Apărarea Patriei, iulie 1958 (Anul 14, nr. 152-178)

1958-07-01 / nr. 152

Marți 1 iulie 1958 N­r. Ï52­­/36ÏÏ7Î SPIRES PATRIEI*__________________________________________________________________________________________ _ -—■" I ^j!-i."'iiAiJL^^...-».^.....-. «.. .Y-y^-av-.,^,rr^.-T-.rTT’raa»nti«rTnu-w»~re-«T:7gWi»-w»-i'aM*K^'mriii*««^gw imh gurim 11 irnMWTjifMMMwnpgimmriiiir^^ i i'i urnii iii VIAȚA DE PARTID Un învățămînt important pentru toți comuniștii Soldatul­ fruntaș Poenaru Mihai a cerut să fie primit în rîndurile can­didaților de partid. In ce fel s-a pre­gătit pentru acest eveniment, ce re­­zultate a dobândit pentru ca să se bucure de această încredere ? La întrebarea de mai sus a dat răspuns adunarea în care a fost discutată ce­rerea sa. In această adunare i-au fost arătate soldatului­ fruntaș­­ Poe­naru Mihai o sumedenie de lipsuri. Din referatul biroului reieș­ea că în primul an fruntaș Poenaru de serviciu soldatul­i a fost un militar harnic, stăruitor, un transmisionist „cu perspective“, cum se spune. Se cerea un efort? Poenaru era prezent. Erau evidențiați pentru disciplină, pregătire politică, instrucție de spe­­cialitate? Poenaru se număra printre ei. Cum era și firesc, comandanții a­­veau încredere în el, tovarășii săi îl stimau. A fost numit în colegiul de redacție al gazetei de perete; u­­temiștii l-au ales secretar al organi­zației U.T.M. de com­panie și apoi i s-a încredințat o muncă de răspun­dere în cadrul biroului utemist pe unitate. Dar acest Poenaru a fost în runul întîi !... Acum... Acum soldatul­ fruntaș Poenaru nu mai e transmisionist. Și-a însușit o altă... specialitate : mînuitor de foi de dru­m. Desigur, și munca fu­rierului este necesară, își are în­semnătatea sa și nu poate fi sub­apreciată. Dar un tînăr care vrea să pășească în rîndurile partidului și pentru aceasta să dovedească tăria dorinței sale — cată să se afirme în primul rînd într-o activitate mai intensă, într-un domeniu unde poate face pe deplin dovada însușirilor sale. In armată, acest domeniu este instrucția în cadrul căreia se hotă­răște capacitatea combativă a unită­ții sau subunității. L-au speriat poa­­te pe tovarășul Poenaru greutățile, asprimea vieții de soldat ? L-a atras cumva o muncă mai ușoară, lipsită de eforturile instrucției? Faptele rămîn fapte. Poenaru a fost trans­misionist dar a cerut să fie numit furier. A rămas mai departe în sub­unitate, dar se întîlnește cu tovară­șii săi numai seara. Cînd ei se în­torc de la instrucție obosiți dar mul­țumiți pentru strădania lor, pentru viața bărbătească ce-i pune la în­cercări serioase, furierul se întoarce de la hîrtiile sale. Știe că l-au lăsat în urmă transmisioniștii mai tineri decît el, dar nici o remușcare nu-l încearcă. Comuniștii i-au pus multe între­bări • — Să ne spună tovarășul Poena­ru cu ce rezultate se poate mîndri ? — In anul întîi am ajutat și pe alții la instrucția de specialitate. In anul doi mai puțin. Ceea ce, de fapt, echivalează cu „de loc“ ! — Cu ce ați contribuit la buna desfășurare a întrecerii socialiste în companie 7 — Păi am ajutat la întocmirea graficului cu evidența întrecerii... Cît de greu i-a venit să dea ase­menea răspunsuri... Și mai ales, cu­ s-au apăsat cuvintele aspre, mustră­toare, ale comuniștilor. Că este în­­gîmfat, comod. In anul întîi, ea, fost evidențiat de cîteva ori pentru a ținuta sa ostășească, dar în anul a­cesta a fost pedepsit pentru abateri de la disciplină. „Totuși, sînt de acord să fie primit, în rîndurile candidaților de partid“. Formularea aparține aproape tu­turor vorbitorilor „Totuși“ acesta este o umbră de nemulțumire, un semnal prin care comuniștii l-au fă­cut atent pe Poenaru. Au pus apoi la vot cererea­ sa. A fost primit cu majoritate de voturi. Unii s-au abținut. Soldatul­ fruntaș Poenaru Mihai are posibilități de creștere și afir­mare și poate că adunarea s-a orien­tat bine primindu-l în organizație. De mirare și chiar de neînțeles este însă faptul că unii comuniști au observat atît de tîrziu că el și-a părăsit specialitatea și că a pornit pe un făgaș nu tocmai bun. Comuniștii din această organiza­ție, în majoritate ofițeri, aveau da­toria­ să sprijine pe comandanți în îmbunătățirea procesului de instrui­re a militarilor și o scădere cît de mică de la aceasta (cazul Poenaru nu este cel mai neînsemnat) nu tre­buia trecută cu vederea­. Pe cîmpul de luptă un militar bine pregătit are o mare