Apărarea Patriei, februarie 1959 (Anul 15, nr. 26-49)

1959-02-01 / nr. 26

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ / i­APARAREA PATRIE! TINI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Anul XV Nr. 26 (3869) 1 Duminică 1 februarie 1959 | 4 PAGINI — 20 BANI In clișeul de sus . In cadrul pre­gătirii sergenților, locotenentul Mo­­raru Ionel, comandantul plutonului, explică unele probleme privind pre­gătirea de specialitate. In clișeul din dreapta jos: Co­mandantul postului de luptă, capo­ralul de marină Petre Ilie, militar de frunte, executa manevrele ordo­nate. (Foto : M. FELIX și ȘT. ȘTEFAN) scurt din scrisorile corespondenților (Prin telefon) In unitatea unde muncește ofițerul Constantinescu Ion, urmărindu-se traducerea în viață a hotărîrilor prevăzute în planul de mă­suri pentru realizarea de economii, se acordă o deosebită atenție inovațiilor și raționalizărilor. Ajutat de către tehnicienii din unitate, antrenat de or­ganizația de partid, ofițerul Dragomir Nicolae a realizat un nou tip de gene­rator de bruiaj adaptabil la aparatele de transmisiuni din înzestrare. Fiind construit în forme reduse, noul generator poate fi folosit în ori­ce condiții, fiind mic, ușor și adapta­bil la orice tensiune de curent. In momentul de față acest genera­tor se află la expoziția pe Regiunea 2 Militară care se va deschide în cu­­rînd. Sergent major V. POPA Cum intri în biblioteca unității al cărei bibliotecar este caporalul Con­­tantin Gh., îți dai seama că acesta își cunoaște misiunea și îndatoririle sale. Sala de lectură, organizată cu mult gust, cu diferite panouri, fotomontaje, citate, apoi felul de păstrare și aran­jare a publicațiilor periodice te fac să vii mai des la bibliotecă pentru a lua cărți sau a consulta diferite revis­te sau ziare. El dă o atenție deosebită păstrării fondului de cărți. Caporalul Constantin Gheorghe des­fășoară și o frumoasă muncă de masă cu cartea. In sfîrșit, trebuie spus că el se în­grijește în permanență de materialul bibliografic necesar pregătirii politico­­ideologice a ofițerilor și sergenților reangajați. Căpitan GH. GROSU Citiți în pag. 3-a Creșterea continuă a nivelului de trai material și cultural al poporului nostru 000000000 ilillliitii SPICUIRI DIN FLOTA PATRIEI II­ (ili|llii|illii||li CU MIJLOACELE BORDULUI Odată cu începerea noului an de instrucție motoriștii din unitatea în care muncește ofițerul Jipa Gheor­­gh­e au început revizia anuală a mo­toarelor. „Pentru ca motoarele să dea în noul an de instrucție, 1959, cel mai mare randament, străduiți-vă să fa­ceți revizia în cele mai bune condi­­țiuni. Observați toate deficiențele, re­­mediați-le sau cînd nu reușiți singuri cereți sprijinul specialiștilor tehnici”, a spus ofițerul Tătaru­ Constantin în­­tr-o convocare cu mecanicii. După această convorbire, mecani­cii­ motoriști au început să lucreze cu însuflețire. Trei mecanici, trei mo­toare, trei revizii au început aproape simultan. Caporalul de marină Pet­­cu Vasile a terminat primul revizia, urmat de soldații fruntași de marină Afloarei Ion șii Staicu Vasile. Acești mecanici au lucrat împreună, s-au ajutat reciproc, s-au consultat cu specialiștii și astfel motoarele, asam­blate, verificate și revizuite așteaptă să fie puse la încercare pentru a jus­tifica interesul cu care au lucrat mo­toriștii Cu toate acestea în atelierul de re­­parații al unității continuă să se des­fășoare o febrilă activitate. Cei care și-au terminat reviziile ajută pe cei care abia le încep sau pe cei care au motoarele deja demontate. Astfel, pe soldatul fruntaș de marină Moca­­nu V., membru de partid, îl poți găsi întotdeauna lucrînd la diferite pie­se de schimb necesare motoriștilor. Soldatul fruntaș de marină Mateiaș Valentin, candidat de partid, verifică cu atenție