Apărarea Patriei, ianuarie 1959 (Anul 15, nr. 1-25)

1959-01-03 / nr. 1

Sîmbătă 3 ianuArie 1959 Nr. 1 (3844)_________________________________________________________APĂRAREA PATRIEI UN ÎNCEPUT din Ofițerul Lăcătușii Ionel se află a­­bia la începutul activității sale de co­mandant de subunitate. El este aproape tot atît de tînăr ca și militarii pe care-i comandă. Totuși, atît el cît și subor­donații săi dau dovadă de multă dra­goste pentru muncă. Intîmplător mă aflam pe platoul u­­nită­ii, cînd de departe am văzut o subunitate apropiindu-se cu cîntec de marș. După cîteva momente am dis­tins silueta zveltă a ofițerului Lăcătușu­­­, care dădea comenzi regulamentare și făcea observații referitoare la ca­dență și la poziția în marș a subor­donaților L-am văzut și în timpul desfășurării programului de instrucție. La sfîrșitul programului din acea zi, l-am întrebat cum a decurs ziua de instrucție. Ofițerul mi-a răspuns prompt, cu siguranță în glas. A exe­cutat cu subordonații etalonarea pasu­lui, aprecierea distanțelor și deplasarea după azimut. — A­i reușit să vă cunoașteți oa­menii din subordine ? l-am întrebat eu. La aceasta, ofițerul mi-a răspuns a­­firmativ. — Astăzi, de exemplu, am evidențiat în fața frontului pe următorii militari care au executat aproape toate mișcări­le corect și au dat răspunsuri­ bune la problemele teoretice : soldații Ștefa­­novici Ioan, Constantin Dumitru și Zarie David. Am insă și soldați care prind mai greu cele predate. Am luat însă măsura ca de ei să mă ocup în mod special, iar în timpul liber să se ocupe comandanții de grupe respec­tivi. Felul de muncă al ofițerului Lăcă­tușu Ionel — candidat de partid — dragostea și interesul pe care-l acordă pregătirii subordonaților, găsirii unor metode cît mai bune în munca de in­struire il vor ajuta ca în scurt timp să obțină rezultatele dorite in pregă­tirea de luptă și politică a subordo­naților. La acest succes va contribui în mod deosebit și întrecerea socia­listă organizată in subunitate încă din prima zi de instrucție. (De la un co­respondent voluntari). !S*M=ïï£S2l?55ïïSSS"HlIi=l3iÜin:...«s=rîiïH||IIS||||??snil?î: ÂisüSiii SSSSSnfnis^^l|êHslIiislîsî5sassssïïRSïïSïSi**»“l»*“*“,a,ïi ÎNDEMN TOVĂRĂȘESC te. In subunitatea din care face par­ofițerul comunist Stăncescu Gheorghe a avut loc zilele aces­tea o intîlnire a tinerilor militari cu muncitorul Șandru Emilian, fruntaș în producție de la uzinele din locali­tate. Luînd cuvîntul la această a­­dunare tovarășul Șandru Emilian a arătat marile realizări obținute de oamenii muncii din regiune in anii puterii populare și perspecti­vele ce i se deschid pe baza sarcini­lor stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie a.c. In încheiere, tovarășul Șandru Emilian a sfătuit pe militari să depună toate eforturile pentru a-și însuși și mînui la perfecție tehnica de luptă pentru a fi în măsură ori­­cînd să apere munca pașnică și realizările obținute de oamenii muncii conduși de către partid pe drumul construirii socialismului. A luat apoi cuvîntul soldatul Bă­­lătică Teodor, fost muncitor la uzi­na „Boleslav Bierut“, care s-a anga­jat în numele tinerilor militari din subunitatea din care face parte că nu vor precupeți nimic pentru a-și în­suși la perfecție cunoștințele mili­tare și politice ce se predau, ca prin întreaga lor activitate să dea viață cerințelor jurămîntului militar. In încheiere, grupa artistică, de cuvînt constituită, a prezentat un bogat și frumos program artistic. S-au remarcat cu acest prilej în mod deosebit soldații Constantin, Drăgan Ioan, Berbecel Jdea­­nu Vasile și Moșoianu Adrian. Căpitan C. ZAMFIR La 31 decembrie 1958 a avut loc în Capitală tragerea la sorți tri­mestrială și tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu cîștiguri. La tragerea la sorți trimestria­lă au ieșit cîștigătoare libretele ale căror numere au următoarele ter­minații : 629 cu 250 