Apărarea Patriei, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 283-308)
1958-12-02 / nr. 283
— Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ f Citi^ ~ A « ------ ■ [UNK] [UNK]........ ..... ............- -------------■ în pag. 3 a ^APARAREA PATRIEI ! nf'vil Nxcolaborării T Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. economice — ———— ■—— ——— -------------——..............— cu toate ANUL XIV Nr. 283 (3818) Marți 2 decembrie 1958 4 PAGINI — 20 BANI țările PRIMELE IMPRESII (Prin telefon de la corespondentul „Apărării Patriei"), Iată, au intrat pe poarta cazărmii tinerii militari. Deși de curînd veniți comandantul unei subunități a putut să-mi facă cunoscute multe amănunte despre noii săi subordonați. — Toți vin din sectorul socialist mi-a spus el entuziasmat. — Aproape toți au lucrat în întreprinderi ale industriei noastre grele. Unul singur e agricultor și acela este colectivist. Toți sînt utemiști și aproape un sfert candidați de partid. De aceea pot să asigur de pe acum conducerea unității că voi depăși cu ei toate haremurile... In același timp soldatul Nicolae Teodor a luat în primire Un acordeon din care-i zicea cu foc „Du-te dor și iară vino“, iar soldatul Mărgineanu Ion și-a dat pe față un obicei format din viața civilă : a scris un articol la gazeta de perete intitulat „Primele impresii" Am fost de față și cînd tinerii militari au făcut prima vizită la clubul unității. Au zăbovit mult în fața panoului de onoare al militarilor de frunte. Aici au privit: portretul sergentului major Istode Nicolae, comandant de tanc, cîștigătorul concursului de tancuri pe R. 2 M., și portretul soldatului fruntaș Vereș Iulian, unul dintre cei mai buni mecanici conductori. După felul cum îi priveau, din cele ce discutau am înțeles că și-au pus în gînd ca peste puțin timp să se numere și ei printre militarii de frunte ai unității din care fac parte Bun sosit, tineri militarii ÎNCEPUT de ostașie Lingă peronul gării s-a oprit un tren. Din el coboară tineri cu cufere ostășești. Șeful lotului citește de pe o listă nume de oameni : — Crîșmaru Miron... Zelogan Liviu... Simon Nicolae, pisanu Adrian... Tinerii răspund „prezent", completează coloana și caută in jur dacă sînt aliniați. Sînt tineri din aceeași regiune. Mulți se cunosc din școală sau din uzină. Alții sint chiar prieteni. Și-au înfrățit drumurile pe același drum al ostășiei, încep o viață nouă din care mai cunosc cîte ceva din auzite. Remarci la ei dorința de a se încadra cum se cuvine în viața de ostaș. Remarci aceasta în graba cu care își ocupă locul în coloană, în vioiciunea răspunsului dat atunci cînd sînt strigați, în grija pe care o au pentru a fi aliniați în rînduri. Ultimii trei au încheiat coloana. Ofițerul comandă plecarea spre mașini. Și în goana mașinilor tinerii parcurg primul drum spre cazarmă. ■A In curtea unității s-au adunat ofițeri, sergenți și soldați ca să-i primească pe noii tovarăși de militărie. Pînă și bucătarul, cu toată graba și grijile lui, a ținut să fie prezent la sosirea lor. Urările de bun venit le auzi rostite și le vezi scrise în slova lozincilor. S-a înserat și plăcerea de a cunoaște cazarma este amînată pentru a doua zi. In schimb, înainte de a merge la baie și pînă a primi vestoane cu epoleți, bonete și cizme, noii veniți sînt conduși în camera special amenajată pentru primirea lor. Aici îi așteaptă însuși comandantul unității. In timp ce acesta sta de vorbă cu ei, în sală intră 5 militari. Sînt membrii biroului unei organizații de bază U.T.M., organizație distinsă cu Diploma de Onoare a C.C. al U.T.M. Caporalul Barbu Corneliu, militar de frunte, secretarul acestei organizații, cere permisiunea comandantului să se adreseze noilor veniți. ...Suntem bucuroși să vă primim în rîndurile noastre, dragi tovarăși. Să