Moraru, A. Paloșanu, E. Dumitrescu, M. Blăgescu, A. Marinache, M. Manolache, P. Iordăchescu, A. Teofilovici. Fiind accidentat la ultimul antrenament D. Ionescu nu poate juca în acest meci. Intîlnirea va fi condusă de Jean Fernand Sampled (Franța). ȘTIRI. REZULTATE Pe stadionul „23 August“ s-au disputat joi două meciuri de trial la care au participat membrii loturilor de fotbal ce se pregătesc în vederea apropiatelor întîlniri internaționale. Echipa lotului A a întrecut cu 2-0 selecționata de tinere. Intîlnirea dintre două echipe ale lotului B a fost cîștigată cu 7-5 (2-4) de formația cu tricouri roșii în rîndurile căreia am remarcat pe Ciosescu, Tănase, Bone, Băcuț II, în continuarea turneului pe care-l întreprinde în țara noastră, echipa poloneză de box a asociației Start a susținut joi la Galați o întîlnire în compania selecționatei asociației Voința. Pugiliștii romîni au obținut victoria cu rezultatul de 13-7. ' , , APARAREA PATRIEI LONDRA, 1 (Agerpres). — TASS transmite: La Londra s-a aflat că în ședința Subcomitetului O.N.U. pentru dezarmare din 30 aprilie reprezentantul U. R.S.S., V. A. Zorin, a prezentat, din însărcinarea guvernului Uniunii Sovietice, propunerile guvernului sovietic cu privire la efectuarea unor măsuri parțiale în domeniul dezarmării. După ce a amintit de propunerile anterioare făcute de guvernul sovietic în subcomitet și de faptul că aceste propuneri nu au fost însă acceptate de puterile occidentale, V. A. Zorin a spus în continuare : Guvernul sovietic, examinînd rezultatele lucrărilor desfășurate de Subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru dezarmare în decurs de cinci săptămîni, a ajuns la concluzia că este necesar să se depună noi eforturi pentru a urni din punctul mort chestiunea dezarmării și pentru a înlesni realizarea unui acord, în acest domeniu, fie chiar și asupra unui cerc limitat de probleme. V. A. Zorin a relevat că noile propuneri ale guvernului sovietic prevăd înfăptuirea unui număr minim de măsuri legate de dezarmare, a căror traducere în viață este, după părerea guvernului sovietic, necesară, posibilă și urgentă. Una din aceste măsuri, a continuat reprezentantul sovietic, trebuie să fie, după părerea noastră, în primul rînd, încetarea sau suspendarea temporară a experiențelor cu arma atomică și cu hidrogen. Sîntem de părere că problema experiențelor ar trebui separată de complexul celorlalte probleme ale dezarmării și trebuie rezolvată independent și fără întârziere. Uniunea Sovietică propune în continuare ca statele să-și ia obligația de a renunța la folosirea armelor atomice și cu hidrogen de toate tipurile. Această obligație este cuprinsă în proiectul declarației corespunzătoare, propus de guvernul sovietic. Propunerile sovietice prevăd în continuare reducerea forțelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. și Chinei la cite 2,5 milioane oameni și ale Marii Britanii și Franței la cite 750.000 de oameni, ca prim pas pe calea reducerii continue a forțelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. și Chinei pînă la 1 — 1,5 milioane oameni iar ale Marii Britanii și Franței — la 650.000. V. A. Zorin a subliniat totodată că particularitățile situației strategice a Uniunii Sovietice — teritoriu mare, frontiere întinse, existența în apropierea frontierelor sale a unor baze militare, a grupări militare îndreptate împotriva U.R.S.S., — nu permit Uniunii Sovietice să niveleze forțele armate ale U.R.S.S. și S.U.A., reducîndu-le la 2,5 milioane oameni, dacă nu se vor lua simultan angajamente privind reducerea ulterioară a forțelor armate ale acestor puteri la 1 —1,5 milioane oameni, așa cum au propus înainte chiar Statele Unite și partenerii lor. Paralel cu reducerea forțelor armate, guvernul sovietic propune să se prevadă în acordul parțial obligația de reducere a armamentelor și a cheltuielilor militare. V. A. Zorin a arătat că Uniunea Sovietică consideră necesar, ca prim pas, să reducă armamentul clasic și cheltuielile militare nu cu 10 la sută, cum propun în prezent Statele Unite, ci cu 15 la sută, trebuind să se prevadă totodată reducerea lor suplimentară pe viitor. Un loc important ocupă în propunerile sovietice problema lichidării bazelor militare străine și a unităților atomice pe teritorii străine, precum și problema luării de măsuri