Apărarea Patriei, august 1957 (Anul 13, nr. 181-205)
1957-08-01 / nr. 181
Pentru patria noastra, Republica Populara Romana f cmd #APARAREA PATRIEI | pN» Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Chineze ._________________________________—--------------- de Eliberare! ANUL XIII Nr. 181 (3407) | Joi 1 august 1957 4 PAGINI — 20 BANI Ieri, la ora 15,53, REACTORUL ATOMIC A INTRAT ÎN FUNCȚIUNE Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Tovarășului CHIVU STOICA Vă raportăm cu satisfacție că, în urma efortului depus de muncitorii, tehnicienii, inginerii și oamenii de știință de pe șantierul Centrului de Cercetări Nucleare, în colaborare cu specialiștii sovietici, azi, 31 iulie 1957, ora 15,53, reactorul atomic de 2000 Kw a intrat în funcțiune. Lucrările continuă conform programului stabilit pentru atingerea puterii nominale, COMITETUL PENTRU ENERGIA NUCLEARA DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI INSTITUTUL DE FIZICĂ ATOMICĂ AL ACADEMIEI R.P.R. Despre îngrășăminte chimice și despre o uzină de pe litoral An de an, omul smulge pămîntului milioane de tone de grîu, porumb, legume, zarzavaturi, plante tehnice. Sugîndu-și seva din adîncurile pămintului, plantele iau acestuia anual cantități imense de substanțe chimice — fosfor, potasiu. Și an de an, pămîntul este sărăcit de aceste elemente chimice, iar odată cu aceasta scade și fertilitatea sa. Cînd s-a descoperit acest adevăr elementar, după ani îndelungați de trudă și cercetări, prima grijă a oamenilor de știință a fost aceea de a reface compoziția chimică a pămîntului, adică de a-i reda cantitățile de azot, fosfor, potasiu pe care el, la rîndul lui, le dăruiește agriculturii. Așa a luat naștere industria îngrășămintelor chimice, care in toate țările lumii produce acum anual zeci de milioane de tone de îngrășăminte. Dacă pămîntului îi restitui ceea ce i-ai luat odată cu strîngerea recoltei, el te răsplătește imediat. Rezultatele experimentale făcute în țara noastră timp de peste 25 de ani pe diferite tipuri de sol și la diferite culturi au arătat că îmbinînd folosirea îngrășămintelor cu celelalte măsuri agrotehnice sporurile de recoltă merg pînă la 50 la sută. In medie, sporurile de recoltă obținute în țara noastră în ultimii ani prin folosirea îngrășămintelor chimice au fost de 500 kg. la porumb și 300 kg. grîu la hectar. Ce înseamnă aceste cifre pentru economia noastră națională? Aceasta înseamnă că aplicînd îngrășăminte chimice pe o suprafață de 2 milioane hectare cultivate cu porumb și 1 milion de hectare cultivate cu grîu, vom putea obține un spor de recoltă de 1.000.000 tone porumb și 300.000 tone grîu, ceea ce înseamnă, în prețurile actuale, circa 1.650 milioane lei, față de o cheltuială evaluată la circa 370 milioane lei. Ce este superfosfatul Superfosfatul este un îngrășămînt chimic care conține fosforul necesar plantelor pentru a crește și a se dezvolta. El are o dublă calitate : pe de o parte ajută la obținerea unei recolte sporite, pe de altă parte contribuie la obținerea unor recolte de calitate deosebită. De exemplu, aplicat la culturile de sfeclă de zahăr, mărește procentul de zahăr în sucul sfeclei de zahăr, îmbunătățește calitatea sucului. Consecința acestei acțiuni este obținerea unei cantități sporite de zahăr cristalizat din aceeași cantitate de sfeclă, micșorînduse concomitent și conținutul de zahăr rămas în melasă. Superfosfatul se obține din descompunerea fosfaților naturali (apatite) și fosforite cu acid sulfuric. El este azi un îngrășămînt folosit în întreaga lume cu rezultate dintre cele mai bune. Producția îngrășămintelor cu fosfor in R.P.R. Deși țară „eminamente agricolă“, așa cum o categorisea burghezo-moșierimea, Romînia nu a avut pînă acum cîțiva ani nici o fabrică de îngrășăminte chimice. In anii primului cincinal s-au ridicat două fabrici moderne de îngrășăminte cu azot, iar a treia este în curs de construcție. Pentru fabricarea îngrășămintelor cu fosfor au intrat în funcțiune complet refăcute uzinele de îngrășăminte chimice „Petru Poni“ de la Valea Călugărească și o fabrică în cadrul Combinatului