Apărarea Patriei, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 76-101)

1958-04-01 / nr. 76

I u, ^ ^ | ------­ Pentru patrici­ noastră^Republica Populara Romîni­­­a ----------—---------------—• |------------------------------------------------------------------------------------—— CItiți ÄAPARAREA (»AIIIIII­I v_____________ _____________________________­ SPORT ANUL XIV Nr. 76 (3611) Marți 1 aprilie 1958 4 PAGINI — 20 BANI Semnarea declarației comune romîno-bir­mane RANGOON, 31 (De la trimisul special Agerpres).­ In dimineața zilei de 31 martie a avut loc la Ran­goon solemnitatea semnării Declarației comune romî­­no-birmane. Declarația a fost semnată din partea româ­­nă de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, tovarășul Chivu Stoica, și din par­tea birmană de primul ministru al Uniunii Birmane, U­Nu. La solemnitatea semnării au fost de față tovarășii E­­mil Bodnăraș, Avram Bunaciu, Pavel Silard, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al R.P.R. în Birmania, membri ai guvernului birman Tovarășii CHIVU STOICA, EMIL BODNĂRAȘ și AVRAM BUNACIU au părăsit Birmania RANGOON, 31 (De la trimisul special Agerpres) In dimineața zilei de 31 martie au părăsit orașul Rangoon, capitala Uniunii Birmane, tovărășii Chivu Stoica, Emil Bodnaraș și Avram Bunaciu, care la invitația guvernu­lui birman au făcut o vizită de trei zile în Uniunea Birmană. Înainte de plecarea la aeroport înalții oaspeți romîni și-au luat ră­mas bun de la președintele Uniunii Birmane, U Win Maung, la casa prezidențială, unde delegația guver­namentală a Republicii Populare Ro­­m­îne a fost găzduită în timpul șede­rii sale în țara prietenă. Pe aeroportul capitalei Birmane, pavoazat cu drapelele de stat ale ce­lor două țări, se aflau primul minis­tru al Uniunii Birmane, U Nu, U Kyaw Nyein, vicepreședinte al gu­vernului Uniunii Birmane, U Ba­bwe, vicepreședinte al guvernului Uniunii Birmane și ministr­u al A­­părării, Takin Tin, vicepreședinte al guvernului Uniunii Birmane, miniș­tri, ofițeri superiori, șefii unor mi­siuni diplomatice acreditați la Ran­goon. Pe aeroport se aflau de ase­menea membrii Legației Republicii Populare Romîne în frunte cu Pavel Silard, trimis extraordinar și minis­tru plenipotențiar al R.P.R. în Bir­mania. Personalitățile de stat romîne și birmane își iau călduros rămas bun. Un grup de tinere fete birmane ofe­ră oaspeților tradiționalele buchete de flori. Fanfara militară intonează imnu­rile de stat ale Republicii Populare Romîne și Uniunii Birmane. Tova­rășul Chivu Stoica, însoțit de pri­mul ministru al Uniunii Birmane, U­Nu, trec în revistă compania de onoare Conduși de personalitățile de stat ale Uniunii Birmane, înalții oas­peți romîni se îndreaptă spre avion. Pentru ultima oară se aud cuvinte calde prietenești de rămas bun. Delegația guvernamentală a R.P.R. a sosit în R. P. Chineză KUNMIN, 31 (De la trimisul special Agerpres.) In ziua de 31 martie, la amiază, a sosit la Kunmin delegația guver­namentală a Republicii Populare Ro­mîne, condusă de președintele Con­siliului de Miniștri al Populare Romîne, tovarășul Republicii Chivu Stoica, care la invitația guvernului Republicii Populare Chineze face o vizită în marea țară prietenă. Din delegație fac parte tovarășii Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Ex­terne. Din delegație face de aseme­nea parte Th. Rudenco, ambasado­rul R. P. Romîne în R. P. Chineză. Primul oraș chinez în care a so­sit delegația guvernamentală a Repu­blicii Populare Romîne, capitala provinciei Yunan, i-a primit pe oas­peții romîni într-un cadru sărbăto­resc și într-o atmosferă de entu­ziasm și dragoste frățească. In momentul cînd avionul aducînd pe înalții oaspeți romîni a aterizat pe aeroportul din Kunmin, din sute de piepturi au izbucnit puternice o­­vații și urale, zeci de stegulețe, nă­frame și buchete de flori au flutu­rat în aer. Coborînd din avion, to­varășii Chivu Stoica, Emil Bodnă­­raș și Avram Bunaciu au fost salu­tați cu căldură de președintele Co­mitetului Popular al provinciei Yu­­nan, Yu I­tsuan, vicepreședintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Sin