la sută ; 419 cu 200 la sută ; 031 ; 117 ; 217 ; 371 ; 520 734 ; 865 și 978 cu 100 la sută. La tragerea suplimentară au ie­șit cîștigătoare libretele ale căror numere au următoarele termina­ții : 5626 cu IU Tragerea la sorți a libretelor C.E.C. cu cîștiguri • Jucătorii romîni de tenis de masă se pregătesc intens în vederea apropia­telor campionate internaționale ale țării care se vor desfășura în zilele de 16, 17 și 18 ianuarie la Constanța. Zilnic, sub îndrumarea antrenorilor F. Paneth și Stan Ilie, membrii lotu­lui nostru urmează un program variat de pregătire. Din lotul echipei noas­tre fac parte printre alții M. Popes­­cu, Gh. Cobîrzan, T. Covaci, M. Bo­­dea, R. Negulescu, A. Reti, Maria Alexandru, Lucia Cobîrzan, Maria Biro, Elena Răduică, Geta Pitică și alții. Pină in prezent la campionate și-au confirmat participarea R. P. Bulgaria, R. D. Germană, R. P. Ungară, Bel­gia, Franța, R. P. Polonă și Suedia. Se așteaptă răspunsurile federațiilor din R.P. F. Iugoslavia, Austria și An­glia. Printre viitorii oaspeți ai orașu­lui Constanța se numără europeni Z. Berczik, Eva campionii Koczian (R. P. Ungară), Larsson (Suedia), Amourelli (Franța), Ivanova (R. P. Bulgaria) etc. In prima zi sînt pro­gramate întîlnirile pe echipe care se vor disputa după sistemul „Cupei Corbillon".­­ Echipa bucureșteană de handbal redus Dinamo va debuta la 11 ia­nuarie în prima ediție a competiției internaționale „Cupa campionilor eu­ropeni“. Handbaliștii romîni vor în­­tîlni echipa Partizan Brelovar, cam­pioana R. P. F. Iugoslavia. Jocul se va disputa la Zagreb. In această competiție întîlnirile nu se desfășoară și retur. Echipa învingătoare din a­­cest meci se va califica în turul doi urmînd ca viitoarea formație pe care o va întîlni, să fie desemnată prin tragere la sorți.­­La 1 ianuarie și-a început turneul în S.U.A. echipa selecționată de ho­chei pe gheață a U.R.S.S. în primul meci, echipa sovietică a întîlnit for­mația S.U.A., cu care a terminat la egalitate 5—5. întîlnirea s-a disputat la Madison Square Garden în prezen­ța a peste 1Q.000 spectatori.­­ Pe trambulina stațiunii de spor­turi de iarnă de la Garmisch s-a dis­putat la 1 ianuarie un mare concurs internațion­al de sărituri. Victoria a revenit schiorului Helmut Recknagel (R. D. Germană) care a totalizat 225,7 puncte. Cea mai lungă săritură a sa a măsurat 86 m. Pe locul doi s-a clasat Takadze (U.R.S.S.) cu 223 puncte urmat de coechipierul său Șa­­mov cu 216,5 puncte.­­In prezent se afla in turneu în Costa Rica echipa selecționată de fotbal a R. Cehoslovace. In primul meci disputat la San Jose echipa ce­hoslovacă a întrecut cu scorul de 4—0 formația Alajuelense.­­ Tradiționalul cros care se desfă­șoară în seara zilei de 31 decembrie pe străzile orașului Sao Paolo a fost cîștigat la ediția anului 1958 de at­letul argentinian Osvaldo Suarez,­­ într-un meci revanșă desfășurat la Cairo echipa selecționată de fotbal a R. F. Germane a învins cu scorul de 2—1 (1—1­)­, selecționata­ regiunii Egipt (Republica Arabă Unită). După cum se știe, în primul joc disputat zilele trecute tot la Cairo, echipa egip­teană obținuse victoria cu 2—1, Tragerile la $or$Y~­­ ale obligațiunilor La 31 decembrie 1958 au avut loc în Capitală tragerile la sorți de bază și suplimentară, precum și a cîștigurilor în obiecte. Cîștigul de 100.000 lei ieșit la tragerea la sorți suplimentară a fost atribuit obligațiunii cu seria 05973 nr. 35, cîștigul de 75.000 lei a fost atribuit obligațiunii seria 10949 nr. 20. Obligațiunile cu seria 13173 nr. 14 și seria 21840 nr. 32 au cîștigat fiecare cîte 50.000 lei. Cîștigul de 75.000 ieșit la sorți la tragerea de bază a fost atribuit o­­bligațiunii cu seria 18842 nr. 50, iar obligațiunea cu seria 06858 nr. 27 a cîștigat 50.000 lei. In total au fost atribuite 868 cîș­­tiguri în valoare totală de 2.000.000 lei. Cîștigurile în obiecte au fost a­­tribuite obligațiunilor