Apărarea Patriei, iulie 1958 (Anul 14, nr. 152-178)
1958-07-01 / nr. 152
Marți 1 iulie 1958 Nr. Ï52/36ÏÏ7Î SPIRES PATRIEI*__________________________________________________________________________________________ _ -—■" I ^j!-i."'iiAiJL^^...-».^.....-. «.. .Y-y^-av-.,^,rr^.-T-.rTT’raa»nti«rTnu-w»~re-«T:7gWi»-w»-i'aM*K^'mriii*««^gw imh gurim 11 irnMWTjifMMMwnpgimmriiiir^^ i i'i urnii iii VIAȚA DE PARTID Un învățămînt important pentru toți comuniștii Soldatul fruntaș Poenaru Mihai a cerut să fie primit în rîndurile candidaților de partid. In ce fel s-a pregătit pentru acest eveniment, ce rezultate a dobândit pentru ca să se bucure de această încredere ? La întrebarea de mai sus a dat răspuns adunarea în care a fost discutată cererea sa. In această adunare i-au fost arătate soldatului fruntaș Poenaru Mihai o sumedenie de lipsuri. Din referatul biroului reieșea că în primul an fruntaș Poenaru de serviciu soldatuli a fost un militar harnic, stăruitor, un transmisionist „cu perspective“, cum se spune. Se cerea un efort? Poenaru era prezent. Erau evidențiați pentru disciplină, pregătire politică, instrucție de specialitate? Poenaru se număra printre ei. Cum era și firesc, comandanții aveau încredere în el, tovarășii săi îl stimau. A fost numit în colegiul de redacție al gazetei de perete; utemiștii l-au ales secretar al organizației U.T.M. de companie și apoi i s-a încredințat o muncă de răspundere în cadrul biroului utemist pe unitate. Dar acest Poenaru a fost în runul întîi !... Acum... Acum soldatul fruntaș Poenaru nu mai e transmisionist. Și-a însușit o altă... specialitate : mînuitor de foi de drum. Desigur, și munca furierului este necesară, își are însemnătatea sa și nu poate fi subapreciată. Dar un tînăr care vrea să pășească în rîndurile partidului și pentru aceasta să dovedească tăria dorinței sale — cată să se afirme în primul rînd într-o activitate mai intensă, într-un domeniu unde poate face pe deplin dovada însușirilor sale. In armată, acest domeniu este instrucția în cadrul căreia se hotărăște capacitatea combativă a unității sau subunității. L-au speriat poate pe tovarășul Poenaru greutățile, asprimea vieții de soldat ? L-a atras cumva o muncă mai ușoară, lipsită de eforturile instrucției? Faptele rămîn fapte. Poenaru a fost transmisionist dar a cerut să fie numit furier. A rămas mai departe în subunitate, dar se întîlnește cu tovarășii săi numai seara. Cînd ei se întorc de la instrucție obosiți dar mulțumiți pentru strădania lor, pentru viața bărbătească ce-i pune la încercări serioase, furierul se întoarce de la hîrtiile sale. Știe că l-au lăsat în urmă transmisioniștii mai tineri decît el, dar nici o remușcare nu-l încearcă. Comuniștii i-au pus multe întrebări • — Să ne spună tovarășul Poenaru cu ce rezultate se poate mîndri ? — In anul întîi am ajutat și pe alții la instrucția de specialitate. In anul doi mai puțin. Ceea ce, de fapt, echivalează cu „de loc“ ! — Cu ce ați contribuit la buna desfășurare a întrecerii socialiste în companie 7 — Păi am ajutat la întocmirea graficului cu evidența întrecerii... Cît de greu i-a venit să dea asemenea răspunsuri... Și mai ales, cu s-au apăsat cuvintele aspre, mustrătoare, ale comuniștilor. Că este îngîmfat, comod. In anul întîi, ea, fost evidențiat de cîteva ori pentru a ținuta sa ostășească, dar în anul acesta a fost pedepsit pentru abateri de la disciplină. „Totuși, sînt de acord să fie primit, în rîndurile candidaților de partid“. Formularea aparține aproape tuturor vorbitorilor „Totuși“ acesta este o umbră de nemulțumire, un semnal prin care comuniștii l-au făcut atent pe Poenaru. Au pus apoi la vot cererea sa. A fost primit cu majoritate de voturi. Unii s-au abținut. Soldatul fruntaș Poenaru Mihai are posibilități de creștere și afirmare și poate că adunarea s-a orientat bine primindu-l în organizație. De mirare și chiar de neînțeles este însă faptul că unii comuniști au observat atît de tîrziu că el și-a părăsit specialitatea și că a pornit pe un făgaș nu tocmai bun. Comuniștii din această organizație, în majoritate ofițeri, aveau datoria să sprijine pe comandanți în îmbunătățirea procesului de instruire a militarilor și o scădere cît de mică de la aceasta (cazul Poenaru nu este cel mai neînsemnat) nu trebuia trecută cu vederea. Pe cîmpul de luptă un militar bine pregătit are o mare