Min-hui, adjunctul mi­nistrului de Externe al Republicii Populare Chineze, Cin Iun-cen, de ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Populară Ro­­mină, de Ro­ nian, și de ambasado­rul Republicii Populare Romîne în Republica Populară Chineză, Th. Rudenco, împreună cu membrii am­basadei sosiți la Kunmin pentru a-i îr­tîmpina pe înalții oaspeți din pa­trie. Fanfara aflată pe aeroport a into­nat imnurile de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Populare Chineze. După ce a primit salutul comandantului companiei de onoare aliniate pe aeroport, preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne a trecut în revistă compania de onoare. Mem­brilor delegației guvernamentale ro­mîne le-au fost apoi prezentate per­soanele oficiale aflate pe aeroport. Președintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Yu I­ tsuan, a r­ostit o cuvîntare de bun venit în cinstea delegației guvernamentale a Republicii Populare Romîne. ,.De­legația guvernamentală romînă — a spus el — va începe de azi o vizită de prietenie în țara noastră, aducînd din îndepărtații Carpați mesajul de prietenie adîncă al poporului romîn față de poporul chinez. Permiteți-mi ta în numele Comitetului Popular al provinciei Yunan și al naționalități­lor din întreaga provincie, să vă u­­rez cu cea mai mare cordialitate bun venit. Populația din Yunan, ca și poporul întregii noastre țări, prețu­iește foarte mult prietenia frățească cu poporul romîn și se bucură de dezvoltarea acestei prietenii“. A răspuns președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Popu­lare Romîne, tovarășul Chivu Stoica. „In orașul dv. însorit, vestit prin minunatele opere create de meșterii și artiștii dv. — a spus printre al­tele tovarășul Chivu Stoica — ne bucurăm de o primire plină de afec­țiune, expresie a legăturilor strînse de prietenie frățească dintre popoa­rele noastre, unite prin marele și no­bilul țel comun al construcției so­cialismului. Vă rugăm, dragi tovarăși, să pri­miți salutul fierbinte, pornit din a­­dîncul inimii, al poporului romîn a­­dresat marelui său prieten și frate, poporul chinez, precum și urările sale ca să obțineți noi succese în i­­mensa operă pe care o întreprin­deți, transformarea patriei dv. într-o mare putere industrială socialistă. Sîntem siguri că vizita noastră în țara. dv., contactul nostru cu poporul chinez, pe care poporul romîn îl prețuiește și îl stimează, convorbi­rile noastre cu conducătorii dv. vor contribui la adîncirea prieteniei ro­­mîno-chineze, la strîngerea colabo­rării multilaterale dintre țările noas­tre și prin aceasta la întărirea unită­ții lagărului socialist, a cărei exis­tență constituie garanția cea mai si­gură a păcii“. In încheiere, tovarășul Chivu Stoica a făcut urări pentru priete­nia romîno-chineză, pentru unitatea țărilor socialiste și pentru pace în întreaga lume. Salutați cu entuziasm de cei de față, înalții oaspeți romîni s-au în­dreptat spre reședința ce le-a fost rezervată în timpul șederii în orașul Kunmin. KUNMIN, 31 (de la trimisul spe­cial Agerpres) : In după amiaza zilei de 31 mar­tie, tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnăraș și Avram Bunaciu au fă­cut o plimbare prin unul din cele mai cunoscute și frumoase locuri ale regiunii Yunan, Muntele din Apus și lacul Kunmin. In seara aceleiași zile, înalții oas­peți romîni au participat la recepția oferită în cinstea lor de președintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Yu I-tsuan Pe calea dezvoltării prieteniei romîno-vietnameze După cum se știe, continuîndu-și călătoria în țările Asiei, tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnăraș și Avram Bupaciu au fost timp de patru zile oaspeții poporului vietna­mez. ’ Vizita delegației noastre gu­vernamentale în R. D. Vietnam con­stituie un eveniment important în istoria relațiilor dintre țările noas­tre frățești. După vizita făcută anul trecut în Republica Populară Romî­nă de către președintele Ho Și Min, recenta vizită a delegației guverna­­mentale a R. P. Romîne în R. D. Vietnam reprezintă un nou pas pe calea adâncirii cunoașterii