Apărarea Patriei, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 1-25)

1958-01-03 / nr. 1

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă l ^APĂRAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIV Nr. 1 (3536) Vineri 3 ianuarie 1958 4 PAGINI — 20 BANI MESAJUL DE ANUL NOU rostit la postul de radio de tovarășul dr. Petru Creza Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Dragi prieteni și tovarăși. Peste cîteva minute ne despărțim de anul 1957, încheiem bilanțul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere și în același timp bilanțul unui deceniu de la înscăunarea Republicii Popu­lare Romîne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră țărănime, împreună cu vrednicii noștri cărturari, entuziasmați de rezultatele obți­nute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă încredere opera mare a con­struirii unei vieți noi, transformnd țara într-un uriaș șantier. Ei ur­mează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Romîn și a guvernului Republicii Populare Romîne, dezvoltînd economia națională și îmbogățind zi de zi cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al Republicii noastre, într-un nou an de muncă pașnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, în viitorul luminos pe care și-l hărăzește prin muncă spornică poporul romîn. Pășim pragul anului 1958 cu aceeași fermă convingere că vom întări înainte alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și vom adînci tot mai mult frățeasca colaborare și prietenie dintre paitorul romîn și minoritățile naționale din patria noastră comună. Sîntem siguri că harnicul nostru popor, talentat și gospodar, colabo­­rînd și ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni și aliați din țările la­gărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta înainte pe drumul socialismului industria și agricultura țării noastre, ceea ce va duce la creșterea neîntreruptă a bunei sale stări. Noi și tot mai valoroase cuceriri ale științei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare și de artă izvorîte din dragostea pen­tru popor și inspirate din realitățile noi ale vieții noastre pe care o trăim acum din plin vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor și la întărirea voinței oamenilor muncii de a-și mări eforturile pentru în­florirea patriei noastre. Sîntem convinși că țările socialiste, marea noa­stră prietenă — Uniunea Sovietică, forțele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi și în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinți a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume și a conviețuirii pașnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruința păcii și a înțelegerii între toate țările, permiteți-mi ca în această noapte a Anului Nou să vă adresez tradiționala urare romînească : „La mulți ani !", Furnaliștii reșițeni prezenți la datorie REȘIȚA, (de la corespondentul nostru).­­ In timp ce o bună parte din jurnaliștii reșițeni și-au petrecut noaptea de Anul Nou alături de fa­milii și prieteni, schimbul condus de subinginerul Romîno Ion a fost prezent la datorie. Echipele de jur­­naliști conduse de Bănică Cristache și Sava Ion, precum și încărcătorii din echipele lui Zăvădaș Aurel Vița Ion au ciocnit paharele cu vin și abia după terminarea schimbului, în dimineața zilei de Anul Nou. NI, ambele furnale a fost elaborată cîte o șarjă de fontă. Cea dinții șarjă elaborată în anul 1958 a fost șarja echipei de jurnaliști condusă de Sava Ion de la furnalul nr. 2, la ora 4,40. Cu 50 minute mai tîrziu, adică la orele 5,30 și echipa lui Cristache Bănică de la furnalul nr. 1 a elaborat prima șarjă din anul a­­cesta ln primele schimburi din ziua de Anul Nou au fost elaborate șase șarje de fontă. Alte două șarje, pre­gătite de echipele lui Cîntar Ștefan și Sîrbu Ion, au fost elaborate de schimbul următor. Șeful de schimb a fost mul­țumit de rezultatele obținute, feli­­citînd cu căldură pe jurnaliștii în­cărcători. In primul rînd i-a felici­tat pe tovarășii Dăiescu Alexandra Uroș Ioța, Gh. Rămneanțu, Rudei Ilie, Toth Pavel, Porumb Gh. , și alții care s-au evidențiat în mod deosebit. Jurnaliștii reșițeni au fost așadar prezenți la datorie. C. BONTA O regiune în plina dezvoltare lui TG. MUREȘ (de la coresponden­­țostru).