Chimic de la Tîrnăveni. In numai cîțiva ani producția de superfosfat a crescut vertiginos. Astfel, se înregistrează în perioada 1950-1956 o creștere de 1,350 la sută. Ingrășămintele fabricate de industria noastră chimică au dat rezultatele așteptate. Exemplele sînt numeroase. Vom da numai unul. La g.a.c. Cărpiniș, regiunea Timișoara, anul trecut, 200 ha. însămînțate cu grîu au fost tratate cu îngrășăminte cu azot și cu superfosfat (200 kg. superfosfat și 100 kg. azotat de amoniu la ha.), iar alte 200 ha. nu au fost tratate cu îngrășăminte. Pe primul lot recolta a fost de 2.150 kg. grîu la hectar, iar pe cel de al doilea de 1.600 kg. grîu la hectar. La Năvodari, pe malul mării La Năvodari, pe malul Mării Negre, este actualmente în plină construcție o nouă uzină de acid sulfuric și superfosfat cu o capacitate de 100.000 tone superfosfat anual, capacitate ce va fi mărită treptat pînă la 250.000 tone anual. Concepută și construită după cele mai noi descoperiri ale tehnicii, uzina de C. TACHE (Continuare in pag. 2-a) Aspect de pe șantierul uzinei de la Năvodari (Foto: AGERPRES) Prin noi sate dobrogene Se va aprinde lumina electrică înainte de eliberarea țării, în actuala regiune Constanța nu exista decit o singură localitate rurală electrificată. Statul democrat popular a întreprins vaste lucrări de electrificare a satelor și comunelor din această regiune, prima din țară cu agricultura complet cooperativizată. S-a terminat linia de 15 kilovolți care pleacă de la stația de transformare din Cobadin spre Negrești și Negru Vodă, prin intermediul căreia se transportă energie electrică în partea de sud a Dobrogei. Pentru transportul energiei electrice în partea de nord a Dobrogei s-a construit linia de 15 kilovolți Ovidiu-Crucea, în lungime de peste 30 km, urmînd ca această linie să fie extinsă pînă la Hîrșova. Din această arteră s-au electrificat pînă în prezent satul Oituz, G.A.S. Donca Simo și se află în lucru o linie pentru electrificarea localităților Gălbiori, Siliștea, Țepeș Vodă și o altă linie care va duce energia electrică în comunele Dorobanțu, Crucea, Stupina și altele. Acum în regiunea Constanța sunt electrificate mai mult de 60 de comune și sate. AU TERMINAT TREIERIȘUL 22.. gospodării agricole colective și 106 întovărășiri agricole din regiunea București au terminat treierișul orzului și griului. In ultimele trei zile în regiune s-au treierat păioasele de pe o suprafață de peste 56.000 ha. Ritmul lucrărilor la treieriș este în continuă creștere. Pînă acum, în întreaga regiune s-au treierat păioasele de pe 172.000 ha., ceea ce reprezintă peste 40 la sută din suprafața cultivată. Munca în comun își arată din plin roadele. Gospodăriile colective au treierat pînă acum păioasele de pe 46 la sută, iar întovărășirile agricole de pe 52 la sută din suprafața cultivată Răsunătorul succes al Ansamblului București în Franța PARIS, 31 (Agerpres). — Corespondents speciala 1 ▼ Sîmbătă și duminică au continuat la Quimpere, în Franța, manifestațiile artistice din cadrul festivităților cunoscute sub denumirea de „Fetes de Cornouailles". I Ministrul de Interne al Gilbert Jules, ambasadorii Franței, 7 Marii 4 I Britanii, Belgiei și R. F. Germane i ■ și alți membri ai corpului diplo ►matic, peste 20 de deputați in A4 Adunarea Națională Franceză, preecum și un public care depășea 4 ► 30.000 de persoane, au aplaudat 7 I îndelung spectacolul de gală dat] de Ansamblul de dansuri al sfatu-tului popular al Capitalei R.P. Ro- 4 ‘ mine. . Trebuie subliniat că acesta J ► este numărul cel mai mare de 4 ’spectatori pe care l-a avut o for ’mație artistică romînească în occi ► dent. J ’ Pe străzile Quimpere-ului, unde, J ’ alături de drapelele celorlalte țări 1 participante flutură și drapelul I . R. P. Romîne, a avut loc duminică j ' dimineață o paradă a grupurilor J folclorice deschisă de formația ro- 4 ►mînească. Peste 150.000 de persoane au primit cu ovații și strigâte de „Vive la Roumanie”, „Viveur l'amitié franco-roumaine” defilarea 7 L artiștilor romini. 