Apărarea Patriei, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 206-230)

1958-09-02 / nr. 206

Pentru patria noastra, Republica Populară Romfna l­A APARAREA PATRIEI ANUL XIV Nr. 206 (3741) Marți 2 septembrie 1958 4 PAGINI — 20 BANI ___­­______________________________________ Citiți I în pag. 3-a Pregătire fizică, Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. sport CORESPONDENȚII TM ne sur ■ TRANSMIT! Mulți corespondenți ne informea­­­ză că în unitățile din care fac parteri­­ se desfășoară o intensă activitate­­ pentru obținerea unor rezultate cît și mai bune în pregătirea de luptă. C ■k Locotenentul LUMAN GH. ne infor­­­­mează că o atenție deosebită se a­­c­­ordă în unitatea din care face par­­­te pregătirii comandanților de sub-6 unități. Astfel, de curînd, în cadru­­l unei convocări, comandantul unită­­­ții a organizat un exercițiu de du­­­cere a luptei într-un teren muntos.­­ Terenul frămîntat a cerut partici­­­panților eforturi fizice deosebite.­­ Luînd cele mai juste hotărîri pen­­­tru cucerirea unei cote, ofițerii exe­­­cutanți și-au dovedit pregătirea lor­ temeinică. Atît ofițerii Pogonescu, Aurel și Urse V. — care s-au evi­­­dențiat la orientare și recunoaștere G — cît și ofițerii Dorobat N. și Mi­re claș Fr. s-au dovedit buni cunoscă­­­tori ai organizării și ducerii luptei G într-un teren muntos. Un alt corespondent — Locotenen­­­tul-major ZARZAN C. — scrie în­ v^­tr-o scrisoare trimisă redacției des-sp­pre un exercițiu tactic cu stații ra­­­­dio și cu mijloace de adaptare­ pentru teleimprimare. După cum se reiese din scrisoarea corespondențil­^ lui, în pregătirea și desfășurarea sa exercițiului tactic s-a ținut seama de­­ experiența dobîndită, de învăță­­­mintele căpătate în exercițiile an­­­terioare. S-au evidențiat cu aceasta o ocazie sergentul major Dumitru B.,lo caporalul Dănosel C. — militar de­­ frunte — și soldații Orban M. și­ Moraru A. io A In scrisoarea sa soldatul fruntaș PĂUNA NICOLAE ne informează că în unitatea în care lucrează ofi­țerul Constantin P. s-au realizat eco­nomii în valoare de 106.000 lei. A fost construit un club, un pichet de incendii, un corp de gardă, un bor­dei pentru conservarea alimentelor etc .Același corespondent ne scrie ci în unitate a avut loc un concur: „Ostașii isteți 64 i» r CENT1 .• CM T­3 Lrt.:­J K » IT ^ IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI A­VIA­ȚI­EI R. P. R. Clișeul de jos, dreapta: Solda­tul-fruntaș Ciucă Ștefan, con­trolînd suprafața direcției înain­te de locuire. (Foto: T. MACARSCHI) Vă prezentăm cîțiva dintre tehnicienii comuniști care luptă cu înflăcărare pentru ridicarea subunității la rangul de fruntașă. Clișeul de sus. Ofițerul Florea Marin (stînga), șeful grupei lucrări regulamentare motor-a­­vion, lucrînd împreună cu tehni­cienii Pop loan și Ciolacu loan la motorul unui avion. Clișeul de jos, stînga . Cunoscu­tul strungar sergentul Mihaid loan în timpul executării unei măsurători pentru confecționarea unei piese. Echipa artistică „Albatrosul“ ----------și dirijorul ei ---------­ In cazarma de lngă malul mării Inserarea senină, cu candelabrul aștrilor sclipitori și parfum de bri­ză călătoare peste ape, nu este sin­gura desfătare a oamenilor. Și nici mulțumirea înfăptuirilor în munca de peste zi nu este singura bucurie a marinarilor. Din cazar­ma aceasta,­­ în fiecare seară, „Albatrosul" își ia zborul, întin­­zind în văzduhul larg aripi de cîntări fermecătoare. Și „Alba­trosul" cutreieră astfel împrejuri­mile, oprind în loc trecătorii, sub vraja plutirii sale. .