valoare. Dacă membrii de partid ar fi intervenit la timp, cu au­toritatea lor de comandanți, în aceas­tă adunare s-ar fi vorbit cu totul altfel despre utemistul Poenaru. Sperăm că din acest caz se vor fi tras cuvenitele învățăminte. Locotenent-major T. MARGINEANU LA ORA DE SPECIALITATE In sala de specialitate caporalul Munteanu N. antrenează pe subor­donați în transmiterea semnelor morse. (Foto: I. MARINOFF) TRIBUNA PROPAGANDISTULUI Primul meu ajutor Anul acesta îndeplinesc pentru pri­ma oară sarcina de conducător al unei grupe de lecții politice. Unele cunoș­tințe generale despre această muncă le căpătasem incă din școala milita­ră pe care am absolvit-o anul trecut. Așa­dar, experiență practică nu aveam. Cunoștințele teoretice se impuneau a fi aplicate în practică. Eram con­vins că muncind de unul singur nu voi avea sorți de izbîndă. De aceea, chiar de la începutul anului de învă­țămînt am căutat să mă sprijin în în­treaga mea activitate pe ajutorul conducătorului de grupă de lecții po­litice — caporalul de marină Ioan Papuc, atemist. A trebuit mai întîi să-i cunosc temeinic pregătirea gene­rală, atît din punct de vedere cul­tural, politic și ideologic, cît și mi­litar. Și în raport de aceasta să-l În­drum, să-l ajut să crească continuu pentru a fi în măsură să contribuie la îmbunătățirea organizării și desfășu­rării la un nivel înalt a lecțiilor po­litice în grupa pe care am fost chemai s-o conduc După primele lecții politice am constatat că ajutorul meu, caporalul de marină Papuc, poseda în general cunoștințele necesare ducerii la în­deplinire a sarci­nii care i-a fost în­credințată. Am remarcat totuși că el nu cunoștea anumiți termeni econo­mici, nu era în măsură să-și explice și să lămurească apoi militarilor anu­mite noțiuni des întîlnite în conținu­tul lecțiilor. Era necesar ca el, în pri­mul rînd, să cunoască acești termeni, deoarece în multe lecții politice, cum ar fi, de pildă, cele despre productivi­tatea muncii, căile creșterii ei, prețul de cost și căile reducerii lui, întrece­­rea socialistă etc. se foloseau aseme­nea termeni care trebuiau lămuriți militarilor prin convorbiri și consul­tații atît în orele afectate studiului individual cît și în timpul liber. In acest scop am recomandat ajutorului meu ce probleme să studieze din di­ferite manuale, din materiale de popularizare sau din presă. O sarcină de căpetenie care a reve­nit ajutorului meu în organizarea lec­țiilor politice a fost și asigurarea ma­terialului bibliografic necesar milita­rilor pentru studiu: înainte, caporalul de marină Papuc se limita la procu­rarea materialului bibliografic pe care i-l indicam. Eu i-am explicat că nu este suficient numai atît. Știind că este un mare iubitor al literaturii be­letristice, i-am sugerat ideea ca la unele teme să găsească exemple din cărțile și broșurile pe care le-a citit și să le recomande soldaților. Urmînd acest sfat, el a adus de multe ori pentru militari la orele de studiu și literatură beletristică care avea tan­gență cu lecția la care se studia, in­did­ed soldaților să citească și pa­ginația respectivă. Alteori el citea cu glas tare diferite pasaje din cărți care exemplificau o problemă, o teză din subiectul lecției politice. De asemenea caporalul de marină Papuc a folosit de multe ori articole publicate în pre­să care erau strîns legate de subiec­tul lecției politice. In scurt timp, deși ajutorul meu se achita conștiincios de sarcinile primi­te, m-am convins că are posibilitatea să facă mult mai mult pentru că­ mi­litarii să obțină rezultate și mai bune la discuții. Această constatare mi-au prilejuit-o discuțiile pe marginea unor teme studiate de militari. Cu această ocazie soldatul de marină Ioan Ber­­ghiu a dat răspunsuri slabe. Din dis­cuțiile cu militarul amintit m-am con­vins că el nu știa cum să studieze, nu știa ce anume să rețină din materia­lul citit. El proceda în felul următor : citea un paragraf și apoi îl transcria in întregime în caiet. Nu puteam să-i las să continuie așa. I-am dat ca sar­cină ajutorului meu să-l ajute pe sol­datul de marină Berghiu la studiul individual. Ajutorul meu, după indi­cațiile primite, a început să se preocu­pe de acest soldat. Citeau și discutau împreună despre ce anume trebuia re­ținut ca învățămînt din materialul bibliografic. Apoi îl lăsa pe soldat să facă singur acest lucru, iar el doar aprecia în ce măsură acesta a reținut ideea principala