­­ Printre regiunile slab dezvoltate din punct de vedere economic se număra cu ani în urma și regiunea populată de secuimea din Ardeal. Cu totul altfel stau lu­crurile astăzi. Ca urmare a politicii partidului și guvernului de indus­­trializare a țării s-a schimbat și fața Regiunii Autonome Maghiare. In anii democrației populare au fost construite pe întinsul regiunii 52 întreprinderi noi, din care 15 de interes republican. Amintim dintre ele : termocentrala de la Sîngeorgiu de Pădure, care prin instalarea u­­nui nou agregat își va spori curând capacitatea de producție cu 50 la sută ; fabrica de piese de schimb pentru industria textilă „Encel Mauriciu“, prima fabrică de acest gen din țară; noua filatură de la Sf. Gheorghe ; topitoria și filatura de in de la Gheorghieni ; fabrica de praf de lapte de la Remetea etc. Ținîind seama de specificul Re­giunii Autonome Maghiare, o deo­sebită atenție s-a acordat dezvoltării industriei forestiere, exploatării și prelucrării judicioase a lemnului. La Tg. Mureș a fost construită fa­brica de mobile „Simo­neza“, un­a din cele mai mari și mai moderne fabrici de acest fel din sud-estul Europei. La Reghin funcționează un adevărat combinat forestier. Faima produselor fabricate aici — ambar­cațiuni sportive, planoare, instrumen­te muzicale, a trecut de mult grani­­țele țării. In anul 1938 statisticile vremii consemnau existența pe teritoriul ac­tualei Regiuni Autonome Maghiare a peste 10.000 șomeri. Astăzi, pe lângă că nici vorbă nu mai poate fi de existența șomajului, statisticile consemnează creșterea cu 59 la sută a numărului muncitorilor angajați în întreprinderile forestiere față de cit exista înainte de 1944 O. HOSSU Citiți în numărul de azi: fie Colonel tehnic CRISTACHE LUPU : O func­­ție răspundere. Maistrul de armament (pag. 2-a) Căpitan inginer N. PATRAȘ : Activitatea cercurilor științifice din catedra de telecomuni­cații (pag. 2-a) Căpitan-locotenent V. LUPU : Gornistul de la Mărășești (pag. 2-a) U.R.S.S. VA FACE TOTUL CA NOUL AN SA FIE UN AN DE PACE Felicitarea de Anul Nou adresată poporului sovietic de C.C. al P.C.U.S., Sovietul Suprem al U.R.S.S. și guvernul sovietic (pag. 4-a) nr. 1 PREZIDIUL MARII ADUNARI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DECRET PENTRU STABILIREA DATEI ALEGERII DEPUTAȚILOR ÎN SFATURILE POPULARE Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne decretează: Art. unic. Data alegerii deputaților în sfaturile Constituirea sfaturilor populare se va face după populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958, data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE STOICA București, la 2 ianuarie 1958 De revelion, in portul Constanța (De la corespondentul „Apără­rii Patriei“).­­ Acele ceasorni­cului de la bord mai au de parcurs un singur cerc pînă cînd sirenele navelor romînești „Tran­silvania“, „Berezina“, „Midia“, sau cele ale navelor străine „No­emi“, sub pavilion englez, sau ale petrolierului sovietic „I. V. Stalin“, ale cargoului „Valtelina“ vor începe să italian sune, vestind locuitorilor Constanțe, că noul an a sosit. Minutele se scurg cu iuțeală. La stația de radio din port sosesc neîncetat vesti Cu radiotelegrafistul de ser­viciu Gherman Ion nu e chip să intri în vorbă. Se aud necontenit semnalele cunoscute ale indicati­vului stației radio-port Constanța. Marinarul de serviciu așterne pe hîrtie serii de litere și cifre pe care le descifrează apoi în graiul obișnuit; sînt vești de pe calea apei, unde plutesc vasele romî­nești „Dimitrov“ și „Ardealul“. Parcurgem cu privirea harta ma­ritimă a lumii, așezată pe unul din pereții stației radio. Stegu­­lețe tricolore marchează coordo­natele navelor