Apărarea Patriei, iulie 1957 (Anul 13, nr. 155-180)

1957-07-02 / nr. 155

Pentru patRia noastra, Republica Populara Romînă | #APARAIÎPA PATRIEI ][| Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. __________________]----------------———------------------------------------------------------------------------ ofiȚerilor ANUL XIII Nr. 155 (1381) Marți 2 iulie 1957, 1­4 PAGINI - 20 BANI Să ne ocupăm cu grijă și dragoste de educarea VICTORIA CONSTRUCTORILOR DE LA BICAZ LA BARAJ, APA BISTRIȚEI CURSE PE ALBIE NOUA BICAZ, (de la trimisul nostru), Duminică 30 iunie 1957. Zi ce nu va fi uitată în istoria trufașei Bistrițe. Pentru prima oară, apa că­reia i-au fost închinate atîtea oce nu mai e trufașă în dimineața aceasta însorită. Au venit mii de oameni duminică la baraj. Oaspeți din întreaga țară, dar mai ales constructori, răbdători așteptînd clipa în Toți ne­care Bistrița va luneca cuminte, la po­runca omului, prin calea subterană săpată în munte, pentru a țîșni apoi furioasă, așa cum ii place, peste paletele turbinelor dătătoare de lu­mină. C­­­­ile Împietrite, pregătite parcă de unire, ale Cîrnului și Be­­înțesate de oameni. Vr­s pe terasele frumos rînduite , în­le v­acrului baraj, ei pri­­­ fi a­en­ii spre locul unde urmează în aer ultimul zăgaz pent­ri de larg apei porțile albiei noi. De sus, e înălțat pe n într-adevăr cu ochii, Ș; 15 uscături ;* t constructorii Sau poate a fk, care­va pe platoul de beton­ul stîng, priveliștea e ireală. Lume, cît vezi imens nu se sperie de­radiționalul salut al adresat oaspeților, regătire pentru explo­­ma. bubuitură face să ră­sune valea pînă hăt, departe. Să cstească tuturor supunerea Bistriței. Uralilor le urmează momente de ța­re emoție; toți așteaptă năvă­­avorul alb de piatră u­ns , stila trudă de neobosiții ț­ri Momente lungi, parcă fără de sfârșit. Pe unele fețe, apar semne de neliniște. Inti an . , de invitați, un încărunțit , privește însă calm om sigur. NI urmăresc cu atenție. Par­și că­ ar vrei să spună: „vine, vine ! .­­B&­n­ișor, după ce-ai hoină­rit în voie? milenii, să te lași zăgă­zuită!“ ■ ..E­i trecut nici o oră și pe noul curs­ a Bistriței alunecă plutașii du­­ce n­u în vale, pre Piatra, bogăția MU ;in De sus, • vîrf, buciumașii ves­tesc și ei nentul. Pe fața omu­lui încărunțit 1 citesc, deopotrivă, bucurie, emoție pe care nici nu vrea n­u și-aș putea-o ascunde. Trăiește doar un vis împlinit, un vis al său de acum o jumătate de veac cînd, drumețind prin părțile Ceahlăului, a poposit lângă Bicaz pe malul Bistriței. A privit-o lung cu ochi de cercetător și a văzut în ea comori ascunse, comori care, scoase la lumină, ar aduce oameni­lor necăjiți din partea locului o via­ță omenească. Și-a scos atunci dru­mețul rigla, a răsfoit pagini pline de formule, a calculat și a schițat, întîi cu mintea apoi cu creionul, liniile îndrăznețe ale unui baraj. Primele linii ale barajului din înălțimea că­ruia privește astăzi. Omul încărunțit este inginerul Leonida, iar îndrăzne­țului său vis îi dau viață oamenii patriei noastre noi, oamenii care nu se tem de nimic, nici de furia ape­lor, nici de dîrzenia stincilor, a­­tunci cînd pornesc să-și făurească viitorul. Oameni care, atunci cînd au săr­bătorit victoria lor, n-au uitat de cel care cu ani și ani înainte își unise gîndurile cu munca lor de astăzi. Și, prețuindu-i așa cum se cuvine, au ținut să-l aibe în mijlocul lor. Și în timp ce albia nouă se um­ple, cei care au realizat-o s-au adu­nat împreună cu oaspeții într-un mare miting. In tribună, înconjurați de mun­citorii cei mai vrednici, iau loc Ing. N. Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, șe­ful departamentului energiei e­­lectrice, și alți reprezentanți ai Ministerului Industriei Grele, A. Măm­ășan, adjunct al ministru­lui Afacerilor Externe, Dumitru Berezițchi, prim-secretar al comite­tului regional Bacău al P.M.R., re­prezentanți ai Institutului de studii și proiectări energetice, conducători ai șantierului hidrocentralei. In mijlocul sărbătoriților au venit și Ivan Rohat­ Ilkiv, am­­basadorul R. Cehoslovace la Bucu­rești, membri ai Ambasadei și spe­cialiști din R. Cehoslovacă. Primul a vorbit tov. Ștefan Bu­­descu, directorul general al șantie­rului hidrocentralei, care a arătat printre altele că prin abaterea ape­lor Bistriței — lucrare terminată cu o lună mai devreme decît era sta­bilit prin proiectul tehnic — s-a obținut un succes hotărîtor în cons­trucția barajului. In încheiere, directorul general al șantierului hidrocentralei a eviden­țiat pe constructorii, inginerii și teh­nicienii care s-au distins în muncă. In numele conducerii Ministeru­lui Industriei Grele ing. N. Gheor­­ghiu a felicitat călduros pe construc­tori pentru rezultatele obținute pînă acum. Construcția hidrocentralei „V. I. Lenin“, principala lucrare din planul de electrificare a țării noas­tre, intră din ce în ce mai mult în faza de realizare a lucrărilor defini­tive , a spus printre altele vorbi­torul. Exprimînd convingerea că harni­cii constructori de pe șantierele hi­drocentralei vor executa în termenul stabilit toate lucrările programate pentru ca în­ anul 1960 hidrocentra­la să livreze energie electrică, ing. N. Gheorghiu a spus în încheiere : Guvernul R. P. Romîne apreciază devotamentul constructorilor, rezul­tatele obținute de ei și odată cu fe­licitările transmise a acordat pre­­­mii speciale pentru un număr de constructori care s-au evidențiat pe acest șantier. Din partea comitetului regional de partid Bacău constructorii au fost felicitați de tov. D. Berezițchi. Primind felicitările reprezentan­ților partidului și guvernului, ingi­nerii, tehnicienii și muncitorii gru­pului de șantiere baraj, prin glasul Inginerului Octavian Groza și al brigadierului C. Antonoaie, și-au a­­firmat dorința lor fierbinte de a re­zolva tot atît de bine și sarcinile ce le revin în faza doua a lucrării, de a face totul pentru ca bastionul lu­minii de la Bicaz să se înalțe așa cum a cerut partidul. AD.­LERY Sunt primii plutași care trec pe­­ albie a Bistriței. (Foto: AGERPRES). Manifestări cu ocazia „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI" Duminică s-a sărbătorit în întrea­­ga țară pentru prima oară „Ziua învățătorului". Manifestările care au avut loc în toate raioanele­­ au con­stituit expresia dragostei calde și a prețuirii de care se bucură în R. P. Romînă slujitorii devotați ai școlii. In Capitală în sala din str. Ba­­tiștei nr. 14 din raionul 1 Mai, la Institutul de petrol și gaze, în raio­­nul Stalin, în sala cinematografului „înfrățirea între popoare" din raio­­nul Grivița Roșie, la Institutul de construcții, în raionul 23 August, ca și în celelalte raioane au avut loc adunări festive cu prilejul cărora au fost evidențiați profesori și în­vățători fruntași, in cursul zilei au avut loc reuniuni tovărășești, au­­ fost vizitate expoziții­ didactice etc. In­­ orașul ,Iași festivitățile consa­­crate „Zilei învățătorului" au coin­cis cu sărbătorirea celei de-a 60-a aniversări a­­ Școlii­ medii nr. 3 din­­ localitate, căreia i s-a atribuit de­numirea de „Școala medie Costache Negruzzi". La Cluj, a avut loc o adunare festivă la Casa­­ Universitarilor la care a participat un mare număr de cadre didactice. Cu acest prilej a fost prezentat un referat cu pri­vire la realizările obținute de cadre­le didactice din orașul Cluj în in­struirea și educarea patriotică a e­­levilor și în munca de culturalizare a poporului. Adunări festive consacrate „Zilei învățătorului“ au mai avut loc la Turda, Bistrița, Zalău, Aiud și alte centre raionale. In regiunea Timișoara, „Ziua în­vățătorului" a fost sărbătorită de mii de învățători, oameni ai munci de la orașe și­ sate și elevi. La Ti­mișoara, în sala de