Apărarea Patriei, iulie 1957 (Anul 13, nr. 155-180)
1957-07-02 / nr. 155
Pentru patRia noastra, Republica Populara Romînă | #APARAIÎPA PATRIEI ][| Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. __________________]----------------———------------------------------------------------------------------------ ofiȚerilor ANUL XIII Nr. 155 (1381) Marți 2 iulie 1957, 14 PAGINI - 20 BANI Să ne ocupăm cu grijă și dragoste de educarea VICTORIA CONSTRUCTORILOR DE LA BICAZ LA BARAJ, APA BISTRIȚEI CURSE PE ALBIE NOUA BICAZ, (de la trimisul nostru), Duminică 30 iunie 1957. Zi ce nu va fi uitată în istoria trufașei Bistrițe. Pentru prima oară, apa căreia i-au fost închinate atîtea oce nu mai e trufașă în dimineața aceasta însorită. Au venit mii de oameni duminică la baraj. Oaspeți din întreaga țară, dar mai ales constructori, răbdători așteptînd clipa în Toți necare Bistrița va luneca cuminte, la porunca omului, prin calea subterană săpată în munte, pentru a țîșni apoi furioasă, așa cum ii place, peste paletele turbinelor dătătoare de lumină. Cile Împietrite, pregătite parcă de unire, ale Cîrnului și Beînțesate de oameni. Vrs pe terasele frumos rînduite , înle vacrului baraj, ei pri fi aenii spre locul unde urmează în aer ultimul zăgaz pentri de larg apei porțile albiei noi. De sus, e înălțat pe n într-adevăr cu ochii, Ș; 15 uscături ;* t constructorii Sau poate a fk, careva pe platoul de betonul stîng, priveliștea e ireală. Lume, cît vezi imens nu se sperie deradiționalul salut al adresat oaspeților, regătire pentru exploma. bubuitură face să răsune valea pînă hăt, departe. Să cstească tuturor supunerea Bistriței. Uralilor le urmează momente de țare emoție; toți așteaptă năvăavorul alb de piatră uns , stila trudă de neobosiții țri Momente lungi, parcă fără de sfârșit. Pe unele fețe, apar semne de neliniște. Inti an . , de invitați, un încărunțit , privește însă calm om sigur. NI urmăresc cu atenție. Parși că ar vrei să spună: „vine, vine ! .B&nișor, după ce-ai hoinărit în voie? milenii, să te lași zăgăzuită!“ ■ ..Ei trecut nici o oră și pe noul curs a Bistriței alunecă plutașii duce nu în vale, pre Piatra, bogăția MU ;in De sus, • vîrf, buciumașii vestesc și ei nentul. Pe fața omului încărunțit 1 citesc, deopotrivă, bucurie, emoție pe care nici nu vrea nu și-aș putea-o ascunde. Trăiește doar un vis împlinit, un vis al său de acum o jumătate de veac cînd, drumețind prin părțile Ceahlăului, a poposit lângă Bicaz pe malul Bistriței. A privit-o lung cu ochi de cercetător și a văzut în ea comori ascunse, comori care, scoase la lumină, ar aduce oamenilor necăjiți din partea locului o viață omenească. Și-a scos atunci drumețul rigla, a răsfoit pagini pline de formule, a calculat și a schițat, întîi cu mintea apoi cu creionul, liniile îndrăznețe ale unui baraj. Primele linii ale barajului din înălțimea căruia privește astăzi. Omul încărunțit este inginerul Leonida, iar îndrăznețului său vis îi dau viață oamenii patriei noastre noi, oamenii care nu se tem de nimic, nici de furia apelor, nici de dîrzenia stincilor, atunci cînd pornesc să-și făurească viitorul. Oameni care, atunci cînd au sărbătorit victoria lor, n-au uitat de cel care cu ani și ani înainte își unise gîndurile cu munca lor de astăzi. Și, prețuindu-i așa cum se cuvine, au ținut să-l aibe în mijlocul lor. Și în timp ce albia nouă se umple, cei care au realizat-o s-au adunat împreună cu oaspeții într-un mare miting. In tribună, înconjurați de muncitorii cei mai vrednici, iau loc Ing. N. Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, șeful departamentului energiei electrice, și alți reprezentanți ai Ministerului Industriei Grele, A. Mămășan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Dumitru Berezițchi, prim-secretar al comitetului regional Bacău al P.M.R., reprezentanți ai Institutului de studii și proiectări energetice, conducători ai șantierului hidrocentralei. In mijlocul sărbătoriților au venit și Ivan Rohat Ilkiv, ambasadorul R. Cehoslovace la București, membri ai Ambasadei și specialiști din R. Cehoslovacă. Primul a vorbit tov. Ștefan Budescu, directorul general al șantierului hidrocentralei, care a arătat printre altele că prin abaterea apelor Bistriței — lucrare terminată cu o lună mai devreme decît era stabilit prin proiectul tehnic — s-a obținut un succes hotărîtor în construcția barajului. In încheiere, directorul general al șantierului hidrocentralei a evidențiat pe constructorii, inginerii și tehnicienii care s-au distins în muncă. In numele conducerii Ministerului Industriei Grele ing. N. Gheorghiu a felicitat călduros pe constructori pentru rezultatele obținute pînă acum. Construcția hidrocentralei „V. I. Lenin“, principala lucrare din planul de electrificare a țării noastre, intră din ce în ce mai mult în faza de realizare a lucrărilor definitive , a spus printre altele vorbitorul. Exprimînd convingerea că harnicii constructori de pe șantierele hidrocentralei vor executa în termenul stabilit toate lucrările programate pentru ca în anul 1960 hidrocentrala să livreze energie electrică, ing. N. Gheorghiu a spus în încheiere : Guvernul R. P. Romîne apreciază devotamentul constructorilor, rezultatele obținute de ei și odată cu felicitările transmise a acordat premii speciale pentru un număr de constructori care s-au evidențiat pe acest șantier. Din partea comitetului regional de partid Bacău constructorii au fost felicitați de tov. D. Berezițchi. Primind felicitările reprezentanților partidului și guvernului, inginerii, tehnicienii și muncitorii grupului de șantiere baraj, prin glasul Inginerului Octavian Groza și al brigadierului C. Antonoaie, și-au afirmat dorința lor fierbinte de a rezolva tot atît de bine și sarcinile ce le revin în faza doua a lucrării, de a face totul pentru ca bastionul luminii de la Bicaz să se înalțe așa cum a cerut partidul. AD.LERY Sunt primii plutași care trec pe albie a Bistriței. (Foto: AGERPRES). Manifestări cu ocazia „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI" Duminică s-a sărbătorit în întreaga țară pentru prima oară „Ziua învățătorului". Manifestările care au avut loc în toate raioanele au constituit expresia dragostei calde și a prețuirii de care se bucură în R. P. Romînă slujitorii devotați ai școlii. In Capitală în sala din str. Batiștei nr. 14 din raionul 1 Mai, la Institutul de petrol și gaze, în raionul Stalin, în sala cinematografului „înfrățirea între popoare" din raionul Grivița Roșie, la Institutul de construcții, în raionul 23 August, ca și în celelalte raioane au avut loc adunări festive cu prilejul cărora au fost evidențiați profesori și învățători fruntași, in cursul zilei au avut loc reuniuni tovărășești, au fost vizitate expoziții didactice etc. In orașul ,Iași festivitățile consacrate „Zilei învățătorului" au coincis cu sărbătorirea celei de-a 60-a aniversări a Școlii medii nr. 3 din localitate, căreia i s-a atribuit denumirea de „Școala medie Costache Negruzzi". La Cluj, a avut loc o adunare festivă la Casa Universitarilor la care a participat un mare număr de cadre didactice. Cu acest prilej a fost prezentat un referat cu privire la realizările obținute de cadrele didactice din orașul Cluj în instruirea și educarea patriotică a elevilor și în munca de culturalizare a poporului. Adunări festive consacrate „Zilei învățătorului“ au mai avut loc la Turda, Bistrița, Zalău, Aiud și alte centre raionale. In regiunea Timișoara, „Ziua învățătorului" a fost sărbătorită de mii de învățători, oameni ai munci de la orașe și sate și elevi. La Timișoara, în sala de festivități a