electromotoarele. De alt­fel, el este unul dintre cei mai buni inovatori și raționalizatori din uni­tate. Demontînd bielele de pe arborele motor, soldatul fruntaș de marină Mihăilescu Ion a constatat că plăcile de compoziție erau uzate la maxi­mum. „Ce ar fi însemnat dacă nu s-ar fi făcut revizia generală a moto­rului? O avarie gravă ar fi fost de neînlăturat", și-a zis în sinea sa sol­datul fruntaș de marină Mihăilescu. Prin munca depusă de către toți motoriștii unității noastre, revizia a­­nuală a motoarelor la nave se desfă­șoară cu mijloacele bordului, ceea ce face să se economisească sume însemnate. Navele fiind în perfectă stare de funcționare, mecanicii moto­­riști așteaptă cu încredere primele misiuni de luptă din acest an de ins­trucție. Soldat fruntaș de marină M. IONESCU SU­LSUUUULSUL; SALĂ DE SPECIALITATE RADIO In subunitatea din care face parte ofițe­rul Ghiță Gheorghe s-a construit o sală de spe­cialitate radio. Sala este prevăzută cu o masă de comandă, cu generator ton, panou de comandă, mese cu manipulatoare și căști. De asemenea­ s-au confecționat planșe și scheme cu aparatura radio din înzestrare. In rafturile bine ame­najate sînt expuse sta­țiile de radio din in­zestrarea subunității. Sala este prevăzută și cu un mic labora­tor înzestrat ,cu­ piese electrice ca : magneți, lămpi radio, conden­satori, rezistențe, a­­cumulatori, baterii a­­nodice etc. precum și aparate de ca voltmetri, măsurat amper­­metri etc. In afară de aceasta la loc vizibil­ sînt afișate îndatori­rile radiotelegrafistu­lui de serviciu. In această muncă s-au remarcat în mod deosebit ofițerii Fe­­ciorăscu Vasile, Ghiță Gheorghe, plutonier Alupoaiei Vasile, aju­tați de caporalul Pă­­trulescu Gh., soldații Neacșa V., Covaci St. Pentru activitatea de­pusă, acestora li s-au adus mulțumiri de că­tre comandantul uni­tății. Locotenent major M. MODOIANU Portrete UN PILOT „ÎNCERCÂTOR“ Garnizoana aceea am reîntilnit-o cuprinsă de o iarnă cu toane, care azi o zugrăvea în alb cu zăpada scuturată din sitele cerului, mîine o inunda cu apele zăpezii topite. Un vînt plăcut, călduț, hoinărea pe uliți, șușotea pe malul rîului le­­gărând sălciile ce făceau plecăciuni pietonilor. Nu este un oraș despre care se poate spune că e frumos. Deși are un pitoresc al lui, fiind așezat prin­tre dealuri albastre, străzile sînt însă strîmbe, cam întortochiate și noroioase, iar casele au geamuri mici, înalte, porțile-s masive, parcă mereu zăvorite. Strada principală aduce puțin a­murg nemțesc, ceea ce îi imprimă un oarecare aer rece, anihilat ce-i drept de glastrele de flori din ferestre. In zilele de tîrg priveliștea se înviorează. Ulițele sînt tărcate de portul țărănesc, prind o viață mul­ticoloră. Vine puzderia de romîn­­cuțe cu cotărîțele încărcate. Poartă catrințe roșii și negre pe care, cînd șed în căruțe, le ridică cu mare grijă, nu care cumva să se bo­tească. Aici, în acest orășel, printre mulți alții trăiește și eroul acestor rînduri. Nu-i mai altfel decît cei­lalți, poate puțin mai oacheș că-i venit de prin părțile Corăbiei, poate mai cutezător — că-i avia­tor, și poate mai pasionat decît mulți alții pentru că este în acei ani ai tinereții cînd omul simte nevoia să ia viața în piept, să răz­bată, să triumfe... Ca date biografice doar atît : părinții, moșii și strămoșii, toți au fost țărani nevoiași. Pînă în anii puterii noastre populare, fa­milia sa n-a dat (n-a putut dar, nici un intelectual. Și încă ceva. El este primul din acel sat de pe Dunăre căruia i-a fost dat să tră­iască fericirea de a se ridica în văzduh. 