C.E.C, seria 21780 nr. 36 ; seria 02916 nr. 10 ; seria 05329 nr. 45 ; seria 06167 nr. 27 ; seria 23176 nr. 24 ; seria 04008 nr. 43 , seria 11547 nr. 16 și seria 12908 nr. 41. Obligațiunile C.E.C. care nu au ieșit cîștigătoare participă din ofi­ciu la tragerea la sorți lunară și a cîștigurilor suplimentare în obiec­te care va avea loc la 31 ianuarie 1959. ÎN EDITURA POLITICA A APARUT „DICȚIONAR POLITIC“ „Dicționar politic“ reprezintă traducerea lucrării cu același titlu apărută în Editura de stat pentru literatură politică din Moscova în anul 1958. Cititorul găsește in acest volum explicații scurte dar cuprinzătoare si principalelor noțiuni, atît de poli­tică internă cît și externă , atît cele privind lumea socialismului cît și acelea privind lumea capitalismului. Cartea constituie un sprijin prețios pentru înțelegerea problemelor care se ridică zi de zi atît în ce privește construcția socialismului și a comu­­nismului în țările care s-au ruptî din lanțul imperialismului, cît și in pri­vința luptei maselor din țările capi­taliste pentru libertate și o viață mai bună, pentru răsturnarea orîn­­duirii capitaliste,a luptei popoarelor din colonii și țări dependente pentru scuturarea jugului colonial și a lup­tei popoarelor din țările recent eli­berate de sub jugul colonial pentru consolidarea independenței lor poli­tice și economice. Nenumărate pro­bleme de politică internațională, pri­­vind demascarea imperialismului și lupta popoarelor pentru apărarea păcii, pentru zădărnicirea uneltirilor ațîțătorilor la război, sînt de aseme­nea explicate în „Dicționar politic“. Cartea cuprinde prezentări scurte dar pline de conținut a problemelor mișcării muncitorești internaționale, date despre partidele comuniste și muncitorești din lumea întreagă, des­­pre organizațiile și uniunile interna­­ționale democratice și despre blocu­rile militare agresive și alte organi­zații imperialiste, precum și date geografice, economice și politice despre toate țările din lume. lucru care de mult nu mai trebuia să constituie o problemă pentru unitate. Iată așa­dar, că problema îndepli­nirii integrale și la timp a planului pregătirii de luptă și politice este în fond o problemă de organizare a muncii. Dar A organiza înseamnă și a prevedea Ne vom folosi și aici de un exemplu. O subunitate trebuia să execute în perioada instrucției de iarnă a anului trecut trageri de luptă cu individul. Problema nu era complicată și unita­tea nu i-a dat din vreme o atenție prea mare. Timpul a trecut și abia cu cîteva zile înainte de a se începe tragerea respectivă s-a constatat că, de fapt, ea nu se poate executa. Lipsea din poli­gon o șină de fier pe care să se poată monta ținta mișcătoare. Și trebuie să se știe că din nuntă tragerea de cauza acestui „amă­luptă a avut loc de-abia... în perioada de vară. Defecțiuni asemănătoare apar și cu alte prilejuri : cînd se întocmesc tîr­­ziu aplicațiile tactice, cînd nu se fac la vreme recunoașterile etc., adică ori de cîte ori este lăsată pentru „ultima clipă“ rezolvarea unor chestiuni mai importante. Greutățile care apar în a­­semenea situații constituie o piedică serioasă în îndeplinirea ritmică a pla­nului. Cele cîteva aspecte prezentate în rîndurile de mai sus in legătură cu în­deplinirea planului pregătirii de luptă și politice nu epuizează problema tra­tată. Din cele de mai sus reiese însă­­impede că multe deficiențe care apar în această privință pot fi înlăturate prin:, Control și îndrumare permanentă din partea comandanților și șefilor Un control bine organizat constituie întotdeauna un mijloc eficace de a des­coperi și îndrepta la timp greșelile Controlul contribuie întotdeauna la îm­bunătățirea muncii, la întărirea ordinei și disciplinei, la creșterea spiritului de organizare al comandanților din sub­ordine. Controlul trebuie să asigure atît îndeplinirea integrală, pe etape și perioade a sarcinilor de plan, cît