în vederea reducerii trupelor celor patru puteri în Germania, a forțelor armate ale Uniunii Sovietice, stagnate în țările tratatului de la Varșovia și a trupelor Statelor Unite, Angliei și Franței, care staționează în țările N.A.T.O. V. A. Zorin a amintit că în declarația din 17 noiembrie 1956 Uniunea Sovietică a propus ca S.U.A., U.R.S.S., Marea Britanie și Franța să-și reducă forțele armate care staționează pe teritoriul Germaniei cu o treime în comparație cu nivelul acestor forțe armate, existent la 31 decembrie 1956. Guvernul U.R.S.S. a anunțat de asemenea recent că este gata să cadă de acord cu guvernele puterilor occidentale să nu stocheze arme atomice pe teritoriul Germaniei. Propunerile sovietice prevăd stabilirea unui control internațional corespunzător. U.R.S.S. consideră necesar să se cadă de acord asupra creării unui organ de control în cadrul Consiliului de Securitate și asupra instituirii unor posturi de control care să aibă sarcina să prevină un atac prin surprindere. Se propune ca posturile de control să fie amplasate în regiunile de frontieră din vestul Uniunii Sovietice, în partea de est a Statelor Unite, pe teritoriile țărilor participante la N.A.T.O. și ale țărilor participante la tratatul de la Varșovia, precum și în regiunile rezervate pentru fotografiere din avion. V. A. Zorin a arătat apoi că Uniunea Sovietică a hotărît să facă un nou pas în întîmpinarea puterilor occidentale și se declară de acord ca fotografiile din avion să fie efectuate într-o zonă vastă, nu numai în Europa ci și în Extremul Orient, inclusiv pe un teritoriu al Siberiei răsăritene, din Primorie, Kamciatka și Sahalin, cu o suprafață totală de 7.129 mii kilometri pătrați, pe de o parte, și pe teritorii din Alaska și partea de vest a S.U.A. cu o suprafață totală de 7.063 mii kilometri pătrați — pe de altă parte. In propunerile sovietice referitoare la un acord parțial au fost reflectate încă două chestiuni care capătă în momentul de față o mare însemnătate. Proiectul de declarație referitor la renunțarea la folosirea armei nucleare propus de Uniunea Sovietică include propunerea de a se condamna propaganda de război și de a nu se admite transferarea luptei ideologice în sfera relațiilor interstatale. Reprezentantul sovietic a prezentat Subcomitetului spre examinare proiectul unei „Declarații privitoare la măsurile pentru întărirea păcii și securității generale a popoarelor“, precum și un memoriu explicativ în care sînt expuse propunerile guvernului sovietic în problema aplicării unor măsuri parțiale în domeniul dezarmării. In încheiere, V. A. Zorin a subliniat că prezentîndu-și propunerile referitoare la dezarmarea parțială Uniunea Sovietică a fost călăuzită de bunăvoință și de aspirația spre găsirea unei soluții practice a problemei dezarmării, a cărei soluționare este de multă vreme imperios necesară. V. A. Zorin a declarat că realizarea unui progres în domeniul dezarmării depinde de dorința celorlalți participanți la tratative de a găsi în comun soluția acceptabilă pentru problemele examinate de subcomitet în Subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru dezarmare Noi și importante propuneri ale Uniunii Sovietice în problema dezarmării Textul declarației prezentate de U.R.S.S. LONDRA, 1 (Agerpres). In ședința din seara zilei de 30 aprilie a Subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, V. A. Zorin, reprezentantul Uniunii Sovietice, a prezentat spre examinare subcomitetului următorul proiect de „Declarație cu privire la măsurile pentru întărirea păcii și securității generale a popoarelor“. 'ai‘.Guvernele statelor, ai căror reprezentanți au semnat prezenta declarație, ținînd seama de uriașa forță destructivă a armei nucleare care, în cazul folosirii ei în scopuri militare poate să pricinuiască omenirii calamități și distrugeri incomensurabile și să ducă la pieirea în masă a populației pașnice, la distrugerea orașelor, precum și la distrugerea in masă a altor valori materiale și culturale create prin munca popoarelor ; își asumă obligația solemnă ca, drept prim pas pe calea spre interzicerea totală a armei nucleare, să nu folosească în scopuri militare armele atomice și cu hidrogen de toate tipurile, inclusiv bombe atomice și cu hidrogen lansate din avioane, rachete cu încărcătură atomică și cu hidrogen