din paragraful citit. Bineînțeles că ajutorul meu nu s-a mărginit să-l ajute pe soldatul de ma­rină Berghiu numai la orele de stu­diu, ci și în timpul liber, purtînd dis­cuții cu el. La fel a procedat ajutorul meu și cu soldatul de marină V. Bă­lan cu care a dus multe discuții în timpul liber. Caporalul de marină Papuc a con­siderat că el, ca atemist, paralel cu ajutorul pe care-l dă marinarilor pro­veniți din sectorul agricol la studiul individual, trebuie să-i lămurească pe aceștia și de necesitatea transformării socialiste a agriculturii, in urma dis­cuțiilor pe această temă, purtată de ajutorul meu cu soldatul de marină V. Bălan, acesta a înțeles că drumul belșugului este cel al gospodăriei a­­gricole colective și a scris părinților săi să pășească cu încredere pe dru­mul indicat de partid. Sfaturile fiului au dat roadele așteptate. Acum pă­rinții soldatului de marină V. Bălan au intrat în gospodăria agricolă co­lectivă „1 Mai“ din comuna Romî­­nești, raionul Tg. Frumos. La unele lecții politice anumiți sol­dați care întîmpinau greutăți în stu­dierea materialului bibliografic nu reușeau să folosească judicios timpul afectat studiului individual. Se impu­nea deci ca, pe primul rînd, acești to­varăși să fie ajutați. Sarcina a revenit și ajutorului conducătorului de grupă. La secția „Anul revoluționar 1848 în Moldova, Țara Romînească și Tran­silvania“ soldatul fruntaș de marină Mititelu Aurel și alții aveau mai mul­te nelămuriri. Așa bunăoară, ei nu cunoșteau caracterul revoluției bur­­ghezo-democratice, care sînt forțele sale motrice. Ținînd seamă de aceas­tă situație i-am indicat ajutorului meu să organizeze pe marginea acestor probleme o consultație colectivă. La fel am procedat și la lecția „Manifes­tări ale luptei de clasă în țara noa­stră", cînd pe marginea unor proble­me mai greu de înțeles de către mi­litari caporalul de marină Papuc a organizat o consultație, înainte de a ține consultațiile dis­cutam cu ajutorul meu tocmai pentru a vedea dacă el este pe măsură să explice just, d­ar și pe înțelesul mi­litarilor diferitele probleme pe care și le-a propus. Deci în asemenea oca­zii am constatat seriozitatea și con­știinciozitatea cu care caporalul de marină Papuc a privit sarcina încre­dințată.­­ De multe ori eu am partici­pat chiar la consultațiile organizate de ajutorul meu cu militarii și în toa­te ocaziile m-am convins că am un sprijin de nădejde în ajutorul condu­cătorului de grupă de lecții politice. In același timp am reușit să-l ajut pe caporalul de marină Papuc să-și îm­bunătățească și metodele pedagogice, îndrumat îndeaproape, caporalul de marină Papuc este în măsură acum să expună chiar lecții suplimentare cu cei care au lipsit. Un mare sprijin am primit de la ajutorul meu și la confecționarea ma­terialului demonstrativ necesar expu­nerii lecțiilor. Cînd am expus lecția cu privire la desfășurarea insurecției armate de la 23 August 1944, ajuto­rul meu a întocmit foarte bine și pe înțelesul tuturor militarilor din grupă o schemă cu desfășurarea insurecției armate în capitala patriei noastre. La alte lecții am folosit grafice, panouri, afișe, fotomontaje confecționate cu mult simț artistic de caporalul de ma­rină Papuc. In cele de mai sus am relatat doar cîteva aspecte din munca caporalului de marină Papuc, din metodele folo­site de mine pentru a face din el pri­mul meu ajutor. La buna lui îndru­mare a contribuit în mare măsură și munca sistematică de pregătire poli­tică, ideologică și metodică a ajuto­rilor conducătorilor de grupe de lecții politice, desfășurată de locțiitorul po­litic al comandantului și de către pro­pagandist. Acum, în conducerea grupei de lec­ții politice îmi vine mai ușor decît la început. Am în caporalul de marină Ioan Papuc un ajutor de nădejde. Locotenent TRAIAN LEAHI VESTI­T 1 D­IN­I POLIGOANE in unitatea în care își desfășoa­ră activitatea și ofițerul Borde. Filip s-a desfășurat concursul de trageri între subunitățile de arti­lerie. Pe lîngă faptul că acest con­­curs a prilejuit un rodnic schimb de experiență, o verificare a măie­striei artileriștilor, el a mai con­tribuit și la afirmarea unei sub­unități de buni trăgători. Este vorba despre subunitatea coman­dată de ofițerul Crețu Ștefan care a obținut calificativul „foarte bine“ la toate problemele de tra­gere executate. „In cinstea celor mai buni tră­gători din subunitatea comandată de ofițerul Baroc, transmitem un program de muzică... ...Rezultatele cele mai bune le-ar obținut elevii...