1l cheamă Zagara Costel, e can­didat de partid, are gradul de că­pitan și, după cum spuneam, este pilot. Intîi am vorbit despre dînsul, pe îndelete, într-o încăpere de la re­gimentul de aviație cu mai marii și cu prietenii lui. Afară streșinile curgeau, apa zornăia prin burla­nele de tablă , aici înăuntru „nu se spărsese gheață". Oamenii noș­tri sînt obișnuiți să raporteze, să ia cuvîntul la adunări sau convo­cări, dar cînd sînt chemați să isto­risească pur și simplu din viața lor sau despre cei care trăiesc și lu­crează umăr la umăr, parcă gă­sesc mai anevoie tonul, cuvin­tele­ înclină deseori să reducă totul la esența esențelor. (A făcut cine­va o faptă frumoasă, nobilă? T­ se va spune : „Și-a îndeplinit mi­siunea în condițiuni bune"). Așa și atunci. Era vorba de­ piloții cei mai buni din unitate. Cum reușesc ei să se ridice la ni­velul unor zburători de frunte ? Sînt conștiincioși, ni s-a răs­puns. Bine, dar de pildă despre care dintre ei s-ar putea povesti mai pe larg ? — Fiecare își îndeplinește mi­siunea. A pornit tărăgănat discuția noastră. Cînd s-a pomenit numele lui Zagara, totuși, limbile s-au mai dezlegat și instorisirile și-au de­pănat fuiorul. Avionul, ca orice aparat, ca orice mașină, din cînd în cînd, după o a­­numită perioadă de funcționare, tre­buie să fie demontat pentru a i se face un control amănunțit. Se schimbă cu acest prilej anumite piese și agregate, apoi aparatul se montează la loc și urmează să se facă un zbor de încercare. In lim­bajul aviatorilor se spune că cr­eionul „a ieșit din lucrările regu­lamentare". Așadar, avionul va de­cola și va face primul său zbor spre înălțimi. Vor funcționa toate ca ceasul ? Sau acolo, înfipt în cerul vînăt, pilotul se va pomeni cu nereguli? Nu orice pilot este trimis în aceste zboruri de încer­care. Sînt numiți cîțiva dintre cei mai experimentați, de către coman­dant. Aceștia, pe lingă munca lor obișnuită, sînt și piloți încercă­­tori. Așa și căpitanul Zagara. — Și riscă ei, tovarăși ? Nimeni nu mi-a răspuns limpede la această întrebare. Insă cineva a încercat să-mi descrie situația unui pilot care s-ar găsi la mii de metri înălțime și i s-ar defecta bu­sola, de exemplu. Căpitanul Zagora a intrat timid în camera unde ne găseam și după prezentările respective s-a așezat modest într-un colț. E un om mic de statură, cu mișcări domoale, cu o expresie de liniște și senină­tate pe față. Are ochi negri, ochi nici jucăuși, nici străpungători, ci mai mult blajini, care privesc oare­cum stingheri în lume. Dacă ceilalți înaintea lui ne dă­deau răspunsuri laconice, apoi el, și mai și. L-am întrebat cite zbo­ruri de încercare a făcut zeci. Dvs. ați cerut să fiți numit încercâtor ? — Nu este o chestiune de volun­tariat. Am fost numit prin ordin pe unitate. a Și am aflat prin metoda aceasta întrebărilor și răspunsurilor scurte că este deosebit de fericit că i s-a acordat încrederea și cins­tea de a fi pilot încer­câtor (doar cei mai buni piloți primesc aseme­nea misiunii), că nu consideră a fi ceva vitejesc în munca aceasta de încer­câtor. Apoi, ca un fapt di­vers a povestit că in urmă cu o zi a pornit în zbor de încercare, dar a trebuit să întrerupă misiunea, deoarece ,­n-au ținut f­inele", ne­­fiind reglate in mod corespunzător, și, mă rog, s-ar fi putut întîmpla să intre la decolare în celelalte avioane de pe pistă. S-a mai în­­tîm­plat altă dată ca, acolo sus, bu­sola să nu dea indicații precise, avîn­d scurt­circuit. Doar pentru asta există pilot de încercare, să nu se întîmple nimic cu alții ! — Cu viața familiară ? Aici abia, la această întrebare s-a topit gheața intre el și repor­ter. Cu glasul unei confesiuni a mărturisit că nevasta l-a părăsit, neputîndu-se împăca cu anumite greutăți inerente vieții alături de un om care, cînd alții ies pe „cor­­so" la plimbare, el se înfundă în volum­e interminabile despre arta de a cuceri spațiile, care pornește în zboruri de noapte, cînd alții intră la cinematograf. L-a părăsit, și el nu s-a opus, deși femeia aceea nu-i era indife­rentă. A văzut