Apărarea Patriei, august 1957 (Anul 13, nr. 181-205)

1957-08-01 / nr. 181

Pentru patria noastra, Republica Populara Romana f cmd­ #APARAREA PATRIEI | pN» Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Chineze ._________________________________—--------------- de Eliberare! ANUL XIII Nr. 181 (3407) | Joi 1 august 1957 4 PAGINI — 20 BANI Ieri, la ora 15,53, REACTORUL ATOMIC A INTRAT ÎN FUNCȚIUNE Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Tovarășului CHIVU STOICA Vă raportăm cu satisfacție că, în urma efor­tului depus de muncitorii, tehnicienii, inginerii și oamenii de știință de pe șantierul Centrului de Cercetări Nucleare, în colaborare cu spe­cialiștii sovietici, azi, 31 iulie 1957, ora 15,53, reactorul atomic de 2000 Kw a intrat în func­țiune. Lucrările continuă conform programului sta­bilit pentru atingerea puterii nominale, COMITETUL PENTRU ENERGIA NUCLEARA DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI INSTITUTUL DE FIZICĂ ATOMICĂ AL ACADEMIEI R.P.R. Despre îngrășăminte chimice și despre o uzină de pe litoral An de an, omul smulge pămîntu­­lui milioane de tone de grîu, po­rumb, legume, zarzavaturi, plante tehnice. Sugîndu-și seva din adîncu­­rile pămintului, plantele iau aces­tuia anual cantități imense de sub­stanțe chimice — fosfor, potasiu. Și an de an, pămîntul este sărăcit de aceste elemente chimice, iar odată cu aceasta scade și fertilitatea sa. Cînd s-a descoperit acest adevăr elementar, după ani îndelungați de trudă și cercetări, prima grijă a oamenilor de știință a fost aceea de a reface compoziția chimică a pă­­mîntului, adică de a-i reda canti­tățile de azot, fosfor, potasiu pe care el, la rîndul lui, le dăruiește agriculturii. Așa a luat naștere in­dustria îngrășămintelor chimice, care in toate țările lumii produce acum anual zeci de milioane de tone de îngrășăminte. Dacă pămîntului îi restitui ceea ce i-ai luat odată cu strîngerea re­coltei, el te răsplătește imediat. Re­zultatele experimentale făcute în ța­ra noastră timp de peste 25 de ani pe diferite tipuri de sol și la dife­rite culturi au arătat că îmbinînd folosirea îngrășămintelor cu cele­lalte măsuri agrotehnice sporurile de recoltă merg pînă la 50 la sută. In medie, sporurile de recoltă obținute în țara noastră în ultimii ani prin folosirea îngrășămintelor chimice au fost de 500 kg. la porumb și 300 kg. grîu la hectar. Ce înseamnă aceste cifre pentru e­­conomia noastră națională? Aceasta­ înseamnă că aplicînd îngrășăminte chimice pe o suprafață de 2 mili­oane hectare cultivate cu porumb și 1 milion de hectare cultivate cu grîu, vom putea obține un spor de recoltă de 1.000.000 tone porumb și 300.000 tone grîu, ceea ce înseam­nă, în prețurile actuale, circa 1.650 milioane lei, față de o cheltuială e­­valuată la circa 370 milioane lei. Ce este superfosfatul Superfosfatul este un îngrășămînt chimic care conține fosforul nece­sar plantelor pentru a crește și a se dezvolta. El are o dublă calitate : pe de o parte ajută la obținerea unei recolte sporite, pe de altă parte con­tribuie la obținerea unor recolte de calitate deosebită. De exemplu, apli­cat la culturile de sfeclă de zahăr, mărește procentul de zahăr în sucul sfeclei de zahăr, îmbunătățește ca­litatea sucului. Consecința acestei acțiuni este obținerea unei cantități sporite de zahăr cristalizat din ace­eași cantitate de sfeclă, micșorîndu­­se concomitent și conținutul de za­hăr rămas în melasă. Superfosfatul se obține din des­compunerea fosfaților naturali (apa­tite) și fosforite cu acid sulfuric. El este azi un îngrășămînt folosit