Apărarea Patriei, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 258-282)

1958-11-01 / nr. 258

”• / Pentru patria noastră, Republica Populara Romînă / la SEPARAREA PATRIEI ▼ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIV Nr. 258 (3793) Sîmbătă 1 noiembrie 1958 4 PAGINI — 20 BANI _______________________________ _______ _____ TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN Tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL R. P. ROMÎNE Tovarășului CHIVU STOICA BUCUREȘTI In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revo­luții Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz și-au luat angajamentul de a-și îndeplini planul anual de betonare a barajului — 254.000 mc — pînă la data de 7 Noiembrie 1958. Raportăm că la 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sarcina anuală și cu 10 zile mai de­vreme față de angajamentul luat. La 1 noiembrie se va termina și blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca și de aici înainte să nu precupețim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen și la un preț cît mai redus, această mare construcție a planului de electrificare — Hidrocentrala V I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie " Trăiască P.M.R., inițiatorul și organizatorul victoriilor noastre Direcția Generală a Hidrocentralei Director general ing. GILBERT Comitetul raional P.M.R. Bicaz prim-secretar GHEORGHE CONDREA Comitetul sindical Bicaz președinta TIBERIU SARKOS 1 Pregătiri în vederea noului an de Instrucție Activități gospodărești In unitatea unde muncește ofițerul Florea Marin, comandanții și subordo­nații se pregătesc intens în vederea noului an de instrucție, întreaga muncă de pregătire se desfășoară după un plan întocmit cu chibzuință de către comandantul uni­tății, ajutat de către statul major și șefii de servicii. In această perioadă, ofițerul Goidiu Grigore, candidat de partid, s-a ocupat îndeaproape­ de pre­gătirea­ cazărmii pentru începerea nou­lui an de instrucție. Cu multă grijă se ocupă ofițerul Cimpoeru I., comandantul companiei de comandă, de asigurarea unor con­­dițiuni cît mai bune de cazare. El pre­gătește un dormitor model pe unitate. De curind comandantul unității organizat o convocare cu ofițerii. In­­ cadrul acestei convocări s-a prelucrat ordinul eșalonului superior privind în­grijirea și păstrarea tehnicii de trans­misiuni și a armamentului. In urma a­­cestei convocări ofițerii Cim­potru I., Bălășoiu ,Gh. și Ghernuță Gh. au rea­lizat o bună întreținere și conservare a tehnicii de transmisiuni și a arma­mentului. De asemenea ofițerul Drăguș I., a­­jutat de plutonierul Cioghitu 1., mem­bru de partid, și caporalul Dia­c. au pregătit și au executat în bune con­­dițiuni operațiunea de trecere la ex­ploatarea de iarnă a mașinilor de lupta. In fiecare subunitate s-au luat ma­suri pentru pregătirea și amenajarea poligonului de specialitate. De aseme­nea, prin grija locțiitorului tehnic, o­­fițerul Balaban M., s-au luat măsuri să se repare sălile de specialitate fele­­grafie-telefonie, radio. Ele vor fi ter­minate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Prin grija și sub îndrumarea ofițe­rului Brădiceanu V. s-au luat măsuri ca atelierul de tîmplărie să confecțio­neze ținte și panouri suficiente pentru fiecare subunitate. In același timp, prin grija statului major s-au procurat materiale didactice, planșe etc., nece­sare însușirii instrucției focului cu ar­mamentul de infanterie. O deosebită atenție se acordă și pre­gătirii bazei materiale pentru pregă­tirea fizică. Ofițerul Balaș S., membru de partid, a primit sarcina să amena­jeze o sală de gimnastică. Această sală a și fost amenajată cu întreaga aparatură și în prezent militarii au și trecut să lucreze la aparatele din a­­ceastă sală. Pentru buna desfășurare a pregă­tirii ofițerilor în vederea instrucției pe timp de iarnă s-au luat