Apărarea Patriei, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 283-308)

1958-12-02 / nr. 283

— Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ f Citi^ ~ A « ------ ■ [UNK] [UNK]........ ..... ............- -------------■ în pag. 3­ a ^APARAREA PATRIEI ! nf'vil Nx­­colaborării T Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. economice — —­——— ■—— ——— -------------——..............—­­ cu toate ANUL XIV Nr. 283 (3818) Marți 2 decembrie 1958 4 PAGINI — 20 BANI țările PRIMELE IMPRESII (Prin telefon de la corespondentul „Apărării Patriei"), Iată, au intrat pe poarta cazărmii ti­nerii militari. Deși de curînd veniți co­mandantul unei subunități a putut să-mi facă cunoscute multe amănunte des­pre noii săi subordonați. — Toți vin din sectorul socialist mi-a spus el entuziasmat. — A­p­roape toți au lucrat în întreprinderi ale industriei noastre grele. Unul sin­gur e agricultor și acela este colecti­vist. Toți sînt utemiști și aproape un sfert candidați de partid. De aceea pot să asigur de pe acum conducerea unității că voi depăși cu ei toate haremurile... In același timp soldatul Nicolae Teodor a luat în primire Un acordeon din care-i zicea cu foc „Du-te dor și iară vino“, iar soldatul Mărgineanu Ion și-a dat pe față un obicei format din viața civilă : a scris un articol la ga­zeta de perete intitulat „Primele im­presii" Am­ fost de față și cînd tinerii mi­litari au făcut prima vizită la clubul unității.­ Au zăbovit mult în fața pa­noului de onoare al militarilor de frunte. Aici au privit: portretul sergen­tului major Istode Nicolae, comandant de tanc, cîștigătorul concursului de tancuri pe R. 2 M., și portretul solda­tului fruntaș Vereș Iulian, unul dintre cei mai buni mecanici conductori. După felul cum îi priveau, din cele ce discutau am înțeles că și-au pus în gînd ca peste puțin timp să se numere și ei printre militarii de frunte ai uni­tății din care fac parte Bun sosit, tineri militarii ÎNCEPUT de ostașie Lingă peronul gării s-a oprit un tren. Din el coboară tineri cu cu­fere ostășești. Șeful lotului citește de pe o listă nume de oameni : — Crîșmaru Miron... Zelogan Liviu­... Simon Nicolae, pisanu A­­drian... Tinerii răspund „prezent", completează coloana și caută in jur dacă sînt aliniați. Sînt tineri din aceeași regiune. Mulți se cu­nosc din școală sau din uzină. Al­ții sint chiar prieteni. Și-au înfră­țit drumurile pe același drum al ostășiei, încep o viață nouă din care mai cunosc cîte ceva din a­­uzite. Remarci la ei dorința de a se încadra cum se cuvine în viața de ostaș. Remarci aceasta în graba cu care își ocupă locul în coloană, în vioiciunea răspunsului dat a­­tunci cînd sînt strigați, în grija pe care o au pentru a fi aliniați în rînduri. Ultimii trei au încheiat coloana. Ofițerul comandă plecarea spre mașini. Și în goana mașinilor ti­nerii parcurg primul drum spre cazarmă. ■A In curtea unității s-au adunat ofițeri, sergenți și soldați ca să-i primească pe noii tovarăși de mili­­tărie. Pînă și bucătarul, cu toată graba și grijile lui, a ținut să fie prezent la sosirea lor. Urările de bun venit le auzi rostite și le vezi scrise în slova lozincilor. S-a înserat și plăcerea de a cu­noaște cazarma este amînată pen­tru a doua zi. In schimb, înainte de a merge la baie și pînă a primi vestoane cu epoleți, bonete și ciz­me, noii veniți sînt conduși în ca­mera special amenajată pentru primirea lor. Aici îi așteaptă în­suși comandantul unității. In timp ce acesta sta de vorbă cu ei, în sală intră 5 militari. Sînt membrii biroului unei organizații de bază U.T.M., organizație distinsă cu Di­ploma de Onoare a C.C. al U.T.M. Caporalul Barbu Corneliu, militar de frunte, secretarul acestei orga­nizații, cere permisiunea coman­dantului să se adreseze noilor ve­niți. ...Suntem­ bucuroși să vă pri­mim în rîndurile noastre, dragi