noastre. La această oră „Dimitrov“ se află în apro­pierea Gibraltar­ului. Se pregă­tește să facă traversada Oceanu­lui Atlantic pentru a pleca spre Olanda cu încărcătură de cereale. Vasul „Ardealul" a pătruns în apele furioase ale golfului Bis­­caia din Oceanul Atlantic. Peste cîteva zile va ajunge în portul de destinație olandez, Rotterdam. Orele 24. Sirenele vaselor, sal­vele artileriei de coastă vestesc că noul an a luat locul celui vechi. In fața noastră se află un teanc de radiograme. Sînt vești și răvașe de la cei plecați pe ape. Comandantul vasului „Dimitrov“ transmite soției sale Iolanda Ni­­colau la mulți ani și bucurie. Comandantul vasului „Ardealul", marinarii Nicu Ion, Sandu Aurel și alții transmit urări asemănă­toare. Pe navele militare acostate în portul Constanța freamătă vese­lia. La bordul navei „N“, solda­ții și sergenții se găsesc la masa comună. Primele clipe ale noului an s-au găsit ciocnind pahare, împletind planuri de viitor în viața de ostaș. Caporalul de ma­rină Avram Ion, comandant de post de luptă, urează subordona­ților săi noi succese și la mulți ani. El își exprimă hotărîrea ca postul de luptă să obțină în noul an titlul de frunte. La difuzor ră­sună plugușorul. Mai tîrziu ei sînt vizitați de contraamiralul Sandu Gh., care îi felicită și le dorește la mulți ani. La ieșirea din port întîlnim un grup de marinari străini, își string mîinile prietenește. Sînt din echipajele navelor aflate în portul Constanța, care au primit invitația Clubului internațional de a petrece revelionul alături de marinari romîni. Pe navele comerciale și mili­tare, la revelionul organizat de Clubul internațional stăpînește ve­selia și voia bună. Se toastează pentru pace, se rostesc urări, se împletesc gînduri mărețe, narii se întorc în port abia Mari­în dimineața de anul nou cînd stră­zile largi ale orașului se umplu de larma copiilor care urează cu zîmbetul pe buze „Să trăiți, să înfloriți ca merii, ca perii în mij­locul verii...“ PRIMUL TRANSPORT DIN ACEST AN DE PRODUSE LIVRATE DE UNIUNEA SOVIETICĂ GALAȚI.­­ La 1 ianuarie, prin stația de frontieră C.F.R. Larga- Galați a intrat în țara noastră pri­mul transport din acest an de pro­duse industriale și cerealiere livrate de Uniunea Sovietică pe baza acor­durilor comerciale. După tradițio­­nalele urări, feroviarii romîni au des­cărcat din prima garnitură mai mult de 200 tone de cereale, 200 tone de laminate, materiale tubulare, o­­țel etc. In prima zi a anului în stația C.F.R. Larga-Galați nou au mai sosit din U.R.S.S. alte 2 gar­nituri de trenuri care au adus mii de tone de marfă In aceeași zi, prin această stație au fost tranzitate pentru R. P. Bul­garia și R.P.F. Iugoslavia însemna­te cantități de cocs, șamotă, piese de mașini agricole, tractoare și al­tele. Ce obiective industriale vor intra în funcțiune în acest an în industria petrolului și chimiei In cursul anului 1958, în INDUSTRIA PETROLIFERĂ vor intra în funcțiune următoarele obiective industriale : ■jc La rafinăria 1 Ploești, o instalație de cracare termică și o insta­lație de desalinare electrică; + La rafinăria nr. 3 Teleajen , linia a 2-a a blocului de ulei și insta­lația de parafină, precum și instalația de distilație atmosferică și vid . ★ La rafinăria nr. 10 Borzești sînt în curs de realizare instalația de absorbție și fracționare a gazelor și instalația de cracare catalitică și frac­ționarea gazelor ; •K­ Conductele de gaze : magistrala de nord pînă la frontiera cu R. P. Ungară, magistrala de vest pe porțiunea Simeria - Oțelul Roșu - Reșița, conducta­­ Țicleni - Paroșeni, conducta de transport țiței Țicleni , Ploești. L- INDUSTRIA CHIMICA i­ La uzinele chimice Turda va intra în funcțiune un complex clo­rosodic cuprinzînd o secție de electroliză de mare capacitate, precum și instalații perfecționate pentru fabricarea acidului clorhidric, tetraclorurii de carbon (un solvent valoros) etc. ; tot la uzinele chimice Turda va fi dată în funcțiune o nouă secție pentru fabricarea