cu orice rază de acțiune, artilerie atomică etc. ; să-și continue eforturile în scopul: realizării cit mai grabnice a unui acord privitor la interzicerea totală a armelor atomice și cu hidrogen și scoaterea lor din armamentele statelor, încetarea producției, distrugerea stocurilor acestor arme și predarea materialelor dezagregabile pentru folosirea lor exclusiv în scopuri pașnice. Guvernele statelor semnatare ale prezentei declarații, ținînd seama că, în ciuda hotăririi Adunării Generale — adoptată în unanimitate încă în 1947, în care a fost condamnată orice formă de propagandă „care are drept scop sau care este capabilă să creeze sau să intensifice amenințarea păcii, încălcarea păcii sau un act de agresiune" — intr-o serie de state continuă să se desfășoare fățiș propaganda în favoarea unui nou război, iar îndemnurile la război nu numai că nu încetează, ci, dimpotrivă, găsesc o răspîndire tot mai mare prin presă, radio, declarații publice; totodată, în ultimul timp au devenit deosebit de frecvente chemările la un război atomic, ținînd seama de asemenea că in lume există state cu sisteme sociale, economice și politice diferite, în care predomină concepții ideologice diferite , recunoscînd că între statele cu sisteme sociale diferite și ideologii diferite este posibilă o colaborare strînsă nu numai în domeniile economic, științific și cultural, ci și în domeniul politic, fapt ce și-a găsit o expresie deosebit de grăitoare în perioada celui de-al doilea război mondial recunoscînd de asemenea că dezvoltarea colaborării pașnice dintre state in toate domeniile corespunde principiilor Organizației Națiunilor Unite și intereselor vitale ale tuturor popoarelor ; considerând că contradicțiile ideologice nu trebuie transpuse în sfera relațiilor dintre state, își asumă obligația să ia măsurile necesare pentru a pune capăt îndemnurilor la război și oricărei propagande de război, care are drept scop sau care este capabilă să creeze sau să intensifice amenințarea păcii, încălcarea păcii sau un act de agresiune; și să-și întemeieze relațiile lor cu toate țările lumii pe principiul coexistenței pașnice între state, independent de sistemele lor sociale și, în concordanță cu acest principiu, să ia măsurile necesare pentru ca lupta în domeniul ideologic să nu fie transpusă în domeniul relațiilor interstatale. Statele semnatare cheamă toate celelalte țări ale lumii să se alăture acestei declarații. Vizitele lui K. E. Voroșilov în R. P. Chineză PEKM. 30. — Corespondentul Agerpres transmite : Continuîndu-și vizita de prietenie în orașele și regiunile Chinei, la 28 aprilie au sosit la Canton — centru administrativ al provinciei Guandun din sudul Chinei — K. E. Voroșilov, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., și persoanele care îl însoțesc. K. E. Voroșilov a vizitat monumentele istorice și culturale ale orașului Canton. In seara zilei de 28 aprilie K. E. Voroșilov a sosit la Guandjou. In această localitate Tao Ciju, președintele Comitetului popular al provinciei Guandun, a oferit o recepție în cinstea înaltului oaspete. La recepție Tao Ciju și K. E. Voroșilov au rostit cuvîntări. In seara zilei de 29 aprilie K. E. Voroșilov și persoanele care îl însoțesc au părăsit orașul Uhan, sosind pe calea aerului la Pekin Nota guvernului R D. Germane adresată guvernului R. F. Germane BERLIN. 1 (Agerpres). Agenția R.D.N. a transmis nota guvernului R. D. Germane adresată guvernului R. F. Germane în legătură cu planurile de dotare a armatei vest-germane cu arma atomică. In notă se spune că înarmarea atomică a Republicii Federale va spori obstacolele în calea reunificării Germaniei. Faptul că Germania este așezată în centrul Europei, între statele N.A.T.O. și cele ale Tratatului de la Varșovia, se spune în notă, impune renunțarea la orice aventuri atomice și militare. Ca urmare a politicii agresive a N.A.T.O., Germania a devenit astăzi cîmpul unei ascuțite încordări militare. înarmarea atomică a Germaniei occidentale nu contribuie la slăbirea acestei încordări, ci, dimpotrivă, agravează și mai mult situația în Germania și în Europa centrală, ceea ce nu corespunde nici intereselor poporului german, nici nevoii de securitate a celorlalte popoare europene. O garanție a securității multilaterale este dezarmarea și interzicerea armelor de