măsuri să se amenajeze o sală de studiu al regula­mentelor. Căpitan V. VINGARZEAN. Amenajarea sălilor și poligoanelor de specialitate Avînd experiența anilor trecuți și pe baza instrucțiunilor eșaloanelor supe­rioare pentru noul an de instrucție, în unitatea din care face parte ofițerul Cirlan F, se acordă o mai mare atenție pregătirii și amenajării sălilor și poli­goanelor de specialitate. Pentru transmisioniști s-au amena­jat două săli de specialitate și un po­ligon redus. S-au amenajat de ase­menea o sală pentru radiotelegrafiști și una pentru infanteriști. In sala radio, pe lingă instalația in­terioară sunt expuse diferite planșe și scheme care reprezintă proprietăți și caracteristici ale aparaturii radio din dotare. In sală sînt expuse aparate secționate precum și diferite piese ne­cesare orelor de electrotehnică și radio­­tehnică. In sala de telefonie sînt ex­puse de asemenea panouri și scheme prin care se explică modul de asigu­rare a legăturilor cu fir în situația de luptă și scheme cu funcționare a te­lefonului. De remarcat este faptul că în săli sînt expuse afișe cu haremurile ce trebuiesc atinse de telegrafiști și telefoniști în ceea ce privește­ instrui­ra lor. Sala de telefoane se poate conecta și la poligonul exterior, din teren, putindu-se astfel asigura un an­trenament continuu la mare și mică distanță. In realizarea acestei săli s-au evidențiat ofițerul Georgescu Ion și soldații­ fruntași Iosipescu Ion și Ma­­teescu Constantin. Ținîndu-se seama de cerințele cîm­­pului de luptă modern s-a acordat o atenție mai mare amenajării unei săli chimice. In unitate, prin grija ofițeru­lui Novacovski Constantin, ajutat de soldatul­ fruntaș Golștevn Lupu, s-a amenajat o sală de specialitate chi­mică corespunzătoare cerințelor ac­tuale. Aceste două săli de specialitate sînt terminate. Sînt de asemenea în faza de terminare sala genistică, poligonul genistico-chimic, poligonul redus al ar­tileriei terestre și a.a. precum și poli­goane de cîmp anti-tanc și antiaerian. Considerăm că" și cu ajutorul acestor săli și poligoane, în noul an de in­strucție militarii își vor însuși în mai bună măsură problemele de speciali­tate și vor ridica pe o treaptă supe­rioară pregătirea lor militară. Căpitan GH. TIRON f Citiți în pag. 2­3 în ajutorul pro­pagandiștilor și agitatorilor A 41-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie IN CERCETARE (Foto : ȘT. IONESCU) URMĂRIREA ȚINTEI Servanții tunului a.a., comandat de sergentul Savu Iovan, lucrează cu îndemînare. La primul semn pot să deschidă un foc eficace asupra țintei. (Foto : ST. IONESCU) — ----r~ Realizări ale transmisioniștilor In subunitatea în care muncește ofi­țerul C. Mircea, militarii manifestă o preocupare activă pentru a realiza inovații și raționalizări care să le ușureze munca, să ducă la economisi­rea de materiale, la prelungirea func­ționării­­ tehnicii. La o astfel de inovație, al cărei stadiu este destul de avansat, lucrea­ză micimanii Podaru N. și Udrescu, ajutați de caporalul de marină Spiri­don. Cei trei militari confecționează un amplificator de mare putere care, adaptat la o stație de mică putere, mărește considerabil puterea și raza ei de acțiune. La stația de încărcat acumulatori, soldatul fruntaș de marină Crăciu­­nescu Titus a adus o raționalizare care a făcut posibilă sporirea numă­rului de acumulatori ce se pot încărca deodată cu un singur red­uctor. La rîndul său, plutonierul Velcea Iulian, împreună cu un alt militar de la centrala telefonică, au confecționat un dispozitiv adaptabil la centrală cu ajutorul căruia se prelungește durata de folosire a cordoanelor de la fișele telefonice. De asemenea plutonierul Velcea lucrează în prezent la proiec­tul unui sistem de regenerare a capsu­lelor telefonice Căpitan TR. BUCURENCIL „IN CINSTEA ZI­LEI DUW Realizări de seamă ale oamenilor muncii In însuflețită întrecere socialistă pe