Apărarea Patriei, iunie 1957 (Anul 13, nr. 129-154)

1957-06-01 / nr. 129

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ l­a APARARFA PAN­ÎIN­ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIII Nr. 129 (3356) și Sîmbătă 1 iunie 1957 j 4 PAGINI — 20 BANI dintr-o călătorie în India »IV MMIM mWFMMEE șL a. oaavusyuXcn" eb AGREGAT SPECIAL PENTRU TREIERIȘ GALAȚI. — (De la corespon­dentul lustru). — Muncitorii de la centrul mecanic din Galați au obținut zilele acestea o nouă vic­torie în muncă : terminarea pri­mului agregat ce va fi întrebuin­țat în vară pentru lucrările de treieriș. Noul agregat este realizat du­pă proiectul unor specialiști din Ministerul Agriculturii și Silvi­culturii. El se compune dintr-un cărucior pe care se află instalat un motor R.D.35. Agregatul pu­ne în funcțiune­­­ sc­oteza și, în a­­celași timp, dintr-un grup gene­rator, furnizează curent pentru iluminatul ariei. Batozele acțio­nate de acest agregat își vor du­bla capacitatea de lucru. Echipa lui Ion Vasile se stră­duiește să termine pînă la înce­putul lunii iunie și celelalte 24 asemenea agregate care se con­struiesc aci. N. HERLEA a obținut marele premiu de onoare al concursului de la V­er­viers La 30 mai a. c., In finala con­cursului internațional de canto de la Verviers (Belgia), marele premiu de onoare a fost decernat baritonului romîn Nicolae Herlea. Ceilalți soliști romîni care au participat la concurs s-au calificat in finală precum urmează : soprana Elena Cincu — premiul II, basul Traian Popescu, premiul V, soprana Maria Voloșescu — mențiune. ȚININD SEAMA CA LA CON­CURS AU PARTICIPAT PESTE 100 SOLIȘTI ȘI CA DINTRE A­­CEȘTIA 20 AU FOST ADMIȘI IN FINALA. REZULTATELE OB­ȚINUTE DE CINTAREȚII NOȘ­TRI CONSTITUIE UN MARE SUCCES. Pregătiri pentru campania de recoltare Gospodăriile agricole de stat din regiunea Oradea au terminat repararea utilajului Gospodăriile agricole de stat se pregătesc pentru campania de recol­tare. Potrivit planului de măsuri al departamentului Gostat, recoltarea păioaselor în unitățile agricole de stat urmează să dureze anul acesta cel mult 10 zile. In acest scop, în afara utilajului existent, gospodă­riile agricole de stat vor fi trate anul acesta cu încă 1000 în zei­te combine, cu 350 secerători-legători, 1000 prese­ tractate, 1500 tractoare, 1500 pluguri și cu un număr însem­nat de­­ remorci basculante. Datorită înzestrării gospodăriilor agricole de stat cu noi mașini și utilaje se prevede ca lucrările de recoltare în aceste unități să fie mecanizate a­­proape în întregime. In prezent în toate gospodăriile agricole de stat continuă reparații­le la utilajul ce va fi folosit la re­coltare. In fruntea lucrărilor se află gospodăriile agricole de stat din re­giunea Oradea, care au terminat repararea combinelor, secerătorilor­­legători, batozelor și cositorilor. Intr-un stadiu înaintat se află uni­tățile din regiunile Ploești și Baia Mare. Pentru recoltarea mecanizată și a lanurilor culcate, departamentul Gostat a trimis un tip de ridicător de spice adaptabil la combinele S-4 și secerătorile-Iegători, ridicător care se poate construi cu posibilită­țile locale în fiecare gospodărie a­­gricolă de stat. Uzinele ,,Independența“ din Sibiu produc utilaje și mașini pen­tru industria minieră, petroliferă, chimică, alimentară și siderurgică. Pentru industria minieră se fabrică concasoare, granulatoare, site oscilante, benzi, elevatoare și altele. Pentru instalațiile petrolifere de foraj se execută lanțuri cu role. Nu de mult atelierul de forjă a­ fost înzestrat cu utilaj nou: presa de 400 tone și ciocanul de 1.300 kg. S-a pus în funcțiune presa de fricțiune de 350 tone. In clișeu : Mircea Ion, Ion Petroșov și Constantin Muscă lucrînd la ștanțarea eclipselor pentru lanț. (Foto : AGERPRES). In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților In întreprinderile din regiunea Cluj au fost organizate încă 27 bri­găzi de tineret și 17 posturi utemiste de con­trol. Schimburile de tineret de la laminorul uzinelor „Industria Sîr­­mii“ — Cîmpia Tur­­zii au dat peste plan de la începutul anului și pînă acum 350 tone de laminate, iar brigada de tineret condusă de Faur Bere 120 tone de­lectrozi. însemnate suc­c­­cese în producție obțin și brigăzile de tineret de La uzinele ,,Ianoș Herbak“ și fabrica de porțelan din Cluj. Ti­nerii muncitori din în­treprinderile regiunii Cluj au obținut econo­mii a căror valoare de­pășește 600.000 lei. In primele 4 luni ale acestui an cei 10.000 de tineri peste an­trenați în întrecerea sa.Din toate regiunile țări, se anunță noi realizări ale tinerilor muncitori în întîmpinarea Festivalului Mondial de la Moscova cialistă și cele 340 bri­găzi de tineri din între­prinderile regiunii Su­ceava au făcut econo­mii în valoare de peste 600.000 lei. Regiunea Autonomă Maghiară are astăzi în­că 13 brigăzi de pro­ducție și două brigăzi de bună deservire din rîndurile tineretului, iar regiunea Timișoara 61 brigăzi de tineret. La uzinele „Gheorghi Di­mitrov“ din Arad, va­loarea economiilor rea­lizate de tinerii munci­tori este egală cu pre­țul de cost a trei va­goane de călători. Ti­nerii muncitori de la fa­brica „Electromor“ din Timișoara au obținut economii din care se pot produce peste 25 toare electrice de lro­pu­tere mijlocie. Tinerii mineri din ex­ploatările carbonifere din Valea Jiului s-au angajat ca în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenți­lor de la Moscova să extragă peste plan 23 mii tone de cărbune. Luptînd pentru îndepli­nirea acestui obiectiv, tinerii mineri au reușit să dea pînă la 28 mai 14.500 tone de cărbu­ne peste plan. Tinerii siderurgiști de la Hunedoara, care au luat la începutul lunii acesteia sub patrona­lii­ lor fabrica de aglo­merare a minereurilor de la Combinat, au în­deplinit înainte de ter­men planul lunar de producție pe întreaga fabrică Productivitatea mun­cii a crescut în această lună față de plan cu 11,3 la sută, prețul de cost a fost mult redus, realizîndu-se astfel e­conomii în valoare de 252.000 lei. Cele mai de seamă rezultate aparțin schim­bului 1, condus de tî­­nărul inginer Tiberiu Hirsch, care a depășit planul cu 8 la sută. De la 1 ianuarie la 28 mai a. c. colectivul fabricii de aglomerare a combinatului a livrat furnalelor peste plan 26.200 tone minereu de fier aglomerat. BUCUREȘTI: Bulevardul N. Bălcescu Citiii în pag. 3-a însemnări NOUTĂȚI DIN REGIUNEA STALIN la uzinele „Steagul Inovație Colectivul de constructori ai ca­mionului romînesc „S. R. 101“ de la uzinele „Steagul Roșu“ din Orașul Stalin a realizat recent, după pla­nurile tehnologu­lui Iohan Ion, o mașină de frezat pinteni la linia de paliere a blocului de motor, înlo­cuind astfel o mașină de strunjit o­­rizontală. Noua mașină realizată este de a­­proximativ de 30 de ori mai iefti­nă decît mașinile universale din import, la care se lucra pînă în pre­zent, iar manipularea ei este mult mai ușoară dat fiind simplitatea co­menzii. Ea dă un randament supe­rior cu 40 La sută față de mașinile importate și are un consum de e­­nergie cu mult redus. Raioane fruntașe la contractări Hotărîrea guver­nului cu privire la contractările de ce­reale a avut un larg răsunet în sa­tele și comunele re­giunii Stalin. Ințe­­legînd importanța deosebită pe care o are fondul cen­tralizat al statului, mii de producători agricoli au contractat mari