muncim umăr la umăr și împreună cu voi să însorim noi fapte demne de laudă în cartea de aur a unității... — Se spune secretarul în numele atemiștilor. Fiți bine veniți în unitatea noastră și vă dorim succese în viața de militar“. I se răspunde cu aplauze. Privirile noilor veniți îi cercetează cu interes pe caporal, pe sergentul Manole Pavel și pe ceilalți militari. Nu știu încă cine sînt. Nu au de unde să știe că acești militari sînt fața unității, transmisioniști încercați în întrecerea cu haremurile. Cînd vor cunoaște faptele lor, în tinerii militari se va naște dorința de a fi la fel de vrednici ca și cei ce i-au primit.Are întîlnire instantanee, demnă de remarcat în puținele noastre rînduri. Caporalul Pavel Cornel își terminase urarea. Din rîndurile noilor veniți s-a desprins un tînăr, s-a apropiat de militar. Era Pogorevici Anatolie, tovarăș de muncă și prieten al caporalului. Tinerii s-au îmbrățișat, și-au strîns mîinile. — Bine ai venit, Anatolie. — Bine te-am găsit Corneliu. Ai să te îmbogățești, frățioare. Mai să nu te recunosc. Emoție și bucurie fără seamăn, așa cum numai întîlnirea între prieteni o prilejuiește. Tinerii s-au așezat la vorbă. Pe caporal îl interesează vești de acasă [UNK] Pe tînărul militar — rosturile milităriei. — Despre militărie, despre arma noastră, vom vorbi un an încheiat, zîmbi caporalul. Și ori de cîte ori vei avea nevoie de ajutor ca să înțelegi ceva, vino să-ți ajut. Căpitan TR. BUCURENCUJ In unitate au sosit tinerii militari. Noii lor tovarăși de muncă le urează bun venit și succese în muncă. Comandantul unității face cunoștință cu noii veniți. (Foto : ST. IONESCU) O CONVOCARE FOLOSITOARE Organul politic în care lucrează ofițerul Mesaru M. a organizat o convocare cu birourile organizațiilor de bază de partid nou alese. Scopul acestei convocări l-a constituit îndrumarea practica a noilor organe conducătoare de partid, privind rezolvarea sarcinilor principale care le stau în față. Participanții la convocare au scos în evidență rezultatele bune obținute de noile organe conducătoare încă din primele zile de muncă. Astfel, ofițerul Melinte Constantin a arătat că, pe bază sarcinilor izvorîte din hotărîrea adoptată în adunarea pentru darea de seamă și alegeri, biroul organizației de bază a mobilizat pe toți membrii și candidații de partid să sprijine conducerea unității în realizarea unei baze materiale corespunzătoare începerii noului an de instrucție, să asigure ca toate convocările metodice să se pregătească și să se desfășoare la un nivel înalt. Toate acestea, așa cum a fost apreciat și de eșalonul superior, au fost îndeplinite la timp cu rezultate bune. Realizări importante au fost arătate și de alți participanți care au luat cuvîntul. în Din lucrările convocării au ieșit însă evidență și unele lipsuri. Se remarcă îndeosebi în activitatea noilor organe o oarecare lipsă de operativitate și inițiativă în luarea unor măsuri politice care să ducă la mobilizarea tuturor forțelor existente în unități în scopul traducerii în viață a sarcinilor principale incluse în hotărîrile adoptate în adunările pentru dări de seamă și alegeri. Convocarea a avut un caracter practic și instructiv, deoarece prin problemele discutate s-a realizat și un schimb de experiență între birourile organizațiilor de partid din unitățile aflate în garnizoană. Maior M. MANTA ANGAJAMENT In unitate este mare animație. Au sosit tinerii din noul contingent. Am început să-i cunoaștem, să le aflăm gîndurile și năzuințele. Un tînăr înalt, cu numele de Gh. Zainer, i-a povestit soldatului fruntaș Ciocodeică Alexandru că vine de la marele combinat siderurgic Hunedoara unde a lucrat ca electrician, că a fost șef de echipă și că utemiștii din organizația unde a activat l-au sfătuit să fie și în armată fruntaș, la fel de harnic ca și la combinat. „Mă voi strădui, a spus tînărul Zainer, să le îndeplinesc această cerință a lor”’. : „Eu fac parte dintr-o subunitate fruntașă — i-a spus soldatul fruntaș Ciocodeică — și pentru mine aceasta este o mare cinste". In timp ce discutam cu aceștia s-a apropiat de noi, un tînăr de statură potrivită și ne-a spus i '.