Apărarea Patriei, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 231-257)

1958-10-01 / nr. 231

_ Pentru patria noastra, Republica Populara Română ! HIÂPÂRAREA PATRIE)­­ș. f . Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. 3 Chirlei ____— — --------------- I populare ANUL XIV Nr. 231 (3766) Miercuri 1 octombrie 1958 4 PAGINI — 20 BANI CHINA POPULAR­A PE DRUMUL UNOR MĂREȚE IZBINZI S­e împlinesc astăzi 9 ani de cînd — la 1 octombrie 1949 — poporul chinez a încunu­nat biruința măreței sale re­voluții,­­proclamînd China republică­­ populară, stat muncitoresc-țărănesc. Proclamarea Chinei ca stat democrat­­popular a constituit cel mai mare eve­niment din istoria omenirii după Ma­rea Revoluție Socialistă din Octom­brie, eveniment care a avut și conti­nuă să aibă o uriașă influență asupra dezvoltării luptei de eliberare a po­poarelor coloniale și semicoloniale, asupra întregului mers al istoriei uni­versale Un popor de 6001 de milioane, cu o istorie de 70 de secole, cu pămînturi pline de comori nesecate, cu tezaurul unei culturi de milenii, și-a scos fața la soarele istoriei, slobozindu-se din strinsoarea lanțurilor coloniale, alătu­­rîndu-se ferm invincibilului lagăr al păcii și socialismului. Acest fapt a determinat ca raportul de forțe pe are­na internațională să se încline și mai mult în favoarea sistemului mondial al socialismului, în detrimentul siste­mului capitalist. S-a făurit și s-a con­solidat astfel marea alianță și prie­tenie sovieto-chineză, alianță care stă astăzi la temelia de granit a întregu­lui lagăr al păcii, democrației și socia­lismului s-a făurit și consolidat prie­tenia și frăția dintre China populară și toate celelalte țări socialiste. In zilele noastre, in condițiile e­­xistenței marelui lagăr socialist, se înfăptuiesc cuvintele marelui revo­luționar democrat chinez Sun Iat-sen, care, înainte de a muri, îi scria lui Lenin și tovarășilor săi: „Luîndu-mi rămas bun de la voi, iubiți tovarăși, vreau să-m­i exprim nădejdea că va veni ziua cînd Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste va saluta China puternică și liberă ca pe un prieten și aliat al său, și că în marea luptă pen­tru eliberarea popoarelor asuprite ale lumii, acești doi aliați vor merge mînă în mînă spre victorie“. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, marele popor al Chinei a în­făptuit previziunea lui Sun Iat-sen, a creat Republica Populară Chineză. U­­niunea Sovietică a salutat cea dintîi China eliberată de cotropitorii impe­rialiști și de bandele sinistre ciankai­­șiste din solda imperialismului ame­rican. Dar nu numai atît, relațiile noi socialiste de a­utor reciproc între Chi­na și U.R.S.S., între toate țările so­cialiste au contribuit activ ca China să se întărească, să devină marea pu­tere mondială de astăzi.. Iată de ce marea aniversare de azi a poporului chinez — sărbătorită în cadrul unor izbînzi uimitoare pe fă­gașul socialismului, în condițiile lup­tei hotărîte a poporului chinez pen­tru eliberarea Taiwanului și a altor străvechi pămînturi chineze — este și sărbătoarea întregului lagăr al păcii și socialismului, sărbătoarea oamenilor iubitori de pace de pretutindeni. Nouă ani ! Numai nouă ani au tre­cut de la memorabilul 1 octombrie 1949, dar cîte înnoiri nu s-au petrecut pe pămîntul Chinei sub conducerea partidului comuniștilor, sub conduce­rea înțeleaptă a președintelui Mao Tze-dun­­­­ Vechea Chină, cunoscută odinioară ca un „talger cu nisip“ pe care imperialiștii și acoliții lor o je­fuiau grăunte cu grăunte, a devenit în acești nouă ani un mare și puternic stat, monolit ca o stîncă. Cu aproa­pe trei decenii în urmă experți ame­ricani ai așa-numitului „institut al Pacificului“ zugrăveau în felul urmă­tor perspectivele economice ale Chi­nei : „Viitorul economic al Chinei constă în dezvoltarea muncii mește­­șug­­­ești manuale în regiunile rurale. Dezvoltarea unor întreprinderi indus­triale, ca acelea din Europa și Ame­rica, nu va fi de nici un folos și este irealizabilă în China“. Cit de