școlii medii nr. 1 „Nikos Beloianis“ s-au întîlnit peste 600 de cadre didactice din școlile cu limba de predare romînă, maghiară, germană și sîrbă La Arad, festivitatea a avut loc la Palatul Cultural, unde învățători romîni și cei de alte naționalităț din școlile orașului și raionului Arad s-au întîlnit cu acad. Victor Eftimiu, care le-a împărtășit din activitatea sa pe tărîm cultural. , • - * Citiți în pag. 2-3 Deschiderea Anului Geofizic Internațional • O vastă campanie de cercetări științifice la care participă aproximativ 20.000 de oameni de știință • La 29 iunie s-a produs o puternică explozie solară. Luni, 1 iulie, ora 0 (timp Greenwich) s-a deschis Anul Geofizic Internațional (A.G.I.) care va dura pînă la 31 decembrie 1958. Această vastă campanie de observații științifice antrenează peste 2.000 de stațiuni de pe întreaga planetă și aproximativ 20.000 de oameni de știință din 70 de țări ale lumii. Deschiderea Anului Geofizic Internațional a coincis ca un eveniment care ,a stîrnit un mare interes în rîndul oamenilor de știință din întreaga lume , o puternică explozie solară. Explozia a fost observată în ziua de 29 iunie și a determinat începerea unui „interval special mondial", adică anunțarea simultană a tuturor observatorilor din lume pentru cercetarea intensă și permanentă a acestui fenomen și a consecințelor lui. Primele consecințe ale acestei explozii solare au fost observate pe pămînt sub forma unei furtuni magnetice și unor perturbații în ionosferă. La Observatorul Astronomic din București soarele a fost urmărit în mod special în aceste zile de specialiștii noștri în frunte cu acad. G. Demetrescu, directorul Observatorului, prof. univ. Călin Popovici, șeful serviciului solar, și alții. In cursul zilei de luni Observatorul nostru a înregistrat pe suprafața soarelui 11 grupuri de pete, totalizînd un număr de 88 de pete, dintre care 7 de dimensiuni foarte mari, unele vizibile cu ochiul liber. De asemenea la Observatorul din București s-a înregistrat o agitație microseismică intensificată. . Adunarea publică convocată de Comitetul Național pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Luni după amiază a avut loc la Arenele Libertății o mare adunare publică convocată de Comitetul Național pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în cadrul căreia au luat cuvîntul membri ai delegației poporului nostru care au participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, dintre 10-16 iunie 1957. La adunare au luat parte numeroși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile Capitalei, oameni de știință și cultură, reprezentanți ai cultelor, militari, gospodine. Adunarea a fost deschisă de acad. M. Ralea, membru în Consiliul Mondial al Păcii, vicepreședinte al Comitetului Național pentru Apărarea Păcii din R.P.R., după care au luat cuvîntul acad. dr. Vasile Mîrza, membru în Comitetul Național pentru Apărarea Păcii din R.P.R., conducătorul delegației poporului nostru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, și acad. Geo Bogza, membru al Comitetului Național pentru Apărarea Păcii. Ia stațiunea experimentală a Institutului de cercetări și experimentări silvice din apropierea Capitalei lucrările de pregătire a terenului pentru visămintare și de scoatere a puieților se fac în întregime mecanizat. In flișeu . Atemistul Mihai Bădilă lucrează cu tractorul H.T.Z. la întreținerea culturilor. HOTÂRÂREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne cu privire la reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport din Republica Populară Romînă Cultura fizică, ca parte integrantă a culturii socialiste, constituie un important mijloc de întărire a sănătății oamenilor muncii, de creștere a unei generații viguroase capabile să îndeplinească în bune condițiuni