„Mă simt la fel de bine ca și în colectiva „Brazdă nouă" de unde am plecat. Voi munci cu drag să devin fruntaș ca și fratele meu care a fost lăsat la vatră săptămîna trecută. Fratele meu mi-a cerut să fiu printre cei din frunte — a încheiat tînărul soldat Furda Ion A început repartizarea tinerilor militari pe subunități. Printre alții comandantul a strigat și numele tînărului Furda Ion. Cum a auzit acest nume, ofițerul Uifăleanu Alexandru, comandant de subunitate, s-a apropiat de el și l-a întrebat imediat : — Nu cumva sînteți din comuna Săliuș, regiunea Stalin, frate cu sergentul Furda Matei ? Tînărul a confirmat aceasta și ofițerul a cerut comandantului ca acest tînăr să fie repartizat în subunitatea pe care o comandă, subunitate din care a făcut parte și fratele tînărului Furda Ion. Comandantul a satisfăcut dorința ofițerului. Deci tînărul Furda Ion ,va face militaria în aceeași subunitate și sub comanda ofițerului care l-a învățat meseria armelor și pe fratele său Căpitan N. STOIACA Caporalul Barbu Corneliu, aducînd tinerilor militari salutul utemiștilor din organizația de bază al cărei secretar este. (Foto : ȘT. ȘTEFAN) Din activitatea și realizările cooperației de consum Cooperația de consum din țara noastră, organizație de masă care numără peste 5.200.000 de membri, va face peste câteva zile, cu prilejul celui de-al III-lea Congres al său, bilanțul realizărilor obținute în anii puterii populare. Datorită grijii continue a partidului și guvernului pentru satisfacerea cerințelor mereu crescânde ale oamenilor muncii de la sate, unitățile cooperației de consum desfac un volum mereu sporit de mărfuri industriale. Așa, de exemplu, valoarea mărfurilor desfăcute în anul acesta a crescut cu 50 la sută față de 1954, cînd a avut loc al II-lea Congres. Pentru a contribui la creșterea producției agricole, unitățile cooperației de consum au asigurat țărănimii muncitoare o aprovizionare din ce în ce mai bună cu mașini-unelte agricole, piese de schimb, îngrășăminte chimice, fungicide etc. Numai gospodăriile agricole colective, de pildă, au cumpărat în ultimii ani prin cooperația de consum, sătească circa 1.000 de autocamioane. Prin cooperație au fost desfăcute mari cantități de țesături de bumbac, lână și mătase, tricotaje, încălțăminte. Au fost de asemenea vindute peste 450.000 de aparate de radio și difuzoare, 120.000 de biciclete, zeci de mii de mașini de cusut, aparate de fotografiat, ceasuri de mină, instrumente muzicale, motociclete, aragaze, mobilă și alte mărfuri care in trecut nu se desfăceau la sate. Datorită creșterii numărului de sate electrificate, rețeaua cooperației de consum a vîndut în acest an de peste 5 ori mai multe articole electro-tehnice decît în 1954. Rețeaua de desfacere și de alimentație publică a crescut la peste 26.000 de unități, iar parcul mijloacelor de transport al cooperației de consum s-a mărit cu peste 380 de autocamioane, tractoare rutiere și autoturisme, cu opt vase fluviale etc. Cheltuielile de circulație au fost reduse realizindu-se numai anul acesta economii în valoare de peste 200 milioane de lei , au crescut rentabilitatea și beneficiile cooperativelor. SE CONSTRUIEȘTE O NOUĂ FABRICĂ DE MOBILĂ La Balta Sărată se construiește o nouă fabrică de mobilă curbată și furnire. Constructorii au terminat pînă acum zidirea halei de fabricație a mobilei curbate și execută în prezent lucrările de finisare interioară și exterioara. A