festivități a șco­lii medii nr. 1 „Nikos Beloianis“ s-au întîlnit peste 600 de cadre didacti­ce­ din școlile cu­ limba de predare romînă, maghiară, germană și sîrbă La­­ Arad, festivitatea a avut loc la Palatul Cultural, unde­­ învățători romîni și cei­­ de alte naționalităț din școlile orașului și raionului A­rad s-au întîlnit cu acad. Victor Eftimiu, care le-a împărtășit din ac­tivitatea sa pe tărîm cultural. , • - *­ Citiți în pag. 2-3 Deschiderea Anului Geofizic Internațional • O vastă campanie de cerce­tări științifice la care participă aproximativ 20.000 de oameni de știință • La 29 iunie s-a produs o puternică explozie so­lară. Luni, 1 iulie, ora 0 (timp Green­wich) s-a deschis Anul Geofizic In­ternațional (A.G.I.) care va dura pînă la 31 decembrie 1958. Această vastă campanie de observații știin­țifice antrenează peste 2.000 de stațiuni de pe întreaga planetă și aproximativ 20.000 de oameni de știință din 70 de țări ale lumii. Deschiderea Anului Geofizic In­ternațional a coincis c­a un eveniment care ,a stîrnit un mare interes în rîndul oamenilor de știință din în­treaga lume , o puternică explozie solară. Explozia a fost observată în ziua de 29 iunie și a determinat începe­rea unui „interval special mondial", adică anunțarea simultană a tuturor observatorilor din lume pentru cer­cetarea intensă și permanentă a aces­tui fenomen și a consecințelor lui. Primele consecințe ale acestei ex­plozii solare au fost observate pe pămînt sub forma unei furtuni mag­netice și unor perturbații în ionos­­feră. La Observatorul Astronomic din București soarele a fost urmărit în mod special în aceste zile de specia­liștii­ noștri în frunte cu acad. G. Demetrescu, directorul Observatoru­lui, prof. univ. Călin Popovici, șe­ful serviciului solar, și alții. In cursul zilei de luni Observatorul nostru a înregistrat pe suprafața soarelui 11 grupuri de pete, totalizînd un număr de 88 de pete, dintre care 7 de di­mensiuni foarte mari, unele vizibile cu­ ochiul liber. De asemenea la Observatorul din București s-a înregistrat o agitație microseismică intensificată. . Adunarea publică convocată de Comitetul Național pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Luni după amiază a avut loc la Arenele Libertății o mare adunare publică convocată de Comitetul Na­țional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în cadrul căreia au luat cu­­vîn­tul membri ai delegației poporu­lui nostru care au participat la lucră­rile sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, dintre 10-16 iunie 1957. La adunare au luat parte nume­roși oameni ai muncii din întreprin­derile și instituțiile Capitalei, oa­meni de știință și cultură, reprezen­tanți ai cultelor, militari, gospodine. Adunarea a fost deschisă de acad. M. Ralea, membru în Consiliul Mondial al Păcii, vicepreședinte al Comitetului Național pentru Apăra­rea Păcii din R.P.R., după care au luat cuvîntul acad. dr. Vasile Mîrza, membru în Comitetul Național pen­tru Apărarea Păcii din R.P.R., con­ducătorul delegației poporului nos­tru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, și acad. Geo Bogza, membru al Comitetului Na­țional pentru Apărarea Păcii. I­a stațiunea experi­mentală a Institutului de cercetări și experi­mentări silvice din a­­propierea Capitalei lu­crările de pregătire a terenului pentru vi­să­­mintare și de scoatere a puieților se fac­ în întregime mecanizat. In flișeu . Atemis­­tul Mihai Bădilă lu­crează cu tractorul H.T.Z. la întreținerea culturilor. HOTÂRÂREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne cu privire la reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport din Republica Populară Romînă Cultura fizică, ca parte integran­tă a culturii socialiste, constituie un important mijloc de întărire a să­nătății oamenilor muncii, de creș­tere a unei generații viguroase ca­pabile să