În ceasurile de amurg, artiștii „Albatrosului" se adună îndărătul unei barăci. Confortul la locul re­petiției este modest : cîteva bănci și scaune, pămîntul stropit și mă­turat, un fir electric și un bec adus din dormitor printre crengile pomilor. Tot artiștii fac și­ acea­stă sumară rînduială. Marinarii se adună aici, îmbrăcați in maiouri vărgate. La luminița becului, fețele asprite de vînturi și de arșiță ca­pătă o culoare și mai aprinsă, începe repetiția. Codirijorul, un flăcău parcă mai înalt decît toți ceilalți, supraveghează vocalizele. Se urmărește claritatea sunetului, a pronunției, arcuirea buzelor in­­tr-un anume fel pentru fiecare vo­cală. Mai apoi, invitat parcă de acest început, la locul repetiției vine și dirijorul cu teancul de partituri sub braț. Co dirijorul îl privește oarecum încurcat , ar vrea parcă să-i dea onorul sau să-i cedeze locul. Pe chipul dirijo­rului se văd semne de nemulțumi­re. Ori că un „ut“ la sfîrșitul ver­­sului nu se aude încă perfect, ori că a dibăcit rugină pe vocea vre­unui tenor. Dar, nu , nici una, nici alta. Dirijorul a făcut un gest re­­comandînd să se respecte ritmul. ...Cină instrumentiștii, primin­­du-și partiturile, și le așează pe SEARĂ D­E REPETIȚIE genunchi și­­ acordeoniștii desfac băierile burdufurilor, co dirijorul își ocupă locul în orchestră, iar tăce­rea se înfrățește pentru o clipă cu tihna serii. Apoi mîinile celui nou venit în fața formației înscriu în văzduh semnele primei măsuri. Și ansamblul pornește să spintece noaptea cu armonia vocilor împle­tite. „...Zîne al­be-au ieșit pe valuri Și-au întins, mare, hora lor­.." Din piepturile tinere ale ostași­lor cîntecul lui Ivanovici se re­varsă ca legănarea valurilor. An­samblul se­­ oprește a­poi brusc și pe fondul ecoului său se prelinge doar o mingn­etoare și îndelungi doinițe de clarinet. .,Solo-ul" crește din nou, pe trunchiul lui se adună sunetele acordeoanelor, ale trompetelor și ale ghitarelor și cîntecul își reia legănările. In tot acest timp, l-am urmărit pe dirijor. In mișcările sale sigure, din care se năștea cînd un „cres­cendo", cied un „tremolo“ care, acum cereau un ritm sincopat, acum opreau vocile pe cupolă de „corona", vedem o nespusă trăire a cîntării, o contopire perfectă cu armonia. Pe chipul omului acesta potrivit de statură și firav la trup,, în tremurul ușor al mușchilor o­­brazului răzbăteau simțăminte lă­untrice, intense. Micimanul Hudițeanu Marin, di­rijorul echipei artistice ușidșești ,,Albatrosul", nu a făcut studii mu­zicale la școli și conservatoare înal­te. A iubit din copilărie, muzica și a învățat-o, mai mult singur. Uce­nicia și-a făcut-o la o fanfară mili­tară. Dar ceea ce îl pasiona pe el în muzică, armonia corală, nu putea să o învețe aici. A început s-o stu­dieze singur cînd s-a simțit în putere să con­ducă un ansamblu coral, Dupt mulți ani, micimanul a cerut să i se încredințeze conducerea unei echipe artistice ostășești. Și în anul 1953 dorința i-a fost împli­nită. Dirijorul echipei „Albatrosul" este de părere că se poate face un cor bun și cu oameni care nu s-au mai ocupat cu muzica. „Tot Căpitan TR. BUCURENCIU (Continuare în pas. 2-a) Dezvelirea unor monumente in amintirea eroilor români In comunele Ciucea și Valea Drăga­­nului din raionul Huedin a avut loc duminică dezvelirea unor monumente în amintirea eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. In aceeași zi,­­la Poeni, raionul Huedin, a fost dezvelită o pla­că comemorativă pentru cinstirea eroi­lor români care­ și-au jertfit viața in luptele pentru eliberarea țării. La festivități au luat parte numeroși ță­rani muncitori, reprezentanți ai or­ganelor raionale și regionale de partid și de stat, intelectuali și mili­tari ai Forțelor noastre Armate. O acțiune patriotică PRIMA SERIE DE BRIGADIERI PE ȘANTIERUL DE LA IEZER CONSTANȚA, 1 (Agerpres). — Duminică dimineața a avut loc la Constanța o entuziastă manifestație a tineretului cu prilejul plecării pri­mei serii de brigadieri pe șantierul regional al tineretului­ de la Iezer, șantier deschis din inițiativa comite­tului