fost aproape terminată și construcția halei unde se vor produce furnirele. Noua fabrică de mobilă curbată și furnire estetice va fi utilată cu mașini și agregate moderne, ceea ce va permite mecanizarea aproape completă a procesului de producție. Generalizarea experienței pozitive, sarcina de seamă a statelor majore In ce măsură generalizarea experienței pozitive e o sarcină a statelor majore ? — Statul major este organizatorul întregii activități ce se desfășoară într-o unitate și în primul rînd organizatorul procesului pregătirii de luptă și politice a trupelor. El este dator să cunoască tot ce se întîmplă în unitate, să planifice activitatea pregătirii de luptă și politice și să asigure îndeplinirea ei întocmai, urmărind luarea tuturor măsurilor care duc la creșterea capacității de luptă a subunităților și unităților. Desfășurînd o continuă muncă de îndrumare și control în subunități, statul major al unității trebuie să seviseze zilnic ce este nou în procesul pregătirii de luptă, ce inițiative sau metode noi și-au făcut apariția. După cum e dator să cunoască tot ce frînează sau îngreunează desfășurarea fără întrerupere a procesului pregătirii de luptă și politice. Este firesc deci că el trebuie să fie primul care să ia măsuri organizatorice pentru răspîndirea a tot ce apare nou și e just. Munca de generalizare a experienței pozitive trebuie să fie însă strîns împletită cu combaterea și eliminarea din practica instruirii și educării trupelor a tot ce-i greșit și depășit. — Vă rugăm să vă spuneți părerea cum trebuie să procedeze în mod practic un stat major dintr-o unitate atunci cînd constată o metodă nouă, o inițiativă într una din subunități ? — In primul rînd, statul major trebuie să verifice justețea și eficacitatea metodei, inițiativei nou apărute și să se convingă dacă este în spiritul prevederilor regulamentelor militare, dacă este intr-adevăr mai eficace decît metodele întrebuințate anterior. Pentru a nu greși, este bine ca în asemenea cazuri problema să fie discutată de întregul stat major și apoi supusă aprobării comandantului. Apoi se poate și trebuie să se treacă, în mod concret și organizat, la generalizarea metodei respective în întreaga unitate.Cum se poate asigura în mod operativ și eficace această generalizare ! Desigur, procedeele în această direcție sînt diferite. Ele depind de conținutul metodei respective, de sectorul de activitate la care se referă, de condițiile unității etc. De regulă, dau rezultatele cele mai bune convocările și instructajele metodice cu ofițerii din unitate în cadrul cărora în fața participanților se demonstrează practic metoda respectivă, se arată importanța și rezultatele ei. Aceste convocări pot avea uneori caracterul unor ședințe de seminar la care să participe activ, atît la discuții cît și la demonstrațiile practice, toți ofițerii convocați. E adevărat că acest procedeu se poate dovedi uneori prea greoi. In mod firesc, asemenea convocări nu se pot face în fiecare zi și deci ar însemna să se tărăgăneze răspîndirea inițiativei respective. In asemenea cazuri se poate proceda și mai operativ. Se convoacă toți comandanții de companii și li se ordonă ca la instructajul care-1 țin cu "comandanții de plutoane să prelucreze în mod temeinic noua metodă. Țin să subliniez însă ca pe o metodă de bază, operativă și eficace, aceea ca lucrătorul de stat major, direct și nemijlocit, cu prilejul controalelor, să demonstreze practic, în subunitate, noua metodă și să ajute la introducerea ei . In caz că noua metodă inițială s-a dovedit deosebit de eficace și de interes general, cum se asigură popularizarea ei în afara unității a . Aceasta este de acum sarcina statului major al marii unități. El e acela care trebuie să se preocupe de generalizarea în întreaga mare