“ Transmisia stației de amplifica­re a fost ascultată cu multă aten­ție. Elevii subunității amintite au obținut calificative dintre cele ma bune. Printre cei mai buni trăgă­tori cu automatul se numără elevii Ciobanu Nicolae, Rădulescu D­. Marinescu I. și Ranga I. Grupa comandată de elevul Dumitrescu V. a înregistrat cel mai bun pune­ta . Așa­dar, programul de muzica a fost alcătuit în cinstea întregi subunități. Elev GEANTA­GH Militarii din subunitatea coman­dată de ofițerul Florea Gh. au executat o ședință de tragere cu carabina și cu automatul. Datori­tă faptului că înainte de aceste trageri a fost executat un antre­nament riguros, continuu, rezulta­tele au fost cele dorite. La ca­rabină , cele mai bune rezultate le-au obținut soldatul-fruntaș Mi­ron F. și soldații Ciudin C., Calo­tă S­, iar la automat sergenții Bog­dan I., Vedorca I., Lazăr, A. și soldații-fruntași Odinschi I. și Stoian Gh. Soldat-fruntaș CUȘMA ION Tematica orelor culturale de masă pe luna iulie In luna iulie au loc câteva evenimente importante, pe marginea cărora pot fi axate temele orelor culturale de masă. Printre altele, orga­nizatorii orelor culturale vor avea în vedere evenimente ca : înființarea P. C. Chinez la 1 iulie 1921 ; nașterea primului poet muncitor D. Th. Neculuță la 15 iulie 1859; eliberarea Poloniei de sub jugul fascist; în­ființarea primelor G.A.C. din­­ara noastră și altele. Pe marginea acestor evenimente, orele culturale se pot desfășura astfel : 1­7 IULIE La ora culturală de masă care va avea ca temă : „Succesele poporu­lui chinez sub conducerea partidului său marxist-leninist“ se pot folosi următoarele materiale : Articolul . „Partidul Comunist Chinez a obți­nut mari succese în toate domeniile de activitate“, Scînteia din 30.05.58. Lectură din lucrarea „Prin țara ce­lor 600 de milioane“ de Dr. Petru Groza. Articolul : „Aspecte specifice ale construirii socialismului în Chi­na, din „Tînărul leninist“ nr. 10/1956 La această oră culturală pot fi vi­zionate și unul din filmele : „Asal­tul fortului din munți“, „Inimi de oțel“, „Cînd cîmpiile înfloresc“ sau diafilmul „China nouă“. In încheiere pot fi audiate cîntece chinezești imprimate pe discuri. 7-14 IULIE Se poate organi­za o eră culturală închinată primu­lui poet muncitor, D. Th. Neculuță. Se va citi din vo­lumul „Spre țărmul dreptății“ de D. Th. Neculuță. Poeziile : „Dor de robi“, „Sculați“, „înainte“ etc. "“E.S.P.L.A. 1956 (din biblioteca „Pen­tru toți“). In afară de aceasta, se mai poate organiza un concurs ghicitoare pe tema : Viața și opera lui D. Th. Ne­­culuță. 21-28 IULIE La tema : „Eli­berarea Poloniei de sub jugul fas­cist de către Ar­mata Sovietică“ se vor citi printre altele și următoarele materiale „La marea sărbătoare a poporului frate polonez“ din „Scînteia“ din 21.07.57, articolul­­ „In Polonia populară prietenă“ de C. Pîrvulescu din „Scînteia“ din 28.12.57 și poezia „Varșovie, Varșovie“ din volumul de poezii „Cîntecele pămîntului natal“ de I. Brad. Pot fi vizionate și filmele : „Pe baricadă“ și „Cei cinci din strada Barsca“. Pentru ora culturală cu tematica: „9 ani de la înființarea primelor G.A.C. în țara noastră". Se va citi din „Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat la Congresul al II-lea al partidului“­­ pag. 93—116. Expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la consfătuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care a avut loc la Constanța, și discuțiile pe­ marginea expunerii tov. Gh. Gheorghiu-Dej („Apărarea Patriei“ din 4, 5, 6 apri­lie 1958). Se recomandă, de asemenea, lec­tură din romanele : „Setea“ de T. Popovici, „Bărăgan“ de Em. Galan și recitări de poezii ca „Sediul co­lectivei“ de N. Dumbravă din volu­mul „Voi oameni ai patriei mele“ Ed. M.F.A. 1954, „Intr-un cătun din Bărăgan“ din volumul „Versuri a­­lese“ de M. Banuș, E.S.P.L.A. 1953. Pentru această temă se pot viziona și filmele „Desfășurarea“, „In sat la noi“ și diafilmul „Din realizările G.A.C. „Steaua Roșie“ Mădăraș - O­­radea. Pe lingă materialele și temele in­dicate, organizatorii orelor culturale de masă, dînd dovadă de inițiativă, pot folosi și alte materiale pe care le au la îndemînă. Se pot, de ase­menea, organiza ore culturale și pe alte teme care să răspundă sarci­nilor actuale din unități și subuni­tăți. CRONICA DE UNITATE (Urmare din pag. l-a) hala