4 ! La banchetul oferit In cinstea 4 ^ participanților la „Serbările din 7 I Cornouailles”, ministrul Gilbert Juliales a rostit o cuvîntare în care a 7m arătat, printre altele, satisfacția sa 1 L față de participarea artiștilor ro- 4 )mini la această festivitate, subliniind că asemenea contacte conțin- 4 4 buie în mod esențial la stringerea 41,. ........ y„ --- ... j ,țelegere reciprocă între popoare. 1 4 La sfîrșitul banchetului ministrul 44 de interne al Franței, Gilbert Jules, s-a întreținut prietenește cu conducerea ansamblului felicitind-o 44 pentru rezultatele obținute. 4 ► La spectacolul din seara de dur 4 minică au participat un număr 4 k de peste 200 grupuri folclorice cu 7 f un total care depășește 5.000 membri. Pentru programul fiecăruia 17 dintre aceste grupuri s-au acordat 44 cite opt minute. Față de entuziasmul publicului Ansamblul sfatului popular al Capitalei a fost singurarut căruia organizatorii i-au acordat o jumătate de oră. Cu toate 14 acestea, multă vreme după ce aretiștii romîni părăsiseră scena șii alt grup folcloric îi luase locul, la publicul Încă mai scanda „Les roumains !", „Les roumains !" Semnarea unei convenții intre R. P. Romînă și U. R. S. S. Miercuri s-a încheiat la București o convenție privitoare la regimul apelor de frontieră între R. P. Romînă și U.R.S.S. Convenția a fost semnată de ing. I. Bernachi, președintele Comitetului de Stat al Apelor de pe lingă Consiliul de Miniștri, ca împuternicit al guvernului romîn, și E. A. Lișîțin, ca împuternicit al guvernului sovietic Convenția prevede o strînsă colaborare cu privire la gospodărirea apelor de frontieră, precum și lucrări de amenajare în folosul ambelor țări (Agerpres) ★ [UNK] ★ JOCURILE SPORTIVE INTERNAȚIONALE PRIETENEȘTI DE LA MOSCOVA IOLANDA BALAȘ A CUCERIT MEDALIA DE AUR NOU RECORD R.P.R. LA 400 m. PLAT HANDBALIȘTII ROMÎNI AU ÎNTRECUT PUTERNICA ECHIPĂ A R. CEHOSLOVACE. Cititi amănunte în pag. 4-a . A 30-a aniversare a Armatei Populare Chineze de Eliberare TELEGRAMĂ Locțiitorului premierului Consiliului de stat Ministrul Apărării al R. P. Chineze Mareșal PÎN-DE-HUAI Pekin Cu prilejul celei de a 30-a aniversări a glorioasei Armate Populara Chineze de Eliberare, vă transmit în1 numele militarilor, Forțelor Armate ale R.P.R. și al meu personal sincere și călduroase felicitări. " Urez militarilor Armatei Populare Chineze de Eliberare, apărători încercați și dîrzi ai independenței și securității patriei lor socialiste — Republica Populară Chineză,—noi succese în pregătirea de luptă și politică. MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R General Colonel t T'/'vivTnnTTvr cata T/1A1 LiLiV/lTulTuril JXT LifXTUT Adunarea festivă din Sala Teatrului Armatei Ieri după amiază a avut loc în Sala Teatrului Armatei din B-dul Magheru o adunare festivă organizată de Ministerul Forțelor Armate ale R.P.R., cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Armatei Populare Chineze de Eliberare. La această adunare au participat generali și ofițeri din garnizoana București. In prezidiul adunării au luat loc, general-colonel Teclu Iacob, adjunct al ministrului Forțelor Armate, Mei Iun-sie, atașatul militar al Republicii Populare Chineze, generalmaior Marcu Stan, general-maior Șandru Constantin, general-maior Jeev Joam, colonel Antip Constantin, locotenent-colonel Preda Constantin. Generalul-maior Marcu Stan rostit o cuvîntare închinată împlinirii a 30 de ani de la crearea Armatei Populare Chineze de Eliberare. Vorbitorul a subliniat glorioasa cale străbătută de Armata Populară Chineză de Eliberare în decursul celor 30 de ani de existență, eroicele fapte de arme ale armatei populare chineze, săvîrșite în războiul național de eliberare a poporului chinez împotriva imperialiștilor japonezi și în cel de-al treilea război civil revoluționar din anii 1945—1949. El a subliniat uriașa însemnătate internațională a proclamării, la 1 octombrie 1949, a Republicii Populare Chineze.