ridicole par aceste proorociri față de ceea ce s-a făcut în China în ultimii noua ani, ani de putere populară . In nouă ani, poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a repur­tat o victorie multilaterală și hotărî­­toare în revoluția socialistă. Sectorul socialist a ajuns absolut predominant în economia chineză, sectorul capita­list a fost lichidat în linii mari, iar sectorul individual ocupă un loc cu totul neînsemnat. Cu alte cuvinte,­ sis­temul politic socialist din China se sprijină de pe acum pe o puternică bază economică socialistă. Să ilus­trăm cu cîteva cifre. Anul 1958 a fost martorul unui avînt nemaiîntîlnit al maselor și al organelor de partid și de stat chineze în construcția so­cialistă, martorul vremii, prevăzute odinioară de Karl Marx, vreme în care „o zi echivalează cu 20 de ani“. Sub lozinca lansată de partid „mai mult, mai repede, mai bine, mai eco­nom­­ic“ poporul chinez construiește so­cialismul într-un ritm impetuos.­­In anul acesta China va produce 10.700.000 tone de oțel. Se dau în funcție mii de obiective industriale. In medie la fiecare 46 de ore intră în funcțiune o nouă mare întreprindere industrială Pentru prima oară în istoria Chinei a fost creată industria constructoare de avioane și automobile. O nouă etapă a început și în dezvoltarea construc­ției navale și a celei de vagoane și locomotive. Azi, de pildă, prima lo­comotivă cu combustie internă de 4000 c.p. construită în China — „Dra­gonul uriaș“ — își face întîiul drum de la Lușun la Pekin, purtînd cu ea mesajul izbînzii muncitorilor chinezi. Curînd va începe producția în serie a tractoarelor. Zilele trecute — după cum se știe — a intrat în funcțiune primul reactor atomic din R. P. Chineză, con­struit cu ajutor sovietic. Clasa mun­citoare și toți oamenii muncii din China, s-au angajat ferm ca în următo­rii 10—20 de ani, ba chiar într-un termen mai scurt, să obțină un nivel al producției pe care țările capitaliste nu l-au atins decît în 100—200 de ani, iar apoi să le lase­ s'cu mult în urmă. In acest sens, în primăvara a­­cestui an a fost lansată chemarea ca în 15 ani, sau chiar într-un răs­timp mult mai scurt, China să ajungă din urmă și să depășească An­glia în ceea ce privește producția de oțel, de fontă și cele mai importante feluri de produse industriale. Succese însemnate a obținut R. P. Chineză și în creșterea industriei ușoare și alimentare, în ridicarea producției bunurilor de consum popu­lar, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. O însemnătate cu adevărat istorică au biruințele dobîndite de poporul chinez în înfăptuirea politicii partidu­lui cu privire la transformarea so­cialistă a agriculturii. Partidul Co­(Continuare in pag. 4-a) TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului LIU ȘAO-ȚI Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Cu prilejul marii sărbători naționale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — în numele Comitetului Central al P.M.R., al Guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naționale și al întregului popor romîn, vă transmitem dv., și prin dv. întregului popor chinez, un călduros salut frățesc și cele mai sincere felicitări. Poporul chinez, strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez și Guvernului Republicii Populare Chineze, a obținut strălucite și hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă și independentă. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu caldă simpatie frățească avîntul fără precedent al industriei și agri­culturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum și lupta sa nobilă pentru apărarea și consolidarea păcii și securității în Asia și în întreaga lume au sporit imens prestigiul și autoritatea R.P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaționale, împreună cu celelalte țări frățești. China populară aduce o con­tribuție de preț la întărirea continuă a unității indestructibile a lagă­rului socialist în frunte cu U.R.S.S. Poporul romîn își exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze — Taiwanul și insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acțiunilor agresive ale S.U.