în care lucrează în prezent fără a stînjeni cu nimic îndeplinirea pla­nului de producție. In orice clipă gata de cursă La sectorul de exploatare unde mun­cește ofițerul tehnic Fustere Constan­tin, mașinile frumos rînduite în garaje sînt gata oricînd de a pleca în cursă. Și aici ca și în celelalte sectoare sînt multe lucruri frumoase de spus. Deși calculele privind economiile realizate la carburanți, la cauciucuri, la depăși­rea normelor­ de reparații a mașinilor pe ultimul trimestru nu sînt definitiv încheiate, datele sumare arată că ele depășesc cifrele referitoare la primul trimestru. Dacă ne gindim că numai de la acest sector s-au făcut economii în primul trimestru în valoare de pes­te 110.000 lei, este lesne de înțeles că realizările actuale sînt valoroase. Printre cei care s-au remarcat în ce privește buna întreținere a mașini­lor se numără plutonierii Ștefan Cră­ciun, Burlan Valentin și angajatul ci­vil Iloiu Dumitru- E bine să amintim că aceștia fac parte din lotul de con­­ductori-auto sutamiiiști ai unității care au parcurs pînă acum între 100.000- 150.000 km. cu cele mai mici cheltu­ieli de reparație. Pentru oameni Printre realizările care fac cinste conducerii unității și organizației de partid se înscrie, alături de cantina modernă, și arena pentru jocurile sportive. In timpul liber, cîteva­ ore petrecute la meciurile de fotbal sau volei sînt o adevărată plăcere. A fost construită de asemenea o nouă sală de bibliotecă. Aici va fi insta­lat televizorul, pe care unitatea l-a primit, ca premiu, în urmă cu cîtva timp. Prin mijloace proprii, și prin participarea voluntară a personalului, nu peste mult timp se va amenaja în această unitate o sală de spectacole pentru teatru și cinematograf și un club. Căpitan Chiriac Alexandru. In ve­derea revizuirii dosarelor de­­ impu­­tație, puse în sarcina ofițerului Vi­­șan Marin și Niță Dumitru, secția de Resort din cadrul C.A.A.T. a ordonat ca unitățile respective să tri­mită de urgență toate documentele privind această problemă. Aceeași secție a ordonat, cu adresa Nr. 185.422/1958, ca serviciul finan­ciar al unității să plătească ofițeri­­­lor profesori dreptul de ore de curs, pentru orele predate pînă la 30.04.1958. Locotenent-major Matache Hie. Regiunea Militară ne comunică că nu are acte cu data la care vă refe­­riți și care să nu fi fost ordonanțate pînă în prezent. Pentru clarificarea definitivă a problemei cereți servi­­ciului financiar al unității să inter­vină la R. 2 M. și să arate­­ valoa­­­rea borderoului unde figurați­­ nu­­mărul și data raportului cu care a fost înaintat la Regiune. Soldat Soriei Romulus. Pentru imputația făcută de către Sfatul Popular al raionului teți vinovat în primul Olteni, sîn­­rînd dvs, pentru faptul că înainte de a pleca militar n-ați predat, cu forme, ser­viciul și gestiunea­ pe care ați avut-o în primire. Raportați această stare de fapt comandantului care este în măsură să hotărască dacă este sau nu cazul să vă acorde o permisie în vederea clarificării situației. Locotenent Leni Ioan. Am inter­­­venit la Ministerul Poștelor și Tele­comunicațiilor pentru a dispune a­­upra problemei ce ne-ați relatat-o. Cînd vom fi în posesia răspunsului vi­i vom comunica. Învățături de mare însemnătate POLITICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ V. I. LENIN: Opere, film? Volumul al treizeci și cincilea cu­prinde scrisori, telegrame și note scrise de Lenin în perioada februa­rie 1912—­decembrie 1922. Documentele cuprinse în volum reflectă activitatea depusă de V. I. Lenin în perioada noului avînt al mișcării muncitorești, în anii bolului imperialist mondial, în răz­­pe­rioada pregătirii și înfăptuirii Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și în cursul primilor cinci ani de exis­tență a Puterii Sovietice.