„Mărețele victorii repurtate dă armata poporului chinez în atîtea războaie împotriva unor dușmani puternici interni și externi — a spus în continuare vorbitorul — se explică prin faptul că armata popullară chineză de eliberare este o armată condusă de Partidul Comunist Chinez pe baza aplicării creatoare la condițiile Chinei a învățăturii marxist-leniniste și a experienței militare a P.C.U.S., pentru că armata populară de eliberare este o armată care se bucură de ajutorul și sprijinul maselor largi populare, pentru că ea este o armată care acționează pentru apărarea intereselor poporului. Acesta este un exemplu strălucit al unei glorioase armate populare care servește cu credință poporul său". In încheiere generalul-maior Marcu Stan a arătat că la cea de-a 30-a aniversare a glorioasei armate a poporului frate chinez, oamenii muncii din Republica Populară Romînă și împreună cu ei militarii Forțelor noastre Armate, urează din tot sufletul Partidului Comunist Chinez, Guvernului Republicii Populare Chineze, harnicului popor chinez și armatei sale, noi succese în construirea societății socialiste, în întărirea cauzei păcii în Extremul Orient și în întreaga lume. Participanții au vizionat apoi filmul „Pui de tigru“ — o producție a studiourilor din R. P. Chineză, care evocă momente din lupta ostașilor armatei populare chineze împotriva cotropitorilor japonezi și a forțelor reacționare ale lui Cian Kai-si. SCUT DE NĂDEJDE AL MARELUI POPOR CHINEZ Azi se împlinesc trei decenii de existență a Armatei Populare Chineze de Eliberare. In decursul celor 30 de ani, Armata Populară Chineză de Eliberare a parcurs 3 perioade istorice : războiul revoluției agrare, răzbmni împotriva agresiunii imperialiștilor japonezi și cel de eliberare. In această îndelungată perioadă de războaie revoluționare, armata noastră a luptat împotriva celor trei dușmani înverșunați — imperialismul, feudalismul și capitalismul birocratic, pentru răsturnarea dominației comindaniștilor contra-revoluționari. După proclamarea Republicii Populare Chineze la 1 octombrie 1949, care a marcat trecerea de la etapa revoluției noii democrații la etapa revoluției socialiste, sarcinile Armatei Populare de Eliberare s-au schimbat, noile ei sarcini fiind de a-și apăra patria de agresiunea imperialiștilor, de a apăra construirea socialistă a țării și de a consolida dictatura democrat - populară. Pentru a se achita de această sarcină grea și totodată de cinste, Armată Populară de Eliberare trebuie să devină treptat, pe bazele ei existente, o armată revoluționară modernă și perfecționată. In septembrie 1949, abia cînd urma să se nască China nouă, tovarășul Mao Tze-dun a arătat că forțele noastre de apărare se vor consolida. Noi nu permitem nici unui imperialist să invadeze plaiurile noastre. Forțele noastre militare populare trebuie să fie păstrate și dezvoltate pe bazele eroicei și mult încercatei Armate Populare de Eliberare. Noi vom avea nu numai o puternică armată terestră dar și o puternică armată aeriană și maritimă îndată după constituirea noi, Armata Populară, Chineză Chinei de Eliberare a dus mai întîi în interiorul țării o luptă pe scară largă urmărind nimicirea bandiților gomindaniști rămași în țară. Pe atunci, deși toată China continentală era eliberată, gomindanul a lăsat peste un milion de bandiți gomindaniști în regiunile nou eliberate. Acolo ei tulburau securitatea publică, distru- Locotenent-colonel MEI IUN-SIE Atașat militar al R. P. Chineze geau producția și se dedau la fel da fel de acțiuni contrarevoluționare, punînd în nesiguranță avutul și viața oamenilor. Potrivit politicii de îmbinare a lichidării prin forță a acestor bandiți cu reeducarea lor politică și atragerea lor de partea noastră, armata noastră, în colaborare cu masele populare localnice, a desfășurat o campanie de nimicire a bandiților. Unitățile noastre create pentru nimicirea bandiților au luptat timp de doi ani în munți și păduri, înfruntînd dogoarea soarelui de vară și viscolul de iarnă și astfel, către primăvara anului 1952, au curățat țara noastră de acești bandiți. Așa au apărut în societatea noastră liniștea și o nouă ordine, nemaiîntîlnită încă în istoria noastră. In campania de nimicire a bandiților, Armata Populară de Eliberare a ajutat organele puterii locale la îndeplinirea