valoare. Dacă membrii de partid ar fi intervenit la timp, cu autoritatea lor de comandanți, în această adunare s-ar fi vorbit cu totul altfel despre utemistul Poenaru. Sperăm că din acest caz se vor fi tras cuvenitele învățăminte. Locotenent-major T. MARGINEANU LA ORA DE SPECIALITATE In sala de specialitate caporalul Munteanu N. antrenează pe subordonați în transmiterea semnelor morse. (Foto: I. MARINOFF) TRIBUNA PROPAGANDISTULUI Primul meu ajutor Anul acesta îndeplinesc pentru prima oară sarcina de conducător al unei grupe de lecții politice. Unele cunoștințe generale despre această muncă le căpătasem incă din școala militară pe care am absolvit-o anul trecut. Așadar, experiență practică nu aveam. Cunoștințele teoretice se impuneau a fi aplicate în practică. Eram convins că muncind de unul singur nu voi avea sorți de izbîndă. De aceea, chiar de la începutul anului de învățămînt am căutat să mă sprijin în întreaga mea activitate pe ajutorul conducătorului de grupă de lecții politice — caporalul de marină Ioan Papuc, atemist. A trebuit mai întîi să-i cunosc temeinic pregătirea generală, atît din punct de vedere cultural, politic și ideologic, cît și militar. Și în raport de aceasta să-l Îndrum, să-l ajut să crească continuu pentru a fi în măsură să contribuie la îmbunătățirea organizării și desfășurării la un nivel înalt a lecțiilor politice în grupa pe care am fost chemai s-o conduc După primele lecții politice am constatat că ajutorul meu, caporalul de marină Papuc, poseda în general cunoștințele necesare ducerii la îndeplinire a sarcinii care i-a fost încredințată. Am remarcat totuși că el nu cunoștea anumiți termeni economici, nu era în măsură să-și explice și să lămurească apoi militarilor anumite noțiuni des întîlnite în conținutul lecțiilor. Era necesar ca el, în primul rînd, să cunoască acești termeni, deoarece în multe lecții politice, cum ar fi, de pildă, cele despre productivitatea muncii, căile creșterii ei, prețul de cost și căile reducerii lui, întrecerea socialistă etc. se foloseau asemenea termeni care trebuiau lămuriți militarilor prin convorbiri și consultații atît în orele afectate studiului individual cît și în timpul liber. In acest scop am recomandat ajutorului meu ce probleme să studieze din diferite manuale, din materiale de popularizare sau din presă. O sarcină de căpetenie care a revenit ajutorului meu în organizarea lecțiilor politice a fost și asigurarea materialului bibliografic necesar militarilor pentru studiu: înainte, caporalul de marină Papuc se limita la procurarea materialului bibliografic pe care i-l indicam. Eu i-am explicat că nu este suficient numai atît. Știind că este un mare iubitor al literaturii beletristice, i-am sugerat ideea ca la unele teme să găsească exemple din cărțile și broșurile pe care le-a citit și să le recomande soldaților. Urmînd acest sfat, el a adus de multe ori pentru militari la orele de studiu și literatură beletristică care avea tangență cu lecția la care se studia, indided soldaților să citească și paginația respectivă. Alteori el citea cu glas tare diferite pasaje din cărți care exemplificau o problemă, o teză din subiectul lecției politice. De asemenea caporalul de marină Papuc a folosit de multe ori articole publicate în presă care erau strîns legate de subiectul lecției politice. In scurt timp, deși ajutorul meu se achita conștiincios de sarcinile primite, m-am convins că are posibilitatea să facă mult mai mult pentru că militarii să obțină rezultate și mai bune la discuții. Această constatare mi-au prilejuit-o discuțiile pe marginea unor teme studiate de militari. Cu această ocazie soldatul de marină Ioan Berghiu a dat răspunsuri slabe. Din discuțiile cu militarul amintit m-am convins că el nu știa cum să studieze, nu știa ce anume să rețină din materialul citit. El proceda în felul următor : citea un paragraf și apoi îl transcria in întregime în caiet. Nu puteam să-i las să continuie așa. I-am dat ca sarcină ajutorului meu să-l ajute pe soldatul de marină Berghiu la studiul individual. Ajutorul meu, după indicațiile primite, a început să se preocupe de acest soldat. Citeau și discutau împreună despre ce anume trebuia reținut ca învățămînt din materialul bibliografic. Apoi îl lăsa pe soldat să facă singur acest lucru, iar el doar aprecia în ce măsură acesta a reținut ideea