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient și în întreaga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. și poporului chinez, noi victorii în construirea socialismului în marea dv. țară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele romîn și chinez. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Citiți | pag. 3-g Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de a 9-a aniversări a R. P. Chineze Marți după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capitală adunarea festivă organizată de Co­mitetul Executiv al Sfatului Popu­lar al Capitalei și Institutul romîn pentru relațiile culturale cu stră­inătatea în cinstea celei de-a 9-a aniversări a Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nico­­lae Ceaușescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pirvulescu, Dumitru Co­­liu, Leonte Răutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheor­ghe Stoica, membri ai C. C. al P.M.R., ai guvernului și ai Prezidiu­lui Marii Adunări Naționale, con­ducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori ai Forțelor Armate ale R.P.R., oameni de știință și artă, fruntași în producție. Au luat parte, de asemenea, mem­brii delegației Seimului R. P. Polone, in frunte cu mareșalul Seimului Czeslaw Wycech, care face o vizită de prietenie în țara noastră la invi­tația Marii Adunări Naționale a R. P. Romîne. Au fost de față șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplo­matic La masa prezidiului au luat loc tovarășii Alexandru Moghioroș, Ștefan Voi­tec, acad. Atanase Joja, acad. Mihail Ralea, Ke Bo­nian, am­basadorul R. P. Chineză la Bucu­rești, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Dumitru Diaconescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mălnășan, Dio­­nisie Balaș, fruntaș în producție la uzinele „Mao Tze­ dun“, și Dumitru Hristea, fruntaș în producție de la întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze și R. P. Romîne. Adunarea festivă a fost deschisă de acad. Mihail Ralea, vicepreșe­dinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, președintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a 9-a aniversare a sărbătorii naționale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Para­schivescu-Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale. Primit cu căldură de asistență, a luat apoi cuvîntul de Bo­nian, ambasadorul extraordinar și pleni­potențiar al R. P. Chineze la Bucu­rești. A urmat apoi un spectacol festiv. Cuvîntarea tovarășului C. Paraschivescu Bălăceanu La începutul cuvîntării sale tov. C Paraschivescu Bălăceanu a spus : Alături de marele popor chinez, de popoarele frățești din țările socialiste sărbătorim astăzi cea de-a IX-a ani­versare a proclamării Republicii Popu­lare Chineze. Acest eveniment istoric, care a adus o schimbare fundamentală în viața marelui popor chinez, de 600.000.000 oameni, a întărit conside­rabil forțele păcii și socialismului, a dat noi imbolduri năzuințelor spre li­bertate ale popoarelor oprimate. Victoria revoluției chineze a consti­tuit un eveniment de o uriașă însem­nătate istorică. Ea a dat cea mai puternică lovitură sistemului mondial al imperialismului după Marea Revo­luție Socialistă din Octombrie, a sporit imens forțele socialismului, a făcut să crească valul luptei de eliberare a popoarelor. După ce a subliniat principalele rea­lizări obținute de poporul chinez, vor­bitorul a spus : Unit printr-o indestructibilă priete­nie, lagărul țărilor socialiste în­ frunte cu Uniunea Sovietică reprezintă un izvor de nemăsurate puteri pentru toate țările care-l alcătuiesc, garanția sigură a independenței și dezvoltării lor victorioase pe calea socialismului și comunismului, reazimul de nădejde al luptei tuturor popoarelor pentru pace, libertate și progres. Referindu-se la provocările militare (Continuare în pag. 2-a) Cuvîntarea tovarășului Ke