reciproce a popoarelor romîn și vietnamez, o contribuție de seamă la întărirea prieteniei romîno-vietnameze, la întă­rirea coeziunii lagărului socialist. De­clarația comună semnată la Hanoi de către delegațiile guvernamentale ro­mînă și vietnameză constituie în a­­ceastă privință o mărturie grăitoare. Ea dovedește, odată mai mult, că în ciuda miilor de kilometri ce le despart, R. P. Romînă și R. D. Vietnam sînt unite prin aceleași țe­luri ale construirii socialismului și apărării păcii, prin apartenența lor la marele lagăr al țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. In timpul scurt petrecut pe­ pă­­mîntul harnicului și talentatului po­por vietnamez, reprezentanții po­porului nostru s-au bucurat pretu­tindeni de o primire călduroasă, fiind martorii unor sincere manifes­tări de prietenie față de poporul ro­mîn și izbînzile lui dobîndite pe făgașul socialismului. In același timp, călătoria în R. D. Vietnam a oferit oaspeților romîni prilejul de a ve­dea, după cum a spus tovarășul Chivu Stoica, nu numai frumusețile naturale ale acestei minunate țări, dar și realizările însemnate ale po­porului vietnamez în construirea vieții socialiste. După cum este și firesc, declara­ția comună romîno-vietnameză con­semnează în primul rînd problema relațiilor prietenești dintre popoarele noastre, perspectivele tot mai mari ce se deschid acestor relații cu ade­vărat frățești. Popoarele romîn și vietnamez sînt adînc convinse că strîngerea continuă a legăturilor lor frățești, intensificarea colaborării multilaterale între țările lor, ca și între toate țările socialiste, consti­tuie o chezășie a înaintării acestora pe calea socialismului, un puternic izvor de succese pentru fiecare țară în parte. Semnînd declarația comună, gu­vernele țărilor noastre au exprimat, concomitent, atașamentul fierbinte al popoarelor romîn și vietnamez față de marele și puternicul lagăr socialist. Ambele popoare își expri­mă satisfacția pentru faptul că uni­tatea între țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, se întărește necontenit, că țările socialis­te au obținut și obțin succese consi­derabile în construirea socialismu­lui. Problemele internaționale actuale și-au găsit, de asemenea, un loc im­portant în cadrul tratativelor de la Hanoi. Declarația comună romîno­­vietnameză oglindește faptul că în lume se desfășoară în prezent o vas­tă acțiune­­ a țărilor socialiste și a altor țări iubitoare de pace pentru destinderea încordării internaționale, pentru îndepărtarea primejdiei de război. Declarația vorbește despre asemenea mari inițiative pentru în­tărirea păcii în lume ca propunerea Uniunii Sovietice pentru convocarea unei conferințe la nivel înalt între țările din Est și Vest, ca propune­rile cu privire la crearea unor zone denuclearizate în Europa și Asia etc. Declarația exprimă sprijinul guvernelor R. P. Romîne și R. D. Vietnam pentru toate aceste acțiuni. Guvernul și poporul romîn au spriji­nit și sprijină eforturile guvernului R. D. Vietnam pentru reunificarea și dezvoltarea pașnică a Vietnamului. Recentele inițiative ale guvernului R. D. Vietnam în această privință au găsit un ecou larg în opinia noastră publică. La rîndul său, gu­vernul și poporul R. D. Vietnam au salutat cu căldură eforturile gu­vernului romîn pentru asigurarea (Continuare in pag. 4-a) S-a pus în funcțiune stația de transformare a energiei electrice de la Horești Duminică după-amiază s-a pus în funcțiune stația de transformare a e­­nergiei electrice de la Florești. Odată cu stația a fost dată în exploatare și noua linie electrică de 110 kilovolți Orașul Stalin-Florești. Prin intrarea în funcțiune a aces­tui complex energetic s-a asigurat transportul unei importante cantități de energie electrică de la marea ter­mocentrală „Steaua Roșie“ din Sîn­­giorgiu de Pădure în regiunea petro­liferă și industrială a Văii Prahovei. Totodată se îmbunătățește și alimen­tarea cu energie electrică a Capitalei. n#n Construcții ........... pentru mineri PETROȘANI (de la corespon­dentul nostru). — Pent­ru minerii din bazinul carbonifer Valea Jiului a fost prevăzut și în