principala din paragraful citit. Bineînțeles că ajutorul meu nu s-a mărginit să-l ajute pe soldatul de marină Berghiu numai la orele de studiu, ci și în timpul liber, purtînd discuții cu el. La fel a procedat ajutorul meu și cu soldatul de marină V. Bălan cu care a dus multe discuții în timpul liber. Caporalul de marină Papuc a considerat că el, ca atemist, paralel cu ajutorul pe care-l dă marinarilor proveniți din sectorul agricol la studiul individual, trebuie să-i lămurească pe aceștia și de necesitatea transformării socialiste a agriculturii, in urma discuțiilor pe această temă, purtată de ajutorul meu cu soldatul de marină V. Bălan, acesta a înțeles că drumul belșugului este cel al gospodăriei agricole colective și a scris părinților săi să pășească cu încredere pe drumul indicat de partid. Sfaturile fiului au dat roadele așteptate. Acum părinții soldatului de marină V. Bălan au intrat în gospodăria agricolă colectivă „1 Mai“ din comuna Romînești, raionul Tg. Frumos. La unele lecții politice anumiți soldați care întîmpinau greutăți în studierea materialului bibliografic nu reușeau să folosească judicios timpul afectat studiului individual. Se impunea deci ca, pe primul rînd, acești tovarăși să fie ajutați. Sarcina a revenit și ajutorului conducătorului de grupă. La secția „Anul revoluționar 1848 în Moldova, Țara Romînească și Transilvania“ soldatul fruntaș de marină Mititelu Aurel și alții aveau mai multe nelămuriri. Așa bunăoară, ei nu cunoșteau caracterul revoluției burghezo-democratice, care sînt forțele sale motrice. Ținînd seamă de această situație i-am indicat ajutorului meu să organizeze pe marginea acestor probleme o consultație colectivă. La fel am procedat și la lecția „Manifestări ale luptei de clasă în țara noastră", cînd pe marginea unor probleme mai greu de înțeles de către militari caporalul de marină Papuc a organizat o consultație, înainte de a ține consultațiile discutam cu ajutorul meu tocmai pentru a vedea dacă el este pe măsură să explice just, dar și pe înțelesul militarilor diferitele probleme pe care și le-a propus. Deci în asemenea ocazii am constatat seriozitatea și conștiinciozitatea cu care caporalul de marină Papuc a privit sarcina încredințată. De multe ori eu am participat chiar la consultațiile organizate de ajutorul meu cu militarii și în toate ocaziile m-am convins că am un sprijin de nădejde în ajutorul conducătorului de grupă de lecții politice. In același timp am reușit să-l ajut pe caporalul de marină Papuc să-și îmbunătățească și metodele pedagogice, îndrumat îndeaproape, caporalul de marină Papuc este în măsură acum să expună chiar lecții suplimentare cu cei care au lipsit. Un mare sprijin am primit de la ajutorul meu și la confecționarea materialului demonstrativ necesar expunerii lecțiilor. Cînd am expus lecția cu privire la desfășurarea insurecției armate de la 23 August 1944, ajutorul meu a întocmit foarte bine și pe înțelesul tuturor militarilor din grupă o schemă cu desfășurarea insurecției armate în capitala patriei noastre. La alte lecții am folosit grafice, panouri, afișe, fotomontaje confecționate cu mult simț artistic de caporalul de marină Papuc. In cele de mai sus am relatat doar cîteva aspecte din munca caporalului de marină Papuc, din metodele folosite de mine pentru a face din el primul meu ajutor. La buna lui îndrumare a contribuit în mare măsură și munca sistematică de pregătire politică, ideologică și metodică a ajutorilor conducătorilor de grupe de lecții politice, desfășurată de locțiitorul politic al comandantului și de către propagandist. Acum, în conducerea grupei de lecții politice îmi vine mai ușor decît la început. Am în caporalul de marină Ioan Papuc un ajutor de nădejde. Locotenent TRAIAN LEAHI VESTIT 1 DINI POLIGOANE in unitatea în care își desfășoară activitatea și ofițerul Borde. Filip s-a desfășurat concursul de trageri între subunitățile de artilerie. Pe lîngă faptul că acest concurs a prilejuit un rodnic schimb de experiență, o verificare a măiestriei artileriștilor, el a mai contribuit și la afirmarea unei subunități de buni trăgători. Este vorba despre subunitatea comandată de ofițerul Crețu Ștefan care a obținut calificativul „foarte bine“ la toate problemele de tragere executate. „In cinstea celor mai buni trăgători din subunitatea comandată de ofițerul Baroc, transmitem un program de muzică... ...Rezultatele cele mai bune le-ar obținut elevii...