policlorurii de vinu­­­ i­ La uzina de îngrășăminte fosfatice Năvodari vor intra în func­țiune anul acesta fabricile de acid sulfuric și de superfosfat care cuprind instalații moderne, cu o productivitate înaltă, asigurînd obținerea unor produse de calitate superioară. Vor fi mărite simțitor capacitățile de producție la următoarele uzine :­ La uzinele de produse sodice Ocna Mureșului se va mări capa­citatea la secția de carbonat de sodiu brut­­­ic La Combinatul Chimic nr. 2 Tîrnăveni va crește capacitatea de producție la faianță; i­ Se va mări simțitor întreaga capacitate de producție a secțiilor fabricii Carbochim din Cluj ; i­ Vor fi terminate lucrările și va fi dată în funcțiune secția de superfosfați de la uzinele „Petru Poni" din Valea Călugărească . i­ La uzinele „21 Decembrie"-Copșa Mică va fi mărită capacitatea de aglomerare și prelucrare a zgurii la distilarea zincului și va crește capacitatea instalației Waelz. i­ Se proiectează construirea, după documentație sovietică, a unei noi instalații Fanning (pentru extragerea zincului din zgurile de plumb) la uzinele „1 Mai“ Ferneziu. în noaptea de r­evel­ion Pentru un minut lumina s-a stins, iar cind s-a aprins din nou, oamenii și-au urat tradiționalul „La mulți ani !" Anul 1958 a in­trat pe porțile vremii numai de ci­teva clipe. In fiecare casă el este primit cu voie bună, fiecare om își pune nădejdea înfăptuirii unui vis in noul an. Cu siguranță ca și in familia căpitanului Ioniță Constantin anul 1958 va fi aducă­tor de noi bucurii și pentru el și pentru soția s­a și pentru băiețașii Gheorghe și Marian I Foto. T. MACARSCHA J L.. Tovarășului PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central­ al Partidului Muncitoresc Romîn Tovarășului CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Dragi tovarăși. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Comitetul Central al P.C.U.S. și Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. vă trimit dvs. și întregu­lui popor romîn călduroase felicitări cu ocazia Anului Nou. Pentru oa­menii muncii din Romînia întîmpînarea Anului Nou este un prilej de deosebită bucurie, întrucît acesta coincide cu marea sărbătoare a celei de-a 10-a aniversări a răsturnării monarhiei și proclamării Romîniei — republică populară. Anul care a trecut s-a remarcat prin unirea continuă a poporului în jurul Partidului Muncitoresc Romîn, prin noi succese ale muncitorilor, țăranilor și intelectualilor în construirea socialismului și prin întărirea continuă a poziției Republicii Populare Romîne pe arena internațională. Sîntem ferm convinși că legăturile de prietenie între popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și Republicii Populare Romîne se vor întări și se vor dezvolta în anul care vine. Dorim din toată inima poporului frate romîn noi realizări în cons­­truirea socialismului și în lupta pentru pace în Balcani și în lumea în­treagă. K. VOROȘILOV N. HRUȘCIOV N. BULGANIN Citiți în pag. 3-a TELEGRAME DE FELICITĂRI CU PRILEJUL CELEI DE-A 10-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII POPULARE ROMÎNE Tovarășului ISTV AN­DOR1 Președintele Consiliului Prezidențial al Republicii Populare Ungare Budapesta Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dv. de naștere permi­­teți-mi ca în numele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne și al meu personal să vă transmit cele mai calde feli­citări prietenești. Vă urez multă sănătate, viață lungă și succese tot mai mari în acti­vitatea rodnică pe care o desfășurați pentru progresul și înflorirea Repu­­blicii Populare Ungare. Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Sărbătorirea peste hotare a celei de-a zecea aniversări a Republicii Populare Romîne R. P. D. COREEANA PHENIAN. 