tovarăși. Să muncim umăr la umăr și împreună cu voi să în­sorim noi fapte demne de laudă în cartea de aur a unității... — Se spune secretarul în numele ate­­miștilor. Fiți bine veniți în unita­tea noastră și vă dorim succese în viața de militar“. I se răspunde cu aplauze. Pri­virile noilor veniți îi cercetează cu interes pe caporal, pe sergen­tul Manole Pavel și pe ceilalți­ mi­litari. Nu știu încă cine sînt. Nu au de unde să știe că acești mili­tari sînt fața unității, transmisio­­niști încercați în întrecerea cu ha­remurile. Cînd vor cunoaște fap­tele lor, în tinerii militari se va naște dorința de a fi la fel de vrednici ca și cei ce i-au primit.­­Ar­e întîlnire instantanee, demnă de remarcat în puținele noastre rînduri. Caporalul Pavel Cornel își terminase urarea. Din rîndu­rile noilor veniți s-a desprins un tînăr, s-a apropiat de militar. Era Pogorevici Anatolie, tovarăș de muncă și prieten al caporalului. Tinerii s-au îmbrățișat, și-au strîns mîinile. — Bine ai venit, Anatolie. — Bine te-am găsit Corneliu. Ai să te îmbogățești, frățioare. Mai să nu te recunosc. Emoție și bucurie fără seamăn, așa cum numai întîlnirea între prieteni o prilejuiește. Tinerii s-au așezat la vorbă. Pe caporal îl in­teresează vești de acasă [UNK] Pe tînă­­rul militar — rosturile milităriei. — Despre m­ilitărie, despre ar­ma noastră, vom vorbi un an în­cheiat, zîmbi caporalul. Și ori de cîte ori vei avea nevoie de ajutor ca să înțelegi ceva, vino să-ți ajut. Căpitan TR. BUCURENCU­J In unitate au sosit tinerii militari. Noii lor tovarăși de muncă le urează bun venit și succese în muncă. Comandantul unității face cunoștință cu noii veniți. (Foto : ST. IONESCU) O CONVOCARE FOLOSITOARE Organul politic în care lucrează ofi­țerul Mesaru M. a organizat o convo­care cu birourile organizațiilor de bază de partid nou alese. Scopul acestei con­vocări l-a constituit îndrumarea practi­ca a noilor organe conducătoare de partid, privind rezolvarea sarcinilor principale care le stau în față. Participanții la convocare au scos în evidență rezultatele bune obținute de noile organe conducătoare încă din primele zile de muncă. Astfel, ofițerul Melinte Constantin a arătat că, pe bază sarcinilor izvorîte din hotărîrea adoptată în adunarea pentru darea de seamă și alegeri, biroul organizației de bază a mobilizat pe toți membrii și candidații de partid să sprijine con­ducerea unității în realizarea unei baze materiale corespunzătoare începe­rii noului an de instrucție, să asigure ca toate convocările metodice să se pregătească și să se desfășoare la un nivel înalt. Toate acestea, așa cum a fost apreciat și de eșalonul superior, au fost îndeplinite la timp cu rezulta­te bune. Realizări importante au fost arătate și de alți participanți care au luat cuvîntul. în Din lucrările convocării au ieșit însă evidență și unele lipsuri. Se remarcă îndeosebi în activitatea noi­lor organe o oarecare lipsă de operativitate și inițiativă în luarea unor măsuri politice care să ducă la mobilizarea tuturor forțelor existente în unități în scopul traducerii în viață a sarcinilor principale incluse în hotă­­rîrile adoptate în adunările pentru dări de seamă și alegeri. Convocarea a avut un caracter prac­tic și instructiv, deoarece prin proble­mele discutate s-a realizat și un schimb de experiență între birourile organizațiilor de partid din unitățile aflate în garnizoană. Maior M. MANTA ANGAJAMENT In unitate este mare animație. Au sosit tinerii din noul contingent. Am început să-i cunoaștem, să le aflăm gîndurile și năzuințele. Un tînăr înalt, cu numele de Gh. Zainer, i-a povestit soldatului fruntaș Ciocodeică Ale­xandru că vine de la marele combinat siderurgic Hunedoara unde a lucrat ca electrician, că a fost șef de echipă și că utemișt­ii din organizația unde a activat l-au sfătuit să fie și în ar­mată fruntaș, la fel de harnic ca și la combinat. „Mă voi strădui, a spus tînărul Zainer, să le îndeplinesc această ce­rință a lor”’. : „Eu fac parte dintr-o subunitate fruntașă — i-a spus soldatul fruntaș Ciocodeică — și pentru mine aceas­ta este o mare cinste"­. In timp ce discutam cu aceștia s-a apropiat de noi, un tînăr de statură potrivită și ne-a spus i '.