unitate a tot ce apare valoros intr-o unitate. Sarcina principală în această privință este aceea de a cunoaște, centraliza și sistematiza metodele nou apărute de către comisiile care execută controale în diferite unități. După ce noile procedee au fost cristalizate și definitivate ele trebuiesc generalizate tot de către comisiile de control și de către fiecare lucrător în parte din comandamentul marii unități. Este bună, de asemenea, practica de a organiza periodic la marea unitate consfătuiri cu șefii de state majore pe această temă. Este cunoscut rolul mare pe care îl are presa militară în popularizarea experienței pozitive. Ofițerii din statele majore trebuie să considere ca o înaltă îndatorire a lor trimiterea sistematică de articole la diferitele publicați militare, articole în care să împărtășească experiența proprie și a subordonaților Țin să subliniez din nou necesitatea ca statele majore, paralel cu generalizarea metodelor pozitive, să depisteze practicile greșite, să le combată și să le elimine din procesul pregătirii de luptă și politice. — V-am ruga să ne dați citeva exemple concrete în această privință. — In cadrul unor subunități, de munca cărora răspunde și ofițerul E. Dimitriu, în legătură cu munca de întărire a ordinei și disciplinei militare și asigurarea unei vieți inunități în strictă conformitate cu regulamentele militare, și-a făcut apariția o practică cu totul greșită. Astfel, se propusese numirea unui responsabil cu ordinea interioară care să raporteze direct statului major al eșalonului superior orice deficiențe în această privință. Desigur, aceasta a fost o practică care a trebuit combătută cu toată tăria. Doar e știut că asigurarea în unități și subunități a unei ordini interioare regulamentare este o sarcină de care răspunde, în primul rînd, comandantul, ajutat atît de statul major cît și de lucrătorii politici.. A numi un responsabil cu ordinea interioară înseamnă a rupe ordinea interioară de întreg procesul pregătirii de luptă, înseamnă a rupe pe comandanți de îndatoririle regulamentare ce le revin. Iată acum un exemplu concret de felul cum poate contribui statul major la generalizarea experienței pozitive: Din controalele executate s-a constatat că în unele unități baza materială și în special poligoanele n-au corespuns întrutotul cerințelor regulamentare. Pentru a lichida aceste deficiențe, cu ajutorul și sub îndrumarea directă a statului nostru major, a eșalonului superior, s-a organizat la una din unități o bază materială model. Apoi, au fost convocați toți comandanții de unități din subordine, pentru a studia la fața locului baza materială. Ei au primit indicațiile necesare pentru ca cele învățate să le aplice în unitățile pe care le comandă. Asemenea acțiuni e bine să se orga (Continuare în pag. 2-a! Convorbire cu generalul-maior E. HERĂSCU In aceste zile, la statele majore există o activitate mai intensă ca oricind. Sunt în toi lucrările pentru pregătirea începerii noului an de instrucție. Asigurarea tuturor condițiilor necesare bunei desfășurări a pregătirii de luptă și politice in noul an de instrucție necesită mult spirit organizatoric, simț al prevederii, o judicioasă planificare, un control temeinic al îndeplinirii măsurilor stabilite etc. Sunt necesare adică tocmai asemenea activități, și calități care trebuie să caracterizeze un stat major și pe fiecare lucrător al său in parte. Printre măsurile ce se impun a se lua acum, în preajma noului an de instrucție și, de înfăptuirea cărora statele majore sînt direct răspunzătoare, la loc de frunte trebuie să stea sintetizarea și asigurarea generalizării și îmbogățirii continue a experienței pozitive acumulată in anul de instrucție ce s-a scurs. Pentru a sublinia unele aspecte ale acestei activități, ne-am adresat