și desfășurarea unei munci de calitate, îmbunătățirea necontenită a conținutu­lui instrucției și a pregătirii politico­­ideologice a militarilor, să asigure în­lăturarea timpil­or morți din programul de instrucție, '­­' formalismului, a ușu­rărilor și simplificărilor. Ne vom referi doar la o singură pro­blemă. Există încă pe alocuri tendința de a se neglija instrucția de noapte, de a se neglija antrenamentele la instruc­ția focului, îndeosebi în vederea trage­rilor ce au foc noaptea. Nu odată s-a constatat că exercițiile pe timp de noapte se amînă nejustificat sau se execută fără a se asigura pregătirea corespunzătoare pe lumină. De aseme­nea s-au întîlnit destule cazuri cînd din lipsa controlului instrucția de noapte s-a executat pe lumină. Această atitudine este cu totul intolerabilă și ea trebuie combătută cu tărie. In pla­nul pregătirii de luptă al anului în curs s-au prevăzut anumite procentaje referitoare la instrucția de noapte. Respectarea strictă a acestor procen­taje constituie o obligație a tuturor comandanților și șefilor, o condiție de bază a îndeplinirii planului în ansam­blu. Executînd un control sistematic, co­mandanții și șefii trebuie să ajute pe subordonați în rezolvarea problemelor mai grele. Lăsînd pe oameni „să se descurce cum ar ști“ unii din ei pot ajunge de multe ori în situația să re­curgă la ușurări, îndeplinind formal unele misiuni încredințate. Tot atît de important este, de ase­menea, ca fiecare comandant și șef să stimuleze inițiativele juste, creatoare, ale subordonaților, inițiative care con­tribuie la buna îndeplinire a sarcinilor pregătirii de luptă și politice. Expe­riența pozitivă acumulată într-o sub­unitate sau alta să fie popularizată și generalizată în întreaga unitate, în toate unitățile M.U. Din recenta expunere a tovarășului Ch. Gheorghiu-Dej făcută în ședința plenară a C.C. al P.M.R. au reieșit sar­cini deosebit de importante care revin armatei pentru a contribui la dezvol­tarea economiei naționale. Realizarea obiectivelor mari ale planului de stat pe 1959, care vor asigura continua în­florire a patriei noastre, necesită o luptă perseverentă, pentru sporirea productivității muncii, folosirea la ma­ximum a tuturor rezervelor existente, realizarea de economii, lichidarea risi­pei de f­onduri­ materiale­ și bănești. In îndeplinirea planului de pregă­tire de luptă și politică trebuie să se acorde cea mai mare grijă exploatării, întreținerii și păstrării tehnicii, bunei gospodăriri a tuturor bunurilor unită­ților. După cum a reieșit din discuțiile purtate în adunările deschise ale orga­nizațiilor noastre de partid în care s-au dezbătut sarcinile reieșite din docu­mentele plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, în unități există mari posibilități ca printr-o mai bună ex­ploatare a tehnicii, prin prelungirea duratei de întrebuințare a bunurilor armatei, a bazei materiale a instrucției, prin ieftinirea cheltuielilor de exploa­tare tehnică și tactică a mașinilor și aparaturii din înzestrare se pot obține însemnate economii de material de în­treținere, de carburanți, motoresurse etc Lupta pentru îndeplinirea integrală și la timp a programelor de instrucție, a întregului plan de pregătire de luptă și politică­­ este lupta pentru întărirea capacității de luptă a subunităților și unităților. In această direcție un spri­jin cît mai activ trebuie să-l dea co­mandanților și locțiitorilor lor politici organizațiile de partid și organizațiile utemiste din unități. Mobilizînd pe mi­litari în activitatea de pregătire de luptă și politică, antrenîndu-i în între­cerea socialistă pentru ca ei să lucreze azi mai bine decît ieri și mîine mai bine decît azi, fiind exemple personale în îndeplinirea obligațiilor de serviciu, comuniștii și utemiștii își vor îndeplini cu cinste îndatoririle lor statutare. Cu sprijinul comuniștilor și al ute­­miștilor, comandanții și