­­ Volumul începe cu o scrisoare a­­dresata de V. I. Lenin lui A. M. Gorki, scrisoare ce relatează despre unul din cele mai însemnate eveni­mente din istoria P.C.U.S. — Con­ferința de la Praga din ianuarie 1912. „In curînd îți vom trimite hotărîrile conferinței — scria Vla­dimir Ilici. — In sfîrșit am reușit — în pofida canaliei lichidatoriste să refacem partidul și Comitetui său Central. Sper că te vei bucura de acest lucru împreună cu noi“, (pag. 1). Așa caracteriza Lenin rezul­tatele Conferinței de la­ Praga, care a izgonit din partid pe menșevici și a pus temeliile partidului bolșevic, partid de tip nou, liber de elemente oportuniste, capabil să călăuzească proletariatul în lupta pentru cuceri­rea puterii politice. .O serie de scrisori adresate lu Gorki, G. K. Ordjonikidze , altora ne înfățișează activitatea de­pusă de V. I. Lenin în vederea uni­rii forțelor partidului pe baza hotă­rîrilor Conferinței de la Praga lupta­ dusă de el împotriva lichida­torilor, împotriva Blocului din au­gust, bloc antipartinic organizat de Iudușka—Troțki. Lente a demascat neîncetat manevrele dușmanilor par­tidului, a înfierat trădarea lor și a învățat partidul să lupte cu fermi­tate și consecvență învățînd din scrierile împotriva lor­ leniniste, din exemplul lui Lenin, partidul nostru. RECENZIE ca și celelalte partide marxist-leni­­niste, a considerat și consideră drept o sarcină primordială lupta împo­triva oricăror devieri antipartinice, a oricăror manifestări fracționiste. Măsurile luate de plenara C.C. al P.M.R. care a avut loc între 9—13 iunie vin să confirme consecvența cu care partidul nostru își întăreșc uni­tatea rîndurilor înfăptuind neabătut normele leniniste ale vieții de partid. Sub conducerea lui Lenin, P.C.U.S. și-a întărit rîndurile, asigurînd îm­pletirea formelor de luptă ilegale cu cele legale, și-a lărgit legăturile cu clasa muncitoare , a crescut in­fluența bolșevicilor în sînul mase­lor O puternică armă în mîinile par­tidului bolșevic în vederea întăririi organizațiilor sale și a atragerii ma­selor de partea sa a fost ziarul bol­șevic legal „Pravda“, întemeiat po­trivit indicațiilor lui Lenin. Scrisorile lui V. I. Lenin adresa­te redacției ziarului „Pravda“, cu­­prinse în volumul 35, oglindesc ac­tivitatea desfășurată de Ilici pe tărîmul conducerii Vladimir „Prav­­dei", pe tărîmul creșterii și educă­rii unei noi generații de revoluțio­nari muncitori-pravdiști. Lenin făcut din „Pravda“ un ziar combativ­­ și intransigent față de dușmanii cla­sei muncitoare, apropiat și accesibil maselor. In volumul 35 sînt incluse nenu­mărate scrisori cu privire la un alt organ legal afl­ partidului : fracțiu­nea bolșevică din Duma IV-a de Stat. Lenin sfătuia neîncetat pe bol­șevici cum să folosească tribuna Du­mei pentru demascarea țarismului, pentru agitația revoluționară și a­­tragerea maselor. Experiența luptei p­entru unitatea rîndurilor clasei muncitoare, pe care a desfășurat-o Lenin prin interme­diul „Pravdei“, precum și felul cum au acționat bolșevicii în Duma de Stat, servesc drept exemplu pentru partidele comuniste din țările capita­liste în lupta pentru pace, democra­ție și socialism. In lucrările sale V. I. Lenin elaborat programul marxist în pro­­­blema­ națională, zdrobind teoriile oportuniste și dogmele Internaționa­lei a II-a. In volumul recenzat sînt numeroase scrisori ce cuprind indi­cații cu privire la rezolvarea leni­nistă a problemei naționale, scrisori ce demască pe bundiști, lichidatori, oportuniștii austrieci și alții. Un însemnat loc îl ocupă grupul de scrisori consacrate lămuririi stra­­tegiei și tacticii partidului bolșevic în chestiunile războiului, păcii și­ re­voluției. Așa cum se știe, în pe­rioada războiului mondial imperialist partidul­­ bolșevic a fost singurul partid fidel cauzei socialismului și internaționalismului. Partidele Inter­­naționalei a I­I-a s-au dovedit a fi cap­tive ale imperialismului, au trecut de partea acestuia. Documentele aflate în volumul 35 reflectă lupta lui Lenin împotriva războiului imperialist și a politicii trădătoare a social-șoviniști­­lor, kautskiștilor și troțkiștilor, de­mască activitatea antipartinică a duș­manilor mascați ai partidului — Pia­­takov, Buharin, Zinoviev și a acoli­ților lor. Lenin arăta că războiul imperia­list „a făcut să se vadă limpede în­treaga putreziciune, ticăloșie și jos­nicie a oportunismului...“ (pag.