regional U. T. M. și a trustului regional Gostat Constanța. •La mitingul desfășurat cu acest prilej în parcul „Maxim Gorki” au luat cuvîntul tovarășii Tudor Coman, prim-secretar al comitetului regional U.T.M., Vasile Vîlcu, prim-secretar al comitetului regional P.M.R., și Alexe Hagi, directorul trustului regional Gostat. Vorbitorii au salutat căldu­ros această nouă și importantă ac­țiune patriotică a tineretului menită să contribuie la traducerea în viață a sarcinilor trasate de Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucrători­lor din sectorul socialist al agricultu­rii, de a reda agriculturii prin lu­crări de ameliorare noi terenuri. Prin înfăptuirea acestei lucrări pa­triotice de către tineret, a spus prin­tre altele tov. Vasile Vîlcu, regiunea Constanța va cîștiga în to­amna aceas­ta încă 12.000 ha teren, care cultivate pot produce 9.000 tone grîu și 20.000 tone porumb. Cu porumbul cultivat aici se pot îngrășa aproximativ 30 de mii de porci, ceea ce va însemna pentru populație în plus aproximativ 5.000 tone carne și grăsimi. Pe noul șantier de la Iezer, unde se va construi un dig în lungime de 9,4 km, se vor săpa și transporta prin muncă voluntară aproximativ 80.000 mc de pămînt, economisindu-se ast­fel 500.000 lei. Șefii celor 8 brigăzi, care cuprind peste 330 tineri din orașul Constanța și satele regiunii, au primit buchete de flori și diferite cadouri din partea tineretului din întreprinderile orașu­lui Constanța. Crește numărul cititorilor El In ultimul timp un număr tot mai mare de militari din unitatea noastră vizitează bi­blioteca pentru a-și procura cărți de citit. Această intensificare a muncii cu cartea se ex­plică și prin faptul că biroul organizației de bază U.T.M. a îndru­mat și sfătuit pe mili­tari să citească cît mai mult. Numai de la în­ceputul lunii august și pînă acum au devenit cititori activi peste BA de militari. Ei citesc cu multă dragoste căr­țile care vorbesc des­pre faptele eroice și vitejești ale ostașilor sovietici și romîni să­vîrșite în timpul răz­boiului antifascist. Car­tea „Tinerețe înflăcă­rată’ este una dintre cele mai căutate. De la începutul lunii au­gust ș­i pînă în prezent au citit-o zeci de mi­litari, iar romanul „Soldații” a fost citit de peste 35 militarii Și cărțile „Nopți înfri­gurate ’, „însemnările unui ofițer sovietic’, „Steaua” și altele sînt mult solicitate. Printre cititorii pa­sionați ai bibliotecii noastre se numără ofi­țerii Bumbac Gh. și Giurgiulescu Gh., ser­genții Căpitan Cornel și Puiu Petru, soldații fruntași Puzderie Du­mitru și Belinschi Io­sif și alții. Mulți din­tre acești militari au participat la concursul .Iubiți cartea”. Zilele trecute multora dintre ei li s-a înmînat în fața frontului insigna „Prieten­ii cărții . Printre cei care aui pri­mit această insignă se află ofițerii Pană Ște­fan și Marian Constan­tin, sergentul Puiu Pe­tru, caporalul Topală Constantin, soldatul­­fruntaș Belinschi Iosif și alții. (De la un co­respondent voluntar). LA UN EXERCIȚIU TACTIC DE FRONT Subunitatea comandată de ofițerul Obreja Gheorghe s-a remarcat in modul cum acționează în diferitele exer­ciții tactice de front pe care le execută în clișeul din stînga : In așteptarea semnalului de por­nire la atac, pușcașii execută focul asupra rezistențelor ..inamicului'". In clișeul din dreapta . Sub sprijinul armamentului greu de însoțire și al mitralierelor, pușcașii au pornit la atac. (Foto T. MACARSCHI) TELEGRAMĂ Tovarășului HO ȘI MINs Președintele Republicii Democrate Vietnam și președinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam Tovarășului FAM WAN­ DONG, Prim ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Guvernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale și al întregului popor romîn, vă transmitem dv și întregului popor vietnamez un frățesc