cantități de cereale cu statul. In această direcție, I.C.S. Recolta a obținut o serie de succese. Pînă în prezent au fost încheiate contracte pentru 1.288 tone grîu, 390 tone po­rumb, 530 tone orz și orzoaică. Rezultate bune au obținut și coo­perativele de consum din regiune. Pînă la 27 mai, planul la contractări era cu mult depășit : se contractase 2.680 tone grîu, 500 tone porumb, 575 tone orz și orzoaică. La Codlea, In serele între­prinderii „Fruct­­export“ din ora­șul Codlea se des­fășoară în prezent întrecerea socialis­tă pentru realiza­rea unei producții sporite de legume. In prima jumă­tate a lunii mai, la această între­prindere s-au produs cu 15 tone mai multe roșii decit în aceeași pe­rioadă a anului trecut I. GAIDA Roșu" în orașul serelor MILITARI­­ ASCULTAȚI DUMINICĂ 2 IUNIE 1957, LA ORA 7,30, PE PROGRAMUL I AL POSTURI­­LOR NOASTRE DE RADIO O EMISIUNE DEDICATĂ OSTA­ȘILOR FRUNTAȘI ÎN PREGĂ­TIREA DE LUPTĂ ȘI POLI­TICĂ DIN FORȚELE ARMATE ALE R. P. R, ooooooooooooooco I E Am în­­ față un tablou. Semnă­tura așternută discret în coiful din dreapta nu-mi dă emoția pe care o simți ori de cite, ori întîlnești nu­mele unei glorii a picturii. Un nume necunoscut mie, poate al u­­nui începător, poate al unui om pornit deja pe drumul consacră­rii, înfățișează acest tablou o ma­mă aplecată peste un pătuc de copil. Nu i se vede fața, în schimb în gestul cu care potrivește pla­puma puiului de om e atita grijă și în același timp atita gingășie, nicit întrezărești și privirea cal­dă, auzi parcă și murmurul cinte­­cului de leagăn... Nu știu, poate pictorul se află la început de drum, poate a și gustat din cupa marilor izbinzi. Știu însă sigur că acest om e ta­tă. Căci numai cel care a vegheat nopți în șir lingă patul pruncu­lui său, numai cel care a avut fe­ricirea de a vedea primul zîmbet și a auzi primul gungurit al puiu­lui de om, care l-a văzut apoi fă­­cînd primii pași, iar mai tîrziu a­­pucînd cu sfială ghiozdanul de școlar, numai acela poate pune a­­tîta suflet, atita patimă, în opera creată. ...Am în față rînduri așternute de scriitorul indian Navtes. Se vorbește în ele de „florile pămîn­­tului", cum a numit Naries copiii. Sînt rînduri adresate tuturor tați­lor din lume. Copiii sînt adevărate flori, spune scriitorul, și, ca orice floare, au nevoie de îngrijire pen­tru ca firișoarele plăpînde să înmu­gurească, să înflorească în toată splendoarea lor. Sînt rînduri ce par mai degra­bă un semnal decît un îndemn. Ele par a spune : Părinți de pe toate meridianele pamintului, ve­gheați! Nori grei, de război adu­cător de moarte, de molime și foa­me pindesc. Faceți ca nimic să nu tulbure visul, veselia și cîntecul vlăstarelor voastre. Semnalul acesta răsună mai pu­ternic ca oricînd azi, de Ziua in­ternațională a copilului. ...Sînt 7 ani de cînd prima zi de iunie e prăznuită în lume ca Zi internațională a copilului. Sin 7 ani de cînd omenirea înalță în această frumoasă zi de vară un imn copiilor — fie ei cu pielea al­bă sau neagră, arămie sau galbenă, cu părul auriu ca spicul de grîu, sau încrețit în inele. Și în numele vieții și viitorului „flo­rilor pămîntului", toți cei care iu­besc viața își dau mina peste me­ridiane, spunindu-și în această primă zi de iunie cuvîntul lor de JULC<L01L05000­0­00005000 In seara zilei de 1 iunie, „Tea­trul Municipal" va prezenta în pre­mieră piesa „Harap Alb", drama­tizate de Dan Nasta, după basmul lui Ion Creangă. Pe ecranele cinematografelor din Capitală vor rula filme pentru co­pii printre care „Ora H‘‘, „Măgă­rușul Mărgdanei", „Aventurile lui Artiomka“, „ Primul punct“, „Poe­mul pedagogic" „Fetița mincinoa­să", în zilele de 1 și 2 iunie vor a­­vea loc