sarcinilor, a făcut pe scară largă propagandă de masă, a organizat masele și a contribuit stabilirea puterii democratice, la rela facerea și dezvoltarea producției, pregătind condițiile pentru reforma agrară. Armata Populară de Eliberare și-a asumat și sarcinile de producție în condițiile în care această muncă n-o sustrăgea de la îndatoririle ei de a-și apăra țara, de a-i nimici pe bandiți, de a întări securitatea publică și de a-și consolida reorganizarea și instrucția militară. In decembrie 1949 tovarășul Mao Tzedun a arătat că Armata Populară de Eliberare, în afară de acea parte care trebuie să-și continue lupta și să facă serviciul militar, trebuie să-și mai asume o parte din sarcinile de producție pentru ca împreună cu întregul popor să biruie greutățile moștenite de pe urma îndelungatelor războaie. In anul 1951, desfășurînd o vastă acțiune de producție, armata noastră a desțelenit circa 220 de mii hectare de pămînt, iar unitățile militare staționate la provincia Smolan au început în mod planificat munca de construcție în această regiune. Unitățile noastre din regiunile de nord-vest și sud-vest au participat la construcția căilor ferate Tiansui-Landjou și Cendu- Ciuntzin. In iunie 1950, tocmai cînd poporul chinez își concentra forțele pentru construcția pașnică, imperialiștii americani au dezlănțuit războiul împotriva Coreei și au invadat teritoriul nostru — Taiwan. Imperialiștii americani, nesocotind avertismentele date de poporul chinez, au îndrăzniit în mod fățiș să treacă paralela 38 în Coreea, îndreptîndu-se spre granița țării noastre. Ei bombardau regiunile noastre din China de nord-est, amenințîmd grav securitatea țării noastre. De aceea poporul chinez a format o armată de voluntari pe care a trimis-o în Coreea și care a luptat cot la cot cu Armata Populară coreeană împotriva agresiunii imperialiștilor americani. Voluntarii chinezi și Armata Populară Coreeană au nimicit, au rănit și au luat prizonieri un număr total de 1.090.000 de dușmani dintre care 390.000 de americani. La 27 iulie 1953, imperialiștii americani au fost siliți să semneze acordul de armistițiu la Panmunjon. Victoriile repurtate de voluntarii populari chinezi în Coreea au asigurat securitatea patriei și au ajutat poporul coreean, dar nu numai atît, ele au demonstrat și marea forță a poporului chinez. Odată cu terminarea refacerii economiei naționale a R. P. Chineze și trecerea la construirea economiei planificate, Armata Populară de Eliberare a desfășurat o mare acțiune pentru a deveni o armată modernă regulată. In cîțiva ani, Armata Populară de Eliberare s-a transformat dintr-o armată formată în general numai din infanterie, într-o armată formată din diferite genuri de trupe, săvîrșind astfel o mare schimbare necunoscută încă in istoria noastră. Pentru ca trupele noastre să devină o armată regulată modernă s-au luat următoarele măsuri importante In primul rînd s-a redus efectivul de soldați permanenți. Pentru a reduce cheltuielile militare și a intensifica construcția economiei naționale, începînd din 1950 în armata noastră a început demobilizarea unor numeroase efective. Pînă în anul 1957 s-au demobilizat peste 5 milioane de oameni. In prezent, efectivul total al Armatei Populare de Eliberare, inclusiv ostași noi, da la cel mai mare efectiv pe care-l (Continuare în pag. 2-a) LA MOSCOVA - ORAȘUL FESTIVALULUI O puternica manifestare a prieteniei romîno- sovietice In cea de-a 4-a zi a Festivalului, în parcul „Sokolniki“ delegația romînă a fost oaspetele delegației sovietice. Intîlnirea, care a durat peste 3 ore, a fost o puternică manifestare a prieteniei care leagă tineretul Rominiei populare de tineretul marii Uniuni Sovietice eliberatoare. Un alt grup al delegației romîne a fost oaspetele tinerilor coreeni. In cursul după amiezii delegația română a primit vizita unui grup de delegați din țările arabe. In programul delegației noastre nu figura nici un spectacol deoarece mulți dintre artiștii romîni s-au prezentat în fața juriilor concursurilor internaționale. S-a întîmplat însă un lucru neprevăzut : delegații muncitorilor