că între felul ei de a vedea viața și pasiunea lui de pilot era o prăpastie de netrecut. Intr-un tirziu, discuția noastră a revenit la zborurile de încercare. Ne-a întrerupt cineva cînd tocmai vorbea despre frumusețea unor fi­guri acrobatice. Căci atunci cînd un avion ieșit din lucrările regula­mentare este încercat, pilotul tre­buie să facă figuri acrobatice din cele mai grele și complicate, toc­mai pentru a putea constata ce eforturi i se pot cere aparatului. Nu puteam să-l mai reținem, tre­buia să-și continue pregătirile în vederea unui zbor pe care urma să-l facă a doua zi. I-am pus o ultimă întrebare : cu viața fami­liară cum rămâne ? — Doar n-am să rămân celiba­tar ! Insă îmi aleg acum o ne­vastă care să poată iubi meseria mea de pilot. ...In garnizoana aceea cuprinsă acum de o iarnă cu toane, oamenii trăiesc, lucrează, se plimbă pe ,,corso“. Ei poate nu știu că ofi­țerul acela mic de statură, cam timid de felul său, care locuiește acolo pe o stradă lăturalnică, este unul dintre piloții care săgetează de atîtea ori bolta cerului deasupra orășelului, la înălțimi amețitoare. Că de felul lui acel ofițer mai este și „pilot încercător", dintre cei mai buni, chiar că n-au de unde să știe localnicii. Locotenent-colonel L. TARCU LUCRĂRILE CELUI DE-AL XXI-lea CONGRES EXTRAORDINAR AL R.C.U.S. Ședința din dimineața zilei de 31 ianuarie MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite : La ședința de sîmbătă dimineața a celui de-al XXI-lea Congres extraordi­nar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au continuat discuțiile pe marginea raportului tovarășului N. S. Hrușciov cu privire la cifrele de con­trol ale dezvoltării economiei națio­nale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965. Acest plan măreț de dezvoltare con­tinuă, puternică a economiei și culturii patriei socialiste este pe deplin realist —■ iată ideea principală cuprinsă în cuvîntările delegaților. Vorbitorii au subliniat de asemenea că noile teze teoretice formulate în raportul tova­rășului N. S. Hrușciov sînt o contri­buție valoroasă la teoria marxist-leni­­nistă, care luminează calea construirii societății comuniste. Ședința din dimineața de 31 ianua­rie s-a deschis sub președinția lui L. N. Efremov. El a dat cuvîntul lui I. D. Mu­STAFAEV, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Azer­baidjan. Actualul congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria partidu­lui nostru ca una din paginile strălu­cite, m­arcînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii Sovietice — perioada construcției desfășurate a comunismului. Nu există nici o îndo­­ială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea Sovietică va ocupa pri­mul loc în lume atît din punct de ve­dere al volumului absolut al produc­ției, cit și din punct de vedere al pro­ducției pe cap de locuitor și va avea cel mai ridicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continu­are I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce privește dezvoltarea sa economică, Azerbaidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte țări ale Orientului Apropiat și Mijlociu. As­tăzi însă, Azerbaidjanul s-a transfor­mat într-o republică sovietică înain­tată, avînd o industrie, agricultură și cultură socialiste puternic dezvoltate. Aceasta o datorează Azerbaidjanul în­făptuirii neabătute­, a înțeleptei politici naționale leniniste, grijii permanente a Comitetului Central al Partidului și a Guvernului Sovietic pentru înflori­rea tuturor republicilor naționale ale Uniunii Sovietice, ajutorului frățesc al marelui popor rus, care și-a ciștigat stima și dragostea profundă a oame­nilor muncii din întreaga lume. In prezent, în Azerbaidjan se pro­duce mult mai multă energie electrică pe cap de locuitor decît in țările O­­rientului