salut și călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenței Republicii Democrate Vietnam. Poporul romîn se bucură sincer de succesele obținute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nive­lului de trai și înflorirea culturii sale naționale și își exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea pașnică și democratică a patriei. Prietenia și colaborarea frățească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele și țările noastre contribuie la întărirea unității indestructibile a lagărului țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică și constituie în același timp un aport la cauza păcii și colaborării internaționale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez și dv dragi tovarăși urări de noi și însemnate victorii pentru realizarea idea­lului fierbinte — construcția socialistă a țării dv și unitatea națională a patriei Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne CHIVU STOICA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER SĂRBĂTOAREA POPORULUI VIETNAMEZ FRATE Vreme de aproape un secol, poporu vietnamez a luptat eroic împotriva a­­supririi colonialismului francez și apoi împotriva ocupației militariștilor ja­ponezi, pentru independența sa na­țională. Liga pentru independența Vietna­mului (Viet­ Minh), care a luat ființă in anul 1941, avind în frunte pe pre­ședintele Ho Și Min, a știut să strîn­­gă în jurul său toate păturile popu­lației muncitoare și să le conducă la a­­lungarea militariștilor japonezi și a guvernului marionetă monarhist. Intra­rea în război a Uniunii Sovietice îm­potriva Japoniei a grăbit capitularea acesteia din urmă, a contribuit în mod hotărî­tor la victoria revoluției vietna­meze. La­ 2 septembrie 1945, în fața mul­țimii adunate în piața Bahinh din Hanoi, președintele Ho Și Min a pro­clamat independența Vietnamului și constituirea Republicii Democrate Vietnam, dînd viață năzuințelor de veacuri ale poporului vietnamez. Acest lucru nu a fost însă pe pla­cul foștilor stăpîni ai Vietnamului, care au atentat d­in nou la libertatea pașnicului popor vietnamez. La nu­mai trei săptămîni de la istorica zi de 2 septembrie 1945, colonialiștii francezi, la adăpostul forțelor brita­nice care intraseră în Indochina sub pretextul că urmăresc dezarmarea mi­litariștilor japonezi, au reocupat Sai­­gonul după care și-au continuat gresiunea împotriva întregului Viet­a­­nam. Tim­p de nouă ani după aceea, colonialiștii francezi, ajutați direct și fățiș de intervenționiștii americani, au dus un război fără cruțare împo­triva Vietnamului și a celor două po­poare frățești khi­mer (Cambodgia) și laoțian. In timpul celor nouă ani de luptă dîrză, poporul vietnamez și-a strîns rîndurile în jurul Frontu­lui Național Unit pentru a salvgarda realizările revoluției din august, pen­tru a apăra puterea democrat-popu­­lară. După istorica victorie militară de la Dien Bien Fu (7 mai 1954) asu­pra agresorilor francezi, guvernul francez a fost nevoit să recunoască, la conferința de la Geneva, indepen­dența și integritatea teritorială Vietnamului, Cambodgiei și Laosulu­­i și să­­ subscrie condițiilor privitoare­­ la încetarea ostilităților și­ la alege­rile generale in vederea reunificării Vietnamului. La începutul anului 1955, odată cu retragerea trupelor franceze din par­tea de la nord de paralela 17 (consi­derată ca linie de demarcație) oame­nii muncii din R. D. Vietnam au tre­cut cu toate forțele la reconstrucția economică a patriei lor libere. Sub steagul biruitor al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, care con­tinuă opera glorioasă a Partidului Comunist din Indochina, și cu spriji­nul frățesc al Uniunii Sovietice și a­ celorlalte țări socialiste, poporul viet­namez a obținut mari succese în opera de reconstrucție a țării. Astăzi, facerea