Bo-nian înainte de toate — a spus Ke Bo-nian, permiteți-mi să vă exprim mulțumirile noastre cordiale pentru cinstea pe care ne-ați acordat-o prin organizarea acestei adunări festive consacrate celei de-a 9-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze. Prin mișcarea pentru reglementarea stilului de muncă, și prin lupta împotri­va elementelor de dreapta ce s-a desfă­șurat în întreaga țară anul trecut, poporul chinez, sub conducerea înțe­leaptă a Partidului Comunist Chinez, a repurtat o victorie hotărîtoare în re­voluția socialistă pe frontul politic și ideologic. Călăuzindu-se de principiul dezvoltării simultane a industriei și agriculturii pe baza dezvoltării cu pre­cădere a industriei grele, masele popu­lare au obținut într-un timp scurt realizări uimitoare. Odată cu dezvoltarea industriei și agriculturii, în țara noastră a început procesul revoluției tehnice și culturale. Orientarea învățămîntului țării noas­tre este îmbinarea învățămîntului cu munca productivă. Tocmai în momentul cînd poporul chinez își închină toate eforturile con­strucției pașnice în patria sa, nesă­țioșii imperialiști americani încearcă să-și extindă acțiunile agresive de la Tai­wan și insulele Penhuledao, pînă la insulele de coastă Trînmîndao, Matsushan și altele, agravînd și mai mult încordarea din această regiune și amenințînd pacea în Extremul O­ (Continuare în pag. 2-a} In cinstea zilei lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll! Forțelor Armate ale R.P.R. CONVORBIRE IN „PARCUL MILITARILOR DE FRUNTE“ I Printre activitățile organizate în cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. in unitatea unde muncește ofițerul Lateș Ion figurează și ținerea unor convorbiri despre viața și faptele militarilor de frunte instruiți în regiment. In clișeu : In „parcul militarilor de frunte“ s-au strîns militari din școala de sergenți. Ei ascultă cu interes povestirea ofițerului Rică Teodor despre cei mai destoinici coman­danți de grupe din unitate ale căror portrete sînt expuse pe panoul de onoare, la loc de cinste. (Foto : I. COSTEA] DIN SUCCESELE RAȚIONALIZATORILOR MILITARI In întîmpinarea Zilei Forțelor Ar­mate, în unitatea din care face parte și ofițerul Bogdan Victor, munca de inovații și invenții se află în centrul atenției generale. Numai în luna sep­tembrie 1958 comisia inovații a examinat . 6 de invenții și raționalizări care au și fost puse în aplicare. Printre raționalizatori se găsește și soldatul-fruntaș de marină Ortan Aurel. El a confecționat o mașină de șlefuit supape, ieftină, simplu și ușor de întrebuințat. Noul dispozitiv se compune dintr-o mașină de găurit o­­bișnuită la care s-au mai adăugat niște roți dințate speciale, înlocuind mișcarea dute-vino (prin care se rea­liza o șlefuire neuniformă) cu miș­carea într-un singur sens, acest dis­pozitiv reduce timpul de lucru cu 30 la sută, iar șlefuirea este mai bine executată. Printre cei care luptă pentru redu­cerea timpului de lucru se găsește și locotenentul-major Marinescu Gheor­ghe, care a studiat amănunțit mi­traliera din înzestrare. El a realizat un dispozitiv ce face ca afetul acesteia să nu mai fie dat la reformă, iar tim­pul de reparație să se reducă de a­­proximativ 10 ori. Caporalul de marină Seredai Pa­vel a realizat un dispozitiv pentru pre­sat bujii incandescente, care aduce im­portante economii, reduce timpul de lucru și se confecționează ușor. In prezent se lucrează la încă 8 raționalizări ale căror teme și rezul­tate nu sînt mai puțin importante. Soldatul­ fruntaș de marină Ifti­­mescu Constantin, bunăoară, lucrea­ză la un „dispozitiv de prindere a pieselor în strung fără oprirea ma­șinii". Mărirea numărului raționalizatorilor se explică și prin munca hotărîtă și perseverentă pe care o desfășoară o­­fițerii Pașidea Ioan, Ștefan I­lie și al­ții, pentru cultivarea spiritului noului la militarii din subordine. De asemenea, în cadrul cercurilor științifice au fost larg dezbătute lu­crările militarilor raționalizatori. A­­ceasta a contribuit, firește, la