locțiitorii poli­tici trebuie să formeze în unități o opinie de masă pentru respectarea cu sfințenie a timpului de instrucție. Să se considere ca un eveniment neobiș­nuit într-o unitate, ca o gravă abatere de la disciplina și ordinea militară, si­tuația cînd nu se execută o sarcină sau alta din planul pregătirii de luptă și politice, iar cei vinovați să fie trași la răspundere. Urmînd exemplul oamenilor muncii, care muncesc cu avînt pentru dezvol­tarea economiei și culturii noastre so­cialiste, militarii Forțelor noastre Ar­mate să considere ca o îndatorire de onoare de a îndeplini în cele mai bune condițiuni sarcinile de răspundere în­scrise în planul pregătirii de luptă și politice, care concretizează­ pe etape, săptămmîni și zile cerințele Ordinului ministrului Forțelor noastre Armate. „ „ , Ê LIBERTATE LUI MANOLIS GLEZOS! Să înceteze samavolniciile și persecuțiile împotriva celor mai buni fii ai poporului grec! Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă își mani­festă alături de întreaga opinie publică progresistă profunda sa indignare față de represiunile dezlănțuite în Grecia, împotriva unor militanți democrați și sindicali, luptători consecvenți pentru apărarea intereselor vitale ale oameni­lor muncii, pentru drepturi și liber­tăți democratice. Arestarea pe baza unor legi din timpul dictaturii fasciste, și trimiterea în fața tribunalului militar a lui Ma­­nolis Glezos, erou național al poporu­lui grec, aruncarea în închisori, tri­miterea în lagăre de concentrare a u­n­ui mare număr de activiști sindicali, precum și destituirea din funcție de către autoritățile locale a numeroși conducători ai organizațiilor sindicale demonstrează întregii lumi că reacțiu­­nea greacă urmărește să sugrume cu orice preț mișcarea democratică pa­triotică din Grecia, să înăbușe lupta poporului grec pentru pace și libertate. Oamenii muncii din țara noastră, plini de indignare față de măsurile samavolnice ale reacțiunii îndreptate împotriva celor mai buni fii ai poporu­lui grec, condamnă cu toată tăria în­călcarea celor mai elementare drepturi democratice și asigură pe oamenii muncii și întregul popor grec de de­­plină solidaritate frățească cu lupta lor dreaptă pentru libertate, democrație și pace In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor organi­zați în sindicatele din Republica Populară Romînă cerem imediata pu­nere în libertate a lui Manolis Glezos, fiu curajos și neînfricat al poporului grec, și a celorlalți patrioți greci și ac­tiviști sindicali. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P. ROMÎNĂ Pentru libertatea lui MANOLIS GLEZOS! Pe cînd mă aflam la poalele Parna­­sului,­îngă Delfi, am auzit, din gura unui păstor grec, povestea mantiei o­­trăvite cu sîngele hidrei din Lerna, care avea să mistuiască trupul eroului Heracle. Da, imi amintesc, cuvint cu cuvînt cum și-a încheiat povestirea cel care păzea caprele­­ngă umbra Par­­nasului : „E drept că și azi mai vor unii să ne îmbrace eroii noștri în man­­tăi de flăcări, dar trupurile noastre sînt atît de multe și de tari că nu le vor încape mantăile lor­ otrăvite !“ Cuvintele lui îmi revin in minte, acum, cind citesc în ziare protestul oamenilor muncii din Pireu și din toată Grecia, pentru a se pune in li­bertate Manolis Glezos. Eroul, care a smuls cu mina sa steagul hitlerist ce îndolia zarea, sus, pe Acropole, Ma­nolis Glezos a fost încarcerat in mantia de otravă a închisorii. In locul răzbunătoarei Hidre, îl așteaptă sen­tința unui tribunal militar pentru fap­tul că a militat pentru libertatea po­porului grec, pentru libertatea Cipru­lui, pentru că a luptat să stăvilească instalarea rampelor de lansare a ra­chetelor americane, pentru că a luptat ca poporul său să poată spera la o viață omenească, demnă și fericită. Cei care au trimis mantia otrăvită NICOLAE TAUTU Laureat al Premiului de Stat lui Heracle s-au temut de puterile fără de