acest an un mare volum de lucrări de construc­ții social - culturale. Prin munca plină de­­ avînt a constructorilor, minerii noștri au primit în folosință în primul trimestru al anului peste 200 apartamente. Astfel la Petroșani au fost date în folosință trei blocuri cu 90 apartamente, la Lupeni două blocuri cu 54 apartamente, la Vulcan un­­ bloc cu 24 apartamente, la Uricani un bloc cu 27 apartamen­te și la Lonea trei blocuri cu 12 apartamente. In orașul Petroșani, în cursul acestui trimestru, a fost deschis un nou șantier de locuințe unde se vor executa 2400 aparta­mente. Pînă acum aici s-au făcut lucrări edilitare — drumuri, apă, canalizare etc. — și s-au început lucrările de fundație la 146 blocuri. Tot în Petroșani s-a început cons­trucția a două blocuri cu patru apar­tamente, construite din plăci prefa­bricate din beton monolit ușor. In localitățile Lonea, Petrila și Vulcan s-au început lucrările de construcție la un număr de 7 blocuri. Pe lingă aceste lucrări, sînt în curs de cons­trucție în orașul Petroșani două lo­caluri pentru creșa de copii, la Uricani o școală, iar la Lupeni un spital, lucrări care vor fi terminate în trimestrele 2 și 3. V. FURIR •& r In contul celui de-al doilea trimestru al anului Muncind cu avi­.­ sporit în întîm­­pinarea zilei de 1 Mai, din 15 întreprinderi ale muncitorii industriei materialelor de zidărie dau produse în contul celui de-al doilea trimestru al anului. In prima jumătate a lunii martie s-au fabricat peste prevederile pla­nului trimestrial aproape 1.000.000 cărămizi și aproape 1.500.000 bu­căți de țigle. Printre primele întreprinderi care și-au îndeplinit plănul pe primul trimestru înainte de vreme sînt fabri­cile de cărămizi și țiglă „Record“ — Sibiu, „Hercules“-Tîrnăveni, „Ara­dul“, „Satul Mare". La întoarcerea din misiune în fața primului hangar mă opresc lingă un avion. Portierele laterale sînt lăsate în jos și puternicul motor îmi apare în toată lungimea lui. In carlin­gă, plutonierul Timoftoaia Gheorghe, mecanicul șef al avionului, face un ul­tim control al aparatelor, al contacte­lor și al comenzilor. Soldatul­ fruntaș Dănceanu Gheorghe, ajutorul plutonie­rului Timoftoaia, începe să închidă por­tierele și capetele, să strîngă lucrurile și sculele din jurul avionului. Se pre­gătește pornirea motorului. O ultimă comandă și toți se feresc din fața eli­cei. Cîțiva vălătuci albi apar în gurile de eșapament și motorul pornește. Me­­canicul Timoftoaia stă aplecat asupra aparatelor, urmărind cu atenție indi­cațiile primite. Ajutorul său, soldatul­­fruntaș Dănceanu, trece cînd de o par­te, cînd de alta a avionului, ascultă mersul motorului și observă dacă n-au apărut scurgeri de lichid. Mecanicul împinge maneta de gaze în plin și ve­rifică constanța turajului. După cîteva minute, la comanda mecanicului, moto­rul se oprește. Mecanicul deschide ca­bina și la întrebarea „din ochi“ a mo­toristului spune încă din scaun „mer­ge perfect“. De acum e rîndul armurierului să intre în acțiune. Sergentul Leucea A­­ron face un ultim control al armamen­tului de bord și după ce pune totul în ordine raportează mecanicului : „arma­mentul gata pentru tragere“. Puțin timp după aceea, la avion se prezintă ofițerul Țigu Romulus. El ia în primire avionul și după ce-l încearcă la cale, semnează fișa de control. Luînd legătura radio cu conducătorul zboru­lui, pilotul Țigu rulează la start. Cei doi mecanici urmăresc aparatul îngri­jit de ei pînă se pierde în zare. După aproape o oră, avionul apare la verticala aerodromului, iar mai apoi alunecă pe panta de aterizare și prinde ușor pămîntul. Avionul este tras la linie și din cabină coboară pilotul Țigu trăgătorul aerian, candidatul de par­și tid sergentul-major Tom­a Bartu. In semn de mulțumire, ofițerul Țigu strîn­­ge mîna mecanicului și a motoristului și consemnă în carnetul de control : „In zbor, avionul s-a comportat foarte bine“. Cu nerăbdare, mecanicul se intere­sează de rezultatele obținute de pilot la tragere. Și de data aceasta ofițerul Țigu a obținut la trageri calificativul „foarte bine“ Căpitan S. LUPESICI BASCHET C.C.A. a debutat