dez­voltarea gîndirii tehnice și la clarifi­carea unor probleme. O serie de teme ce au fost discu­tate în cercurile științifice cum au fost : „Motoarele cu reacție“, „Sate­liții artificiali ai pămîntului“, „Spăr­gătorul de gheață atomic“, „Traian Vuia-inventatorul“ și altele, au dez­voltat in rîndurile militarilor gustul pentru a perfecționa mașinile și ins­talațiile cu care lucrează. Totuși, aceste rezultate par a nu mulțumi pe militarii acestei unități. Pentru continua îmbunătățire a mun­cii de invenții și inovații, în unitate au fost luate noi măsuri, cum ar fi : îmbunătățirea muncii cabine­tului tehnic prin completarea sa cu elemente competente, înzestrarea cu cărțile tehnice necesare desfășurării unei activități rodnice, confecționa­rea în mai multe exemplare a unor dispozitive realizate în unitate etc. Militarii acestei unități vor găsi un real sprijin în munca de invenții și inovații și în persoana căpitanului de rangul 2 inginer Bodnar P., care s-a angajat să traducă din documen­tația sovietică ceea ce apare nou în știința și tehnica sovietică. Căpitan-locotenent ing. D. MATRIC SPARTACHIADA PRIETENIEI Așa au numit-o toți cei care au par­ticipat la entuziastele ei manifestări, care le-au urmărit din tribune, ori din ziare de la sute și mii de kilometri depărtare. Cele nouă zile de întreceri au fost atit de bogate în fapte admirabile, in­cit ele vor rămîne mereu întipărite în memoria noastră. La 20 septembrie, cînd Spartachiada internațională armatelor frățești s-a deschis într-un­­ cadru festiv, delegații au făcut un singur front. Ei s-au angajat atunci ca, îndeplinind programul și sarcini­le măreței competiții, să-și aducă fie­care aportul la întărirea colaborării și frăției între armatele lagărului­ socia­list. Duminică seara ei s-au adunat din nou într-un singur front și au făcut bilanțul muncii lor. învingătorii au fost răsplătiți cu premii și cu cea mai înaltă recompensă , în timp ce fanfara intona imnul țării lor, dra­pelul sub care slujesc se ridica mîn­­drii pe cel mai înalt catarg. Dar vic­toria cea mai de seamă, victoria tu­turor, desăvîrșită prin strădania tu­turor, a fost PRIETENIA, răcind bi­lanțul Spartachiadei, participanții au putut să raporteze că angajamentul luat cu nouă zile în urmă a fost în­deplinit. Da, aceasta a fost Spartachiada prieteniei și frăției. Fiecare a pus în lupta sportivă toată ardoarea și ener­gia de care era capabil. Fiecare avea de apărat culorile sportive iubite. Dar după ce întrecerile luau sfîrșit, ei își zîmbeau, și se îmbrățișau. Zîmbe­­tul lor era sincer, cald și bun.­­« întreceri ei au învățat să se cunoască mai bine, să-și prețuiască reciproc to­varășii alaiuri de care slujesc ace­leași idealuri, să se bizuie pe priete­nia lor, pe forța lor morală, pe pu­terea trupurilor lor viguroase. Au fost apoi celelalte manifestări comune, b­­illnirile și vizitele în cadrul cărora și-au povestit despre țările și popoa­rele lor, despre munca ce creează viață nouă pe meleagurile natale, des­­­pre fumusețea Carpaților sau a ste­pei, a țărmului adriatic sau a dimi­neților liniștite. La Spartachiadă au participat pes­te 1500 delegați din cele 12 țări ale lagărului Socialist. • Dar ei au format un singur lot, o singură familie, așa cum formează o singură și uriașă fa­milie, de o­ coeziune indestructibilă, popoarele lor care nu­mără aproape un mi­liard de oameni. Fie­care, mergind acasă, în țara sa, în unita­tea sa, va povesti des­pre prietenii pe care și-a făcut. Cei de a­casă vor considera pe aceștia ca pe proprii lor prieteni, pe care i-au cunoscut îndea­proape Nu este care acesta un fapt minunat, o vic­torie măreață a primei Spartachiada 2 Pătrunsă de la un capăt la altul de ideile internaționalismului proletar, ale unității lagărului socia­list și armatelor sale, idei pe care le-a materializat în fiecare din manifestă­rile sale, Spartachiada va rămîne ca un eveniment politic important pe care viitoarele ei ediții îl vor reedita pe o treaptă mereu mai înaltă. In același timp, Spartachiada