exterminare în masă. Guvernul R. F. Germane ar aduce un prim aport la destinderea încordării militare și la asigurarea securității dacă nu și-ar înarma armata cu arma atomică și ar obține ca pe teritoriul său să nu mai existe arme de exterminare în masă. Guvernul R. D. Germane cheamă guvernul R. F. Germane să acționeze la sesiunea de la Bonn a Consiliului N. A. T. O. în interesul asigurării păcii și securității în Germania, pentru înlăturarea pericolului unui război atomic. India și-a propus sa treaca la cooperativizarea agriculturii a declarat premierul Nehru DELHI, 1 (Agerpres). Potrivit relatărilor presei, luînd cuvîntul la conferința împuterniciților pentru problemele dezvoltării, care are loc la Massuri, primul ministru al Indiei, Nehru, a declarat că cooperativizarea agriculturii este unica soluție pentru problemele agrare ale țării. Nehru a spus că India și-a propus să treacă la cooperativizarea agriculturii, fapt clar exprimat în hotărârile Comisiei planificării. El a arătat că, dacă în condițiile actualei dezvoltări rapide a științei, India nu va trece la cooperativizarea agriculturii, ea va rămîne în urmă în dezvoltarea ei. Trecerea la cooperativizarea agriculturii trebuie înfăptuită pe baza liberului consimțămînt. ............................................ .............................ni [UNK] 3 O vie manifestare a unității popoarelor romîn și german în lupta pentru socialism și pace Poporul romîn a sărbătorit ziua de 1 Mai cu un deosebit entuziasm, trecîndu-și în revistă victoriile în opera de construcție pașnică, în lupta pentru întărirea țării noastre și a întregului lagăr socialist, în lupta de apărare a păcii în lume. Preziua marii sărbători a fost marcată de un eveniment care a făcut ca sărbătoarea să ne fie și mai luminoasă : vizita delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Romîne în Republica Democrată Germană a fost încununată cu rezultate rodnice, ridicînd pe o nouă treaptă colaborarea frățească dintre cele două țări ale noastre. Rezultatele acestei vizite constituie o expresie a prieteniei de nezdruncinat dintre R.P.R. și R.D.G. și în același timp o vie demonstrație a unității lagărului socialist. După cum s-a anunțat, în urma schimburilor de vederi și a tratativelor ce au avut loc pe linie de stat și de partid între delegațiile R.P.R. și R.D.G., la Berlin, au fost elaborate documente de mare însemnătate — Declarația comună a guvernului Republicii Populare Romîne și a guvernului Republicii Democrate Germane, precum și Declarația comună a Partidului Muncitoresc Romîn și a Partidului Socialist Unit din Germania. Aceste documente scot în evidență, cu putere, legătura indisolubilă dintre popoarele noastre, atașamentul neclintit față de marea Uniune Sovietică și față de întregul lagăr socialist. Sînt documente ale prieteniei frățești și ale colaborării spre binele ambelor popoare, spre binele păcii în Europa și în întreaga lume. Pe bună dreptate documentele elaborate la Berlin au produs un viu ecou internațional. Ele sînt salutate cu bucurie de toate popoarele iubitoare de pace deoarece întărirea prieteniei dintre țara noastră și R.D. Germană, dintre poporul romîn forțele patriotice ale poporului geriman, servește nu numai interesele naționale ale ambelor popoare ci și interesele generale ale păcii și socialismului. Declarația guvernamentală comună reafirmă cu fermitate politica de pace și coexistență pașnică dusă de cele două guverne, exprimă hotărîrea lor de a persevera în lupta pentru realizarea unei destinderi a încordării internaționale. Cele două guverne constată că actualmente, după eșecul agresiunii contra Egiptului și al complotului contrarevoluționar în Ungaria, precum și ținînd seama de mișcarea mondială de masă îndreptată împotriva pregătirii unui război atomic, există posibilități pentru o anumită destindere în relațiile internaționale. Declarația guvernamentală comună cuprinde nu numai o amplă și aprofundată analiză a celor mai arzătoare probleme internaționale ci indică și căile pe care le preconizează cele două guverne pentru soluționarea eficace și constructivă a acestor probleme. Caracteristic cestei declarații este faptul că fieacare capitol, corespunzînd cîte unei probleme internaționale, se încheie cu exprimarea concisă a programului concret de luptă" ce și-l