mărețele sarcini de construire a socialismului, de apărare a cuceririlor regimului nostru democratpopular și de strîngere a relațiilor de prietenie între poporul romîn și popoarele altor țări, în vederea menținerii și consolidării păcii. Activitatea de cultură fizică s-a desfășurat în ultimii ani pe baza hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din iunie 1949. Aplicînd în mod creator experiența înaintată culturii fizice sovietice și experiența a acumulată în decursul anilor de mișcarea de cultură fizică din țara noastră, s-au obținut în această privință importante succese. Astfel, față de 400.000 membri în 1950, la sfîrșitul anului 1956 mișcarea de cultură fizică și sport număra peste 990.000 membri dintre care peste 250.000 femei. Peste 900.000 de insigne „Gata pentru Muncă și Apărare" au fost cucerite de cetățenii patriei noastre. Numai în anul 1955 marile acțiuni sportive de masă ca : Spartachiada sindicală, Spartachiada de iarnă a satelor, concursurile sportivă de vară ale tineretului, campionatele școlilor medii și universitare, au cuprins peste 2 milioane de participanți. Numărul celor care practică turismul este de peste 2.000.000. In anii regimului democrat-popular au fost pregătite numeroase cadre sportive și s-au amenajat pentru principalele ramuri de sport un important număr de baze sportive. Datorită acestui fapt, numărul sportivilor fruntași a crescut simțitor. Sportivii noștri au cucerit numeroase titluri de campioni olimpici și mondiali și au reușit să ocupe multe locuri în ierarhia mișcării sportive mondiale și europene apărînd cu cinste culorile patriei monstri» • Succesele obținute au fost posibile datorită îndrumării și sprijinului de zi cu zi dat de partid și muncii depuse de Comitetul pentru Cultură fizică și Sport, sindicate, U.T.M. și activul voluntar al mișcării sportive. Pe lîngă rezultatele pozitive obținute în activitatea de cultură fizică și sport din țara noastră mai există încă o serie de lipsuri.Cultura fizică nu a căpătat încă un caracter larg de masă. S-a neglijat aspectul recreativ și atractiv al mișcării sportive. Nu este organizată încă educația fizică a copiilor de vîrstă preșcolară, educația fizică în parcuri de cultură și odihnă, iar la sate mișcarea sportivă este încă slabă și se desfășoară ruptă de activitatea culturală de masă. Educația fizică a tineretului școlar și mai ales a elevilor din școlile elementare, cu toate măsurile luate în ultimul timp, este încă nesatisfăcătoare. Complexul sportiv G.M.R. nu a devenit încă baza sistemului de educație fizică a poporului nostru ; el nu constituie încă parte integrantă a procesului de instruire sportivă. Procentul de femei atras în mișcarea sportivă este încă mic. Turismul, care trebuie să aibă o largă răspîndire de masă, nu are încă un cadru organizatoric și o bază materială, corespunzătoare. Numeroase ramuri de sport nu au baza de masă necesară pentru a menține rezultatele obținute și a progresa pe plan internațional. Se constată o rămînere în urmă la gimnastică băieți, atletism, înot, schi, fotbal, baschet fete, tenis etc. Gimnastica de producție, care trebuie să contribuie în mod direct la ridicarea productivității muncii, încă nu se practică. Deși în ultimii ani au fost pregătite numeroase cadre de profesori de educație fizică, antrenori, arbitri, organizatori sportivi, instructori voluntari, numărul lor continuă să rămînă nesatisfăcător, iar pregătirea politică și profesională a acestora este încă insuficientă. Munca de ridicare a nivelului ideologic, politic și cultural al sportivilor, educarea lor în spiritul internaționalismului proletar și patriotismului socialist, este încă slabă. Presa sportivă și revistele de specialitate nu critică destul de curajos lipsurile existente în mișcarea de cultură