a constituit și o dovadă a fermității față de agresorii imperialiști. Despre aceasta vorbește, bunăoară, simpatia, solidaritatea cu care a fost înconjurată delegația chineză, repre­zentanta unui popor eroic. Și aici la Leipzig, ca peste tot în lagărul nostru socialist, tovarășii chinezi au văzut că în lupta lor împotriva provocatorilor americani, împotriva amestecului im­perialist, insolent, în treburile sale interne, marele popor chinez are ală­turi forța imensă a tuturor popoare­lor țărilor socialiste. Prima Spartachiadă a avut gazde bune, primitoare, în oamenii muncii și militării Armatei Populare Naționale a R.D.G. Delegații s-au întîlnit cu muncitori și țărani, germani, in fabrici și la sate, le-au văzut munca harnică și pricepută, au luat cunoștință de rea­lizările istorice ale sta­tului democrat-popu­­lar, condus de P.S.U.G. Intre dele­gați și oamenii muncii germani s-au stabilit legături trainice, stră­bătute de ideile înfră­țirii popoarelor socia­liste. Aceasta a adîn­­cit conținutul interna­ționalist al Spartachia­dei: Pentru tot ceea ce au făcut oamenii mun­cii și militarii Arma­tei Populare Naționale a R.D.G., pentru bunele condiții și prietenia arătată tuturor, oaspeții au numai cuvinte de laudă și mulțumire. In țările lor, ei vor aduce mesajul unui popor frate, care luptă, sub conducerea P.S.U.G., pentru unifica­rea pașnică a patriei sale, pentru vic­toria socialismului, pentru prietenie. Prima Spartachiadă militară in­ternațională și-a îndeplinit și sarci­na privind afirmarea superiorității pregătirii fizice și sportive a armate­lor lagărului socialist. Recordurile și performanțele realizate, jocurile de înalt nivel tehnic și tactic, au arătat că în armatele noastre se făuresc ostași pu­ternici, dîrzi, însuflețiți de profunde convingeri politice, care sînt gata să-și îndeplinească orice misiune. Fiecare delegat și-a adus contribuția sa de preț la aceasta. Bilanțul valoros al Spartachiadei a fost realizat prin strădania tuturor. Incepand cu dele­gația sovietică, învingătoare, și sfîr­­șind­ cu ultimele clasate, R.P. Mon­golă, al cărei reprezentant, Gambo, a obținut locul 2 la poliatlon, și R.D. Vietnam, a cărei echipă de fotbal a primit cupa pentru cea mai discipli­nată comportare, fiecare delegație du­ce cu sine medalii și mai cu­ seamă mîndria că a cîștigat prețuirea tutu­ror. Lotul nostru s-a străduit să-și în­deplinească cu cinste misiunea și cele 29 medalii dobîndite, comportarea co­rectă și inimoasă, spun că eforturile nu au fost zadarnice; îndeosebi, pen­­tatloniștii, poliatloniștii, boxerii, luptă­torii, înotătorii, și-au atras laude și mulțumiri din partea întregii noastre delegații pentru combativitatea fermitatea cu care s-au avînt­at în lup și la sportivă. Prima Spartachiadă militară inter­națională a dat posibilitatea realizării unui valoros schimb de experiență. Toți participanții au învățat de la to­varășii lor lucruri de mare preț, pe care le vor aplica în munca de pregă­tire fizică și sportivă din armatele lor, pentru a o ridica la un nivel su­perior. Lotul nostru s-a întors in țară cu învățăminte ce vor fi de mare ajutor în munca viitoare. Prima Spartachiadă militară inter­națională s-a încheiat ; ea a creat o tradiție ce va fi îmbogățită cu fiecare ediție viitoare. Acum, preocupările se îndreaptă către prima Spartachiadă militară de iarnă, pe care o va găzdui țara noastră, înainte, deci, pentru prima Sparta­chiadă militară internațională de iar­nă ! Locotenent-colonel GH. BEJANCl) Angajamentul va fi îndeplinit f­o­c 6 0­0­0. SLQJUULGI 3 Organizațiile utemiste din uni­­tstatea unde muncește ofițerul Pe­­­tre Gheorghe acordă o atenție de­­­osebită creșterii numărului specia­­­­liștilor de clasă. 