victorioasă­­ în „Cupa campionilor europeni. Duminică, la Atena, echipa de baschet C.C.A. a repurtat o frumoa­să victorie internațională, întrecînd cu 63-60 (32-31) pe campioana Gre­ciei, Panelinios. Reprezentanții noștri au debutat astfel cu succes în „Cupa campioni­lor europeni“. Această valoroasă per­formanță confirmă progresul reali­zat în ultimul timp de basc­hetbaliș­­tii militari, care au cîștigat detașat campionatul republican. Deși handicapați de condițiile de joc (teren asfaltat, temperatură ridi­cată, lumina zilei) jucătorii echipei C. C. A. au oferit spectatorilor ate­­nieni o frumoasă demonstrație, fiind aplaudați pentru jocul lor combina­­tiv, în viteză, eficace. Punctele echipei noastre au fost realizate de : Folbert (16), Nedef (16), Fodor (17), Niculescu (8), Ne­­delea (4) și Pușcașu (2). Returul întîlnirii va avea loc la 13 aprilie în sala Floreasca. (Citiți noi amănunte în pagina de sport). Aseară. C.C.A.­Reprezentativa Atenei 53-41 (26-24) Luni seara echipa C.C.A. susținut al doilea meci în capi­­­tala Greciei întîlnind Reprezenta­tiva orașului Atena. Meciul s-a întrerupt din cauza unei ploi to­­rențiale. Reluat peste o oră, jocul a continuat pe terenul udat de ploaie. Mingea a fost grea și alu­necoasă. Jucătorii militari au des­fășurat totuși un joc frumos, mult aplaudat de cei peste 2000 de spectatori și au cucerit victo­ria cu 53-41 (26-24) Uniunea Sovietică va înceta experiențele cu toate tipurile de arme atomice și cu hidrogen O importantă hotărîre a Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite Ho­­tărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema în­­cetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a expe­riențelor cu armele atomică și cu hidrogen . Problema încetării experiențelor cu armele atomi­­că și cu hidrogen capătă cu fiecare an, cu fiecare lu­nă, o importanță tot mai mare pentru cauza păcii și bunăstării popoarelor. In prezent majoritatea covîrșitoare a populației glo­­bului cere încetarea experiențelor. Deși de mulți ani popoarele luptă cu hotărîre pentru încetarea acestor experiențe, ele continuă ceea ce duce la crearea con­tinuă de­ tipuri noi de arme nucleare aducătoare de moarte, sporește concentrarea de elemente radioactive în aer și sol, infectează organismul oamenilor și peri­clitează dezvoltarea normală a generațiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseverente și consecvente pentru a ajunge la un acord cu puterile care dispun de armele atomică și cu hidrogen cu pri­vire la încetarea imediată și necondiționată a efectuării experiențelor nucleare. In acest scop Sovietul Suprem al U.R.S.S. și guvernul sovietic au făcut în ultimii ani repetate propuneri concrete cu privire la încetarea ex­­periențelor, propuneri pe baza cărora s-ar fi putut a­­junge de mult la o înțelegere în această problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congresului Statelor Unite și Parlamentului Marii Britanii, Sovie­tul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. și Parlamentul Marii Britanii să contribuie la realizarea unui acord între guvernele U.R.S.S., S.U.A. și Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor experimentale cu bombele atomică și cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul trecut, So­vietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voința neclinti­tă și năzuința unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Marea Britanie și S.U.A. să-și a­­sume obligația de a înceta cu începere de la 1 ianuarie 1958 toate experiențele cu armele atomică și cu hi­drogen. S.U.A. și Marea Britanie însă nu au răspuns la toate aceste propuneri ale Uniunii Sovietice. In con­secință într-o parte a globului sau în alta continuă ex­ploziile experimentale ale bombelor atomice și cu hi­drogen, ceea ce dovedește intensificarea cursei în do­meniul creării unor tipuri și mai periculoase de arme de exterminare în masă. Moscova, Kremlin, 31 martie 1958 Călăuzindu-se de năzuința de a face un început practic în ce privește încetarea generală a experiențelor cu armele atomică și cu hidrogen și a face astfel primul pas