matinee speciale pentru copii. La bibliotecile populare și raio­nale, la casele de cultură și în școli au loc numeroase întîlniri ale scrii­torilor și oamenilor de artă cu copiii. In ziua de 1 iunie se va deschide Expoziția de desene ale școlarilor, organizată în pavilionul C din par­cul de cultură și odihnă „I. V. Stalin”. Pe estradele din parcuri și piețe vor avea loc spectacole date de echipe de artiști amatori și de forma­­­­ții de copii, * străin întru-în mar pace, de prietenie între popoare. Căci ziua copilului, chiar de la nașterea ei, așa a fost — o zi de luptă împotriva războiului, pentru apărarea păcii în lume. 1 iunie este o zi de luptă pen­tru a apăra copilăria și tinerețea copiilor lumii. In țările unde stă­­pîn­e capitalul, sute de mii de co­pii suferă de foame, sînt secerați de felurite boli și epidemii, viețu­iesc în locuințe nesănătoase. Și cînd te gîndești că dacă o oră, o singură oră s-ar opri cursa înar­mărilor, 100.000 de tineri și-ar pu­tea petrece vacanța gratuit, că dacă în loc de 10 bombardiere s-ar face numai 5, s-ar putea construi locuințe pentru 40.000 de locui­tori... Răsună azi in lume cuvînt de aprigă minte, de luptă împotriva pregătirilor războinice, pregătiri a căror povară apasă tot mai greu pe umerii popoarelor. Și cuvîntului tuturor oamenilor cinstiți din lume se alătură glasul oamenilor­­ so­vietici, al tuturor popoarelor lagărului socialist. E glasul u­­nor oameni care și-au închi­nat viața viitorului copiilor lor. In U.R.S.S., ca și în îndepărtata Coree, în China și Cehoslovacia, in Polonia și R. D. Vietnam, co­piii sînt înconjurați cu toată grija și căldura. In patria noastră, ti­nerele vlăstare au create condiții optime de viață și învățătură. Pe tot cuprinsul țării a crescut numă­rul maternităților, al caselor de naștere, al dispensarelor și clinici­lor speciale pentru copii, al gră­dinițelor și căminelor de zi, al șco­lilor de toate gradele. Problema mamei și copilului a devenit o chestiune importantă de stat. ...E 1 iunie. Toți cei ce iubesc viața, de pe toate meridianele pă­­mîntului, își­ întind mîinile, conș­tienți că împlinesc astfel o înaltă datorie: drumul războiului tre­buie barat, viața copiilor trebuIe păziTă !L!L!U!UULfiJULfiJLS.JULjUUfl.iLJLB.jLJ! MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE 3 BUCURII PENTRU CEI MICI Spre a face mai plăcut timpul liber al copiilor ofițerilor și ser­­genților reangajați din școala noastră, organizația de partid, prin grija secției învățămînt, a ini­țiat amenajarea unui parc distrac­­tiv. Parcul cuprinde, printre altele, un balansor, un leagăn dublu, un ștrand, un solar și un sistem de călușer rotativ. La executarea acestor lucrări s-au evidențiat locotenentul-major Titică Soare, plutonierii Alexa Ni­chifor, Aramă Gh. și alții. (Căpi­­tan A. Carciga) . Comandantul unității noastre și șeful organului politic s-au în­­gri­j­it și au întocmit din timp pro­gramul după care se va desfășura în parcul unității „Carnavalul co­­piilor“. Programul cuprinde între­ceri între copii pe biciclete și tri­ciclete, un concurs ghicitoare, un program artistic dat de teatrul de păpuși din localitate etc. In această muncă s-au eviden­țiat tovarășele Rotaru, Brebe, Me­­rișan și Costache. (Căpitan T. Dosa) De Ziua internațională a copilului, librăriile din țara noastră prezintă nu­meroase surprize pentru tinerii citi­tori. Povestirea care a încîntat mai multe generații „Dumbrava minunată“ maestrului Mihail Sadoveanu a apărut­­ în colecția „Inșir-te mărgărite“. „Pepe“, „Ivanușka prostul“, „Inima de foc a lui Danko“, „Copilăria lui Ilia“ sunt numai cîteva din scrierile pentru copii de Maxim Gorki, înmă­­nunchiate