economiei naționale este re­ia linii mari terminată. Cu ajutorul ța­rilor socialiste frățești au fost refă­cute aproape toate fabricile și minele. Greutatea specifică a sectorului so­cialist în economie reprezintă 71%. Traficul pe căile ferate a crescut de 3 ori iar producția de țesături de bum­bac a crescut in anul trecut, in com­parație cu 1939, de la 20 milioane metri la 27,2 milioane de metri. Succese deosebite au fost obținute și în opera de transformare socialis­tă a satului. In prezent, în R. D. Vietnam există peste 102.000 de gru­puri de ajutor reciproc în muncă 44 de cooperative de producție­ S-au și înființat, de asemenea, 16 gospodării de stat. Ca urmare a acestui lucru, in anul 1957 s-au obținut aproape patru milioane tone de orez, în timp ce in perioada dominației imperialiș­tilor francezi recolta de orez nu de­pășea 2.500.000 tone. Un mare avînt a cunoscut învățămîntul și cultura Republicii Democrate Vietnam. Cu totul altfel se prezintă insă și (Continuare în pag. 2-a) încă de la începutul anului de in­strucție ofițerul Scăiceanu Constantin nutrea dorința de a pregăti plutonul de sub comanda sa în așa fel, încît acesta să poată cuceri printre primele din unitate titlul de „subunitate de frunte“. Condiții­­ erau: In­ cadrul unei adunări generale utemiștii s-au chemat cu mult entuzi­asm la întrecere, stabilind pentru a­­ceasta obiective concrete, în raport de cerințele principale ale instrucției. , Intr-un interval destul de scurt, în­trecerea socialistă s-a extins în întrea­ga subunitate. Nu era soldat care să fi rămas în afara acestei inițiative patriotice. La sălile de specialitate sau la instrucție în teren,­­la trageri sau la diferitele exerciții și aplicații tactice, militarii, cuprinși de avîntul întrecerii, luptau susținut pentru atingerea și doborîrea haremurilor fixate, pentru cel mai bine calificative la toate cate­goriile de pregătire. La gazeta de perete apăreau în a­­cea perioadă numeroase articole care evidențiau pe fruntași, care populari­zau larg metodele și succesele lor. Comandantul subunității era mîn­­dru de toate acestea. Ca organizator și animator principal al întrecerii so­cialiste, el a luat multe măsuri juste, menite să întrețină vie lupta tovără­șească dintre militari pentru ocuparea locurilor de frunte în clasament. La loc de cinste au fost expuse grafice­le cu evidența întrecerii. Pe graficele acestea el trecea cu regularitate re­zultatele obținute de către participanți și organiza de fiecare dată o vie agi­tație în jurul lor. Soldații și sergen­ții așteptau cu nerăbdare sfîrșitul fie­cărei zile de instrucție, a­ fiecărui exer­cițiu ori aplicație tactică, pentru a ve­dea cine se află în primele rînduri, care a obținut cal­ificative mai bune. Pentru a veni în ajutorul partici­panților la întrecere, comandantul de pluton a mai întocmit și a afișat în subunitate tabele cu haremurile ce trebuiau atinse în perioada respectivă de instrucție. Bine organizată și susținută, între­cerea și-a arătat încă de la început roadele. Soldații au început a atinge și doborî în număr tot mai mare și din ce în ce mai des haremurile ce le-au fost fixate. Calificativul­ „nesatisfăcă­tor“ a fost întîlnit tot mai rar. Sol­dații Ionescu Ion, Ciortan Ion, Lău­­taru Petre și alții, datorită avîntului cu care au pornit la întrecere, au reușit în scurtă vreme să îndeplinească toate condițiile ce li se cereau pentru a putea deveni militari de frunte. Entuziasmat de creșterea oameni­lor săi, comandantul subunității a ce­rut atunci ca ei să fie examinați de către o comisie conform instrucțiuni­lor în vigoare și, dacă­­ vor reuși, să fie declarați „militari de frunte“. In urma acestei examinări, mai mulți soldați din subunitate au fost decla­rați militari de frunte. Entuziasmul și inițiativa de la în­ceput s-au