fizică și nu propun măsuri de îndreptare. Cercetările științifice în domeniul culturii fizice se desfășoară într-un ritm necorespunzător. Sînt slab fundamentate științific problemele legate de rolul practicării educației fizice ca factor de întărire a sănătății, de ridicare a productivității muncii, precum și problemele antrenamentului sportiv. Cu toate că în ultimii ani au fost construite multe baze sportive, numărul lor nu satisface nevoile mereu crescînde ale mișcării noastre sportive. Nu sînt folosite din plin resursele locale pentru construirea și amenajarea de noi baze sportive. In același timp o mare parte din bazele sportive existente nu sînt folosite cu maximum de randament, iar întreținerea lor lasă de dorit. Lipsurile existente în mișcarea de cultură fizică și sport se datoresc în primul rînd sistemului depășit de organizare, în care se constată un paralelism de organe conducătoare de sus și pînă jos, ceea ce a dus la o conducere birocratică și greoaie și a lipsit mișcarea sportivă de o conducere unitară. O.C.F.S., care avea sarcina conducerii și îndrumării activității sportive, a neglijat aspectul de masă al educației fizice, preocupîndu-se în special de activitatea sportivă de performanță. Aceasta s-a reflectat și în munca asociațiilor și colectivelor sportive, care au pus, la fel, în centrul preocupărilor lor activitatea sportivă de performanță. Centralismul excesiv și metodele de muncă folosite de C.C.F.S. au creat de fapt o situație în care cadrele obștești din diferite comisii sportive au fost puse în situația de a nu putea rezolva problemele tehnice ale disciplinei sportive respective. Aceasta a dus la îndepărtarea multor cadre obștești de la preocupările mișcării sportive. Practica din ultimii ani a dovedit că existența mai multor asociații sportive constituie o frînă în atragerea maselor largi la activitatea de cultură fizică și sport. Sindicatele, U.T.M., sfaturile populare, Ministerul Invățămîntului și Culturii, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, Centrocoop și celelalte organe și organizații interesate nu au acordat atenția cuvenită dezvoltării culturii fizice. Lipsurile existente se datoresc și slabei preocupări a organelor și organizațiilor de partid față de problemele dezvoltării continue a culturii fizice. Neglijînd problema principală a educației fizice a oamenilor muncii, caracterul de masă al acesteia, unele organe și organizații de partid s-au ocupat mai mult de soluționarea unor probleme locale de mică importanță ale activității sportive competiționale. In vederea creării condițiilor necesare dezvoltării culturii fizice și sportului în concordanță cu dezvoltarea economică și politică a Republicii Populare Romîne, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne, *ERPRES -K In cadrul schimburilor culturale dintre țara noastră și R.P. Chineză, luni la amiază a sosit în Capitală o delegație de arhitecți chinezi care vor face un schimb de experiență cu membrii Uniunii Arhitecților și se vor documenta asupra arhitecturii din R.P.R.de La invitația Tineretului Popular din Iugoslavia zilele acestea a părăsit Capitala o delegație a Uniunii Tineretului Muncitor pentru a participa la Seminarul Internațional „Tineretul și dezvoltarea modernă industrială“, organizat la Dubrovnik. In sala de consiliu a C.C. al U.T.M. a avut loc luni dimineața festivitatea înmînării premiilor participanților la Concursul național de creație muzicală inițiat de C.C. al U. T. M., în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Uniunea Scriitorilor din R. P. Romînă, în cinstea Festivalului de la Moscova. In zilele consfătuirii pe armată cu fruntașii am cunoscut oameni minunați. Pe foarte mulți dintre ei i-am văzut demonstrindu-și practic procedeele ori prezentîndu-și