în întreaga lume cu rezultate dintre cele mai bune. Producția îngrășămintelor cu fosfor in R.P.R. Deși țară „eminamente agricolă“, așa cum o categorisea burghezo-mo­­șierimea, Romînia nu a avut pînă acum cîțiva ani nici o fabrică de îngrășăminte chimice. In anii primu­lui cincinal s-au ridicat două fa­brici moderne de îngrășăminte cu azot, iar a treia este în curs de con­strucție. Pentru fabricarea îngrășămintelor cu fosfor au intrat în funcțiune com­plet refăcute uzinele de îngrășăminte chimice „Petru Poni“ de la Valea Călugărească și o fabrică în cadrul Combinatului Chimic de la Tîrnă­­veni. In numai cîțiva ani producția de superfosfat a crescut vertiginos. Ast­fel, se înregistrează în perioada 1950-1956 o creștere de 1,350 la sută. Ingrășămintele fabricate de in­dustria noastră chimică au dat re­zultatele așteptate. Exemplele sînt nu­meroase. Vom da numai unul. La g.a.c. Cărpiniș, regiunea Timișoara, anul trecut, 200 ha. însămînțate cu grîu au fost tratate cu îngrășăminte cu azot și cu superfosfat (200 kg. superfosfat și 100 kg. azotat de amoniu la ha.), iar alte 200 ha. nu au fost tratate cu îngrășăminte. Pe primul lot recolta a fost de 2.150 kg. grîu la hectar, iar pe cel de al doilea de 1.600 kg. grîu la hectar. La Năvodari, pe malul mării La Năvodari, pe malul Mării Negre, este actualmente în plină con­strucție o nouă uzină de acid sulfu­ric și superfosfat cu o capacitate de 100.000 tone superfosfat anual, ca­pacitate ce va fi mărită treptat pî­nă la 250.000 tone anual. Conce­pută și construită după cele mai noi descoperiri ale tehnicii, uzina de C. TACHE (Continuare in pag. 2-a) Aspect de pe șantierul uzinei de la Năvodari (Foto: AGERPRES) Prin noi sate dobrogene Se va aprinde lumina electrică înainte de eliberarea țării, în actuala regiune Constanța nu exista decit o singură localitate ru­rală electrificată. Statul democrat popular a întreprins vaste lucrări de electrificare a satelor și comunelor din această regiune, prima din țară cu agricultura complet cooperativi­­zată. S-a terminat linia de 15 kilo­­volți care pleacă de la stația de transformare din Cobadin spre Ne­grești și Negru Vodă, prin interme­diul căreia se transportă energie electrică în partea de sud a Dobro­­gei. Pentru transportul energiei elec­trice în partea de nord a Dobrogei s-a construit linia de 15 kilovolți Ovidiu-Crucea, în lungime de peste 30 km, urmînd ca această linie să fie extinsă pînă la Hîrșova. Din a­­ceastă arteră s-au electrificat pînă în prezent satul Oituz, G.A.S. Donca Simo și se află în lucru o linie pen­tru electrificarea localităților Găl­­biori, Siliștea, Țepeș Vodă și o altă linie care va duce energia electrică în comunele Dorobanțu, Crucea, Stupina și altele. Acum în regiunea Constanța sunt electrificate mai mult de 60 de co­mune și sate. AU TERMINAT TREIERIȘUL 22.. gospodării agricole colective și 106 întovărășiri agricole din re­giunea București au terminat treie­­rișul orzului și griului. In ultimele trei zile în regiune s-au treierat păioasele de pe o suprafață de peste 56.000 ha. Ritmul lucrărilor la treieriș este în continuă creștere. Pînă acum, în întreaga regiune s-au treierat păioasele de pe 172.000 ha., ceea ce reprezintă peste 40 la sută din suprafața cul­tivată. Munca în comun își arată din plin roadele. Gospodăriile colec­tive au treierat pînă acum păioase­­le de pe 46 la sută, iar întovărăși­rile agricole de pe 52 la sută din suprafața cultivată Răsunătorul succes al Ansamblului București în Franța PARIS, 31 (Agerpres). — Co­­­­respondents speciala 1 ▼ Sîmbătă și duminică