3­5 tul Intr-o adunare unde comandan a arătat care sînt cerin­­țele ce stau în fața unității cu privire la creșterea specialiștilor de clasă, numarulu, utemiștii, în frunte cu secretarul biroului u­temist, s-au angajat să depășeas­că procentajul fixat. Angajamentul luat de secreta­rul biroului utemist a fost însușit de către toate organizațiile de bază U.T.M. In adunările­ genera­le, utemiștii au discutat măsurile pentru îndeplinirea angajamentu­luti lucit. y­ . yi un tuen­nyjL angaja­­­­mente. Eforturile muncii lor au <=i fost concretizate în direcția obți­­­nerii calificării „specialist de cla­­­să“, de către 80 la sută din efec . Primii care au obținut califica­­­rea și odată cu ei încă alți 30 mi­­­litari au fost utemiștii sergenți oi Năstase Tiberiu și Pentelei Nicu­­lae, caporalul Cojocaru Dumitru 3 și alții. 3 In aceste zile numărul specia­liștilor de clasă a ajuns la peste­­ 65 la sută din efectivul unității. In ot­insrea Zilei Forțelor Armate ale 3 R.P.R. urmează să se prezinte la 3 examen.și restul militarilor pen­­­tru ca angajamentul, peste 80 la 3 sută din numărul militarilor uni­ i­itatii să obțină calificarea „specia­l 3 list de clasă“, să devină o reali­i­­tate. 1 Căpitan GH. DORNEANU A 11 V­oi Ulii la­­ 11. 3 Azi se deschide noul an de învățămînt universitar portante sume de bani. An de an se deschid noi institute de învățămînt superior, crește numărul studenților, se construiesc cămine, cantine etc. Așa cum sublinia tovarășul Atanase Joja, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul învățămîntului și Culturii, în cuvîntarea ținută la postu­rile de radio și televiziune în seara zilei de 30 septembrie, în anii regimu­lui democrat popular învățămîntul superior a cunoscut o largă dezvol­tare. Datorită condițiilor create de partid și guvern, numărul studenților cuprinși în învățămîntul superior a crescut în anii de după eliberare cu 300 la sută. In anul universitar 1957— 1958, 81.000 de studenți au frecventat cursurile universităților noastre. Ma­joritatea acestora sînt fii de muncitori și țărani muncitori. De asemenea, nu­mărul instituțiilor de învățămînt supe­rior a crescut, in țară existînd astăzi 35 de asemenea instituții cu 96 de facultăți. Totodată, s-au creat largi posibilități naționalităților conlocui­toare de a învăța în limba maternă. In țara noastră învățămîntul supe­rior este fundamentat pe învățătura marxist-leninistă. El a dobîndit în anii puterii populare o orientare realistă, științifică, contribuind din plin la creș­terea unei noi intelectualități, educată în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, în spiri­tul dragostei pentru popor și munca lui creatoare. Partidul și guvernul pun în fața instituțiilor de învățămînt superior sar­cina de a pregăti cadre , cu o înaltă calificare. în acest sens se acordă o mare atenție legării învățămîntului de practica în producție. Furnalele, fabri­cile de tot felul, șantierele, laboratoa­rele, gospodăriile agricole de stat și colective, solicită cadre de specialiști cu o bună calificare, care să posede, pe lângă temeinice cunoștințe în do­meniul științei și culturii, cunoștințe practice, cadre care să se priceapă să organizeze producția întreprinderilor, a sectoarelor unde sînt repartizați. De asemenea, o deosebită atenție acordă partidul și guvernul educării studenților. Aceștia au datoria nu nu­mai să se pregătească ca buni specia­liști, ci au totodată datoria de a-și însuși o cultură temeinică și multila­terală, o concepție socialistă despre lume și viață, de a deveni cetățeni de­votați patriei și poporului muncitor, constructori înflăcărați ai societății socialiste. Astăzi, la deschiderea noului an uni­versitar, militarii Forțelor noastre Armate, împreună cu toți oamenii muncii urează studenților o rodnică activitate, cît mai bune rezultate la învățătură. Astăzi se redeschid universitățile și institutele de învățămînt superior. Un nou detașament de tineri, fii ai oamenilor muncii de la orașe și sate pășesc pe porțile universităților, încep să-și însușească cunoștințe științifice și culturale, se pregătesc să devină cadre de bază necesare construcției so­cialiste în patria noastră. Partidul Muncitoresc Romîn și gu­vernul R.P.R. acordă o mare atenție învățămîntului superior. Pentru dez­voltarea acestuia au fost alocate im-

Next