Apropiat și Mijlociu și mai multă chiar decît în țări europene cum sînt Franța și Italia. Anul trecut în A­­zerbaidjan extracția de minereu de fier și producția de oțel a fost considerabil mai mare decît în Turcia. In ce pri­vește numărul de studenți socotit la 10.000 de locuitori, Azerbaidjanul se află nu numai înaintea tuturor țărilor din Orient, dar și a Angliei și Franței. In nici una din țările învecinate din Orient nivelul asistenței medicale a populației nu este atît de m­ișcat ca în Azerbaidjan. In septenal, a arătat I. D. Musta­faev, producția globală a industriei re­publicii va crește cu 93 la sută. Ramu­rile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simțitoare. Așa, de pildă, volumul global al producției me­talurgiei neferoase va crește de 3,5 ori, al industriei chimice — de 6,4 ori, al industriei constructoare de mașini și de prelucrare a metalelor­­— de 2,6 ori. Va spori extracția de petrol și gaze. In republică se va organiza producția de fibre și piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită atenție se acordă producției de îngrășăminte minerale. Se prevede construirea primei mari centrale elec­trice din țara noastră cu turbine cu gaze de tip descoperit. Ea va fi cea mai rentabilă termocentrală electrică din U.R.S.S. Azerbaidjanul este una din republi­cile înfloritoare din răsăritul patriei noastre, a declarat vorbitorul: Nu de mult, am aniversat pe marele poet azerbaidjan Fizuli de la a cărui moar­te au trecut 400 de ani. La serbările jubiliare au sosit oaspeți din Turcia, Iran, Afganistan, Irak, India și alte țări. Făcînd cunoștință cu cultura și viața din Azerbaidjan, ei au fost ui­miți și entuziasmați de faptul că în­tr-un timp atît de scurt republica noas­tră a obținut succese atît de uriașe în dezvoltarea ei. Apoi a luat cuvîntul A. I. KIRI­­CENKO. Toate uriașele realizări ale țării noastre, a­­ declarat el, sînt rezul­tatul muncii organizatorice gigantice a partidului nostru, al rolului său conducător, al politicii sale leniniste clarvăzătoare. Dezvoltînd și aplicînd în mod creator teoria marxist-leni­­nistă, partidul înlătură cu curaj din cale tot ceea ce și-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte A. I. Kiricenko a subliniat că o ast­fel de frînă a fost grupul antipartinic, care după moartea lui I. V. Stalin a acționat împotriva celor mai impor­tante măsuri ale Comitetului Central îndreptate spre asigurarea avîntului continuu al economiei și culturii. Dog­matici demni de dispreț, care s-au ru­pt de viață, membrii grupului nici nu bănuiau cît de mult rămîn ei în urmă față de marxism-leninismul viu și a­­devărat, de viața poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forță ma­terială Adevărat marxist-leninist este acela a spus A. I. Kiricenko, care nu numa că a studiat și a înțeles trecutul po­­porului sau, dar cunoaște bine și viața de astăzi a oamenilor muncii și ști« să privească în viitor. Partidul rezolvă de pe poziția marxism-leninismului creator, ținînd seama de situația reală, toate problemele politicii interne și internaționale, toate problemele care (Continuare în pag. 4-a) In Editura Politică a apărut : N. S. HRUȘCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei nationale a U. R. S. S. pe anii 1959-1965 Raport prezentat la Congresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Lucrarea a fost tipărită intr-un tiraj de masă. Militarii armatei noastre urmăresc cu mult interes lucrările celui de-al XXI-lea Congres al P. C. U. S. Oamenii muncii din țara noastră și, alături de ei, militarii Forțelor noastre Armate studiază și discută cu entuziasm grandiosul program al construcției comunismului în U.R.S.S. Pe terenurile de instrucție, în cazărmi și la cluburi, militarii ci­tesc raportul prezentat de tovarășul Hrușciov la Congres și duc discuții prin care își exprimă marea dragoste și stimă față de P.C.U.S., sub conducerea căruia poporul sovietic construiește comunismul. (PRIN TELEFON).