seamăn ale eroului legendar. Cei care l-au arestat pe Manolis Glezos se tem, mult mai cumplit se tem, de puterile mereu crescinde ale forțelor democratice din Grecia, unde partidele progresiste au obținut un succes răsunător in alegeri. Cind Heracle se zvîrcolea înlănțuit de mantia otrăvită, cei cîțiva din jurul său, aflați pe muntele din apropierea orașului Oihalia, au strigat : Să nu-l părăsim în nenorocire ! Cînd zidurile închisorii­­ intuiesc trupul eroului Manolis Glezos, mi­lioane de glasuri din lumea întreagă protestează cu vehemență Libertate lui Manolis Glezos l­a Libertate ziaristului luptător pen­tru independența patriei grecești . Aceste milioane și milioane de gla­suri nu pot fi înăbușite de valul a­­restărilor și persecuțiilor dezlănțuite, la îndemnul cercurilor imperialiste din Apus, împotriva luptătorilor pentru libertatea patriei lor, pentru pace și democrație. In aceste clipe îmi apare în față chipul ciobanului de la poalele Parna­­sului, așa cum sta atunci răzemat de un măslin, cu trupul robust, geamăn cu stîncile din apropiere, cu ochii ase­mănători mării ce se vedea departe, in zare, și il aud rostind cu înțelep­ciunea milenară a poporului elin : „E drept că și azi mai vor unii să ne îmbrace eroii noștri in mantăi de flăcări, dar trupurile noastre sînt atît de multe, și de tari că nu le vor în­cape mantăile lor otrăvite". La fel mi-a vorbit și hamalul din portul Pireu, cînd ne-a îmbrățișat cu lacrimi de bucurie in ochi spunin­­du-ne : „Comuniști ! Frați ! Oameni ! Libertate !” La fel mi-a vorbit și fata care vin­dea, într-un coș sărăcăcios, mici sta­tuete de gips, la intrarea în Acropole, strîngindu-ne mina cu palma mică, slabă și încinsă in febră. La fel mi-a vorbit și pescarul de la Capul Sunim pe care l-am găsit lingă templul lui Poseidon : „Aici ve­neau pe vremuri corăbierii să-i ceară zeului mării timp liniștit și fără fur­tună! Acum, după cum vedeți, vin navele de război americane. Ele vor să aducă furtună ! Dar cei care doresc furtună dispar în Lethe. E e veche vorbă din popor !" E prea strictă mantia înveninată a capitalismului să încapă în ea pe toți luptătorii pentru libertate din Gre­cia ! Și alături de ei sînt milioane de conștiințe ale lumii, milioanele de glasuri care cer cu hotărire punerea in libertate a lui Manolis Glezos, în­cetarea represiunilor antidemocratice din Grecia. Punerea imediată în libertate eroului care a doborit steagul fascist a de pe Acropole și care luptă astăzi ca nici un alt steag cotropitor să nu se înalțe pe ruinele-monument ale ci­vilizației și culturii antice este cerere­a întregii omeniri. Acesta e o dorința omenirii progresiste care pă­șește strîns unită la începutul unui nou an aducător de pace și de liber­tate I Bateria solară, sursă de energie a instalațiilor din sateliți Uniunea Sovietică a lansat pînă acumi trei sateliți artificiali ai pămîntului. Scopul acestor sateliți este acela de a cerceta spațiul cosmic în vederea cons­truirii în viitor a rachetelor pentru zborurile interplanetare și pentru expli­carea unor fenomene necunoscute încă. Pentru cercetarea spațiului interpla­netar este nevoie ca pe bordul sateliți­lor să fie instalate o serie de aparate care să constate și să măsoare diferite fenomene, iar rezultatele acestor măsu­rători să fie transmise pe pămînt. Funcționarea acestor aparate, precum și a postului de radio emisie de pe sa­telit durează atît timp cît sursele de alimentare cu energie electrică (bate­riile și acumulatorii) posedă această energie. Cantitatea de energie debitată de aceste surse este însă limitată de­oarece ea este rezultatul unor procese chimice care epuizează substanțele acu­­mulatorilor și bateriilor. Pentru o nouă funcționare ar trebui să se înlocuiască bateriile, iar acumulatorii să fie încăr­cați, lucrul imposibil de făcut pe sa­teliți. Funcționarea continuă a bateriilor și acumulatorilor duce la epuizarea