“ Transmisia stației de amplificare a fost ascultată cu multă atenție. Elevii subunității amintite au obținut calificative dintre cele ma bune. Printre cei mai buni trăgători cu automatul se numără elevii Ciobanu Nicolae, Rădulescu D. Marinescu I. și Ranga I. Grupa comandată de elevul Dumitrescu V. a înregistrat cel mai bun puneta . Așadar, programul de muzica a fost alcătuit în cinstea întregi subunități. Elev GEANTAGH Militarii din subunitatea comandată de ofițerul Florea Gh. au executat o ședință de tragere cu carabina și cu automatul. Datorită faptului că înainte de aceste trageri a fost executat un antrenament riguros, continuu, rezultatele au fost cele dorite. La carabină , cele mai bune rezultate le-au obținut soldatul-fruntaș Miron F. și soldații Ciudin C., Calotă S, iar la automat sergenții Bogdan I., Vedorca I., Lazăr, A. și soldații-fruntași Odinschi I. și Stoian Gh. Soldat-fruntaș CUȘMA ION Tematica orelor culturale de masă pe luna iulie In luna iulie au loc câteva evenimente importante, pe marginea cărora pot fi axate temele orelor culturale de masă. Printre altele, organizatorii orelor culturale vor avea în vedere evenimente ca : înființarea P. C. Chinez la 1 iulie 1921 ; nașterea primului poet muncitor D. Th. Neculuță la 15 iulie 1859; eliberarea Poloniei de sub jugul fascist; înființarea primelor G.A.C. dinara noastră și altele. Pe marginea acestor evenimente, orele culturale se pot desfășura astfel : 17 IULIE La ora culturală de masă care va avea ca temă : „Succesele poporului chinez sub conducerea partidului său marxist-leninist“ se pot folosi următoarele materiale : Articolul . „Partidul Comunist Chinez a obținut mari succese în toate domeniile de activitate“, Scînteia din 30.05.58. Lectură din lucrarea „Prin țara celor 600 de milioane“ de Dr. Petru Groza. Articolul : „Aspecte specifice ale construirii socialismului în China, din „Tînărul leninist“ nr. 10/1956 La această oră culturală pot fi vizionate și unul din filmele : „Asaltul fortului din munți“, „Inimi de oțel“, „Cînd cîmpiile înfloresc“ sau diafilmul „China nouă“. In încheiere pot fi audiate cîntece chinezești imprimate pe discuri. 7-14 IULIE Se poate organiza o eră culturală închinată primului poet muncitor, D. Th. Neculuță. Se va citi din volumul „Spre țărmul dreptății“ de D. Th. Neculuță. Poeziile : „Dor de robi“, „Sculați“, „înainte“ etc. "“E.S.P.L.A. 1956 (din biblioteca „Pentru toți“). In afară de aceasta, se mai poate organiza un concurs ghicitoare pe tema : Viața și opera lui D. Th. Neculuță. 21-28 IULIE La tema : „Eliberarea Poloniei de sub jugul fascist de către Armata Sovietică“ se vor citi printre altele și următoarele materiale „La marea sărbătoare a poporului frate polonez“ din „Scînteia“ din 21.07.57, articolul „In Polonia populară prietenă“ de C. Pîrvulescu din „Scînteia“ din 28.12.57 și poezia „Varșovie, Varșovie“ din volumul de poezii „Cîntecele pămîntului natal“ de I. Brad. Pot fi vizionate și filmele : „Pe baricadă“ și „Cei cinci din strada Barsca“. Pentru ora culturală cu tematica: „9 ani de la înființarea primelor G.A.C. în țara noastră". Se va citi din „Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat la Congresul al II-lea al partidului“ pag. 93—116. Expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la consfătuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care a avut loc la Constanța, și discuțiile pe marginea expunerii tov. Gh. Gheorghiu-Dej („Apărarea Patriei“ din 4, 5, 6 aprilie 1958). Se recomandă, de asemenea, lectură din romanele : „Setea“ de T. Popovici, „Bărăgan“ de Em. Galan și recitări de poezii ca „Sediul colectivei“ de N. Dumbravă din volumul „Voi oameni ai patriei mele“ Ed. M.F.A. 1954, „Intr-un cătun din Bărăgan“ din volumul „Versuri alese“ de M. Banuș, E.S.P.L.A. 1953. Pentru această temă se pot viziona și filmele „Desfășurarea“, „In sat la noi“ și diafilmul „Din realizările G.A.C. „Steaua Roșie“ Mădăraș - Oradea. Pe lingă materialele și temele indicate, organizatorii orelor culturale de masă, dînd dovadă de inițiativă, pot folosi și alte materiale pe care le au la îndemînă. Se pot, de asemenea, organiza ore culturale și pe alte teme care să răspundă sarcinilor actuale din unități și subunități. CRONICA DE UNITATE (Urmare