­­ Documentele Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. au fost primite cu viu interes de mi­litarii subunității comandate de ofi­țerul Vîntur Gheorghe. Pentru cu­noașterea, studierea și aprofundarea acestor documente, militarii subunită­ții au discutat cîteva din principalele probleme ale raportului prezentat de tovarășul Hrușciov la Congres. Luînd cuvîntul în cadrul acestor discuții, soldatul Enache Florea, fost conductor auto la o instituție din București, a vorbit despre perspecti­vele de dezvoltare a industriei grele a Uniunii Sovietice în următorii șapte ani. El și-a manifestat bucuria că în Uniunea Sovietică va exista ziua și săptămîna de lucru cea mai scurta din lume. In subunitate s-au luat și măsuri de a se afișa grafice care să ilustreze felul cum va crește producția indus­trială în timpul septenalului. De ase­menea­ s-a început în mod organizat studierea și conspectarea documentelor Congresului. Locotenent I. TOMA (PRIN TELEFON). — Am fost foarte adine impresionat cînd am ci­tit în raportul tovarășului N. S. Hruș­ciov că toate țările socialiste vor i­n­tra aproape împreună în comunism. Și așa va fi. Bucurîndu-se de roadele colaborării și într-ajutorării frățești dintre țările socialiste și ale ajutoru­lui multilateral al U.R.S.S., țara nos­­­tră și-a sporit de 4 ori volumul pro­ducției față de perioada dinainte de război. Pe baza acestor relații de colabo­rare și într-ajutorare este posibilă ob­ținerea unui ritm sporit de dezvoltare economică și culturală a tuturor ță­rilor socialiste. Folosind cu succes marile posibilități, proprii orînduirii socialiste, cu ajutorul U.R.S.S., țările socialiste vor trece mai mult sau mai puțin simultan în faza superioară a societății comuniste. Căpitan O. SCHIOP. Am urmărit întotdeauna cu viu in­teres munca eroică a colhoznicilor so­vietici, a aceea care reușesc să smul­gă naturii tot mai multe bunuri me­nite să le asigure un trai îmbelșugat. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. trasează sarcini mărețe agriculturii. Cele peste un milion tractoare, 4UOOOO combine și alte mii de mașini agri­cole vor face ca agricultura Uniunii Sovietice să crească în următorii șapte ani de 1,7 ori. Sarcinile trasate de congres agri­culturii sovietice constituie pentru noi un îndemn. Înțelegem mai clar că sin­gura cale justă care duce la obținerea belșugului în agricultură este calea mar­­xist-leninistă, cale pe care o urmează și poporul nostru sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Romîn. Sergent I. STERE TOT MIAU MMN T MFTAI PFSTE Chemarea patriotică a siderurgiștilor hunedoreni — pentru a spori în acest an producția de oțel, fontă și laminate pe baza creșterii indicilor de utilizare a agregatelor cu cel puțin 10 la sută — a fost primită cu mult entuziasm de siderurgiștii reșițeni. In cadrul Combinatului, prin organizarea mai bună a echipelor, folosirea încărcăturilor standardizate din hala de sortare a materiei prime și prin fixarea greutății medii a șarjelor pe timp de elaborare, oțelarii luptă pentru a spori producția de metal. In scopul reducerii prețului de cost­ei s-au angajat să respecte prevederile de consum de 1.500.000 calorii per tonă oțel. Toate acestea au dus la creșterea indi­celui de utilizare a cuptorului Siemens Martin. Nici jurnaliștii nu s-au lăs­at mai prejos. Cei de la furnalul nr. 2 au reușit să dea peste plan în primele două decade ale lunii ianuarie o însemnată producție de fontă. In clișeu : Brigada condusă de prim-topitorul Sava Ion de la furnalul nr. 2, care a obținut o depășire de 14,4 la sută fontă peste pian. (Foto : AGERPRES;

Next