2 (Agerpres). — Comitetul Popular al Orașului Phenian a organizat la Teatrul Mo­­randon o ședință festivă în cinstea celei de-a 10-a aniversări a Republi­cii Populare Romîne. Au participat Toi En Ghen, președintele Prezidiu­lui Adunării Populare Supreme Republicii Populare Democrate Co­­­reene, Nam­ir, vicepreședinte al Ca­binetului de Miniștri și Ministru al Afacerilor Externe, Pak I. Van, vi­cepreședinte al Cabinetului de Mi­niștri, și alte personalități. In încheiere a avut loc un spec­tacol de balet dat de Ansamblul Toi Sîn Hi, DANEMARCA COPENHAGA. 2 (Agerpres). — Legația R.P.R. la Copenhaga organizat o reprezentație de gală cu a filmul „Pe răspunderea mea“ și o expoziție de cărți și obiecte de artă populară romînească. FINLANDA HELSINKI, 2 (Agerpres). — Legația R.P.R. la Helsinki a or­ganizat în sala cinematografului „Ca­pitol“ o gală de filme românești. Cu acest prilej au fost prezentate filmele de scurt metraj „Theodor Aman“, „Lacul Roșu“ și „Scurtă Istorie“. La gală au asistat membrii Prezi­diului Parlamentului, deputați, șefi ai unor misiuni diplomatice, oameni de artă și­­ știință, ziariști, oameni de tăceri, precum și un numeros pu­blic. S. U. A. WASHINGTON, 2 (Agerpres).­­ La 30 Decembrie, ministrul R.P Romîne la Washington, Silviu Bru­can, a oferit în clădirea Legației o gală de filme urmată de un cocktail la care au participat membri ai corpului diplomatic, oameni de știin­­ță, artiști, ziariști TURCIA ANKARA, 2 (Agerpres).­­ Ambasadorul R.P.R. la Ankara, Barbu Zaharescu, a oferit, la 28 și 30 decembrie în saloanele Ambasa­dei două gale de filme documentare românești. BIRMANIA RANGOON, 2 (Agerpres). —­ Ministrul R.P.R. la Rangoon, Pa­­­vel Silard, a oferit o gală de filme. Au participat Președintele Curții Supreme a Uniunii Birmane, vice­președintele Camerei Naționalităților, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cul­turii, Ministerul Informațiilor, depu­tați, ziariști, precum și șefii unor misiuni diplomatice acreditați la Rangoon, ANGLIA LONDRA, 2 (Agerpres). — Ministrul R. P. Romîne la Lon­dra, Petre Bălăceanu, a oferit un cocktail la care au participat funcțio­nari superiori de la Ministerul­­ Afa­cerilor Externe, Ministerul Finanțe­lor, Ministerul Energiei, Camera de Comerț, membri ai corpului diploma­tic acreditați la Londra, IRAN TEHERAN, 2 (Agerpres). — Ministrul R. P. Romîne la Tehe­ran, Ion Georgescu, a oferit un cock­tail la care au participat Ministrul Finanțelor, vicepreședintele Senatului și Camerei, subsecretarul de Stat la Ministerul Afacerilor Străine, Gu­vernatorul Băncii Naționale, prima­rul Teheranului, membri ai corpului diplomatic, senatori, deputați Comunicat despre starea sănătății tovarășului Dr. PETRU GROZA președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale In urma intervenției chirurgicale făcute în ziua de 17 noiembrie 1957 s-a produs o ameliorare su­biectivă, boala continuînd să evo­lueze. In ultimele zile a apărut înrăutățire a stării generale și lo­o­cale pentru care se aplică tratamen­tul adecvat. Acad. prof. dr. N. G. LUPU Prof. dr. C. ILIESCU Prof. dr. I. FAGARAȘANU Prof. dr. T. BURGHELE Prof. dr. T. SPIRCHEZ Dr. E. KAHANA Dr. D. POPEfeUI București, 1 iar 1958 E seară. Full __ ploaia de lumini, privit. De dinapoiaU „moș Gerilă" /acel mul încărcat cu feW­ruri , dulciuri, fructm multe jucării acolo. E strins în fața lor d­a copii și de părinți. O rujă de fetiță își dorea și dorința mai vîrs lalți copii, trăgind din ră­mina maică-si și repetina — Ia-mi și mie „Mire­nă", mămitico ! lată-le intrînd in maga vinzătoare se întinde trusa] gospodine“. Pe suportul de­ sunt prinse cu agrafe patru soare : un făraș, o mături sorg, o altă mătură din­­ curcan, o palmă de bătut rece. Un arsenal întreg. Să retici camera păpușilor. Alături, pe tejghea, o ar­zătoare face să alunece, sa încîntați ai unui prichindel măruță roșie cu puncte au­ chindelul unde zgomotos ‘ după ea, întinde mina... ul de jucării al colectiv la Elisabeta Gheră­­elierului. Pe fața in­‘ i’ t I­r­c­­ Ic Pent­ru ! In atelierul de jucări, dăriei colective „Gheor din Freidorf se executed ultimului stoc de ““ note în anul 1957 „Mica gospodină­ măruțe și aproape u­șoare. Moș Peii cu ochi de spei

Next