în direcția salvării definitive a omenirii de peri­­colul unui război atomic de exterminare, Sovietul Su­prem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste ho­­tărăște : S. SA SE ÎNCETEZE IN UNIUNEA SOVIETICA EXPERIENȚELE CU TOATE TIPURILE DE ARME ATOMICE ȘI CU HIDROGEN. Sovietul Suprem al U.R.S.S. așteaptă ca parlamen­­tele celorlalte state care dispun de armele atomică și cu hidrogen să facă tot ce este necesar ca și aceste țări să înceteze exploziile experimentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. să ia măsurile necesare pentru traducerea în viață a punctului I al prezentei hotărîri și să facă apel la gu­vernele celorlalte state care dispun de armele atomică și cu hidrogen să ia măsuri similare PENTRU A ASIGURA ÎNCETAREA EXPERIENȚELOR CU /i­mn/rr^T­ri /irrrm­/rrr­x *ct nir umnAnpirr (în mjDijL­n x uiuicrt. 91 mum/utăi­i­r­a­vila u* TINDEMI ȘI PENTRU TOTDEAUNA. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică și cu hidrogen vor continua experiențele cu a­­ceste arme guvernul U.R.S.S. își va asuma libertatea de a acționa după cum crede de cuviință în problema e­­fectuării de către Uniunea Sovietică a experiențelor cu armele atomică și cu hidrogen, conformîndu-se împre­jurărilor menționate mai sus și ținînd seama de intere­sele securității Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că inițiativa Uniunii Sovietice în problema încetării expe­riențelor cu arma nucleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.s. este profund convins că dacă drept răspuns la hotărîrea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta și ele la rîndul lor experiențele cu această armă, în felul acesta se va face în mod practic un pas important pe calea consolidării păcii și întăririi securității tutu­ror popoarelor. Nu încape îndoială că acest pas ar a­­vea o mare însemnătate pentru însănătoșirea întregii situații internaționale, ar contribui la eliberarea ome­nirii de teama apăsătoare pentru soarta păcii, pentru destinul generațiilor viitoare. SOVIETUL SUPREM AL UNIUNII REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE Sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. și-a încheiat lucrările Componența Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. . Importante documente adoptate în cadrul sesiunii MOSCOVA, 31 (Agerpres). T­ASS transmite : La ședința comună din 31 martie a Sovietului Uniunii și Sovietului Naționalităților care a avut loc la Kremlin, N. S. Hrușciov a rostit cu­­vîntarea de închidere a dezbaterilor asupra legii cu privire la dezvolta­rea continuă a orînduirii colhoznice și la reorganizarea S.M.T.-urilor. El a spus că se va ține seamă de­ pro­punerile prezentate de deputat­ în timpul dezbaterilor. Sesiunea a adoptat legea „Cu pri­vire la dezvoltarea continuă a orîn­duirii colhoznice și la reorganizarea stațiunilor de mașini și tractoare“. La propunerea făcută de N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Sovietul Su­prem al U.R.S.S. a confirmat com­ponența Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. FROL KOZLOV și ANASTAS MIKOIAN au fost con­firmați ca prim-vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, ALEKSEI KOSÎGHIN și ALEKSANDR ZA­­SIADKE —■ vicepreședinți ai Con­siliului de Miniștri, IOSIF KUZMIN — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al GOSPLAN, DIMITRI USTINOV, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Din Consiliul de Miniștri fac par­te ANDREI GROMIKO — ministru al Afacerilor Externe , RODION MALINOVSKI —­ ministru al Apă­rării; ARSENI ZVEREV — minis­tru al Finanțelor ; NIKOLAI DUDO­­ROV — ministru al Afacerilor In­terne ; IVAN KABANOV — minis­tru al Comerțului Exterior; NIKO­LAI MIHAILOV — ministru al Cul­turii ; MARIA KOVRIGHINA — ministru al Ocrotirii Sănătății; VLA­DIMIR MATKEVICI — ministru al Agriculturii, miniștrii conducători ai ministerelor economice, vicepreșe­dinți ai GOSPLAN, președinți de comitete și comisii de stat, precum și președinții Consiliilor de Miniștri ale republicilor unionale. Ca preșe­dinte al conducerii Băncii de stat a U.R.S.S. a fost confirmat NIKOLAI BULGANIN. Deputatul Andrei Gromîko a pre­zentat Sovietului Suprem al U.R.S.S. un proiect de hotărîre care prevede încetarea efectivă a experiențelor cu toate tipurile de arme atomice și cu hidrogen în Uniunea Sovietică. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea în problema înce­tării unilaterale de către Uniunea So­vietică a experiențelor cu armele a­­tomică și cu hidrogen. Deputații la sesiune au adoptat apoi textele apelurilor adresate de Sovietul Suprem al U.R.S.S. Con­gresului S.U.A., parlamentului Marii Britanii și parlamentelor celorlalte țări în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a expe­­riențelor cu armele atomică și cu hi­drogen. Cu aceasta prima sesiune a Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. a celei de-a cincea legislaturi și-a încheiat lucră­rile. MOSCOVA, 31 (Agerpres) TASS transmite : Frol Kozlov a fost eliberat din funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Ruse în legă­tură cu numirea sa ca prim vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Dmitri Polianski (prim secretar al Comitetului de ținut Krasnodar al P.C.U.S.) a fost numit președinte al Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Ruse, DECLARAȚIA FĂCUTĂ DE A. A. GROMÎKO, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL U.R.S.S. MOSCOVA, 31 (Agerpres). TASS transmite La 31 martie, în cadrul ședinței comune a celor două Camere ale So­vietului Suprem al U.R.S.S., Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Exter­ne al U.R.S.S., a făcut o declarație: cu privire la încetarea experiențelor cu arma atomică și cu hidrogen. Uniunea Sovietică, a spus el, este din păcate singura țară dintre pute­rile ce dispun de armia atomică și cu hidrogen care este gata să semneze fără întîrziere un acord care ar pune capăt exploziilor experimentale cu bombe atomice și cu hidrogen. Ne dăm seama, a continuat Gro­mîko, că încetarea experiențelor nu înseamnă înlăturarea completă a pe­ricolului unui război atomic. De a­­ceea, pronunțindu-ne pentru înceta­rea exploziilor experimentale, decla­răm totodată în mod clar că consi­derăm drept țelul nostru principal să cădem de acord cu celelalte pu­teri, asupra interzicerii necondițio­nate a tuturor tipurilor de arme ato­mice și cu hidrogen, a încetării pro­ducției lor și distrugerii tuturor stocurilor acestor arme în cadrul unui control corespunzător. Insă gu­vernele S. U. A. și Marii Britanii nu-și manifestă încă hotărîrea de a face aceasta, deși un asemenea pas al celor trei puteri care dispun de arma nucleară ar fi, fără îndoială, primit cu recunoștință de întreaga omenire. Problema încetării exploziilor ex­­perimentale cu aceste tipuri de arme nu este cîtuși de puțin o problemă îngustă cu caracter tehnic. Aceasta este o problemă care are o mare însemnătate internațională — poli­tică și morală. Atît timp cît s­e a­­mînă rezolvarea acestei probleme, fiecare lună, fiecare săptămînă sînt folosite în dauna intereselor păcii de acele forțe care ar dori ca popoarele să se afunde și mai adînc în mlaș­tina pregătirilor în vederea unui răz­boi atomic. Se știe că încercînd să găsească un pretext pentru a respinge acordul privitor la încetarea experiențelor nucleare, instanțele competente­ din Statele Unite ale Americii pretind în ultimul timp că scopul acestor ex­periențe ar fi crearea unor bombe nucleare curate cu o radioactivitate redusă. Presupusele calități ale aces­tor bombe curate sînt prezentate în S.U.A. cu atît­a emfază încît s-ar pu­tea crede că este vorba de mijloace destinate a servi prosperității ome­nirii și nu de mijloace de extermi­nare în masă a oamenilor. Lăsînd pe seama conștiinței auto­rilor acestor afirmații chestiunea dacă există temeiuri să se creadă că oamenilor le va fi mai plăcut să moa­ră de bomba cu hidrogen curată, dacă cineva ar reuși să o creeze, de­cât de una murdară, trebuie subliniat că născocirile privitoare la arma nu­cleară curată sînt menite să abată atenția de la lucrul principal. După cum se remarcă pe bună dreptate în declarația publicată de un grup de­­ cunoscuți savanți atomiști americani, lumea trebuie să