în volumul recent apărut „Povești și povestiri“. Pentru cei mici au mai fost editate volume de versuri printre care „Poezii“ de Serghei Mihalkov, „Rodul pămîn­­tulu­i“ de Violeta Zamfirescu, „Nicu­­lae, clop de paie“ de Rusalin Mure­­șanu. De sus, de pe han­gar, gura mînecii de vînt, ce se zbate ca o omidă uriașă înfip­tă într-un ac, suprave­ghează parcă pe acei ce se grăbesc să organizeze star­tul. „Zebra“ cu carourile ei mari, albe și negre, pare un soclu de far așezat la marginea albiei drepte a unui rîu, ce nu e alta decît pista de decolare și ateri­­z­are. In jurul ei, oameni ridică antenele, fac legătură cu gru­pul electrogen și încearcă stația emisie-recepție. Bătălia pentru declanșarea zborului a început. Un sfert de oră mai tîrziu, în jurul stației de conducere a zbo­rului , o vie animație. Grupul de piloți sosit e gălăgios și în­­tr-o minunată dispoziție. Nu e o noutate. Rare sînt cazurile cînd vota bună și gluma se risipesc de pe buzele acestor tineri cu­tezători. Un pocnet sec și rache­ta, ce în lumina zilei pare o fă­­rîmă de soare, se înalță înscri­ind o elegantă curbă în mistui­rea ei înspre pămînt. Cei care au urmărit străluci­rea steluței de magneziu ce plutit doar cîteva clipe deasupra a capetelor lor, acum și-au ațintit privirea asupra drapelului For­țelor Aeriene Militare pe care observatorul Drăgan Mihai îl înalță tot mai sus deasupra „Ze­brei". Zborul a fost declanșat. Grupul de piloți în fruntea căruia pășește comandantul se îndreaptă dinspre „Zebra“ spre locul de staționare a avioanelor. Se dă adunarea și ofițerul Sabău dă piloților ultimele in­dicații . Astăzi avem o zi intensă de zbor. Timpul se menține fru­mos pînă în a doua jumătate a zilei. Vă rog să insistați asupra controlului avioanelor înalț­te de zbor, să vă încadrați în timp și­ disciplină și iar disciplină în zbor. executate Cer ca exercițiile să fie corect, fără simplifi­cări sau denaturări. E cineva dintre dumneavoastră care nu se simte bine?... Atunci, atenție, verificați-vă cronometrele ! La... și 30 fix primul avion trebuie să decoleze. Acum, la avioane. Luarea în primire a avioane­lor de către piloți se face cu multă meticulozitate. In acest timp, comandantul a decolat executînd un zbor de sondaj. La întoarcere personalul navigant se strînge în jurul lui și primește ultimele indicații în legătură cu starea timpului în raionul de zbor. Totul a fost pus la punct și piloții se grăbesc să-și ia para­șutele. Cel mai grăbit pare a fi pilotul Păunescu Ioan, care s-a prezentat primul să-și ia para­șuta de la sergentul Ciobotaru, pilotul parașutist. In „zebră", asemenea coman­dantului din tranșee ce așteaptă ca secundarul să atingă ora fi­xată pentru dezlănțuirea ofensi­vei, ofițerul Mihai P. urmărește scurgerea celor două minute ră­mase pînă la luarea legăturii ra­dio cu cei din avioane. Cu ochii cînd la planificare, cînd la avi­oane, ridică receptorul și or­donă 3... 4... 2... 3... 5... 2*. permit pornirea motoarelor. — Am înțeles, răspund cei doi piloți. Motoarele pornesc fără efor­turi. Zgomotul crește, unduiește, se revarsă tumultuos, triumfător, peste întinderi. Este imnul for­ței și curajului, al îndrăznelii, imnul drag aviatorilor. Cu o siguranță specifică pilo­ților încercați, avioanele pilotate de ofițerii Enache Aurel și Ro­man Ioan se apropie de start. De aici, unde au zăbovit doar cî­teva secunde, decolează unul după altul la scurt interval. Trec­ere și activitatea de zbor nu slăbește din intensitate. Avioa­nele ce au fost în zonă, în zborul instrumental, la trageri sau au zburat în formație, aterizează, de­gajează pe stingă, trag la linia de staționare, sînt controlate, ali­mentate, se