­ 153), „întreaga luptă a partidului nostru (și a mișcării muncitorești din Eu­ropa în general) — sublinia V. I. Lenin — trebuie să fie îndreptată împotriva oportunismului. Acesta nu este un curent, nu este o orientare ; acesta (oportunismul) a devenit acum un instrument organizat al burghe­ziei în sînul mișcării muncitorești“, (pag. 172). Sublinierea de către Le­nin a esenței oportunismului, indica­ția lui de a fi fermi în combaterea a­­cestei agenturi a burgheziei în miș­carea muncitorească constituie un în­dreptar prețios în lupta ce o desfă­șoară în zilele noastre partidele comu­niste și muncitorești împotriva revi­zionismului contemporan, pentru a­­părarea purității marxism-leninis­­mului. Documentele aflate în vo­lum s­ cot în relief figura lui Lenin ca conducător al proletariatului in­ternațional, lupta sa neîncetată în vederea unirii forțelor social-demo­­crate de stângă mondiale pe temelii­le internaționalismului proletar. Cauza păcii, Lenin a legat-o de cauza revoluției. De aceea el chema la desfășurarea unei largi propagan­de și agitații în țările beligerante, țintind la unirea internațională proletariatului, cu scopul transform­­a­rii războiului imperialist în război civil. In acest sens Vladimir Ilici scria la 31 august 1914 : „Ceea ce, în primul rînd, trebuie să facem în fiecare țară este să luptăm împotri­va șovinismului din țara respectivă, să trezim ura față de guvernul propriu, să adresăm apeluri (repeta­te, insistente, neîncetate) muncitori­lor din țările beligerante, îndemnîn­­du-i să fie solidari, să pornească lao­­laltă războiul civil împotriva bur­gheziei“. (pag. 146—147). Intr-o serie de scrisori V. I. Lenin a acordat o mare atenție chestiunii atitudinii bolșevicilor față de lozinca „apărării patriei“. Aceas­tă lozincă, el a privit-o în strînsa legătură cu învățătura boale drepte și nedrepte, despre răz­,,In răz­boiul imperialist din 1914—1917 între două coaliții imperialiste, — scria V. I. Lenin la 19 ianuarie 1917 — noi trebuie să fim împotriva părării patriei", pentru că (1) im­perialismul este ajunul socialismului; (2) războiul imperialist este un război între tâlhari pentru pradă ; (3) în ambele coaliții există Un pro­letariat înaintat ; (4) în ambele coa­liții este la ordinea zilei revoluția socialistă. Numai de aceea sîntem noi împotriva „apărării patriei“, NUMAI de aceea !!“ (pag. 251). Intr-un alt document, publicat în volum, pentru a nu lăsa loc la nici o nedumerire și pentru a demasca pe vulgarizatorii marxismului, Lenin subliniază: „Noi nu sîntem cîtuși de puțin împotriva „apărării patriei“ în general, nu sîntem „războaielor de apărare“ împotriva în gene­ral... Sîntem împotriva apărării pa­triei și împotriva defensismului în războiul imperialist din 1914—1916 și în alte războaie imperialiste, care sînt tipice pentru epoca imperialistă. Dar în epoca imperialistă Pot fi și războaie „drepte“, „de apărare“, re­voluționare (anume : 1) naționale ; 2) civile ; 3) socialiste etc.)“ pag. 206. Documentele cuprinse în prezen­tul volum aruncă lumină asupra mensei munci a lui Lenin în fruntea­­­­partidului bolșevic în perioada pre­gătirii și înfăptuirii Revoluției din Octombrie. Primind primele vești despre revoluția din februarie, Lenin a prevăzut în chip magistral­­ că : „Această „primă etapă a primei re­voluții“ (dintre cele generate de război) nu va fi nici ultima, nici nu­mai una rusă“, (pag. 273). Lenin cerea să nu i se acorde guvernului provizoriu nici un fel de încredere și nici sprijin, chema la demascarea politicii antipopulare a guvernului, invățînd masele că atîta­ vreme cît puterea se află în mîinile guvernu­lui provizoriu burghez, poporul nu va primi nici pace, nici pîine și nici pămînt. Lenin chema poporul la în­scăunarea Puterii sovietelor. „Numai o astfel de putere poate da­ pîine, pace și libertate", (pag. 276). Scrisorile și telegramele publica­­te în volumul 35 scot la iveală gi­gantica muncă desfășurată de V. I. Lenin în vederea organizării apără­rii Republicii Sovietice și întăririi Armatei Roșii. Lenin a îndreptat atenția partidului, a clasei muncitoa­re și a tuturor oamenilor muncii spre cauza apărării țării, a mobili­zat toate for­țele umane și materiale pentru victoria asupra dușmanului. Lenin a unit masele, le-a însuflețit la fapte­ eroice atît pe front cît în spate. Cu bucurie evidenția­za­și rele dascăl fiecare inițiativă a clase muncitoare menită să ducă la spori­rea capacității de apărare a patrie socialiste. Astfel în telegrama adre­sată Congresului metalurgiștilor din Tula, Lenin spunea : „Salut din toata inima hotărîrea congresului metalur­giștilor din Tuia de a înzeci produc­ția de armament etc.