îndeplinească în bune con­­dițiuni mărețele sarcini de construi­re a socialismului, de apărare a cu­ceririlor regimului nostru democrat­­popular și de strîngere a relațiilor de prietenie între poporul romîn și popoarele altor țări, în vederea menținerii și consolidării păcii. Activitatea de cultură fizică s-a desfășurat în ultimii ani pe baza hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din iunie 1949. Aplicînd în mod creator experiența înaintată culturii fizice sovietice și experiența a acumulată în decursul anilor de m­ișcarea de cultură fizică din țara noastră, s-au obținut în această pri­vință importante succese. Astfel, față de 400.000 membri în 1950, la sfîrșitul anului 1956 mișcarea de cultură fizică și sport număra peste 990.000 membri din­tre care peste 250.000 femei. Peste 900.000 de insigne „Gata pentru Muncă și Apărare" au fost cuceri­te de cetățenii patriei noastre. Numai în anul 1955 marile ac­țiuni sportive de masă ca : Sparta­­chiada sindicală, Spartachiada de iarnă a satelor, concursurile spor­tivă de vară ale tineretului, cam­pionatele școlilor medii și universi­tare, au cuprins peste 2 milioane de participanți. Numărul celor care practică turismul este de peste 2.000.000. In anii regimului democrat-popu­­lar au fost pregătite numeroase ca­dre sportive și s-au amenajat pentru­­ principalele ramuri de sport un im­portant număr de baze sportive. Datorită acestui fapt, numărul spor­tivilor fruntași a crescut simțitor. Sportivii noștri au cucerit nume­roase titluri de campioni olimpici și mondiali și au reușit să ocupe multe locuri în ierarhia mișcării sportive mondiale și europene apă­­rînd cu cinste culorile patriei mons­tri» • Succesele obținute au fost posi­bile datorită îndrumării și sprijinu­lui de zi cu zi dat de partid și mun­­cii depuse de Comitetul pentru Cul­tură f­izică și Sport, sindicate, U.T.M. și activul voluntar al miș­cării sportive. Pe lîngă rezultatele pozitive obți­nute în activitatea de cultură fizică și sport din țara noastră mai e­­xistă încă o serie de lipsuri.­­Cultura fizică nu a căpătat încă un caracter larg de masă. S-a neglijat aspectul recreativ și atractiv al miș­cării sportive. Nu este organizată încă educația fizică a copiilor de vîrstă preșcolară, educația fizică în parcuri de cultură și odihnă, iar la sate mișcarea sportivă este încă slabă și se desfășoară ruptă de ac­tivitatea culturală de masă. Educația fizică a tineretului șco­lar și mai ales a elevilor din școli­le elementare, cu toate măsurile luate în ultimul timp­, este încă ne­­satisfăcătoare. Complexul sportiv G.M.R. nu a devenit încă baza sistemului de e­­ducație fizică a poporului nostru ; el nu constituie încă parte inte­grantă a procesului de instruire sportivă. Procentul de femei atras în mișcarea sportivă este încă mic. Turismul, care trebuie să aibă o largă răspîndire de masă, nu are încă un cadru organizatoric și o bază materială, corespunzătoare. Numeroase ramuri de sport nu au baza de masă necesară pentru a menține rezultatele obținute și a progresa pe plan internațional. Se constată o rămînere în urmă la gimnastică băieți, atletism, înot, schi, fotbal, baschet fete, tenis etc. Gimnastica de producție, care trebuie să contribuie în mod direct la ridicarea productivității muncii, încă nu se practică. Deși în ultimii ani au fost pre­gătite numeroase cadre de profesori de educație fizică, antrenori, arbi­tri, organizatori sportivi, instruc­tori voluntari, numărul lor continuă să rămînă nesatisfăcător, iar pregă­tirea politică și profesională a aces­tora este încă insuficientă. Munca de ridicare a nivelului ideologic, politic și cultural al sportivilor, educarea lor în spiritul internaționalismului proletar și patriotismului socialist, este încă slabă. Presa sportivă și revistele de specialitate nu critică destul de cu­rajos lipsurile existente