care oamenii muncii o desfă­șoară în întîmpinarea celei de-a 41-a aniversări a Marii Revoluții Socia­­liste din Octombrie au fost obținute realizări de seamă în creșterea pro­ducției, productivității muncii și reducerea prețului de cost. Metalurgiștii de la uzinele „Timpuri Noi“ din Capitală lucrează în contul ultimei decade a lunii noiembrie. Pînă acum ei au executat peste plan 7 mo­toare semi-diesel destinate exportului. O contribuție de seamă­ la obținerea acestor succese au adus-o cei 385 de fruntași în producție, printre care strungarii Vasile Angelescu, Eremia Albu și ajustorul mecanic Petcu Văleanu, care își depășesc lună de lună sarcinile de plan. Ceferiștii „Griviței Roșii“ au realizat încă de pe acum mare parte din angajamentele luate în cinstea marii sărbători de la 7 Noiembrie. Muncitorii din sectorul vagoane au terminat re­pararea, cu materiale rezultate din economii, a două vagoane de călători. In sectorul locomotive, timpul de imobilizare a locomotivelor pentru reparație a fost redus cu 3 la sută. Muncitorii­ din secția ajustaj și-au îndeplinit planul pe luna aceasta cu 5 zile înainte de termen. Ca urmare a preocupării ceferiștilor pentru reducerea consumuri­lor de materiale, în primele 8 luni ale anului au fost economisiți 4.547.000 lei. Textiliștii de la uzinele ce poartă numele marii sărbători a oamenilor muncii de pretutindeni și-au în­deplinit încă de pe acum toate angajamentele luate. Colectivul­ uzinelor textile „7 Noiembrie“ lucrează în prezent cu un avans de 12 zile față de plan. Pînă acum, ei au dat peste planul la zi 37.500 kg de fire și aproape 200.000 mp de țesături, iar prin reducerea prețului de cost au obținut economii în valoare de aproape o jumătate milion lei Cu angajamente îndeplinite întîmpină ziua de 7 Noiembrie și muncitorii de la IPROFIL București. Colectivul acestei întreprinderi, care în prezent lu­crează în contul zilei de 15 noiembrie, a dat peste plan în primele 9 luni mobilă în valoare de 1.681.000 lei. In întrecerea pentru cît mai mult metal econo­misit, colectivul uzinelor „Steagul Roșu“ din Orașul Stalin a realizat economii de metal din care se pot construi 276 de autocamioane. Minerii de la trustul carbonifer Muntenia au extras de la înce­putul anului și pînă în prezent 57.705 tone cărbune peste plan. La exploatarea Filipeștii de Pădure, datorită extinderii mecani­zării, au fost extrase de la începutul anului 36.632 tone cărbune peste plan. Colectivele de muncă din 11 întreprinderi indus­triale din regiunea Galați vestesc îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului anual de producție. Printre acestea se numără colectivul de la laminorul nr. 1 al uzinelor „Cristea Nicolae“, care a îndeplinit ____ planul anual de producție cu 64 zile înainte de termen, precum și colectivele fabricilor Zagna Vădeni, „Oxigenul“ Brăila, între­prinderea piscicolă și altele. In regiunea Galați La uzinele „Timpuri Noi" Colectivul uzinelor textile Ceferiștii „Griviței Roșii" Cu anga­jamentele îndeplinite ÜÛlQuinüQOl Www msJVCPvaf ' CU MANUL­ ANUAL ÎNDEPLINIT PETROȘANI. Minerii din sectorul II al minei Petrila și-au îndeplinit în dimineața zilei de 31 octombrie pla­nul anual de extracție a cărbunelui Ei au inchinat acest succes celei de-a 41-a aniversări a Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie Aplicînd inițiativa de sporire a randamentului pe fiecare post, mi­nerii acestui sector au extras peste pian de la începutul anului 29.000 to­ne cărbune. In această perioadă productivitatea muncii a fost sporită cu 22,2 la sută față de prevederile planului iar pre­țul de cost pe tona de cărbune ex­tras a fost redus cu 5 lei DE PE TERENURILE DE APLICAȚII TACTICE P­OPAS I­Ii LA UN PUNCT DE OBSERVARE (Prin telefon). Ne aflăm la o mar­gin­e de pădure, pe o cotă însemnată pe hartă cu cifra „326“. Aici func­ționează punctul de observare al uni­tății care apără