“ (pag. 384). De încredere deplină în forțele creatoa­re ale poporului și în biruința Pu­terii sovietice este străbătut răspun­sul lui Lenin la salutul minerilor din Ceremhovo : „Ceea ce prețuiesc mai ales în salutul vostru, tovarăși, este sentimentul de profundă încredere în victoria­ deplină și definitivă a Pu­terii sovietice asupra moșierilor, a capitaliștilor și a exploatatorilor de orice fel, precum și fermitatea și ho­­tărîrea nestrămutată de a birui toate greutățile și piedicile. Tocmai din a­­ceastă fermitate a muncitorilor, a maselor muncitoare, îmi sorb eu, ca și orice comunist, încrederea în ine­vitabilitatea victoriei mondiale a muncitorilor și a cauzei muncito­rești“. (pag. 432), învățăturile lui Lenin privind mă­surile ce trebuie să le ia statul mun­­citoresc-țărănesc în vederea apărării sale față de atacurile statelor imperia­liste călăuzesc politica statelor socia­liste și în zilele noastre. Ținînd seamă de manevrele cercurilor agresive im­perialiste, popoarele lagărului socialist au făurit Tratatul de la Varșovia — pavăză a cuceririlor socialiste. Unite prin acest tratat armatele frățești so­cialiste sînt gata să acționeze (în caz că va fi nevoie) potrivit principiului „toți pentru unul și unul pentru toți“. Nu există forță în stare să zdruncine unitatea țărilor socialiste, clădită pe temeliile învățăturii marxist-leniniste. » In volumul de față un loc mare îl ocupă scrisorile și telegramele lui Lenin ce cuprind indicații și direc­tive cu privire la construcția Ar­matei Roșii regulate, la înzestrarea și educarea ei, cu privire la apăra­rea țării de intervenționiștii străini și albgardiști. In fruntea­­ consiliului muncitoresc țărănesc al apărării, creat în vederea mobilizării tuturor forțelor și mij­­loacelor pentru apărarea țării, se afla Lenin. Pretutindeni, pe frontu­rile unde se hotăra soarta primului stat socialist, indicațiile lui Vladimir Ilici, directivele sale, ajutau cadrele Armatei Roșii în lupta dreaptă îm­potriva forțelor dușmane. Într-un șir de scrisori și telegra­me, Lenin a criticat cu ascuțime munca Consiliului Militar Revoluțio­nar, a consiliilor militare ale frontu­rilor, ridicîndu-se împotriva acțiuni­lor suspecte ale troțkiștilor, strecu­rați la posturi de comandă și care căutau să submineze lupta Armatei Roșii și a poporului sovietic împo­triva­ intervenționiștilor străini și a albgardiștilor. In repetate rînduri, Lenin a ac­centuat asupra importanței muncii politice în armată și în spatele fron­tului. In telegramele către Consiliul Militar Revoluționar al Frontului de Est și către Consiliul Militar al Ar­matei a X-a Lenin arăta îngri­­jiți-vă de munca politică“ (pag. 370). „Continuați cu toată energia munca politică“ (pag. 375). Urmînd Indicațiile lui V. I. Lenin despre munca politică în armată, par­tidul nostru acordă o neslăbită atenție acestui sector deosebit de important al muncii militare, combătînd orice ten­dință de subapreciere a ei. Coman­danții, organele politice, organizațiile de partid și atemiste din unități sînt datoare să muncească fără preget pentru a educa pe militari în spiritul patriotismului socialist, a-i forma ca apărători fermi, disciplinați, pricepuți, ai patriei noastre, gata oricînd să ape­re cu arma în mînă cuceririle revo­luției noastre populare. Partidul Mun­citoresc Romîn cere comandanților și forțelor politice din unități să desfă­șoare o muncă politică la un înalt ni­vel, combativă, convingătoare, care să mobilizeze pe toți militarii la în­deplinirea exemplară a datoriei lor de onoare. Un loc de seamă în corespondența lui Lenin este acordat problemelor, întăririi statului sovietic. Documen­tele cuprinse în volumul 35 de­monstrează atenția dată de Lenin re­glementării muncii organelor condu­cătoare : Consiliul Muncii și Apără­rii și Consiliul Comisarilor Poporu­lui. Este necesar, scria Lenin : „să reflectați asupra sistemului de muncă și să-l transformați în mod radical“., (pagina 514). Lenin socotea că nea­junsurile principale ale organelor conducătoare constau în lipsa con­trolului executării și în excesul de scriptologie, în care se poate îneca munca vie. Partizan înflăcărat al ini­țiativei, curajului și elanului revolu­ționar în muncă, Lenin era în același timp dușman de moarte al tărăgă­­nelii și birocratismului. In „Proiect de directivă cu privire la munca C.M.A. și a C.C.P., precum și a Mi­cului C.C.P.“, Lenin sublinia: „...sar­cina primordială a momentului constituie, nu decretele, nu reorgani­­­zarea, ci selecționarea oamenilor ; in­troducerea răspunderii individuale pentru ceea ce se face ; controlul muncii efective“ (pag. 520). Cîteva scrisori din prezentul vo­lum sînt dedicate problemelor elec­trificării Republicii Sovietice. In ele își găsește oglindirea munca lui Le­(<Continuare în pag. 4-a)

Next