din pag. l-a) hala în care lucrează în prezent fără a stînjeni cu nimic îndeplinirea planului de producție. In orice clipă gata de cursă La sectorul de exploatare unde muncește ofițerul tehnic Fustere Constantin, mașinile frumos rînduite în garaje sînt gata oricînd de a pleca în cursă. Și aici ca și în celelalte sectoare sînt multe lucruri frumoase de spus. Deși calculele privind economiile realizate la carburanți, la cauciucuri, la depășirea normelor de reparații a mașinilor pe ultimul trimestru nu sînt definitiv încheiate, datele sumare arată că ele depășesc cifrele referitoare la primul trimestru. Dacă ne gindim că numai de la acest sector s-au făcut economii în primul trimestru în valoare de peste 110.000 lei, este lesne de înțeles că realizările actuale sînt valoroase. Printre cei care s-au remarcat în ce privește buna întreținere a mașinilor se numără plutonierii Ștefan Crăciun, Burlan Valentin și angajatul civil Iloiu Dumitru- E bine să amintim că aceștia fac parte din lotul de conductori-auto sutamiiiști ai unității care au parcurs pînă acum între 100.000- 150.000 km. cu cele mai mici cheltuieli de reparație. Pentru oameni Printre realizările care fac cinste conducerii unității și organizației de partid se înscrie, alături de cantina modernă, și arena pentru jocurile sportive. In timpul liber, cîteva ore petrecute la meciurile de fotbal sau volei sînt o adevărată plăcere. A fost construită de asemenea o nouă sală de bibliotecă. Aici va fi instalat televizorul, pe care unitatea l-a primit, ca premiu, în urmă cu cîtva timp. Prin mijloace proprii, și prin participarea voluntară a personalului, nu peste mult timp se va amenaja în această unitate o sală de spectacole pentru teatru și cinematograf și un club. Căpitan Chiriac Alexandru. In vederea revizuirii dosarelor de imputație, puse în sarcina ofițerului Vișan Marin și Niță Dumitru, secția de Resort din cadrul C.A.A.T. a ordonat ca unitățile respective să trimită de urgență toate documentele privind această problemă. Aceeași secție a ordonat, cu adresa Nr. 185.422/1958, ca serviciul financiar al unității să plătească ofițerilor profesori dreptul de ore de curs, pentru orele predate pînă la 30.04.1958. Locotenent-major Matache Hie. Regiunea Militară ne comunică că nu are acte cu data la care vă referiți și care să nu fi fost ordonanțate pînă în prezent. Pentru clarificarea definitivă a problemei cereți serviciului financiar al unității să intervină la R. 2 M. și să arate valoarea borderoului unde figurați numărul și data raportului cu care a fost înaintat la Regiune. Soldat Soriei Romulus. Pentru imputația făcută de către Sfatul Popular al raionului teți vinovat în primul Olteni, sînrînd dvs, pentru faptul că înainte de a pleca militar n-ați predat, cu forme, serviciul și gestiunea pe care ați avut-o în primire. Raportați această stare de fapt comandantului care este în măsură să hotărască dacă este sau nu cazul să vă acorde o permisie în vederea clarificării situației. Locotenent Leni Ioan. Am intervenit la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor pentru a dispune aupra problemei ce ne-ați relatat-o. Cînd vom fi în posesia răspunsului vii vom comunica. Învățături de mare însemnătate POLITICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ V. I. LENIN: Opere, film? Volumul al treizeci și cincilea cuprinde scrisori, telegrame și note scrise de Lenin în perioada februarie 1912—decembrie 1922. Documentele cuprinse în volum reflectă activitatea depusă de V. I. Lenin în perioada noului avînt al mișcării muncitorești, în anii bolului imperialist mondial, în răzperioada pregătirii și înfăptuirii Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și în cursul primilor cinci ani de existență a Puterii Sovietice. Volumul începe cu o scrisoare adresata de V. I. Lenin lui A. M. Gorki, scrisoare ce relatează despre unul din cele mai însemnate evenimente din istoria P.C.U.S. — Conferința de la Praga din ianuarie 1912. „In curînd îți vom trimite hotărîrile conferinței — scria Vladimir Ilici. — In sfîrșit am reușit — în pofida canaliei lichidatoriste să refacem partidul și Comitetui său Central. Sper că te vei bucura de acest lucru împreună cu noi“, (pag. 1). Așa caracteriza Lenin rezultatele Conferinței de la Praga, care a izgonit din partid pe menșevici și a pus temeliile partidului