cu vigilență raionul încredințat de mai bine de 24 de ore. De aici poți îmbrățișa cu privirea o panoramă vastă de un pitoresc gran­dios. Ai impresia că în fața ta a fost despăturită o hartă uriașă pe care au prins viață dealurile și codrii, satele și drumurile de țară, livezile și rîurile. Un pictor ar rămîne încîntat în fața acestor tablouri de proporții neobiș­nuite, scăldate în lumina aurie a soarelui de toamnă. Acum însă nu-i vreme de poezie. In ochii comandantului, toate sînt detalii de planimetrie și acestea nivel­­ment, iar valoarea lor este măsurată in raport de avantajele pe care le pre­zintă, pentru stabilitatea apărării și zădărnicirea acțiunilor energice pe care le va întreprinde „inamicul“. De aici se conduce „Lupta*1 La punctul de observare se munceș­te intens de multe ceasuri. Pădurea este plină de freamăt. Pe mesele de campanie sînt despăturite hărți racor­date. Prin linii și semne convențio­nale sînt înfățișate pe hartă etapele „luptei“, toate acțiunile toate ini­țiate de comandant pentru menține­rea fermă a pozițiilor de apărare și pentru dejucarea manevrelor „inami­cului“. Creioanele albastre au acum mare căutare. Datele primite de la cercetarea terestră și cea aeriană des­pre forțele și mișcările „inamicului“ sînt atent trecute pe hartă. Și din a­­cest noian de linii și semne se con­turează tot mai clar în ochii coman­dantului gruparea principală de­­ forțe și mijloace ale „inamicului“, direcția pe care acesta va da, probabil, lovi­tura principală. Aici, la punctul de observare, co­mandantul are de spus cuvîntul hotă­­rîtor în obținerea succesului. In jurul său lucrează de zor ofițeri de cele mai diferite specialități. Cu ajutorul lor, comandantul acționează sigur, multi­lateral. Prin ei sînt puse în acțiune in­fanteria, tancurile, artileria, aviația, cercetarea, transmisiunile, întregul dispozitiv de apărare. Asemuim punctul de observare cu un creier de la care pornesc comenzi ce pun în mișcare un­­ întreg orga­nism, un organism complex. Legătura se asigură pînă la tun și la mitralieră, pînă la cercetașii strecurați în liniile „inamicului“. Prin firele telefonice, în­deosebi, precum și pe calea undelor, ajung la subunitățile organice ca și la mijloacele afectate, ordine și dispozi­­țiuni date de comandant pentru re­zolvarea la timp a situațiilor tactice nou create. In același timp se trans­mit felurite rapoarte și cereri către e­­șalonul superior. Activitatea comandantului și a ce­lorlalți ofițeri de la punctul de obser­vare este urmărită cu atenție de arbi­tri, de ofițeri delegați de la eșaloa­nele superioare. In carnetele arbitri­lor se string mereu observații cu pri­vire la organizarea și desfășurarea jintei. Ele vor servi ca material do­c­umentar pentru precizarea celor mai principale învățăminte reieșite din executarea aplicației tactice Alarmă aeriană! Cercetarea aeriană „inamică“ este foarte activă. Pe cerul azuriu își face apariția o formație de avioane care săgetează văzduhul în direcția punc­tului de observare. — Alarmă aeriană . Ofițerii se adăpostesc în hățișul pă­durii. Intr-o clipă încetează orice miș­care. „Inamicul“ caută de mult punc­tul de observare. O neglijență cît de mică poate duce la descoperirea lui. Uruitul motoarelor crește, se ampli­­fică, devine asurzitor. Aparatele trec în zbor vijelios pe deasupra pădurii indreptîndu-se spre nord-vest. Primejdia a trecut. Activitatea la punctul de observare reîncepe. Au so­sit date proaspete cu precizări despre Maior I. COSTEA Căpitan GH. BARBĂNȚAN (Continuare in pag. 3-a) Activități cultural-artistice în unități ■ . In sala de festivități a Acade­miei Militare Generale a avut loc o seară literară cu tema : „Prie­tenia­­ romîno sovietică oglindită în literatură“. Tovarășul Viniciu Ga­­fița a vorbit despre : „Marea Re­voluție Socialistă din Octombrie cîntată de poeții și scriitorii ro­­mâni“. Apoi, locotenent colonel Ni­colae Tăutu, laureat al Premiului de Stat, a citit cîteva din versurile pe care le-a închinat marii prie­tenii romîno-sovietice. Actorii Geta Cibolini, Coca E­nesc­u, Constantin Vintilă și Mir­cea Medianu, de la Teatrul Arma­tei, au citit versuri ale poeților Mihai Beniuc, Maria Banuș, frag­mente din „Opere“ volumul 7 de Mihail Sadoveanu și schița umo­ristică „Farmec feminin" de Leo­nin Lenei Cei prezenți au răsplătit cu a­plauză pe actorii Teatrului Arma­tei care au interpretat piesa „O zi de odihnă“ de Valentin Kataev (ILIE TRAIAN).