inovațiile. Le-am admirat in chip deosebit calitățile, elanul tineresc, experiența. Iar la despărțire, in clipa cînd le stringeam miinile și-i felicitam pentru decorațiile și cadourile primite, ei imi propuneau revederi . Să veniți la noi in unitate ! Să veniți să ne vedeți la lucru ! Să veniți să mai scrieți despre noi ...Am căutat a mă ține de cuvint. Revederea am avut-o cu sergentul Cirdei Ion, tanchist de frunte și inovator cunoscut. Se întorcea tocmai de la instrucție. Ținuta sărbătorească, aerul oficial, rezerva pe care o manifesta la București, dispăruseră acum in întregime și am intilnit un om simplu și modest, ager și muncitor, așa cum de fapt este sergentul Circlei. M-a recunoscut și el și s-a apropiat. Avea fața aprinsă, brobonită de sudoare și inegrită de soare. Hainele le avea pătate, de uleiurile de la tanc și ponosite probabil, de ,,culcările" din poligon. Doar simplitatea și insignele de pe piept ii rămăseseră aceleași. Cuvintele pe care le-am schimbat,, discuția ce a urmat apoi, au fost legate, bineînțeles, de angajamentele luate la consfătuire. „Da — a spus sergentul — n-am uitat de ele" ! Și ca o primă demonstrație practică, tanchistul ne-a prezentat un interesant poligon redus — probabil unic in armată — pentru antrenamentele ochitorilor la tragerile cu armamentul de pe tanc. De o mărime foarte mică, poligonul acesta are instalate pe el felurite ținte care se mișcă,, se culcă și se ridică după dorință, de la un pupitru de ,comandă prin intermediul unei instalații electrice,, care indică ochitorilor dacă ochirea a fost bine executată sau nu. • „Ideea construcției acestui poligon — mi-a mărturisit în continuare sergentul Circlei — am adus-o de la consfătuire. Acolo, cînd am prezentat acel aparat, pe care îl știți, pentru verificarea preciziei ochirii, un inginer militar m-a sfătuit ca să fac același lucru, dar mai practic și mai apropiat de realitate, in cadrul unui poligon redus. Am venit și am raportat tovarășului căpitan Anghel Gheorghe, iar dînsul s-a și apucat de planuri. Am lucrat împreună, am antrenat și pe alți miltari, cum ar fi bunăoară electricianul Peka Francisc, și in scurtă vreme poligonul a fost gata“. In cele din urmă, sergentul Cirdei mi-a vorbit despre convorbirile pe care le-a avut in subunitate, după întoarcerea de la consfătuire. Cu această ocazie, el și-a exprimat nemulțumirea pentru faptul că nu a fost sprijinit să se ducă să le vorbească și tanchiștilor din subunitățile vecine, și la sfirșit, a adus vorba despre militarii din echipajul său. „După cum știți, am raportat atunci consfătuirii că am un echipaj bun, închegat, fruntaș. Acum, cred că nu greșesc dacă spun că am un echipaj excelent. Toți membrii lui știu să conducă tancul, i-am învățat să lucreze la stația de radio și am insistat ca fiecare in parte să fie in stare a folosi armamentul de pe tanc. Caporalul Hălmăgeanu Petre, soldatul-fruntaș Măieran Nicolae și soldatul fruntaș Capitan Ladislau au ajuns cu toții să cunoască mai multe specialități în cadrul echipajului. Cu despre haremuri, ele nu ne mai stau demult in cale. Și astea, notați, le-am realizat după consfătuirea de la București“. M-am despărțit de iscusitul tanchist cam pe la vremea primului. Tovarășii săi îi așteptau lîngă tanc. Soarele vărsa peste întinderi sulițe de foc, iar blindajul colosului de oțel râspundea o căldură înăbușitoare. Cu toate acestea, sergentul Circei Ioan n-a ezitat o clipă să se afunde în turelă, unde îl aștepta pentru antrenamente ochitorul. Am rămas jos, alături de căpitanul Anghel, comandantul subunității, mulțumit de tot ceea ce am văzut și auzit. Și nu m-am putut despărți de acest ofițer fără să-mi exprim admirația pentru ostașii pe care i-a crescut și educat. Locotenent-major GH. BOGDAN HOTĂRĂSC. 