bolșevic, partid de tip nou, liber de elemente oportuniste, capabil să călăuzească proletariatul în lupta pentru cucerirea puterii politice. .O serie de scrisori adresate lu Gorki, G. K. Ordjonikidze , altora ne înfățișează activitatea depusă de V. I. Lenin în vederea unirii forțelor partidului pe baza hotărîrilor Conferinței de la Praga lupta dusă de el împotriva lichidatorilor, împotriva Blocului din august, bloc antipartinic organizat de Iudușka—Troțki. Lente a demascat neîncetat manevrele dușmanilor partidului, a înfierat trădarea lor și a învățat partidul să lupte cu fermitate și consecvență învățînd din scrierile împotriva lor leniniste, din exemplul lui Lenin, partidul nostru. RECENZIE ca și celelalte partide marxist-leniniste, a considerat și consideră drept o sarcină primordială lupta împotriva oricăror devieri antipartinice, a oricăror manifestări fracționiste. Măsurile luate de plenara C.C. al P.M.R. care a avut loc între 9—13 iunie vin să confirme consecvența cu care partidul nostru își întăreșc unitatea rîndurilor înfăptuind neabătut normele leniniste ale vieții de partid. Sub conducerea lui Lenin, P.C.U.S. și-a întărit rîndurile, asigurînd împletirea formelor de luptă ilegale cu cele legale, și-a lărgit legăturile cu clasa muncitoare , a crescut influența bolșevicilor în sînul maselor O puternică armă în mîinile partidului bolșevic în vederea întăririi organizațiilor sale și a atragerii maselor de partea sa a fost ziarul bolșevic legal „Pravda“, întemeiat potrivit indicațiilor lui Lenin. Scrisorile lui V. I. Lenin adresate redacției ziarului „Pravda“, cuprinse în volumul 35, oglindesc activitatea desfășurată de Ilici pe tărîmul conducerii Vladimir „Pravdei", pe tărîmul creșterii și educării unei noi generații de revoluționari muncitori-pravdiști. Lenin făcut din „Pravda“ un ziar combativ și intransigent față de dușmanii clasei muncitoare, apropiat și accesibil maselor. In volumul 35 sînt incluse nenumărate scrisori cu privire la un alt organ legal afl partidului : fracțiunea bolșevică din Duma IV-a de Stat. Lenin sfătuia neîncetat pe bolșevici cum să folosească tribuna Dumei pentru demascarea țarismului, pentru agitația revoluționară și atragerea maselor. Experiența luptei pentru unitatea rîndurilor clasei muncitoare, pe care a desfășurat-o Lenin prin intermediul „Pravdei“, precum și felul cum au acționat bolșevicii în Duma de Stat, servesc drept exemplu pentru partidele comuniste din țările capitaliste în lupta pentru pace, democrație și socialism. In lucrările sale V. I. Lenin elaborat programul marxist în problema națională, zdrobind teoriile oportuniste și dogmele Internaționalei a II-a. In volumul recenzat sînt numeroase scrisori ce cuprind indicații cu privire la rezolvarea leninistă a problemei naționale, scrisori ce demască pe bundiști, lichidatori, oportuniștii austrieci și alții. Un însemnat loc îl ocupă grupul de scrisori consacrate lămuririi strategiei și tacticii partidului bolșevic în chestiunile războiului, păcii și revoluției. Așa cum se știe, în perioada războiului mondial imperialist partidul bolșevic a fost singurul partid fidel cauzei socialismului și internaționalismului. Partidele Internaționalei a II-a s-au dovedit a fi captive ale imperialismului, au trecut de partea acestuia. Documentele aflate în volumul 35 reflectă lupta lui Lenin împotriva războiului imperialist și a politicii trădătoare a social-șoviniștilor, kautskiștilor și troțkiștilor, demască activitatea antipartinică a dușmanilor mascați ai partidului — Piatakov, Buharin, Zinoviev și a acoliților lor. Lenin arăta că războiul imperialist „a făcut să se vadă limpede întreaga putreziciune, ticăloșie și josnicie a oportunismului...