în mișcarea de cultură fizică și nu propun mă­suri de îndreptare. Cercetările științifice în domeniul culturii fizice se desfășoară într-un ritm n­ecorespunzător. Sînt slab fun­damentate științific problemele le­gate de rolul practicării educației fizice ca factor­­ de întărire a sănă­tății, de ridicare a productivității muncii, precum și problemele antre­namentului sportiv. Cu toate că în ultimii ani au fost construite multe baze sportive, nu­mărul lor nu satisface nevoile me­reu crescînde al­e mișcării noastre sportive. Nu sînt folosite din plin resursele locale pentru construirea și amenajarea de noi­ baze sportive. In același timp o mare parte din bazele sportive existente nu sînt fo­losite cu maximum de randament, iar întreținerea lor lasă de dorit. Lipsurile existente în mișcarea de cultură fizică și sport se dato­­resc în primul rînd sistemului de­pășit de organizare, în care se co­n­stată un paralelism de organe con­ducătoare de sus și pînă jos, ceea ce a dus la o conducere birocratică și greoaie și a lipsit mișcarea spor­tivă de o conducere unitară. O.C.F.S., care avea sarcina con­ducerii și îndrumării activității sportive, a neglijat aspectul de masă al educației fizice, p­reocupîn­­du-se în special de activitatea spor­tivă de performanță. Aceasta s-a reflectat și în munca asociațiilor și colectivelor sportive, care au pus, la fel, în centrul preocupărilor lor ac­tivitatea sportivă de performanță. Centralismul excesiv și metodele de muncă folosite de C.C.F.S. au creat de fapt o situație în care ca­drele obștești din diferite comisii sportive au fost puse în situația de a nu putea rezolva problemele teh­nice ale disciplinei sportive respec­tive. Aceasta a dus la îndepărtarea multor cadre obștești de la preocu­pările mișcării sportive. Practica din ultimii ani a dove­dit că existența mai multor asocia­­­ții sportive constituie o frînă în a­­tragerea maselor largi la activitatea de cultură fizică și sport. Sindicatele, U.T.M., sfaturile populare, Ministerul Invățămîntului și Culturii, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, Centrocoo­p și celelalte organe și organizații inte­­resate nu au acordat atenția cuve­nită dezvoltării­ culturii fizice. Lipsurile existente se datoresc și slabei preocupări a organelor și or­ganizațiilor de partid față de pro­blemele dezvoltării continue a cul­turii fizice. Neglijînd problema principală a educației fizice a oa­menilor muncii, caracterul de masă al acesteia, unele organe și organi­zații de partid s-au ocupat mai mult de soluționarea unor probleme locale de mică importanță ale acti­vității sportive competiționale. In vederea creării condițiilor ne­cesare dezvoltării culturii fizice și sportului în concordanță cu dezvol­tarea economică și politică a Repu­blicii Populare Romîne, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne, *ERPRES -K­ In cadrul schimburilor cultu­rale dintre țara noastră și R.P. Chineză, luni la amiază a sosit în Capitală o delegație de arhitecți chinezi care vor face un schimb de experiență cu membrii Uniunii Ar­hitecților și se vor documenta asu­pra arhitecturii din R.P.R.­­de La invitația Tineretului Popu­lar din Iugoslavia zilele acestea a părăsit Capitala o delegație a Uniu­nii Tineretului Muncitor pentru a participa­­ la Seminarul Internațional „Tineretul și dezvoltarea modernă industrială“, organizat la Dubrovnik.­­ In sala de consiliu a C.C. al U.T.M. a avut loc luni dimineața festivitatea înmînării premiilor parti­cipanților la Concursul național de creație muzicală inițiat de C.C. al U. T. M., în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Uniunea Scriitori­lor din R. P. Romînă, în cinstea Fes­tivalului de la Moscova. In zilele consfătuirii pe armată cu fruntașii am cu­noscut oameni minunați. Pe foarte­­ mulți dintre ei i-am­ văzut demonstrindu-și practic procedeele ori prezen­­tîndu-și inovațiile. Le-am admirat in chip deosebit cali­tățile, elanul tineresc, experiența. Iar la despărțire, in clipa cînd le stringeam miinile și-i felicitam pentru de­corațiile și cadourile primite, ei imi propuneau revederi . Să veniți la noi in unitate ! Să veniți să ne vedeți la lucru !