„Mă simt la fel de bine ca și în colectiva „Brazdă nouă" de unde am plecat. Voi munci cu drag să devin fruntaș ca și fratele meu care a fost lăsat la vatră săptăm­îna trecută. Fra­tele meu mi-a cerut să fiu printre cei din frunte — a încheiat tînărul soldat Furda Ion A început repartizarea tinerilor mi­litari pe subunități. Printre alții co­mandantul a strigat și numele tînăru­­lui Furda Ion. Cum a auzit acest nume, ofițerul Uifăleanu Alexandru, comandant de subunitate, s-a apropiat de el și l-a întrebat imediat : — Nu cumva sînteți din comuna Săliuș, regiunea Stalin, frate cu ser­gentul Furda Matei ? Tînărul a confirmat aceasta și ofi­țerul a cerut comandantului ca acest tînăr să fie repartizat în subunitatea pe care o comandă,­ subunitate din care a făcut parte și fratele tînăru­­lu­i Furda Ion. Comandantul a sa­tisfăcut dorința ofițerului. Deci tînărul Furda Ion ,va face­ militaria în aceeași subunitate și sub comanda ofițerului care l-a învățat meseria armelor și pe fratele său Căpitan N. STOIACA Caporalul Barbu Corneliu, aducînd tinerilor militari salutul utemiști­­lor din organizația de bază al cărei secretar este. (Foto : ȘT. ȘTEFAN) Din activitatea și realizările cooperației de consum­ Cooperația de consum din țara noastră, organizație de masă care numără peste 5.200.000 de membri, va face peste câteva zile, cu prilejul ce­lui de-al III-lea Congres al său, bi­lanțul realizărilor obținute în anii pu­terii populare. Datorită grijii continue a partidului și guvernului pentru satisfacerea ce­rințelor mereu crescânde ale oameni­lor muncii de la sate, unitățile coope­rației de consum desfac un volum me­reu sporit de mărfuri industriale. Așa, de exemplu, valoarea mărfurilor des­făcute în anul acesta a crescut cu 50 la sută față de 1954, cînd a avut loc al II-lea Congres.­ Pentru a contribui la creșterea pro­ducției agricole, unitățile cooperației de consum au asigurat țărănimii mun­citoare o aprovizionare din ce în ce mai bună cu mașini-unelte agricole, piese de schimb, îngrășăminte chimi­ce, fungicide etc. Numai gospodăriile agricole colective, de pildă, au cum­părat în ultimii ani prin cooperația de consum, sătească circa 1.000 de auto­camioane. Prin cooperație au fost desfăcute mari cantități de țesături de bumbac, lână și mătase, tricotaje, în­călțăminte. Au fost de asemenea vin­dute peste 450.000 de aparate de ra­dio și difuzoare, 120.000­ de biciclete, zeci de mii de mașini de cusut, apa­rate de fotografiat, ceasuri de mină, instrumente muzicale, motociclete, a­­ragaze, mobilă și alte mărfuri care in trecut nu se desfăceau la sate. Da­torită creșterii numărului de sate elec­trificate, rețeaua cooperației de consum a vîndut în acest an de peste 5 ori mai multe articole electro-tehnice de­­cît în 1954. Rețeaua de desfacere și de alimen­tație publică a crescut la peste 26.000 de unități, iar parcul mijloacelor de transport al cooperației de consum s-a mărit cu peste 380 de autocami­oane, tractoare rutiere și autoturis­me, cu opt vase fluviale etc. Cheltuielile de circulație au fost re­duse realizindu-se numai anul aces­ta economii în valoare de peste 200 milioane de lei , au crescut rentabili­tatea și beneficiile cooperativelor. SE CONSTRUIEȘTE O NOUĂ FABRICĂ DE MOBILĂ La Balta Sărată se construiește o nouă fabrică de mobilă curbată și fur­nire. Constructorii au terminat pînă acum zidirea halei de fabricație a mo­bilei curbate și execută în prezent lu­crările de finisare interioară și