­­ La Casa ofițerilor unde mim­cește ofițerul Ioniță Dumitru s-au organizat unele activități de­dicate prieteniei romîno-sovietice In sala de lectură a Casei ofițeri­lor au fost expuse o serie de lu­crări din viața și opera scriitorilor ruși și sovietici. (Locotenent ma­jor N. URSI­).­­ Echipa artistică a unități noastre a pregătit sub îndrumareaa tovarășului Mușcă­t, un pro­gram închinat sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie. Pînă acum, echi­pa a prezentat un program artistic la o școală dintr-o comună vecină Directoarea școlii a mulțumit ații echipei artistice cît și­ conduceri­i­ unității pentru programul prezen­tat. (Locotenent­­major M. DA­NILA) Ofițerul Moisescu A. a vorbit militarilor despre politica de pace dusă de Uniunea Sovietică. Dupa conferință echipa artistică a coope­rativelor meșteșugărești din loca­litate a dat un frumos program artistic. Locțiitorul politic al comandan­tului a mulțumit echipei artistice pentru frumosul program artistic prezentat. (Locotenent major M. COJOCARUL TELEGRAMĂ Tovarășului MAX REIMANN, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania BERLIN Stimate tovarășe Reimann Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei dv. de naștere, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn vă trimite cele mai calde felicitări. Salutăm în persoana dv. pe unul din activiștii de frunte ai mișcării muncitorești germane, fiu devotat al poporului german, militant neobosit pentru unitatea mișcării comuniste internaționale. Vă urăm multă sănătate și noi succese in activitatea dv. și a Parti­dului Comunist din Germania pentru unitatea de acțiune a clasei muncitoare germane, pentru realizarea unei Germanii un­ite, democratice și iubitoare de pace, pentru apărarea păcii în lume COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN :nrrcnnnmmra' înnmm­i­innmmr^^ I Ö ÖILölB ö ö ö 0 5 0 ö ö ö ö ÖÖÖ Cei care și-au spus părerea în co­loanele ziarului, în cadrul acestei rubrici au vorbit, cred, mai mult des­pre realizări, uneori mi se pare chiar și exagerîndu-le. Locotenentul-major Incălțărău Alexandru nici măcar în treacăt nu amintea că în felul în care se desfășoară orele culturale de masă în subunitatea sa ar mai exista și lipsuri. Și alți tovarăși care și-au spus cuvîntul la această rubrică din ziarul nostru mi se pare că s-au oprit prea puțin asupra lipsurilor. Ar fi mai util ,pentru activitatea noastră să insistăm și asupra acestora, să le descoperim și să muncim pentru lichidarea lor. In unitatea noas­tră sînt unele lip­suri în pregătirea și desfășurarea orelor culturale de masă. Nu am preten­ția că le voi dezbate pe toate, aș vrea însă să mă opresc îndeosebi asupra unora, care se manifestă și în alte unități Orele culturale de masă nu se des­fășoară regulat, așa cum prevăd regu­lamentele. Întotdeauna se găsesc zeci de scuze : curățirea armamentului (deși există în programul zilnic un anumit timp afectat acestei activi­tăți), curățirea dormitoarelor și alte munci gospodărești. Chiar în această perioadă în unitatea noastră activita­tea orelor culturale de­­ masă este sla­bă din cauza unor condițiuni care pentru unii ar fi obiective. Totuși, dacă se poate desfășura pregătirea de luptă și lecțiile politice, tot așa de bine s-ar putea desfășura și orele culturale de masă, dar ca în­ multe cazuri, acestea