“ (pag. 153), „întreaga luptă a partidului nostru (și a mișcării muncitorești din Europa în general) — sublinia V. I. Lenin — trebuie să fie îndreptată împotriva oportunismului. Acesta nu este un curent, nu este o orientare ; acesta (oportunismul) a devenit acum un instrument organizat al burgheziei în sînul mișcării muncitorești“, (pag. 172). Sublinierea de către Lenin a esenței oportunismului, indicația lui de a fi fermi în combaterea acestei agenturi a burgheziei în mișcarea muncitorească constituie un îndreptar prețios în lupta ce o desfășoară în zilele noastre partidele comuniste și muncitorești împotriva revizionismului contemporan, pentru apărarea purității marxism-leninismului. Documentele aflate în volum s cot în relief figura lui Lenin ca conducător al proletariatului internațional, lupta sa neîncetată în vederea unirii forțelor social-democrate de stângă mondiale pe temeliile internaționalismului proletar. Cauza păcii, Lenin a legat-o de cauza revoluției. De aceea el chema la desfășurarea unei largi propagande și agitații în țările beligerante, țintind la unirea internațională proletariatului, cu scopul transformarii războiului imperialist în război civil. In acest sens Vladimir Ilici scria la 31 august 1914 : „Ceea ce, în primul rînd, trebuie să facem în fiecare țară este să luptăm împotriva șovinismului din țara respectivă, să trezim ura față de guvernul propriu, să adresăm apeluri (repetate, insistente, neîncetate) muncitorilor din țările beligerante, îndemnîndu-i să fie solidari, să pornească laolaltă războiul civil împotriva burgheziei“. (pag. 146—147). Intr-o serie de scrisori V. I. Lenin a acordat o mare atenție chestiunii atitudinii bolșevicilor față de lozinca „apărării patriei“. Această lozincă, el a privit-o în strînsa legătură cu învățătura boale drepte și nedrepte, despre răz,,In războiul imperialist din 1914—1917 între două coaliții imperialiste, — scria V. I. Lenin la 19 ianuarie 1917 — noi trebuie să fim împotriva părării patriei", pentru că (1) imperialismul este ajunul socialismului; (2) războiul imperialist este un război între tâlhari pentru pradă ; (3) în ambele coaliții există Un proletariat înaintat ; (4) în ambele coaliții este la ordinea zilei revoluția socialistă. Numai de aceea sîntem noi împotriva „apărării patriei“, NUMAI de aceea !!“ (pag. 251). Intr-un alt document, publicat în volum, pentru a nu lăsa loc la nici o nedumerire și pentru a demasca pe vulgarizatorii marxismului, Lenin subliniază: „Noi nu sîntem cîtuși de puțin împotriva „apărării patriei“ în general, nu sîntem „războaielor de apărare“ împotriva în general... Sîntem împotriva apărării patriei și împotriva defensismului în războiul imperialist din 1914—1916 și în alte războaie imperialiste, care sînt tipice pentru epoca imperialistă. Dar în epoca imperialistă Pot fi și războaie „drepte“, „de apărare“, revoluționare (anume : 1) naționale ; 2) civile ; 3) socialiste etc.)“ pag. 206. Documentele cuprinse în prezentul volum aruncă lumină asupra mensei munci a lui Lenin în frunteapartidului bolșevic în perioada pregătirii și înfăptuirii Revoluției din Octombrie. Primind primele vești despre revoluția din februarie, Lenin a prevăzut în chip magistral că : „Această „primă etapă a primei revoluții“ (dintre cele generate de război) nu va fi nici ultima, nici numai una rusă“, (pag. 273). Lenin cerea să nu i se acorde guvernului provizoriu nici un fel de încredere și nici sprijin, chema la demascarea politicii antipopulare a guvernului, invățînd masele că atîta vreme cît puterea se află în mîinile guvernului provizoriu burghez, poporul nu va primi nici pace, nici pîine și nici pămînt. Lenin chema poporul la înscăunarea Puterii sovietelor. „Numai o astfel de putere poate da pîine, pace și libertate", (pag. 276). Scrisorile și telegramele publicate în volumul 35 scot la iveală gigantica muncă desfășurată de V. I. Lenin în vederea organizării apărării Republicii Sovietice și întăririi Armatei Roșii. Lenin a îndreptat atenția partidului, a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii spre cauza apărării țării, a mobilizat toate forțele umane și materiale pentru victoria asupra dușmanului. Lenin a unit masele, le-a însuflețit la fapte eroice atît pe front cît în spate. Cu bucurie evidențiazași rele dascăl fiecare inițiativă a clase muncitoare menită să ducă la sporirea capacității de apărare a patrie socialiste. Astfel în telegrama adresată Congresului metalurgiștilor din Tula, Lenin spunea : „Salut din toata inima hotărîrea congresului metalurgiștilor din Tuia de a înzeci producția de armament etc.