au conti­­­­nuat la Quimpere, în Franța, ma­­­­nifestațiile artistice din cadrul­­ festivităților cunoscute sub denu­­­­mirea de „Fetes de Cornouailles". I Ministrul de Interne al­­ Gilbert Jules, ambasadorii Franței, 7 Marii 4 I Britanii, Belgiei și R. F. Germane i ■ și alți membri ai corpului diplo­­ ►­matic, peste 20 de deputați in A­­4 A­dunarea Națională Franceză, pre­­­­e­cum și un public care depășea 4 ► 30.000 de persoane, au aplaudat 7 I îndelung spectacolul de gală dat]­­ de Ansamblul de dansuri al sfatu-­t­u­lui popular al Capitalei R.P. Ro- 4 ‘ mine. . Trebuie subliniat că acesta J ► este numărul cel mai mare de 4 ’spectatori pe care l-a avut o for­­­ ’­mație artistică romînească în occi­­­ ► dent. J ’ Pe străzile Quimpere-ului, unde, J ’ alături de drapelele celorlalte țări 1­­ participante flutură și drapelul I . R. P. Romîne, a avut loc duminică j ' dimineață o paradă a grupurilor­­ J folclorice deschisă de formația ro- 4 ►­mînească. Peste 150.000 de per­­­­­­soane au primit cu ovații și stri­­­­­­gâte de „Vive la Roumanie”, „Vive­u­r l'amitié franco-roumaine” defilarea 7 L artiștilor romini. 4 ! La banchetul oferit In cinstea 4 ^ participanților la „Serbările din 7 I Cornouailles”, ministrul Gilbert Ju­li­a­les a rostit o cuvîntare în care a 7­m arătat, printre altele, satisfacția sa 1 L față de participarea artiștilor ro- 4 )­mini la această festivitate, subli­­­­­­niind că asemenea contacte conțin- 4 4 buie în mod esențial la stringerea 4­1,. ........ y„ --- ... j ,­țelegere reciprocă între popoare. 1 4 La sfîrșitul­­ banchetului ministrul 4­­4 de interne al Franței, Gilbert Ju­­­les, s-a întreținut prietenește cu­ conducerea ansamblului felicitind-o 4­4 pentru rezultatele obținute. 4 ► La spectacolul din seara de du­r 4 minică au participat un număr 4 k de peste 200 grupuri folclorice cu 7 f un total care depășește 5.000 mem­­­­­bri. Pentru programul fiecăruia 1­7 dintre aceste grupuri s-au acordat 4­4 cite opt minute. Față de entuzias­­­­­­mul publicului Ansamblul sfatului­­­­ popular al Capitalei a fost singu­­r­a­rut căruia organizatorii i-au acor­­­­­­dat o jumătate de oră. Cu toate 1­4 acestea, multă vreme după ce ar­­­­e­tiștii romîni părăsiseră scena și­­­i alt grup folcloric îi luase locul, l­a publicul Încă mai scanda „Les rou­­­­mains !", „Les roumains !" Semnarea unei convenții intre R. P. Romînă și U. R. S. S. Miercuri s-a încheiat la București o convenție privitoare la regimul a­­pelor de frontieră între R. P. Ro­­mînă și U.R.S.S. Convenția a fost semnată de ing. I. Bernachi, președintele Comitetu­lui de Stat al Apelor de pe lingă Consiliul de Miniștri, ca împuterni­cit al guvernului romîn, și E. A. Lișîțin, ca împuternicit al guvernu­lui sovietic Convenția prevede o strînsă cola­borare cu privire la gospodărirea apelor de frontieră, precum și lu­crări de amenajare în folosul ambe­lor țări (Agerpres) ★ [UNK] ★ JOCURILE SPORTIVE INTERNAȚIONALE PRIETENEȘTI DE LA MOSCOVA IOLANDA BAL­AȘ A CUCERIT MEDALIA DE AUR NOU RECORD R.P.R. LA 400 m. PLAT HANDBALIȘTII ROMÎNI AU ÎNTRECUT PUTERNICA ECHIPĂ A R. CEHOSLOVACE. Cititi amănunte în pag. 4-a . A 30-a aniversare a Armatei Populare Chineze de Eliberare TELEGRAMĂ Locțiitorului premierului Consiliului de stat Ministrul Apărării al R. P. Chineze Mareșal PÎN-DE-HUAI Pekin Cu prilejul celei de a 30-a aniversări a glorioasei Armate Populara Chineze de Eliberare, vă transmit în1 numele militarilor, Forțelor Armate ale R.P.R. și al meu personal sincere­ și călduroase­ felicitări. " Urez militarilor Armatei Populare­­ Chineze