sînt lăsate pe ulti­mul plan. Ceea ce am arătat mai sus nu mă scuză pe mine care în calitate de șef de club am neglijat acele instructaje periodice cu activul carie­relor cultural-educative, am lăsat orele culturale să se desfășoare de la sine. Primind alte sarcini (am ținut locul pe rînd al secretarului biroului utemist, pe unitate, al propagandistu­lui, al locțiitorului politic) am neglijat activitatea pe care trebuie s-o des­fășor ca șef de club. Repet, ceea ce am arătat nu este o scuză pentru mine. Mereu se pune problema ca orele culturale de masă să fie interesante. Am reușit noi oare să realizăm acest lucru ? Trebuie să mărturisesc că nu întru totul. Orele cultu­rale de masă organizate in unitatea noastră încă mi sînt destul de interesante. De obicei in orele culturale se citeau și se prelucrau articole din ziar, se citeau regulamente. Or, astfel de ac­tivități aveau loc și în cadrul lecțiilor politice, la informațiile politice, pre­cum și în cadrul orelor pentru stu­dierea regulamentelor. Temele orelor culturale nu erau în­totdeauna bine alese. De exemplu, la ora culturală se discuta despre situa­ția internațională. Acest lucru este foarte necesar, dar nu trebuie să se desfășoare neapărat în cadrul orelor culturale. Temele nu erau alese din timp, planificate pe o perioadă mai îndelungată, ele se stabileau ,,ad-hoc. Desigur o temă găsită în 5 minute nu poate fi pregătită în așa fel nicit să fie destul de instructivă și intere­sant prezentată. Alteori se propuneau teme care chiar din clipa aceea se știa cu certitudine că nu puteau fi realizate. De exemplu : tema „Să vor­bim despre istoricul orașului nostru“ este interesantă. Dar pentru realizarea ei îți trebuie mult timp, materialul necesar, documentare și numai după aceea poate deveni într-adevăr un subiect interesant. Uneori, locțiitorul politic al vre­unui comandant de subunitate își a­­mintea să organizeze o oră culturală de masă. Inițiativă lăudabilă. Dar cum proceda el ? Intra la ora cînd știa că militarii subunității sînt adu­­nați și întreba: „Cine știe o poe­zie ?“, „Cine vrea să cînte ?“, „Cine știe o ghicitoare ?“, „Ce cîntece pre­ferați la acordeon ?“, „Voi ați vorbit acum, să va spun și eu o povestire“. Și începea să-și depene amintirile. O oră culturală desfășurată astfel desigur că nu poate fi decît o pier­dere de timp­. Totuși așa s-a întîm­­plat, printre altele, și în subunitatea unde muncește locotenentul-major Petruș Ioan și nu desfășurarea orelor culturale trebuie organizat schimbul de experien­ță. Dacă în unitatea noastră au existat subunități în care orele culturale de masă s-au desfășurat formal, și am dat în rîndurile de mai sus cîteva e­­xemple, au fost to­tuși subunități în care orele culturale de masă se desfă­șoară bine. In sub­unitatea în care muncește locotenentul major Moraru Gheorghe, orele culturale de masă s-au desfășurat un timp bine, erau educative și instructive, destul de in­teresante. Nici locțiitorul politic al comandantului unității, nici secretarul biroului organizației de­­ bază de partid, nici eu n-am organizat un schimb de experiență cu această sub­unitate. Cred că rezultatele ar fi fost bune dacă s-ar fi organizat un schimb de experiență în această problemă. Dacă orele culturale de masă se desfășoară uneori slab, neinteresant, acest lucru se datorește în primul rînd faptului că unii ofițeri le negli­jează, pot spune chiar că le subaprecia­­ză. De multe ori ofițerul Micu Mihai era auzit : „Lăsați munca culturală, avem alte treburi mai importante“. E de mirare că în urma unor aseme­nea atitudini, biblioteca unității cîtva timp a fost închisă ? Nu este cazul să amintim despre impor­tanța muncii unui bibliotecar într-o unitate, despre faptul că dacă o zi. Locotenent-major MITROI PAUL (Continuare in pag. 2-a) VULTURALE !., ' ' IMUIMASA , toate ai conținut Tnroimmr Să vorbim și despre lipsuri

Next