aleagă acum nu în­tre bombele cu hidrogen „curată" sau „murdară“ ci între război ato­mic și o pace liberă de ororile armei nucleare. Iată cum se prezintă acum problema: Se spune că încetarea experiențe­lor nucleare ar complica situația a­­celor politicieni din țările occidentale care, jucîndu-se cu focul, mizează pe amenințarea cu folosirea bombelor atomice și cu hidrogen și au atri­buit acestei arme numele pompos însă cu totul fals de „mijloc de re­ținere“. Acești politicieni încearcă să convingă popoarele că în mîinile lor aceste bombe ar fi cea mai si­gură garanție a păcii. Această concepție convine acelora care urzesc planuri barbare de folo­sire a armelor atomice și cu hidro­gen și care sînt gata să împingă lu­mea în prăpastia unui nou război, dar este străină popoarelor, intere­selor păcii. Adversarii încetării experiențelor cu arma nucleară consideră că aceas­tă măsură este periculoasă pentru că va apropia momentul interzicerii to­tale și definitive a armei nucleare și al distrugerii acestei arme. Dar a­­ceasta nu este latura slabă și latura puternică a acestei revendicări. Nu se poate trece cu vederea ca unii conducători din­­ Occident, în­deosebi din S.U.A., văd în înceta­rea experiențelor cu arma nucleară un pericol pentru economia țărilor occidentale. Economia țărilor occiden­tale, a declarat A. Gromîko, nu este amenințată de încetarea experiențe­lor cu arma nucleară și nici de înce­tarea cursei înarmărilor, ci de mili­tarizare care strînge în prezent în cleștele ei întreaga economie a Sta­telor membre ale blocului atlantic. Există toate temeiurile să conside­­răm că cu cît este mai înalt nivelul militarizării economiei acestor țări, cu atît mai vertiginoasă va fi pră­bușirea lor economică. Bomba atomi­că și cu hidrogen, a spus Gromîko, n-a salvat în S.U.A. 5.300.000 de americani de șomaj.. Ocupîndu-se apoi de problema po­sibilităților realizării unui acord în problema încetării experiențelor nu­cleare, A. A. Gromîko a spus : Cînd acum trei ani Uniunea So­­vietica a propus pentru prima oară Statelor Unite și Marii Britanii de a se înceta experiențele, obiecțiunile puterilor occidentale constau în a­­ceea că un acord în această proble­mă ar implica elaborarea unui sis­tem de control sigur, încă de pe a­­tunci era clar că toate aceste discuții sînt doar un pretext, deoarece, dat fiind mijloacele tehnico-științifice moderne, orice explozie nucleară poate fi ușor descoperită. Pentru a nu da adversarilor încetării expe­riențelor temei pentru subterfugii, Uniunea Sovietică a făcut ea însăși o propunere în problema controlu­lu­i După cum se știe, guvernul so­vietic a propus în O.N.U. ca pentru supravegherea îndeplinirii de către state a obligațiilor­ în domeniul în­cetării experiențelor cu arma atomi­că și cu hidrogen să fie constituită o comisie internațională și, sub condu­cerea ei, să se stabilească pe bază de reciprocitate posturi de control pe teritoriile U.R.S.S., S.U.A., An­gliei și în regiunea Oceanului Pa­cific, inclusiv în Australia. Cînd însă și această propunere a Uniunii Sovietice nu a determinat pe oamenii de stat din S.U.A. și din Marea Britanie, care vorbesc atît de mult despre control, să accepte în sfîr­șit încetarea experiențelor, pînă și oamenii cei mai creduli și-au dat limpede seama că este vorba nu de control ci de un refuz persistent al anumitor cercuri ale puterilor occi­dentale de a limita cursa înarmări­lor nucleare. Alte piedici în calea încetării experiențelor nu au existat și nu există. A. Gromîko a subliniat că un a­­cord cu privire la încetarea expe­riențelor cu arma nucleară este rela­tiv ușor de realizat întrucît în pre­zent doar trei state — U. R. S. S., S.U.A. și Marea Britanie — dispun de ea și ifroduc această armă. Prin urmare, a spus el, este vorba ca nu­mai aceste trei puteri să se înțelea­gă între ele și atunci problema va fi rezolvată. Uneori, a continuat A. Gromîko, avem ocazia să auzim că continua­rea experiențelor cu arma atomică și cu hidrogen ar fi necesară Angliei care a rămas în urmă în acest dome­­niu și vrea să ajungă din urmă .­(Continuare in pag. 4-a)

Next