de­ Eliberare, apărători încercați și dîrzi ai independenței și securității patriei­­ lor socialiste — Republica Populară Chineză,­­—noi succese în pregătirea de luptă și politică. MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R General Colonel t T­'/'vivTnnTTvr cat­a T/1A1 LiLiV/lTu­lT­uril JXT LifXTUT Adunarea festivă din Sala Teatrului Armatei Ieri după amiază a avut loc în Sala Teatrului Armatei din B-dul Magheru o adunare festivă organi­zată de Ministerul Forțelor Armate ale R.P.R., cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare. La aceas­tă adunare au participat generali și ofițeri din garnizoana București. In prezidiul adunării au luat loc, general-colonel Teclu Iacob, adjunct al ministrului Forțelor Armate, Mei Iun-sie, atașatul militar al Re­publicii Populare Chineze, general­­maior Marcu Stan, general-maior Șandru Constantin, general-maior Je­ev Joam, colonel Antip Constan­tin, locotenent-colonel Preda Con­stantin. Generalul-maior Marcu Stan rostit o cuvîntare închinată împli­­­nirii a 30 de ani de la crearea Ar­matei Populare Chineze de Elibe­rare. Vorbitorul a subliniat glorioa­sa cale străbătută de Armata Popu­lară Chineză de Eliberare în de­cursul celor 30 de ani de existență, eroicele fapte de arme ale armatei populare chineze, săvîrșite în răz­boiul național de eliberare a po­porului chinez împotriva imperia­­l­iș­tilor japonezi și în cel de-al trei­lea război civil revoluționar din anii 1945—1949. El a subliniat uriașa însemnătate internațională a proclamării, la 1 octombrie 1949, a Republicii Populare Chineze.­­„Mărețele victorii repurtate dă armata poporului chinez în atîtea războaie împotriva unor dușmani puternici interni și externi — a spus în continuare vorbitorul — se explică prin faptul că armata popu­l­lară chineză de eliberare este o ar­­mată condusă de Partidul Comu­­­nist Chinez pe baza aplicării crea­­toare la condițiile Chinei a învăță­­­turii marxist-leniniste și a experien­­­ței militare a P.C.U.S., pentru­­ că armata populară de eliberare este o­ armată care se bucură de ajuto­­rul și sprijinul maselor largi popu­­lare, pentru că ea este o armată care acționează pentru apărarea intere­selor poporului. Acesta este un e­­xemplu strălucit al unei glorioase armate populare care servește cu credință poporul său". In încheiere generalul-maior Marcu Stan a arătat că la cea de-a 30-a aniversare a glorioasei armate a poporului frate chinez, oamenii muncii din Republica Populară Ro­­mînă și împreună cu ei militarii Forțelor noastre Armate, urează din tot sufletul Partidului Comunist Chinez, Guvernului Republicii Popu­lare Chineze, harnicului popor chi­nez și armatei sale, noi succese în construirea societății socialiste, în întărirea cauzei păcii în Extremul Orient și în întreaga lume. Participanții au vizionat apoi filmul „Pui de tigru“ — o produc­ție a studiourilor din R. P. Chi­neză, care evocă momente din lupta ostașilor armatei populare chineze împotriva cotropitorilor japonezi și a forțelor reacționare ale lui Cian Kai-si. SCUT DE NĂDEJDE AL MARELUI POPOR CHINEZ Azi se împlinesc trei decenii de existență a Armatei Populare Chi­neze de Eliberare. In decursul celor 30 de ani, Ar­mata Populară Chineză de Eliberare a parcurs 3 perioade istorice : răz­­boiul revoluției agrare, răzbmni îm­potriva agresiunii imperialiștilor ja­ponezi și cel de eliberare. In această îndelungată perioadă de războaie re­voluționare, armata noastră a luptat împotriva celor trei dușmani înver­șunați — imperialismul, feudalis­mul și capitalismul birocratic, pen­tru