aces­tora în cîteva zile. Dacă se iau unele măsuri care să ducă la funcționarea in­termitentă a surselor de alimentare, acestea pot dura cîteva luni. Așa s-a întîmplat cu primii doi sate­liți sovietici. Cel de-al treilea satelit sovietic are o cantitate de aparate (ce trebuie ali­mentate) mult mai mare decît primii doi sateliți. Totuși sursele sale de ali­mentare au realizat o durată mult mai mare. Această durată de peste 7 luni de funcționare continuă a aparaturii'­',an explică prin folosirea unei noi surse de energie și anufm­e „bateria solară“. După cum se vede savanții sovietici au pus la punct această nouă sursă de PE TEME TEHNICO — ȘTIINȚIFICE energie electrică care a rezolvat pro­blema alimentării aparatajului instalat la bordul satelitului artificial al pămîn­tului. Ce sînt bateriile solare ? După cum se știe, dacă pe o celulă fotoelectrică se află un fascicol de lu­mină apare un curent electric în circui­­tul în care este conectată celula. Un mozaic de celule fotoelectrice conectate în serie și derivație poate forma o ba­terie solară. Ca celule se pot folosi se­miconductoarele de seleniu și­ de oxid cupros. Aceste celule au însă un ran­dament mic (sub 1io). Celulele mai noi folosesc siliciul și germanium care au un randament de peste 6 la sută. Construcția u­nei celule a bateriei solare este următoarea : sili­ciul ce formează celula are două părți diferit tratate­, astfel : una din părți este de tipul­­ J (conductibilitate prin goluri), iar alta din tipul N (conductibi­­litate electronică). La cele două capete se sudează electrozi metalici care folo­sesc pentru conectarea celulelor între ele. Celula dă un curent cu atît mai mare cu cît fascicolul de lumină ce cade pe joncțiunea dintre cele două tipuri ale cristalului este mai intensă. Lumina căzînd pe joncțiunea cristalului, dă posibilitate să crească energia aces­tuia prin ionizarea unor atomi care fac să apară electroni liberi și goluri (locu­rile din structura atomului neocupate de electroni). Bateria solară este formată din multe celule conectate în serie (pentru a ob­ține o tensiune mare) și în derivație (pentru a se obține un curent mare). •Curentul dat de o celulă este de apro­ximativ 200 microamperi la intensitatea luminoasă de 9 mililumeni. Pentru a 8% obține un curent de 0,2A (valoare prac­­tică pentru alimentarea tuburilor) va trebui să se conecteze 100 de asemenea celule în derivație. Puterea care se culege de la asemenea baterie este de 50 w pe metru pătrat. Celula bateriei solare are un curent foarte mic (circa 10) și la întuneric, dar curentul maxim se obține atunci cînd celulele se expun cu joncțiunile la soare. Folosirea bateriei solare Odată cu folosirea bateriei solare in cel de-al treilea satelit sovietic, se trece de la faza de experimentare a acestei surse de alimentare la faza folosirii acesteia în diferite domenii practice. Postul de radio emisie „Maiak“ de pe satelit continuă să emită de peste 220 zile. Aceasta constituie un succes pen­tru oamenii de știință din Uniunea So­vietică. O problemă tehnică greu de rezolvat este aceea a poziției bateriei solare care trebuie să stea în tot timpul cu supra­fața (joncțiunile celulelor) către soare. De asemenea, suprafața acesteia nu tre­buie să fie prea mare, căci ar ocupa cea mai mare parte din satelit. Bateriile solare se pot folosi pentru a alimenta și aparatele electrice de uz casnic. Celulele se instalează pe acope­rișul casei știindu-se că 1 m2 dă o pu­tere de 50 w, deci nevoile menajere ale unei familii ar putea fi satisfăcute cu o baterie solară de 10 m2. Ziua această baterie poate încărca o serie de acumu­­­latori ce ar fi folosiți noaptea. Tot cu­ bateriile solare se pot alimenta rețelele telefonice, amplificatorii telefonici. Ba­teriile în acest caz se montează sub formă de crustă în partea superioară a stîlpilor de telefon La expoziția internațională de la Bruxelles