exte­rioara. A fost aproape terminată și construcția halei unde se vor produce furnirele. Noua fabrică de mobilă curbată și furnire estetice va fi utilată cu ma­șini și agregate moderne, ceea ce va permite mecanizarea aproape com­pletă a procesului de producție. Generalizarea experienței pozitive, sarcina de seamă a statelor majore In ce măsură generalizarea experienței pozitive e o sarcină a statelor majore ? — Statul major este organizatorul întregii activități ce se desfășoară în­­tr-o unitate și în primul rînd organi­zatorul procesului pregătirii de luptă și politice a trupelor. El­­ este dator să cunoască tot ce se î­ntîmplă în u­nitate, să planifice activitatea pregă­tirii de luptă și politice și să asi­gure îndeplinirea ei întocmai, urmă­rind luarea tuturor măsurilor care duc la creșterea capacității de luptă a subunităților și unităților.­ Desfășurînd o continuă muncă de îndrumare și control în subunități, statul major al unității trebuie să se­­viseze zilnic ce este nou în procesul pregătirii de luptă, ce inițiative sau metode noi și-au făcut apariția. După cum e dator să cunoască tot ce frî­­nează sau îngreunează desfășurarea fără întrerupere a procesului pregă­tirii de luptă și politice. Este firesc deci că el trebuie să fie primul care să ia măsuri organizatorice pentru răspîndirea a tot ce­­ apare nou și e just. Munca de generalizare a expe­rienței pozitive trebuie să fie însă strîns împletită cu combaterea și eli­minarea din practica instruirii și e­­ducării trupelor a tot ce-i greșit și depășit. — Vă rugăm să vă spuneți pă­rerea cum trebuie să procedeze în mod practic un stat major dintr-o unitate atunci cînd constată o me­todă nouă, o inițiativă într una din subunități ? — In primul rînd, statul major tre­buie să verifice justețea și eficacitatea metodei, inițiativei nou apărute și să se convingă dacă este în spiritul preve­derilor regulamentelor militare, dacă este intr-adevăr mai eficace decît­­ me­todele întrebuințate anterior. Pentru a nu­­ greși, este bine ca în asemenea cazuri problema să fie discutată de întregul stat major și apoi supusă a­­probării comandantului. Apoi se poate și trebuie să se treacă, în mod con­cret și organizat, la generalizarea me­todei respective în întreaga unitate.­­Cum se poate asigura în mod operativ și eficace această generali­zare !­­ Desigur, procedeele în această direcție sînt diferite. Ele depind de conținutul metodei respective, de sec­torul de activitate la care se referă, de condițiile unității etc. De regulă, dau rezultatele cele mai bune convocă­rile și instructajele metodice cu ofi­țerii din unitate în cadrul cărora în fața participanților se demonstrează practic metoda respectivă, se arată importanța și rezultatele ei. Aceste convocări pot avea­­ uneori caracterul unor ședințe de seminar la care să participe activ, atît la discuții cît și la demonstrațiile practice, toți ofițerii convocați. E adevărat că acest procedeu se poate dovedi uneori prea greoi. In mod firesc, asemenea convocări nu se pot face în fiecare zi și deci ar în­semna să se tărăgăneze răspîndirea inițiativei respective. In asemenea cazuri se poate proceda și mai opera­tiv. Se convoacă toți comandanții de companii și li se ordonă ca la instruc­tajul care-1 țin cu "comandanții de plutoane să prelucreze în mod temei­nic noua metodă. Țin să subliniez însă ca pe o me­todă de bază, operativă și eficace, a­ceea ca lucrătorul de stat major, di­rect și nemijlocit, cu prilejul controa­lelor, să demonstreze practic, în sub­unitate, noua metodă și să ajute la introducerea ei . In caz că noua metodă ini­țială s-a dovedit deosebit de eficace și de interes general, cum se asi­gură popularizarea ei în afara unității a . Aceasta este de acum sarcina statului major al marii unități. El e acela care trebuie să se preocupe de generalizarea