Apărarea Patriei, martie 1959 (Anul 15, nr. 50-75)

1959-03-01 / nr. 50

H­F • ■ ■ ...__________ Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ / #APARARSĂ PATRIEI E —________­ - - — —— SOIURIS ANUL XV Nr. 50 (3893) j Duminică 1 martie 1959 si 4 PAGINI — 20 BANI Din ttriția UiUltim­l IV* Oră culturală model Intr-una din serile trecute, în subunita­tea comandată de ofi­țerul Peteaș Vasile din Liceul militar „Ștefan cel Mare“ a avut loc o oră cultu­rală model. La înce­put a fost expus re­feratul „Noutăți ale cinematografiei noas­tre" de către elevul sergent Popa Aristo­­tel. A urmat apoi ru­brica „Curiozități ști­ințifice­­ și sportive" susținută de elevi: Varkony Ludovic și Beșliu Emil. In continuare s-a desfășurat „Jocul iu­țelii". In cadrul aces­tui joc două grupe din subunitate și-au disputat întîietatea. Grupa cîștigătoare a fost cea comandată de elevul sergent Va­­silescu Cîștigătorii Constantin, au avut dreptul să ceară unui grup de instrumen­tiști amatori, format din elevii Popescu Constantin, Codescu Constantin, Mereuță Vlad, să execute cî­teva melodii popu­lare și de muzică u­­șoară. Apoi a avut loc jocul „Fluierașu­­lui" care a stirnit hazul tuturor celor prezenți. La menținerea unei atmosfere de destin­dere, de a contribuit și veselie, a condu­cătorul orei, elevul Anghelina Mihai. Ora s-a încheiat cu un marș. Elev sergent H. OCT­A­VI­AN IN VIZITĂ LA MUZEUL DE ISTORIE AL ORAȘULUI BUCUREȘTI Un grup de militari din uni­tatea din care face parte ofițerul O­­nofrei Eugen a vizitat Muzeul de istorie al orașului București. Obiectele — machetele și tablourile prezentate — au creat mi­litarilor vizitatori o imagine a procesului istoric de dezvoltare politică, socială și economică a Capitalei țării noastre de-a lungul celor 500 ani. Trecînd prin sălile de istorie veche a orașului, vizitatorii au făcut cu­noștință cu cele mai importante etape de dezvoltare a orașului Bucu­­rești.Vizitatorii au urmărit apoi aspecte din înfățișarea nouă, modernă, a Capitalei noastre, realizările economice și sociale deosebite obținute în anii regimului democrat popu­lar, în clișeu . Aspect din timpul vizitării muzeului. Locotenent colonel 1. TANASE (Foto : D. TANCU 1 CititS PRICEPERE ȘI VOINȚĂ Militarii erau gata pentru executa­rea misiunii. S-a tras la sorți ordi­nea în care vor pleca cele opt grupe. Grupa a 6-a va­ pleca prima. Este ora 9,30. Se înmînează comandantului grupei o hîrtie pe care sînt notate azimuturile și distanțele. Se poate ple­ca. Caporalul Cucu Petre ordonă ple­carea. Peste cîteva minute cei 7 militari, cu comandantul in frunte, se depăr­taseră de cazarmă. Zăpada moale se lipea de cizmă, iar ceața îngreuna orientarea. Caporalul Cucu Petre ajun­sese la primul punct de control. După o scurtă orientare se îndreptă către cel de-al doilea. Ultimul in grupă, cu căciula înde­sată pe cap, era soldatul Albu Dumi­tru. E mic, iar unde e zăpada mare intră pină la genunchi. Din cînd în cînd se uită, înapoi măsurînd cu pri­virea distanța parcursă. Au ajuns la un rîuleț. Comandantul grupei încer­că gheața. Trebuie să găsească o altă cale. In apropiere peste rîu era un pom răsturnat. Vor trece peste el. Primul care trece este comandan­tul. Intr-o mină ține automatul, iar in cealaltă harta cu busola. După el trece întreaga grupă. Au trecut și de al treilea punct de control. Deodată, caporalul Cucu Petre ob­servă că soldatul Albu Dumitru ră­măsese în urmă și pe lângă toate mai și șchiopăta. „Am călcat rău cu pi­ciorul și mă doare" — raportează sol­datul. Caporalul se încruntă. Ii în­țelege necazul, dar îl asigură că va merge mai departe. Comandantul de grupă, împreună cu cel rămas în urmă,­­grăbesc pasul pentru a-i ajunge pe cei din față. Zăpada mare, lăstărișul, crengile că­zute pe jos, îngreunează tot mai mult deplasarea. In pădure, orientarea este destul de grea. Ajunși la liziera pădurii, se pre­gătesc pentru executarea unui mo­ment tactic. O scurtă orientare după care prin salturi scurte se apropie de poligon. Grupa ia formația pentru luptă. La linia de tragere se dă comanda : „A­­­supra...