propun cele două guverne în vederea rezolvării cu succes a problemei respective In jurul acestor probleme capitale, care au fost examinate de cele două delegații, se înscriu, în primul rînd, situația din Orientul Apropiat și problemele europene. După cum arată Declarația guvernamentală comună, în prezent, cu toate că agresiunea anglo-franco-israeliană împotriva Egiptului a fost respinsă, ceea ce constituie un mare succes al forțelor păcii, situația în Orientul Apropiat și Mijlociu continuă să fie încordată. Imperialismul american, care încearcă să înșele popoarele asupra adevăratelor sale intenții, se manifestă din ce în ce mai fățiș ca inspirator și promotor al unei noi politici coloniale. Punerea în practică a „doctrinei Eisenhower“ amenință independența statelor arabe și securitatea internațională, creînd un izvor de neliniște pentru întreaga lume. Acest lucru este dealtfel în mod pregnant ilustrat de actualele evenimente din Iordania, țară ce a devenit terenul unui odios complet reacționar dirijat direct de către emisarii imperialismului american. Demascînd substratul imperialist al „doctrinei Eisenhower", Declarația comună subliniază necesitatea respectării suveranității și independenței popoarelor arabe, inclusiv a dreptului acestor popoare de a dispune ele însele de bogățiile lor. Totodată cele două guverne își exprimă dorința de a dezvolta mai departe relațiile de colaborare cu țările arabe pe bază de egalitate în drepturi și de avantaj reciproc. Guvernele R. P. Romîne și R.D. Germane subliniază deplina lor unitate de vederi în ceea ce privește rebeliunea contrarevoluționară din Ungaria, zdrobită de forțele sănătoase ale poporului ungar cu ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice și al țărilor de democrație populară, care au acționat unite sub steagul internaționalismului proletar. Cele două delegații au acordat în convorbirile lor o atenție deosebită problemelor europene. Ele au subliniat caracterul primejdios al planurilor imperialiste cunoscute sub numele de „piața comună europeană“ și „Euratom“, arătînd în același timp că se pronunță pentru o colaborare economică și în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri pașnice între toate țările europene. De asemenea ele au scos în evidență primejdia pe care o reprezintă pentru pace participarea R. F. Germane la blocul N.A.T.O., înarmarea ei cu arme atomice, reintegrarea în funcții de conducere a foștilor generali hitleriști de teapa lui Speidel etc. Guvernele R. P. Romîne și R. D. Germane se pronunță pentru dezarmare, pentru interzicerea armelor atomice, pentru crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa și pentru unificarea pașnică a Germaniei, însușindu-și luminoasele propuneri prezentate în aceste privințe de către Uniunea Sovietică. Față de faptul că puterile pactului agresiv al Atlanticului de nord refuză să meargă pe drumul destinderii internaționale, intensifică cursa înarmărilor și politica constituirii de blocuri agresive, precum și față de faptul că imperialismul german a ajuns din nou la putere in Germania occidentală și încearcă să-și reia planurile sale cotropitoare, Republica Populară Romînă și Republica Democrată Germană își exprimă hotărîrea de a-și întări capacitatea lor de apărare, de a menține și consolida Tratatul de la Varșovia, împreună cu toate celelalte țări socialiste participante, în interesul securității și independenței lor naționale și securității tuturor popoarelor. Țările socialiste sînt puternic sudate, încît orice încercare imperialistă de a ataca Republica Democrată Germană va întîlni rezistența hotărîtă a întregului lagăr socialist și a tuturor popoarelor iubitoare de pace. Unitatea de monolit și colaborarea în toate domeniile — de stat, economic, politic, cultural etc. — între țările socialiste își găsește o fidelă întruchipare în relațiile dintre R.P.R. și R.D.G. Acest lucru se oglindește în documentele elaborate zilele acestea cu prilejul vizitei delegației romîne la Berlin. Aceste documente, și îndeosebi Declarația comună a P.S.U.G. și P. M. R„ au o mare importanță și pentru mișcarea muncitorească internațională. Comuniștii și toți oamenii muncii din patria noastră împărtășesc înalta apreciere dată de partidul nostru activității P.S.U.G., demn continuator al glorioaselor tradiții