în întreaga mare unita­te a tot ce apare valoros intr-o uni­tate. Sarcina principală în această privință este aceea de a cunoaște, centraliza și sistematiza metodele nou apărute de către comisiile care execută controale în diferite unități. După ce noile procedee au fost cristalizate și definitivate ele trebuiesc generalizate tot de către comisiile de control și de către fiecare lucrător în parte din co­mandamentul marii unități. Este bună, de asemenea, practica de a organiza periodic la marea uni­tate consfătuiri cu șefii de state ma­jore pe această temă. Este cunoscut rolul mare pe care îl are presa militară în popularizarea ex­perienței pozitive. Ofițerii din statele majore trebuie să considere ca o înal­tă îndatorire a lor­ trimiterea sistema­tică de articole la diferitele publicați militare, articole în care să împărtă­șească experiența proprie și a subor­donaților Țin să subliniez din nou necesitatea ca statele majore, paralel cu genera­lizarea metodelor pozitive, să depiste­ze practicile greșite, să le combată și să le elimine din procesul pregătirii de luptă și politice. — V-am ruga să ne dați citeva exemple concrete în această pri­vință. — In cadrul unor subunități, de mun­ca cărora răspunde și ofițerul E. Dimi­­triu, în legătură cu munca de întărire a ordinei și disciplinei militare și a­­sigurarea unei vieți in­­unități în stric­tă conformitate cu regulamentele mi­litare, și-a făcut apariția o practică cu totul greșită. Astfel, se propusese nu­mirea unui responsabil cu ordinea in­terioară care să raporteze direct sta­tului major al eșalonului superior ori­ce deficiențe în această privință. De­sigur, aceasta a fost o­ practică care a trebuit combătută cu toată tăria. Doar e știut că asigurarea în unități și subunități a unei ordini interioare regulamentare este o sarcină de care răspunde, în primul rînd, comandan­tul, ajutat atît de statul major cît și de lucrătorii politici.. A numi un res­ponsabil cu ordinea interioară înseam­nă a rupe ordinea interioară de în­treg procesul pregătirii de luptă, în­seamnă a rupe pe comandanți de în­datoririle regulamentare ce le revin. Iată acum un exemplu concret de felul cum poate contribui statul major la generalizarea experienței pozitive: Din controalele executate s-a constatat că în unele unități baza materială și în special poligoanele n-au corespuns întrutotul cerințelor regulamentare. Pentru a lichida aceste deficiențe, cu ajutorul și sub îndrumarea directă a statului nostru major, a eșalonului superior, s-a organizat la una din uni­tăți o bază materială model. Apoi, au fost convocați toți comandanții de unități din subordine, pentru a studia la fața locului baza materială. Ei au primit indicațiile necesare pentru ca cele învățate să le aplice în unitățile pe care le comandă. Asemenea acțiuni e bine să se orga­ (Continuare în pag. 2-a! Convorbire cu generalul-maior E. HERĂSCU In aceste zile, la statele majore există o activitate mai intensă ca oricind. Sunt în toi lucrările pentru pregătirea începerii noului an de ins­trucție. Asigurarea tuturor condițiilor necesare bunei desfășurări a pregă­tirii de luptă și politice in noul an de instrucție necesită mult spirit or­ganizatoric, simț al prevederii, o judicioasă planificare, un control te­meinic al îndeplinirii măsurilor stabilite etc. Sunt necesare adică tocmai asemenea activități, și calități care trebuie să caracterizeze un stat major și pe fiecare lucrător al său in parte. Printre măsurile ce se impun a se lua acum, în preajma noului an de instrucție și, de înfăptuirea cărora statele majore sînt direct răspun­zătoare, la loc de frunte trebuie să stea sintetizarea și asigurarea gene­ralizării și îmbogățirii continue a experienței pozitive acumulată in anul de instrucție ce s-a scurs. Pentru a sublinia unele aspecte ale acestei