răsturnarea dominației cominda­­niștilor contra-revoluționari. După proclamarea Republicii Populare Chineze la 1 octombrie 1949, care a marcat trecerea de la etapa revoluției noii democrații la etapa revoluției socialiste, sarcinile Arma­tei Populare de Eliberare s-au schim­bat, n­oile ei sarcini fiind de a-și apăra patria de agresiunea imperia­liștilor, de a apăra construirea so­cialistă a țării și de a consolida dic­tatura democrat - populară. Pen­tru a se achita de această sarcină grea și totodată de cinste, Armată Populară de Eliberare trebuie să­ de­vină treptat, pe ba­zele ei existente, o armată revoluționară modernă și perfecționată. In septembrie 1949, abia cînd urma să se nască China nouă, tovarășul Mao Tze-dun a arătat că forțele noastre de apăra­re se vor consolida. Noi nu permi­tem nici unui imperialist să invadeze plaiurile noastre. Forțele noastre mi­litare populare trebuie să fie păstra­te și dezvoltate pe bazele eroicei și mult încercatei Armate Populare de Eliberare. Noi vom avea nu numai o puternică armată terestră dar și o puternică armată aeriană și mari­timă îndată după constituirea noi, Armata Populară, Chineză Chinei de Eliberare a dus mai întîi în interio­rul țării o luptă pe scară largă ur­mărind nimicirea bandiților gomin­­daniști rămași în țară. Pe atunci, deși toată China continentală era eliberată, gomindanul a lăsat peste un milion de bandiți gomindaniști în regiunile nou eliberate. Acolo ei tulburau securitatea publică, distru- Locotenent-colonel MEI IUN-SIE Atașat militar al R. P. Chineze geau producția și se dedau la fel da fel de acțiuni contrarevoluționare, punînd în nesiguranță avutul și viața oamenilor. Potrivit politicii de îmbinare a lichidării prin forță a acestor bandiți cu reeducarea lor politică și atragerea lor de partea noastră, armata noastră, în colabo­rare cu masele populare localnice, a desfășurat o campanie de nimicire a bandiților. Unitățile noastre create pentru nimicirea bandiților au luptat timp de doi ani în munți­­ și păduri, înfruntînd dogoarea soarelui de vară și viscolul de iarnă și astfel, către primăvara anului 1952, au curățat țara noastră de acești bandiți. Așa au apărut în societatea noas­tră liniștea și o nouă ordine, nemai­­întîlnită încă în istoria noastră. In campania de nimicire a bandiților, Armata Populară de Eliberare a ajutat organele puterii locale la în­deplinirea sarcinilor, a făcut pe sca­ră largă propagandă de masă, a or­ganizat masele și a contribuit stabilirea puterii democratice, la re­la facerea și dezvoltarea producției, pregătind condițiile pentru reforma agrară. Armata Populară de Eliberare și-a asumat și sarcinile­ de producție în condițiile în care această muncă n-o sustrăgea de la îndatoririle ei de a-și apăra țara, de a-i nimici pe bandiți, de a întări securitatea pu­blică și de a-și consolida reorgani­zarea și instrucția militară. In de­cembrie 1949 tovarășul Mao Tze­­dun a arătat că Armata Populară de Eliberare, în afară de acea parte care trebuie să-și continue lupta și să facă serviciul militar, trebuie să-și mai asume o parte din sarcinile de producție pentru ca împreună cu întregul popor să biruie greutățile moștenite de pe urma îndelungatelor războaie. In anul 1951, desfășurînd o vastă acțiune de producție, arma­ta noastră a desțelenit circa 220 de mii hectare de pămînt, iar unitățile militare staționate la provincia Sm­­olan au început în mod planificat munca de construcție în această re­giune. Unitățile noastre din regiu­nile de nord-vest și sud-vest au participat la construcția căilor fe­rate