au fost prezentate în pavilio­nul sovietic o serie de tipuri de baterii solare, precum și receptoare de mări­mea unei cărți poștale (sputnik) care se alimentează de la o baterie solară că­reia îi este suficientă lumina zilei pen­tru a funcționa. Drumul viitorului Bateriile solare vor fi folosite în viitor în multe domenii (ale electroni­cii, electrotehnicii etc.). Cercetătorii vor descoperi noi cristale mult mai sensibile. De pe acum în Uniunea Sovietică există baterii so­lare care pot alimenta un receptor noaptea. Se va dezvolta industria pro­ducătoare de semiconductori a căror tehnologie este foarte grea. Semiconductorii vor fi folosiți și pen­tru construcția pilelor atomice care sînt construite ca și celulele bateriei solare, doar că joncțiunea nu este bombardată de fotoni, ci de radiațiile unui corp ra­dioactiv. Rezultatele bune ale folosirii bateriei solare în timpul zborului cosmic cons­tituie o dovadă că oamenii de știință și inginerii sovietici au soluționat proble­ma alimentării cu energie electrică a paratajului de pe satelit. Acest succes a constituie un prim pas pe calea rezol­vării problemei alimentării cu energie electrică a navei interplanetare și în­scrie o nouă pagină glorioasa în istoria științei si tehnicii sovietice. Căpitan inginer NICOLAE PATRAȘ TELEGRAME EXTERNE LUPTE ÎNVERȘUNATE ÎN ALGERIA PARIS, 31 (Agerpres). In Algeria continuă luptele dintre detașamentele armatei de eliberare națională a Algeriei și trupele france­ze. Potrivit relatărilor ziarelor pari­ziene și ale agenției France Presse, s-au dat lupte înverșunate în regiunea Oranului și la sud de Alger. După cum anunță ziarul „Libéra­tion“, aviația militară franceză efec­tuează raiduri concentrate în regiu­nile țării aflate sub controlul armatei de eliberare națională a Algeriei, bom­­bardînd și mitraliind centrele populate. După cum reiese din informațiile transmise de agenția France Presse, în ultimul timp partizanii algerieni și-au intensificat considerabil opera­țiunile. La 29 decembrie, comandamentul trupelor franceze din Algeria a dat publicității un comunicat din care re­zultă că în săptămîna 22—29 decem­brie patrioții algerieni au pierdut 428 de oameni. Acest comunicat nu spună nimic despre pierderile trupelor fran­­­ceze. Zgomotoasă campanie de provocări imperialiste împotriva Irakului MOSCOVA. 1 (Agerpres).­­ Ziarul „Izvestia“ comentează rela­tările agențiilor de presă americane și engleze despre situația din Irak, publicate la 27 decembrie de ziarul „Ahbar El-Zayim“ care apare la Cairo și este strîns legat de cercurile ame­ricane. Aceste relatări, arată „Izves­tia“, sînt redactate pe tonul tenden­țios instigator, caracteristic propagan­dei occidentale, care în ultimele săp­­tămîni a desfășurat o campanie zgo­motoasă împotriva Republicii Irak. Ziarul „Ahbar El-Zaym“, amintește „izvestia“, afirmă printre altele c­ă forțele progresiste din Irak s-ar pro­nunța împotriva relațiilor de prietenie cu R.A.U. Toate acestea conțin o considerabilă doză de calomnii anti­­sovietice. Uneltirile organizatorilor acestei zgomotoase campanii de pro­vocare, subliniază „Izvestia",, urmă­resc să creeze în jurul Irakului at­mosfera unei încordări artificiale, să scindeze frontul antiimperialist al ță­rilor arabe și, în ultimă instanță, să pregătească condiții favorabile pentru noi comploturi împotriva popoarelor din Orientul arab BAGDAD, 1 (Agerpres)".­­­­Ziarele irakiene din 31 decembrie relatează că recent, o bandă de reac­ționari a săvîrșit un asasinat politic -- a fost asasinat muncitorul Azis Suveidii, luptător din detașamentul „Forțelor rezistenței populare“. Funeraliile lui Aziz Suveidi s-au transformat într-o puternică demon­strație de protest a poporului irakian împotriva forțelor reacțiunii interne, care caută să submineze unitatea po­porului și să lichideze libertățile lui democratice, VEDERE © IM IAȘI ! (Foto : AGERPRES)

Next