“ (pag. 384). De încredere deplină în forțele creatoare ale poporului și în biruința Puterii sovietice este străbătut răspunsul lui Lenin la salutul minerilor din Ceremhovo : „Ceea ce prețuiesc mai ales în salutul vostru, tovarăși, este sentimentul de profundă încredere în victoria deplină și definitivă a Puterii sovietice asupra moșierilor, a capitaliștilor și a exploatatorilor de orice fel, precum și fermitatea și hotărîrea nestrămutată de a birui toate greutățile și piedicile. Tocmai din această fermitate a muncitorilor, a maselor muncitoare, îmi sorb eu, ca și orice comunist, încrederea în inevitabilitatea victoriei mondiale a muncitorilor și a cauzei muncitorești“. (pag. 432), învățăturile lui Lenin privind măsurile ce trebuie să le ia statul muncitoresc-țărănesc în vederea apărării sale față de atacurile statelor imperialiste călăuzesc politica statelor socialiste și în zilele noastre. Ținînd seamă de manevrele cercurilor agresive imperialiste, popoarele lagărului socialist au făurit Tratatul de la Varșovia — pavăză a cuceririlor socialiste. Unite prin acest tratat armatele frățești socialiste sînt gata să acționeze (în caz că va fi nevoie) potrivit principiului „toți pentru unul și unul pentru toți“. Nu există forță în stare să zdruncine unitatea țărilor socialiste, clădită pe temeliile învățăturii marxist-leniniste. » In volumul de față un loc mare îl ocupă scrisorile și telegramele lui Lenin ce cuprind indicații și directive cu privire la construcția Armatei Roșii regulate, la înzestrarea și educarea ei, cu privire la apărarea țării de intervenționiștii străini și albgardiști. In fruntea consiliului muncitoresc țărănesc al apărării, creat în vederea mobilizării tuturor forțelor și mijloacelor pentru apărarea țării, se afla Lenin. Pretutindeni, pe fronturile unde se hotăra soarta primului stat socialist, indicațiile lui Vladimir Ilici, directivele sale, ajutau cadrele Armatei Roșii în lupta dreaptă împotriva forțelor dușmane. Într-un șir de scrisori și telegrame, Lenin a criticat cu ascuțime munca Consiliului Militar Revoluționar, a consiliilor militare ale fronturilor, ridicîndu-se împotriva acțiunilor suspecte ale troțkiștilor, strecurați la posturi de comandă și care căutau să submineze lupta Armatei Roșii și a poporului sovietic împotriva intervenționiștilor străini și a albgardiștilor. In repetate rînduri, Lenin a accentuat asupra importanței muncii politice în armată și în spatele frontului. In telegramele către Consiliul Militar Revoluționar al Frontului de Est și către Consiliul Militar al Armatei a X-a Lenin arăta îngrijiți-vă de munca politică“ (pag. 370). „Continuați cu toată energia munca politică“ (pag. 375). Urmînd Indicațiile lui V. I. Lenin despre munca politică în armată, partidul nostru acordă o neslăbită atenție acestui sector deosebit de important al muncii militare, combătînd orice tendință de subapreciere a ei. Comandanții, organele politice, organizațiile de partid și atemiste din unități sînt datoare să muncească fără preget pentru a educa pe militari în spiritul patriotismului socialist, a-i forma ca apărători fermi, disciplinați, pricepuți, ai patriei noastre, gata oricînd să apere cu arma în mînă cuceririle revoluției noastre populare. Partidul Muncitoresc Romîn cere comandanților și forțelor politice din unități să desfășoare o muncă politică la un înalt nivel, combativă, convingătoare, care să mobilizeze pe toți militarii la îndeplinirea exemplară a datoriei lor de onoare. Un loc de seamă în corespondența lui Lenin este acordat problemelor, întăririi statului sovietic. Documentele cuprinse în volumul 35 demonstrează atenția dată de Lenin reglementării muncii organelor conducătoare : Consiliul Muncii și Apărării și Consiliul Comisarilor Poporului. Este necesar, scria Lenin : „să reflectați asupra sistemului de muncă și să-l transformați în mod radical“., (pagina 514). Lenin socotea că neajunsurile principale ale organelor conducătoare constau în lipsa controlului executării și în excesul de scriptologie, în care se poate îneca munca vie. Partizan înflăcărat al inițiativei, curajului și elanului revoluționar în muncă, Lenin era în același timp dușman de moarte al tărăgănelii și birocratismului. In „Proiect de directivă cu privire la munca C.M.A. și a C.C.P., precum și a Micului C.C.P.“, Lenin sublinia: „...sarcina primordială a momentului constituie, nu decretele, nu reorganizarea, ci selecționarea oamenilor ; introducerea răspunderii individuale pentru ceea ce se face ; controlul muncii efective“ (pag. 520). Cîteva scrisori din prezentul volum sînt dedicate problemelor electrificării Republicii Sovietice. In ele își găsește oglindirea munca lui Le(<Continuare în pag. 4-a)