Tiansui-Land­jou și Cendu- Ciuntzin. In iunie 1950, tocmai cînd po­porul chinez își concentra forțele pentru construcția pașnică, imperia­liștii americani au dezlănțuit războ­iul împotriva Coreei și au invadat teritoriul nostru — Taiwan. Imperia­liștii americani, nesocotind avertis­mentele date de poporul chinez, au îndrăzniit în mod fățiș să treacă pa­ralela 38 în Coreea, îndreptîndu-se spre granița țării noastre. Ei bom­bardau regiunile noastre din China de nord-est, amenințîmd grav secu­ritatea țării noastre. De aceea po­porul chinez a format o armată de voluntari pe care a trimis-o în Co­reea și care a luptat cot la cot cu Armata Populară coreeană împotri­va agresiunii imperialiștilor ameri­cani. Voluntarii chinezi și Armata Populară Coreeană au nimicit, au rănit și au luat prizonieri un număr total de 1.090.000 de dușmani din­tre care 390.000 de americani. La 27 iulie 1953, imperialiștii ameri­cani au fost siliți să semneze acor­­d­ul de armistițiu la Panmunjon. Victoriile repurtate de voluntarii populari chinezi în Coreea au asi­gurat securitatea patriei și au aju­tat poporul coreean, dar nu numai atît, ele au demonstrat și marea for­ță a poporului chinez. Odată cu terminarea refacerii e­­conomiei naționale a R. P. Chineze și trecerea la construirea economiei planificate, Armata Populară de Eliberare a desfășurat o mare acțiu­ne pentru a deveni o armată moder­nă regulată. In cîțiva ani, Armata Populară de Eliberare s-a transfor­mat dintr-o armată formată în gene­ral numai din infanterie, într-o arma­tă formată din diferite genuri de tru­pe, săvîrșind astfel o mare schimbare necunoscută încă in istoria noastră. Pentru ca trupele noastre să devină o armată regulată modernă s-au luat următoarele măsuri impor­tante In primul rînd s-a redus efectivul de soldați permanenți. Pentru a re­duce cheltuielile militare și a inten­sifica construcția economiei naționa­le, începînd din 1950 în armata noastră a început demobilizarea u­­nor numeroase efective. Pînă în anul 1957 s-au demobilizat peste 5 milioane de oameni. In prezent, efectivul total al Armatei Populare de Eliberare, inclusiv ostași noi, da la cel mai mare efectiv pe care-l (Continuare în pag. 2-a) LA MOSCOVA - ORAȘUL FESTIVALULUI O puternica manifestare a prieteniei romîno- sovietice In cea de-a 4-a zi a Festivalului, în parcul „Sokolniki“ delegația ro­­mînă a fost oaspetele delegației so­vietice. Intîlnirea, care a durat peste 3 ore, a fost o puternică manifestare a prieteniei care leagă tineretul Ro­­miniei populare de tineretul marii Uniuni Sovietice eliberatoare. Un alt grup al delegației romîne a fost oaspetele tinerilor coreeni. In cursul după amiezii de­legația română a primit vizita unui grup de delegați din țările arabe. In programul delegației noastre nu figura nici un spectacol deoare­ce mulți dintre artiștii romîni s-au prezentat în fața juriilor concursu­rilor internaționale. S-a întîmplat însă un lucru neprevăzut : delega­ții muncitorilor din raionul Krasna­­ia Presnia — cartier cu vechi tra­diții revoluționare — au solicitat delegației romîne să prezinte un spectacol anunțînd că toate pregă­tirile sunt fiscate, că mii de locuitori Vești despre delegația română doresc să-i cunoască pe artiștii ro­mâni. Astfel, seara, orchestra de in­strumente populare condusă de Ionel Bucișteanu și ansamblul de dansuri populare U.T.M. au prezentat lo­cuitorilor vechiului raion muncito­resc un program de muzică popu­lară romînească. Artiștii romîni sunt profund emo­ționați de primi­rea ce le-o rezervă publicul moscovit. Marți seara, după spectacolul din Piața Comunei, cei 20.000 de specta­tori s-au aclamat îndelung și au scandat „Spasibo­vam, rumînî !