pierdut însă pe drum. Mi­litarii au trecut de la perioada de iarnă la cea de vară, au fost în tabă­ră unde s-au mai întrecut la cîteva ca­tegorii de pregătire, după care, treptat, treptat, flacăra întrecerii socialiste a început să pălească.Acum, dacă mergi în subunitatea respectivă, nu mai întîlnești acea activitate avîntată, creatoare, specifică întrecerii, nu mai vezi nici grafice ținute la zi și nici de tabele cu hare­muri nu mai dai. Comandantul de subunitate caută să motiveze această stagnare prin a­­ceea că în ultima vreme subunitatea a avut de executat unele lucrări gospo­dărești. Asta, ca și cînd întrecerea so­cialistă nu ar fi fost la fel de bine ve­nită, chiar și pentru executarea la timp a acestor lucrări. In subunitate au început să apară unele cazuri de sustrageri de la pro­gram și chiar de la unele activități de instrucție. Nu întîmplător, chiar în ziua cînd mă aflam în subunitate, pe unii diitre militarii de frunte, ca Io­nescu Ion și Ciortan Ion, care altă dată erau sufletul întrecerii socialiste, i-am găsit făcîndu-și de lucru prin cancelaria subunității și prin dormi­tor, în vreme ce restul plutonului se afla la instrucția de front. Ofițerul Scăițeanu Constantin întîr­­zie să ia măsuri pentru remedierea a­­cestei stări de fapt. Slăbindu-și exi­gența, el a început să tolereze unele mici abateri și, ceea ce este mai grav, a început să treacă cu vederea pes­te lipsurile unor soldați de la instruc­ție. Iată un alt aspect. Militari din plu­ton, ca Voiculescu Stelian, Pană Petre, Gușe Ilie, Corduneanu Petre și alții, despre care însuși comandantul sub­unității a spus că ar fi în măsură să cucerească semnul de militar de frunte, așteaptă zadarnic de mai multă vreme să fie examinați. Dar ofițerul Scăi­ceanu Constantin n-a mai cerut din luna mai o astfel de comisie de exa­minare. El s-a mulțumit cu cei cîțiva militari de frunte pe care îi are în subunitate. O mare vină pentru delăsarea exis­tentă în subunitatea respectivă o poartă și comuniștii, și utemiștii de aici, care de mai multă vreme nu au mai discutat în adunările lor proble­me legate de întrecerea socialistă, de creșterea numărului de militari de frunte etc. Răspunderea comuniștilor pentru toate aceste neajunsuri ale muncii din subunitate este cu atît mai mare, cu cît în cadrul acestei subunități lu­crează însuși secretarul organizației de partid, tovarășul Șerbănescu Gheor­­ghe. In convorbirea avută, el a recu­noscut că de mai multe luni de zile problema întrecerii socialiste nu a fi­gurat ca punct pe ordinea de zi la nici una din adunările generale ale organizației de partid, deși, dup­ă cum o dovedesc fap­tele, aceasta se impu­­­nea cu toată seriozitatea. Este adevărat că nici înainte și nici în ultima vreme subunitatea la care ne referim n-a obținut calificative ne­­satisfăcătoare la nici una din catego­riile de instrucție. Asta însă nu poate să justifice delăsarea existentă în ceea ce privește organizarea și des­fășurarea întrecerii socialiste, care a­­­sigură spre continua ridicare a pre­gătirii multilaterale a militarilor din pluton. Analizînd cauzele care au contri­buit la crearea unei asemenea­ situații, trebuie să arătăm că inițiatorii și organizatorii întrecerii socialiste din subunitate — comandantul, comuniștii și utemiștii — au dovedit în munca lor un formalism pronunțat, ei n-au înțeles încă pe deplin că întrecerea este o metodă verificată de îmbunătățire a muncii, de ridicare pe o treaptă su­perioară a instrucției și de sporire a numărului de militari de frunte. De aici și caracterul sporadic, temporar, de sezon, al întrecerii. De aici și delă­sarea din ultima vreme și pînă la urmă abandonarea inițiativei de jos Căpitan GH. BOGDAN (Continuare în pag. 2-a) Militari și subunități în întrecere socialistă DE LA ENTUZIASM... LA DELĂSARE

Next