cu citeva intrebari generalului maior E. Herăscu. DIMITAR GANEV A FOST ALES PREȘEDINTE AL PREZIDIULUI ADUNĂRII POPULARE A R. P. BULGARIA V“ SOFIA, la Trimisul special Agerpres transmite : Duminică 30 noiembrie a avut loc cea de-a 2-a sesiune extraordinară a Adunării Populare a R. P. Bulgaria pentru alegerea noului președinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P Bulgaria. La sesiune au asistat delegațiile străine care au participat la funeraliile lui Gheorghi Damianov, președintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, șefii și membrii reprezentanțelor diplomatice acreditați la Sofia, ziariști bulgari și străini. Ședința a fost deschisă de Ferdinand Kotovski, președintele Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Asistența a păstrat un moment de După cum se arată în scurta biografie transmisă de agenția Telegrafică Bulgară, tovarășul Dimităr Ganev — membru al Biroului Politic - secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar — s-a născut în anul 1898 în satul Gradeț, din raionul Kotel. Din anul 1921 este membru a Partidului Comunist Bulgar. Dimităr Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecției armate antifasciste din septembrie 1923, precum și la insurecția însăși, pentru care a fost concediat din serviciu și arestat. In anii 1924—1925 a lucrat la Sofia și a fost unul din primii redactori ai ziarului „Novici“, organ legal al C.C. al P.C. Bulgar. In 1929, D. Ganev a fost ales membru al C.C. al P.C. Bulgar. Timp de cîțiva ani tovarășul Ganev a lucrat în rîndurile populației din Cadrilater, fiind secretar al C.C. al Organizației revoluționare dobrogene, iar în 1934 a fost inclus în componența C.C. și a Secretariatului C.C. ,al Partidului Comunist din România. fn 1935, pentru activitate revoluționară reculegere în memoria fostului președinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Din însărcinarea C.C. al P. C. Bulgar, a Consiliului Național al Frontului Patriei și a grupurilor parlamentare ale P. C. Bulgar și Uniunii Populare Agrare din Bulgaria, Todor Jivkov, membru al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, a propus ca să fie ales președinte al Prezidiului Adunării Populare a R P. Bulgaria Dimităr Ganev, membru al Biroului Politic, secretar al C. C. al P. C. R . fiu credincios al poporului bulgar, vechi militant al Partidului Comunist Bulgar. Deputații și invitații la ședințe au aprobat cu aplauze îndelungate această propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Populară a ales în unanimitate pe Dimităr Ganev ca președinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Luînd cuvîntul, Dimităr Ganev a mulțumit partidului și poporului pentru încrederea deosebită care i-a fost acordată, luîndu-și totodată angajamentul de a munci cu abnegație pentru îndeplinirea înaltei sale misiuni. Dimităr Ganev a încredințat că-și va închina toate forțele slujirii poporului, cauzei triumfului socialismului, întăririi păcii și prieteniei între popoare, cauzei întăririi legăturilor indestructibile cu familia țărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică. Intensă, a fost condamnat la 10 ani închisoare, fiind deținut la Doftana și la alte închisori. Eliberîndu-se din închisoare în 1940, Dimităr Ganev se întoarce în Bulgaria ; în 1942 este ales membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar. Tovarășul Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecției armate populare împotriva dictaturii monarho-fasciste din Bulgaria. In același timp el a fost redactor al ziarului „Rabotnicesko Deso", organ ilegal de partid. De la începutul anului 1944 a condus mișcarea de rezistența în zonele militare de operații Varna și Russe. După eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist, tovarășul Dimităr Ganev deține posturi de conducere în organele de partid și de stat. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani și pentru slujirea îndelungată plină de abnegație a partidului și poporului, tovarășul Dimităr Ganev a fost decorat recent cu Ordinul „Gheorghi Dimitrov" și i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. UUUISUUUlB o cooopot, IPE ICHHUUMIUIL BASCOVULUI Scîrțite al naibii carul. Geme osia sub povară de parcă n-a fost unsă de cînd a fost pusă. Cu minteanul pe umeri, Gheorghe Botan își îndeamnă din cînd in cînd boulenii. După o vreme și-a zvîrlit minteanul peste coceni și știuleți ca să fie mai slobod. In mină ține un cotolan de porumb mare de-un cot. Tl măsoară lacom cu privirea și zimbește. Deodată, omul cu fața arsă de soare și viat se întunecă. La ce se gîndește ? O strîmbătură a feții, curmată de un scrișnet, apoi fostul argat dădu frîu liber gindurilor. Sunt de atunci douăzeci de ani. Era in cumpăna nopții, spre sfirșit de primăvară, cînd a venit chiaburul să-l scoale. L-a pus să înhame caii, să urce cîțiva saci in căruță și să plece la cimp. Acolo trebuia să aștepte pînă-n zori cînd avea să vie Sorescu. Ajuns la cimp, a dat jos sacii și a așteptat. A venit și Sorescu cînd soarele se ridicase de-o suliță pe cer. A dezlegat la gură un sac și i-a spus : — Ei, Gheorghiță, uite ce ai de făcut : iei cîte o mină din sarea asta și pui la fiecare cuib de porumb. Văzîndu-l nedumerit de o asemenea treabă, Sorescu s-a grăbit să-i dea și explicații : — Ce te uiți așa, bă ? Pune mina și lucrează ! O să dea de dracu sărăcanii ăștia din comună. Să-i mai îndemne pustia să lase vitele pe păminturile mele, c-au să vadă ei. Asta-i otravă, bă ! Să le spui c-am dat cu otravă la tot porumbul. Dacă apucă vitele să ia o gupă din porumbul ăsta or să crape. N-a mai zis nimic Botan. Zile in șir a tot împrăștiat afurisita da sare. 11 durea mijlocul dar n-avea ce face. Sorescu i-a spus să-și spele bine mîinile de cite ori mănîncă, fiindcă otrava asta e periculoasă și pentru om. Cind l-au întrebat oamenii ce face cu praful, Botan le-a spus tot ce auzise din gura chiaburului. Lucru curios, insă. In fiecare toamnă pe pamintul chiaburului porumbii creșteau înalți și plini de rod. Sătenii se fereau de ei ca de ciumă. De împrumutat se împrumutau sărăcanii din Bascov tot de la alde Sorescu. Din porumbul ăsta otrăvit se fabrică spirt de lampă t- spunea el. In schimbul lui statul îmi dă din ăsta bun. Și oamenii continuau să împrumute și să mănince porumb, fără a ști că e din cel crescut pe hectarele chiaburului, ...De toate acestea și-a amintit colectivistul Gheorghe Botan in timp ce privea cotolanul de porumb, mare de-un cot. „Sare" din aceasta, care face să crească mare și plină de rod orice plantă, au pus și ei in timpul anului. La fiecare hectar, au împrăștiat 160 de kg de azotat de amoniu colectiviștii din Bascov. Și cum a mai crescut porumbul / Pe un pămînt sărăcăcios și „iute" cum îi spun oamenii de prin partea locului — colectiviștii au obținut o producție de 3.000 kg boabe la hectar. 1.300 kg la hectar a dat și griul. Rod bogat, venituri frumoase, răsplată îndoită a muncii le-a adus colectiviștilor fiecare hectar de pămint lucrat așa cum scrie la carte. Pentru anul agricol 1958—1959, colectiviștii din Bascov au contractat cu statul 15.000 kg de îngrășăminte chimice înșelătorii ca aceea cu otrava și ca multe altele au cunoscut nu numai țăranii din Bascov ci și cei din alte sate. Vezi insă că astăzi, sării acesteia țăranii îi spun ingrășămînt chimic și o folosesc cu toată încrederea pentru belșugul ogoarelor lor. M. MARINESCU La uzinele „Unio“ din Satu Mare Tineri din brigada de montori condusă de Iov. Sălăgeanu Nicolae, lucrînd la montarea unui lot de transportoare mobile. (Foto : AGERPRES).