1. — Crearea unei largi organizații obștești pe principiul centralismului democratic, Uniunea de Cultură Fizică și Sport din R. P. Romînă (U.C.F.S.), ca organ unic de conducere, îndrumare și organizare a activității de cultură fizică și sport din R. P. Romînă. Comitetul pentru Cultură Fizică și Sport (organul central și organele locale) și asociațiile sportive își încetează activitatea în mod treptat pe măsura organizării Uniunii de Cultură Fizică și Sport. Uniunea de Cultură Fizică și Sport își va desfășura activitatea sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn. Pentru asigurarea coordonării activității de cultură fizică cu cea economică și de sănătate, Uniunea de Cultură Fizică și Sport va întocmi planurile de dezvoltare, de investiții și financiare ale mișcării de cultură fizică în conformitate cu directivele Consiliului de Miniștri. U.C.F.S. elaborează obiectivele mișcării sportive din R. P. Romînă, calendarul sportiv intern și internațional, se ocupă de propaganda sportivă internă și internațională, organizează marile competiții de masă, se preocupă de pregătirea și perfecționarea cadrelor necesare mișcării sportive, orientează și sprijină activitatea de cercetări științifice în domeniul culturii fizice, dirijează toate fondurile alocate mișcării sportive, investițiile și construcțiile în domeniul sportiv, subvenționează federațiile sportive. Una dintre sarcinile principale ale U.C.F.S. va fi dezvoltarea mișcării sportive în mediul sătesc. U.C.F.S. va avea consilii regionale, orășenești și raionale. Uniunea de Cultură Fizică și (Continuare în pag. 3-a) Vești din Reșița Succesele metalurgiștilor REȘIȚA, (de la, corespondentul nostru). — Metalurgiștii reșițeni dobîndesc zi de zi noi succese în îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Incepînd cu data de 22 iunie, luminatorii lucrează în contul lunii iulie, îndeplinindu-și planul semestrial cu 8 zile înainte de termen. Colectivul laminatorilor a realizat încă de la începutul acestei luni, planul la unele sortimente importante cum ar fi profile grele aliate, oțel, beton și altele. Un alt succes al laminatorilor este și acela că la producția realizată au redus cheltuielile de producție cu 2.600.000 lei față de cît fusese prevăzut. Aceste economii au fost posibile în urma reducerii consumului de combustibil, de energia electrică, de oțel, precum și datorită reducerii procentului de rebuturi. Fruntași dintre luminatori sînt cei de la linia mijlocie care și-au realizat sarcinile pe primele 6 luni ale anului încă în zorii zilei de 19 iunie, cu 11 zile înainte de termenul calendaristic. întreaga secție se mîndrește cu succesele prim laminatorilor Crețeanu Mihai, Kratofil Francisc și Manda Ion. Colectiviștii își desfac produsele REȘIȚA, (de la corespondentul nostru). Un camion, marca Ziss, a fost văzut de mai multe ori de cetățenii din Reșița în piață, încărcat cu tot felul de legume și zarzavaturi. Multe gospodine își cumpără marți și vineri cartofi, varză, conopidă, ceapă numai de la colectiviști. Aceștia aduc mărfuri proaspete, ieftine și de bună calitate tocmai din Cenad, raionul Sînnicolaul Mare. „Varza și conopida o dăm cu jumătate de preț în comparație cu particularii — spune tovarășul Bokay Matei, brigadierul de la grădina colectiviștilor. Cartofii i-am dat cu un leu kilogramul. Colectiviștii noștri au hotărît ca și noi să contribuim la aprovizionarea cu alimente a reșițenilor". In continuare brigadierul Bokay, împreună cu tovarășii săi, au spus că ei vor veni în fiecare zi de piață cu legume și zarzavaturi, unde își vor desface, la prețuri convenabile, produsele lor. , ~i PENTRU FESTIVAL Daruri lucrate de tineri din țara noastră pentru delegații străini care vor participa la cel de-al VI-lea Festival Mundial al Tineretului și Studenților de la Moscova,