schimbă piloții, și motoarele lor, neobosite, îi duc pe îndrăzneții stăpîni iar la start și de acolo iar spre înălțimi. Totul se petrece ca într-o fabrică unde piesa își urmează circuitul bine stabilit, fără să scape de vreo operațiune. Asta înseamnă perfecta organizare și conducere a zborului. Trăind în mijlocul acestei clo­cotitoare activități, urmărind munca fiecăruia, nu poți și nu ai de ce să nu fii entuziasmat. Și totuși, un om nu e chiar atît de mulțumit. Acesta este pretențio­sul comandant al escadrilei în­­tîia. Cum acest comandant s-a obișnuit să-și ajute subordo­­­nații de îndată ce consideră că necesar, și de data acea­sta a găsit momentul potrivit pentru a face observații pilo­tului Păunescu asupra felului cum acesta a lucrat în zonă. El l-a însoțit pe acest pilot în zbor și nu i-a scăpat nici cea mai mică greșeală săvîrșită de Pău­nescu în tehnica pilotajului. Astfel de momente nu sînt rare aici pe aerodrom. Și nu-i de mirare, mai ales, cînd știm că lupta pentru o înaltă calitate a zborului constituie pentru co­mandanții de aici obiectivul nu­mărul unu. In timp ce pe aerodrom preo­cupările fiecăruia sînt atît de va­riate, la miile de metri la verti­cala stației, un om, în plină desă­­vîrșire a măiestriei,­ atrage aten­ția tuturor. Acolo sus, aproape de hotarul­­ stratosferei, în mica carlingă a avionului de mare vi­teză, se află încercatul și cuteză­torul luptător aerian, pilotul Se­cară Dumitru.. El și avionul se află într-o înlănțuire neîntrerup­tă de evoluții acrobatice. Minu­nata mașină, cînd se îndreaptă năpraznic spre pămînt, cînd se ridică luminare spre adîncul fără fund al cerului, ca apoi, lă­sîndu-se pe spate, să revină acolo de unde a început bucla. Evolu­țiile sînt suple, sigure și chiar se poate spu­­ne, elegante. Pasărea argintie, ce de jos nu se vede mai mare decît un punct, se în­­teiază în răstimpuri. Ai impre­sia că, acolo, sus, nu e altceva decît o minusculă oglindă ferme­­cată ce dănțuiește fantastic în lumina orbitoare a soarelui. Cel de jos, cu mîna streașină vederii, îl urmăresc și nu se pot stăpîni să nu spună : „Strașnic ! Se vede că e Secară!“ înainte ca acest avion să părăsească înălțimile, altul, furișîndu-se parcă, alunecă pe pistă, decolează și se pierde în zare. A trecut de mult de amiază și zborul se apropie de sfîrșit. Ma­joritatea piloților, îndeplinindu-și planificarea, unul cîte unul se strîng în jurul „Zebrei“. Discu­țiile încep și pe nesimțite ele se transformă într-o adevărată șe­dință de schimb de experiență. In sfîrșit, conducătorul zborului, ce este un pasionat fumător, poa­te să savureze în voie o țigară. Niște nori subțiri, ca vălul unei Cortine fumurii, se grăbesc să a­­copere dinspre apus cerul. Minu­tele trec unele după altele și cînd secundarul se apropie de cifra ce va întregi timpul misiunii încre­dințate pilotului, observatorul Drăgan Mihai anunță : „Tren flaps, normal“. Pierzînd mereu din înălțime, avionul pilotat de comandantul patrulei fruntașe, pi­lotul Petju Gheorghe, vine la ate­rizare, încă cîteva secunde și ia­­tă-1 la numai cîțiva centimetri de pistă. Un șuierat scurt, în­fundat, și jambele iau contactul cu pămîntul. A aterizat ultimul avion. Racheta roșie se înalță și pe­cetluiește sfîrșitul zilei de zbor. In ușa „zebrei" apare ofițerul Sabău. Piloții îi cercetează fața, vrînd să afle mai înainte ce le va spune. Tovarăși, astăzi ziua de zbor a decurs normal. Planifica­rea a fost îndeplinită sută la sută. Deocamdată atît, restul, la critica zborului. Și acum toată lumea la masă, LOcotenent-major I. CHERECHEȘ O Zl IDE ZBOR ORGANIZARE PERFECTĂ. DISCIPLINĂ — CHEIA ÎNDEPLINIRII PLANIFICĂRII DE ZBOR

Next