din raionul Krasnaia Presnia — cartier cu vechi tradiții revoluționare — au solicitat delegației romîne să prezinte un spectacol anunțînd că toate pregătirile sunt fiscate, că mii de locuitori Vești despre delegația română doresc să-i cunoască pe artiștii români. Astfel, seara, orchestra de instrumente populare condusă de Ionel Bucișteanu și ansamblul de dansuri populare U.T.M. au prezentat locuitorilor vechiului raion muncitoresc un program de muzică populară romînească. Artiștii romîni sunt profund emoționați de primirea ce le-o rezervă publicul moscovit. Marți seara, după spectacolul din Piața Comunei, cei 20.000 de spectatori s-au aclamat îndelung și au scandat „Spasibovam, rumînî !“. Deși nu se pot anticipa rezultatele concursurilor artistice, trebuie să arătăm aprecierea deosebit de favorabilă de care s-au bucurat numeroși soliști, printre care baritonul Ladislau Koma, dansatorii Ion Cîmpeanu și Iosif Berețchi, care au prezentat dansuri naționale și care au entuziasmat publicul din sala de concurs și pe membrii juriilor. Seminarii internaționale studențești La 30 iulie s-au deschis primele seminarii internaționale studențești. Peste 500 de studenți economiști, reprezentanți a 40 de țări, au luat parte la seminarul de economie In clădirea Institutului Unional de Stat al Cinematografiei și la Casa Colhoznică a Culturii de pe teritoriul Expoziției agricole unionale s-au deschis, de asemenea, seminariile internaționale ale studenților de la școlile de cinematografie și agricole. „Cavalcada Circului“ Cel mai mare număr de spectatori l-a întrunit „Cavalcada Circului", care a avut loc după amiază pe una din principalele artere ale Moscovei, frumoasa stradă Gorki. Zeci de mii de locuitori ai Moscovei și delegați străini au urmărit demonstrația de măiestrie făcută de artiștii Circului Chinez — continuatorii unei tradiții artistice multiseculare, di cunoscutul comic sovietic, Oleg Popov și de mulți alți artiști de circ din Romînia, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria și U.R.S.S. Seara, pe stadionul Dinamo, zeci de mii de spectatori au urmărit pri grandios spectacol de circ. Pe rîul Moscova... ...Orchestra condusă de Ionel Budișteanu este mult apreciată de participanții la Festival, In cinstea Zilei Marinei R.P.R. Maeștrii adîncurilor se pregătesc intens Alături de toți marinarii care vor participa la serbarea marinărească din acest an pentru a demonstra înalta lor pregătire de specialitate se numără și scafandrii, denumiți „maeștri ai adîncurilor“. In cursul zilei de 30 iulie, am avut o discuție cu șeful grupului de scafandri din portul Constanța, micimanul Chițu Ilie, care pregătește unul dintre interesantele numere pentru spectatorii care vor veni în port de Ziua Marinei R.P.R. : demonstrația unui grup de scafandri ușori. Grupul de scafandri, printre care se numără matrozii-majori Petala Praier Ervin, matrozul Drăgan Gh. Ion, alții, care au absolvit în acest an școași la de scafandri ușori cu calificative foarte bune, acordă o mare atenție antrenamentelor teoretice și practice. Marinarii din baza scafandri studiază cu atenție tehnica mînuirii aparatului scafandru, se pregătesc intens să se obișnuiască cu mersul sub apă, cu ieșirile la suprafață prin surprindere, cu atacarea și ocuparea pozițiilor de luptă. Experimentatul scafandru, micimanul Chițu Ilie, își va inaugura cu această ocazie peste 1.000 lansări în adâncul mării neumblate și aproape 700 ora lucru sub apă. Locotenent-major V. LUPC Angajament îndeplinit înainte de termen Intr-una din adunările de partid, micimanul Dănciulescu Aurel, candidat de partid, s-a angajat ca, în cinstea „Zilei Marinei R.P.R.“, să mobilizeze militarii din subordine pentru terminarea completă a reparațiilor la cele 3 nave auxiliare care se aflau în Stare de nefuncționare. Datorită muncii depusă de către echipa sa micimanul Dănciulescu, sprijinit de matrozul Pătrașcu Ion, atemist, și angajatul civil Negoiță Vasile, candidat de partid, a putut raporta că cele 3 nave fluviale pot fi date în folosință înainte de termen. Locotenent-major MARIN TEODORII