­­ Să veniți să mai scrieți despre noi­ ...Am căutat a mă ține de cuvint. Revederea am avut-o cu sergentul Cirdei Ion, tanchist de frunte și inovator cunoscut. Se întorcea tocmai de la instrucție. Ținuta sărbătorească, aerul oficial, rezerva pe care o manifesta la București, dispăruseră acum in întregime și am intil­­nit un om simplu și modest, ager și muncitor, așa cum de fapt este sergentul­ Circlei. M-a recunoscut și el și s-a apropiat. Avea fața a­­prinsă, brobonită de sudoare și inegrită de soare. Hai­nele le avea pătate, de uleiurile de la tanc și ponosite probabil, de ,,culcările" din poligon. Doar simplitatea și insignele de pe piept ii rămăseseră aceleași. Cuvintele pe care le-am schimbat,, discuția ce a urmat apoi, au fost legate, bineînțeles, de­ angajamentele luate la consfătuire. „Da — a spus sergentul — n-am uitat de ele" ! Și ca o primă demonstrație practică, tanchistul ne-a prezentat un interesant poligon redus — probabil unic in armată — pentru antrenamentele ochitorilor la trage­rile cu armamentul de pe tanc. De o mărime foarte mică, poligonul acesta are instalate pe el felurite ținte care se mișcă,, se culcă și se ridică după dorință, de la un pupitru de ,comandă prin intermediul unei instalații electrice,, care indică ochitorilor dacă­ ochirea a fost bine executată sau­­ nu. • „Ideea construcției acestui poligon — mi-a mărturisit în continuare sergentul Circlei — am adus-o de la con­sfătuire. Acolo, cînd am prezentat acel aparat, pe care îl știți, pentru verificarea preciziei ochirii, un inginer mi­litar m-a sfătuit ca să fac același lucru, dar mai prac­tic și mai apropiat de realitate, in cadrul unui poligon redus. Am venit și am raportat tovarășului căpitan An­­ghel Gheorghe, iar dînsul s-a și apucat de planuri. Am lucrat împreună, am antrenat și pe alți miltari, cum ar fi bunăoară electricianul Pek­a Francisc, și in scurtă vreme poligonul a fost gata“. In cele din urmă, sergentul Cirdei mi-a vorbit despre convorbirile pe care le-a avut in subunitate, după întoar­cerea de la consfătuire. Cu această ocazie, el și-a expri­mat nemulțumirea pentru faptul că nu a fost sprijinit să se ducă să le vorbească și tanchiștilor din subunitățile ve­cine, și la sfirșit, a adus vorba despre militarii din e­­chipajul său. „După cum știți, am raportat atunci consfătuirii că am un echipaj bun, închegat, fruntaș. Acum, cred că nu greșesc dacă spun că am un echipaj excelent. Toți mem­brii lui știu să conducă tancul, i-am învățat să lucreze la stația de radio și am insistat ca fiecare in parte să fie in stare a folosi armamentul de pe tanc. Caporalul Hălmăgeanu Petre, soldatul-fruntaș Măieran Nicolae și soldatul­ fruntaș Capitan Ladislau au ajuns cu toții să cunoască mai multe specialități în cadrul echipajului. Cu­ despre haremuri, ele nu ne mai stau demult in cale. Și astea, notați, le-am realizat după consfătuirea de la București“. M-am despărțit de iscusitul tanchist cam pe la vremea primului. Tovarășii săi îi așteptau lîngă tanc. Soarele vărsa peste întinderi sulițe de foc, iar blindajul colosului de oțel râspundea o căldu­ră înăbușitoare. Cu toate a­­cestea, sergentul Circei Ioan n-a ezitat o clipă să se afunde în turelă, unde îl aștepta pentru antrenamente ochitorul. Am rămas jos, alături de­­­ căpitanul Anghel, comandan­tul subunității, mulțumit de tot ceea ce am văzut și auzit. Și nu m-am putut­ despărți de acest ofițer fără să-mi exprim admirația pentru ostașii pe care i-a crescut și educat. Locotenent-major GH. BOGDAN HOTĂRĂSC. 