de luptă revoluționară ale mișcării muncitorești germane. Declarația celor două partide exprimă deplina solidaritate cu Partidul Comunist din Germania și cu celelalte forțe progresiste din Germania occidentală care, înfruntînd teroarea dezlănțuită de autoritățile de la Bonn, continuă cu abnegație lupta pentru un stat german unit, pașnic și democrat. Declarația comună a P.S.U.G. și P.M.R., analizînd principalele probleme ce se ridică azi în cadrul mișcării muncitorești internaționale, subliniază ca o sarcină primordială apărarea cu consecvență a purității învățăturii marxist-leniniste, educarea membrilor de partid în spiritul internaționalismului proletar. Declarația accentuează asupra faptului că, cu toată diversitatea formelor metodelor folosite de diferite parșitide în construirea socialismului, corespunzînd condițiilor specifice ale diferitelor țări, legile și trăsăturile fundamentale ale revoluției socialiste sînt general valabile pentru toate țările. Construirea socialismului în fiecare țară în parte este posibilă numai pe baza recunoașterii nelimitate a învățăturii marxiste despre dictatura proletariatului, a rolului conducător al partidului marxist-leninist și a internaționalismului proletar.i Uriașa bogăție de idei cuprinsă în documentele elaborate la Berlin, precum și măsurile practice stabilite cu acest prilej în vederea strîngerii colaborării dintre țara noastră și R.D.G. scot în evidență caracterul rodnic al vizitei delegației guvernamentale și de partid a R. PRomîne în R. D. G. Acordul comercial pe termen lung ce urmează a fi încheiat, lărgirea colaborării economice și tehnico-științifice, în special în domeniul industriei chimice, precum și înțelegerile de colaborare ce vor fi încheiate în domeniul agriculturii, vor avea ca rezultat o și mai avîntată dezvoltare a țărilor noastre. De aceea poporul romîn salută cu bucurie rezultatele acestei vizite, cu hotărîrea de a lupta neîncetat pentru întărirea prieteniei între țările noastre ca și între toate țările socialiste. Intrevedere Adenauer-Dulles BONN. 2 (Agerpres). Miercuri după-amiază a avut loc la palatul Schaumburg, reședința cancelariei federale, o întrevedere între cancelarul Adenauer și secretarul Departamentului de Stat al S. U. A., Dulles, sosit la Bonn pentru a participa la sesiunea Consiliului pactului Atlanticului de nord. Această întrevedere care a durat aproape două ore a fost consacrată discutării situației politice internaționale, în ajunul deschiderii la Bonn a sesiunii Consiliului atlantic. După cum reiese din relatările agenției Associated Press, în cadrul acestei întrevederi Dulles ,a demonstrat interlocutorului său că republica federală nu trebuie să se lase impresionată de campania de protest împotriva înarmării atomice. Secretarul Departamentului de Stat a cerut guvernului federal să traducă cu hotărîre în practică planurile de înzestrare a Bundeswehrului cu armament atomic, Situația. din Iordania CAIRO, 1 (Agerpres). După cum anunță ziarul „Al Gumhuria“, actualul guvern iordanian a abrogat toate hotărîrile și legile emise de guvernul Nabul și care aveau drept scop asigurarea intereselor naționale ale poporului iordanian. După cum anunță agenția MEN în cercurile guvernante iordaniene se declară că guvernul Ibrahim Hașem a hotărît să ducă o politică care „să nu lase nici o speranță în refacerea partidelor politice din țară“ Corespondentul ziarului „Al Gumhuria" transmite din Amman că numărul politicienilor arestați din Iordania a trecut de 1.000 de persoane. Deschiderea sesiunii blocului agresiv N.A.T.O. BONN. 2 (Agerpres). La 2 mai a avut loc la Bonn deschiderea oficială a sesiunii Consiliului N.A.T.O. La sesiune participă reprezentanții a 15 țări : S.U.A., Anglia, Franța, Italia, Germania Occidentală, Belgia, Canada, Grecia, Turcia și altele. După cum reiese din declarația făcută de secretarul de stat al S.U.A., Dulles, la sosire, la Bonn, la sesiune vor fi discutate probleme de ordin militar, precum și problema „unității economice“ a țărilor occidentale. La deschiderea sesiunii a luat cuvîntul cancelarul R. F. Germane, Adenauer. Discursul său a abundat în atacuri calomnioase împotriva Uniunii Sovietice. După Adenauer au luat cuvîntul Martino, ministrul Afacerilor Externe al Italiei, și lordul Ismayl secretarul general al N.A.T.O. ^