ac­tivități, ne-am adresat cu citeva in­trebari generalului maior E. Herăscu. DIMITAR GANEV A FOST ALES PREȘEDINTE AL PREZIDIULUI ADUNĂRII POPULARE A R. P. BULGARIA V“ SOFIA, l­a Trimisul special Ager­­pres transmite : Duminică 30 noiembrie a avut loc cea de-a 2-a sesiune extraordinară a Adunării Populare a R. P. Bulgaria pentru alegerea noului președinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P Bulgaria. La sesiune au asistat delegațiile străine care au participat la funeralii­le lui Gheorghi Damianov, președinte­le Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, șefii și membrii repre­zentanțelor diplomatice acreditați la Sofia, ziariști bulgari și străini. Ședința a fost deschisă de Ferdinand Kotovski, președintele Biroului Adu­nării Populare a R. P. Bulgaria. Asistența a păstrat un moment de După cum se arată în scurta bio­grafie transmisă de agenția Telegra­­fică Bulgară, tovarășul Dimităr Ga­­nev — membru al Biroului Politic - secretar al C.C. al Partidului Comu­nist Bulgar — s-a născut în anul 1898 în satul Gradeț, din raionul Ko­tel. Din anul 1921 este membru a Partidului Comunist Bulgar. Dimităr Ganev a luat parte activă la pregăti­rea insurecției armate antifasciste din­­ septembrie 1923, precum și la insu­recția însăși, pentru care a fost con­cediat din serviciu și arestat. In anii 1924—1925 a lucrat la Sofia și a­ fost unul din primii redactori ai ziarului „Novic­i“, organ legal al C.C. al P.C. Bulgar. In 1929, D. Ganev a fost ales mem­bru al C.C. al P.C. Bulgar. Timp de cîțiva ani tovarășul Ganev a lucrat în rîndurile populației din Cadrilater­, fiind secretar al C.C. al Organizației revoluționare dobrogene, iar în 1934 a fost inclus în compo­nența C.C. și a Secretariatului C.C. ,al Partidului Comunist din România. fn 1935, pentru activitate revoluționară reculegere în me­moria fostului pre­ședinte al Prezi­diului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Din însărcinarea C.C. al P. C. Bul­gar, a Consiliului Național al Frontu­lui Patriei și a gru­purilor parlamen­tare ale P. C. Bul­gar și Uniunii Populare Agrare din Bulgaria, To­­dor Jivkov, mem­bru al Prezidiului Adunării Populare­ a R. P. Bulgaria, a propus ca să fie ales președinte al Prezidiului Adună­rii Populare a R P. Bulgaria Dimităr Ganev, membru al Biroului Politic, se­cretar al C. C. al P. C. R . fiu cre­dincios al poporu­lui bulgar, vechi militant al Partidu­lui Comunist Bul­gar.­­ Deputații și in­­­vitații la ședințe au aprobat cu aplauze îndelungate a­­ceastă propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Popu­lară a ales în unanimitate pe Dimităr Ganev ca președinte al Prezidiului A­­dunării Populare a R. P. Bulgaria. Luînd cuvîntul, Dimităr Ganev a mulțumit partidului și poporului pen­tru încrederea deosebită care i-a fost acordată, luîndu-și totodată anga­jamentul de a munci cu abnegație pen­tru îndeplinirea înaltei sale misiuni. Dimităr Ganev a încredințat că-și va închina toate forțele slujirii poporului, cauzei triumfului socialismului, întă­ririi păcii și prieteniei între popoare, cauzei întăririi legăturilor indestructi­bile cu familia țărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică. Intensă, a fost condamnat la 10 ani închisoare, fiind deținut la Doftana și la alte închisori. Eliberîndu-se din închisoare în 1940, Dimităr Ganev se întoarce în Bul­garia ; în 1942 este ales membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar. Tovarășul Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecției armate populare împotriva dictaturii monarho-fasciste din Bulgaria. In același timp el a fost redactor al ziarului „Rabotnicesko De­­so", organ ilegal de partid. De la în­ceputul anului 1944 a condus mișca­rea de rezistența în zonele militare de operații Varna și Russe. După eliberarea Bulgariei de sub­ jugul fascist, tovarășul Dimităr Ga­nev deține posturi de conducere în­ organele de partid și de stat. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani și pentru slujirea îndelungată plină de abnegație a partidului și poporu­lui, tovarășul Dimităr Ganev a fost decorat recent cu Ordinul „Gheorghi Dimitrov" și i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. UUUISUUUlB o cooopot, IPE ICHHUUMIUIL BASCOVULUI Scîrțite al naibii carul. Geme osia sub povară de parcă n-a fost unsă de cînd a fost pusă. Cu minteanul pe umeri, Gheorghe Botan își îndeamnă din cînd in cînd boulenii. După o vreme și-a zvîrlit min­teanul peste coceni și știuleți ca să fie mai slobod. In mină ține un cotolan de porumb mare de-un cot. Tl măsoară lacom cu privirea și zimbește. Deodată, omul cu fața arsă de soare și viat se întunecă. La ce se gîndește ? O strîmbătură a feții, curmată de un scrișnet, apoi fostul argat dădu frîu liber gindurilor. Sunt de atunci douăzeci de ani. Era in cumpăna nopții, spre sfirșit de primăvară, cînd a venit chiaburul să-l scoale. L-a pus să în­hame caii, să urce cîțiva saci in căruță și să plece la cimp. Acolo trebuia să aștepte pînă-n zori cînd avea să vie Sorescu. Ajuns l­a cimp, a dat jos sacii și a așteptat. A venit și Sorescu cînd soarele se ridicase de-o suliță pe cer. A dezlegat la gură un sac și i-a spus : — Ei, Gheorghiță, uite ce ai de făcut : iei cîte o mină din sarea asta și pui la fiecare cuib de po­rumb. Văzîndu-l nedumerit de o aseme­nea treabă, Sorescu s-a grăbit să-i dea și explicații : — Ce te uiți așa, bă ? Pune mina și lucrează ! O să dea de dracu să­răcanii ăștia din comună. Să-i mai îndemne pustia să lase vitele pe păminturile mele, c-au să vadă ei. Asta-i otravă, bă ! Să le spui c-am dat cu otravă la tot porumbul. Dacă apucă vitele să ia o gupă din po­rumbul ăsta or să crape. N-a mai zis nimic Botan. Zile in șir a tot împrăștiat afurisita da sare. 11 durea mijlocul dar n-avea ce face. Sorescu i-a spus să-și spele bine mîinile de cite ori mănîncă, fiindcă otrava asta e­­ periculoasă și pentru om. Cind l-au întrebat oamenii ce face cu praful, Botan le-a spus tot ce auzise din gura chiaburului. Lucru curios, insă. In fiecare toamnă pe pamintul chiaburului po­rumbii creșteau înalți și plini de rod. Sătenii se fereau de ei ca de ciumă. De împrumutat se împrumu­tau sărăcanii din Bascov tot de la alde Sorescu.­­ Din porumbul ăsta otrăvit se fabrică spirt de lampă t- spunea el. In schimbul lui statul îmi dă din ăsta bun. Și oamenii continuau să împrumute și să mănince po­rumb, fără a ști că e din cel cres­cut pe hectarele chiaburului, ...De toate acestea și-a amintit colectivistul Gheorghe Botan in timp ce privea cotolanul de porumb, mare de-un cot. „Sare" din aceasta, care face să crească mare și plină de rod orice plantă, au pus și ei in timpul anului. La fiecare hectar, au împrăștiat 160 de kg de azotat de amoniu colectiviștii din Bascov. Și cum a mai crescut porumbul / Pe un pămînt sărăcăcios și „iute" cum îi spun oamenii de prin partea locului — colectiviștii au obținut o producție de 3.000 kg boabe la hec­tar. 1.300 kg la hectar a dat și griul. Rod bogat, venituri frumoase, răs­plată îndoită a muncii le-a adus colectiviștilor fiecare hectar de pă­­mint lucrat așa cum scrie la carte. Pentru anul agricol 1958—1959, co­lectiviștii din Bascov au contractat cu statul 15.000 kg de îngrășăminte chimice înșelătorii ca aceea cu otrava și ca multe altele au cunoscut nu nu­mai țăranii din Bascov ci și cei din alte sate. Vezi insă că astăzi, sării acesteia țăranii îi spun ingrășămînt chimic și o folosesc cu toată încrederea pentru belșugul ogoarelor lor. M. MARINESCU La uzinele „Unio“ din Satu Mare Tineri din brigada de mon­tori condusă de Iov. Sălăgeanu Nico­lae, lucrînd la montarea unui lot de transportoare mobile. (Foto : AGERPRES).

Next