1. — Crearea unei largi organi­zații obștești pe principiul centra­lismului democratic, Uniunea de Cultură Fizică și Sport din R. P. Romînă (U.C.F.S.), ca organ unic de conducere, îndrumare și organi­zare a activității de cultură fizică și sport din R. P. Romînă. Comitetul pentru Cultură Fizică și Sport (organul central și organele locale) și asociațiile sportive își în­cetează activitatea în mod treptat pe măsura organizării Uniunii de Cultură Fizică și Sport. Uniunea de Cultură Fizică și Sport își va desfășura activitatea sub conducerea Partidului Muncito­resc Romîn. Pentru asigurarea coordonării ac­tivității de cultură fizică cu cea e­­conomică și de sănătate, Uniunea de Cultură Fizică și Sport va întocmi planurile de dezvoltare, de investiții și financiare ale miș­cării de cultură fizică în conformi­tate cu directivele Consiliului de Miniștri. U.C.F.S. elaborează obiectivele mișcării sportive din R. P. Ro­­mînă, calendarul sportiv intern și internațional, se ocupă de propa­ganda sportivă internă și interna­țională, organizează marile compe­tiții de masă, se preocupă de pregă­tirea și perfecționarea cadrelor ne­cesare mișcării sportive, orientează și sprijină activitatea de cercetări științifice în domeniul culturii fi­zice, dirijează toate fondurile alo­cate mișcării sportive, investițiile și construcțiile în domeniul sportiv, subvenționează federațiile sportive. Una dintre sarcinile principale ale U.C.F.S. va fi dezvoltarea miș­cării sportive în mediul sătesc. U.C.F.S. va avea consilii regio­nale, orășenești și raionale. Uniunea de Cultură Fizică și (Continuare în pag. 3-a) Vești din Reșița Succesele metalurgiștilor REȘIȚA, (de la, corespondentul nostru). — Metalurgiștii reșițeni dobîndesc zi de zi noi succese în în­deplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Incepînd cu data de 22 iunie, luminatorii lu­crează în contul lunii iulie, îndepli­­nindu-și planul semestrial cu 8 zile înainte de termen. Colectivul lami­­natorilor a realizat încă de la înce­putul acestei luni, planul la unele sortimente importante cum ar fi profile grele aliate, oțel, beton și altele. Un alt succes al laminatori­­lor este și acela că la producția rea­lizată au redus cheltuielile de pro­ducție cu 2.600.000 lei față de cît fusese prevăzut. Aceste economii au fost posibile în urma reducerii con­sumului de combustibil, de energia electrică, de oțel, precum și datorită reducerii procentului de rebuturi. Fruntași dintre luminatori sînt cei de la linia mijlocie care și-au realizat sarcinile pe primele 6 luni ale anului încă în zorii zilei de 19 iunie, cu 11 zile înainte de termenul calendaristic. întreaga secție se mîndrește cu succesele prim lamina­­torilor Crețeanu Mihai, Kratofil Francisc și Manda Ion. Colectiviștii își desfac produsele REȘIȚA, (de la corespondentul nostru).­­ Un camion, marca Ziss, a fost văzut de mai multe ori de ce­tățenii din Reșița în piață, încărcat cu tot felul de legume și zarzava­turi. Multe gospodine își cumpără marți și vineri cartofi, varză, co­nopidă, ceapă numai de la colecti­viști. Aceștia aduc mărfuri proas­pete, ieftine și de bună calitate toc­mai din Ce­nad, raionul Sînnicolaul Mare. „Varza și conopida o dăm cu jumătate de preț în comparație cu particularii — spune tovarășul Bokay Matei, brigadierul de la gră­dina colectiviștilor. Cartofii i-am dat cu un leu kilogramul. Colecti­viștii noștri au hotărît ca și noi să contribuim la aprovizionarea cu a­­limente a reșițenilor". In continuare brigadierul Bokay, împreună cu tovarășii săi, au spus că ei vor veni în fiecare zi de piață cu legume și zarzavaturi, unde își vor desface, la prețuri convenabile, produsele lor. , ~i PENTRU FESTIVAL Daruri lucrate de tineri din țara noastră pentru delegații străini care vor participa la cel de-al VI-lea Festival Mund­ial al Tineretului și Studenților de la Moscova,

Next