“. Deși nu se pot anticipa rezulta­tele concursurilor artistice, trebuie să arătăm aprecierea deosebit de fa­vorabilă de care s-au bucurat nume­roși soliști, printre care baritonul Ladislau Kom­a, dansatorii Ion Cîm­­peanu și Iosif Berețchi, care au prezentat dansuri­­ naționale și care au entuziasmat publicul din sala de concurs și pe membrii juriilor. Seminarii internaționale studențești La 30 iulie s-au deschis primele seminarii internaționale studențești. Peste 500 de studenți economiști, reprezentanți a 40 de țări, au luat parte la seminarul de economie In clădirea Institutului Unional de Stat al Cinematografiei și la Casa Colhoznică a Culturii de pe teritoriul Expoziției agricole unio­nale s-au deschis, de asemenea, se­­minariile internaționale ale studen­ților de la școlile de cinematografie și agricole. „Cavalcada Circului“ Cel mai mare număr­ de spectatori l-a întrunit „Cavalcada Circului", care a avut loc după amiază pe una din principalele artere ale Moscovei, fru­moasa stradă Gorki. Zeci de mii de locuitori ai Moscovei și delegați stră­ini au urmărit demonstrația de mă­iestrie făcută de artiștii Circului Chi­nez — continuatorii unei tradiții arti­stice multiseculare, di cunoscutul co­mic sovietic, Oleg Popov și de mulți alți artiști de circ din Romînia, Bul­garia, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria și U.R.S.S. Seara, pe stadionul Dinamo, zeci de mii de spectatori au urmărit pri grandios spectacol de circ. Pe rîul Moscova... ...Orchestra condusă de Ionel Budișteanu este mult apreciată de participanții la Festival, In cinstea Zilei Marinei R.P.R. Maeștrii adîncurilor se pregătesc intens Alături de toți marinarii care vor participa la serbarea marinărească din acest an pentru a demonstra înalta lor pregătire de specialitate se numără și scafandrii, denumiți „maeștri ai adîncu­­rilor“. In cursul zilei de 30 iulie, am avut o discuție cu șeful grupului de scafan­dri din portul Constanța, micimanul Chițu Ilie, care pregătește unul dintre interesantele numere pentru spectatorii care vor veni în port de Ziua Marinei R.P.R. : demonstrația unui grup de scafandri ușori. Grupul de scafandri, printre care se numără matrozii-majori Petala Praier Ervin, matrozul Drăgan Gh. Ion, alții, care au absolvit în acest an școa­și la de scafandri ușori cu calificative foarte bune, acordă o mare atenție an­trenamentelor teoretice și practice. Marinarii din baza scafandri studia­ză cu atenție tehnica mînuirii aparatu­lui scafandru, se pregătesc intens să se obișnuiască cu mersul sub apă, cu ie­șirile la suprafață prin surprindere, cu atacarea și ocuparea pozițiilor de luptă. Experimentatul scafandru, micimanul Chițu Ilie, își va inaugura cu această ocazie peste 1.000 lansări în adâncul mării neumblate și aproape 700 ora lucru sub apă. Locotenent-major V. LUPC Angajament îndeplinit înainte de termen Intr-una din adunările de partid, micimanul Dănciulescu Aurel, candi­dat de partid, s-a angajat ca, în cins­tea „Zilei Marinei R.P.R.“, să mobili­­zeze militarii din subordine pentru ter­minarea completă a reparațiilor la cel­e 3 nave auxiliare care se aflau în Stare de nefuncționare. Datorită muncii depusă de către e­­chipa sa micimanul Dănciulescu, spriji­nit de matrozul Pătrașcu Ion, atemist, și angajatul civil Negoiță Vasile, can­didat de partid, a putut raporta că cele 3 nave fluviale pot fi date în folosin­ță înainte de termen. Locotenent-major MARIN TEODORII

Next