“. Tragerea s-a executat: „Grupă după mine, pas alergător, marș. Re­zultatul o să-l aflăm noi". Soldatul Albu Dumitru șchiopăta de-a binelea, însă depunea ultimele eforturi pentru a ajunge la cazarmă. Nu-i mai despărțeau decît 300 de metri de locul sosirii, iar cel accidentat nu mai poate merge. Tovarășii săi din grupă îl prind de subțiori și își con­tinuă drumul. Ajungînd cu grupa com­pactă, caporalul Cucu Petre raportea­ză : „Tovarășe căpitan, grupa a 6-a și-a îndeplinit misiunea". A doua zi, comandantul unității dă citire ordinului pe unitate. — Aduc mulțumiri caporalului Cucu Petre și grupei sale pentru rezulta­tul obținut la concursul de patrule. Căpitan GH. CALANCEĂ Convocare cu conductorii auto din garnizoană Conductorii auto din garnizoana noastră au participat la o convocare cu scopul de a analiza activitatea pe care au desfășurat-o, de a se instrui în comun și de a preintîmpina even­tualele accidente sau deteriorări ale mașinilor. Șeful comenduirii de garnizoană a făcut bilanțul circulației, arătând că in această perioadă nu au mai existat accidente. Totuși, faptul că soldatului Petre Victor i s-au ridicat două ta­loane, fiind găsit cu mașina murdară, trebuie să dea tuturor de gindit. Șe­­ful comenduirii a mai arătat, printre altele, că conductorii auto sunt che­mați să realizeze cut mai multe eco­nomii, pentru a traduce în viață ho­­tărîrile Plenarei C.C. din 26—28 no­iembrie 1958. Vorbitorul a arătat că in sectorul tehnic se pot obține cele mai multe economii prin mărirea duratei de funcționare a mașinii, prin folosirea ei de către conductorii auto în mod cit mai rațional; în continuare, locotenentul major Cristea Gheorghe, șeful serviciului auto dintr-o unitate, a prelucrat dis­­pozițiunile referitoare la funcționarea controlului auto în M.F.A. La discuții, conductorii auto au arătat că această convocare a fost bine venită. De asemenea, au mai arătat că convocarea va contribui din plin la desfășurarea circulației garnizoană în bune condiții și acci­d­­dentele vor fi evitate și in viitor. Locotenent 1. TOMA €U SIRGUINȚA _­E ȘI ENTUZIASM ...noiembrie 1958. Elevii din plu­tonul comandat de ofițerul Răduț Florian terminaseră un nou an de învățămînt și se pregăteau să plece în concediu. Deși această zi fusese așteptată cu nerăbdare, în pluton lipseau pregătirile zgomotoase ce se fac de obicei în aceste zile. De ce oare ? Plutonul obținuse media generală 8,95. Din cauza cîtorva procente plutonul lor nu obținuse titlul de subunitate de frunte. Fiecare se gîndea la această pro­blemă în felul lui. Dar cei mai fră­­mîntați erau elevii­ sergenți Sandu Florian și Devesel Ioan. Rezultatele bune obținute de ei, dar nu foarte bune, așa cum se cere pentru ca plutonul să devină subunitate de frunte, atîrnau greu în balanța in­succesului. La plecarea în concediu elevii și-au luat rămas bun, și-au făcut urările obișnuite, dar n-au uitat angaja­mentul care și - au luat în aduna­rea organizației U.T.M. de a munci cu toată hotărîrea pentru ca plu­tonul lor la sfîrșitul anului de în­vățămînt să devină subunitate de frunte. întorși din concediu cu forțe noi, elevii au continuat cu sîrguință lup­ta pentru cucerirea titlului de sub­unitate de frunte. N-au râmas în urmă nici elevii­­sergenți Sandu și Devesel. Asupra acestora, colectivul a in­fluențat puternic și în activitatea lor se observă o mare schimbare. De pildă, elevul sergent Sandu ma­nifestă mult simț de răspundere față de munca de învățămînt, se în­cadrează cu regularitate în progra­mul subunității. Unii ar putea spu­ne : Dar ce este deosebit în toate acestea ? E vorba doar de obliga­ții regulamentare. E adevărat, dar tocmai pentru lipsuri manifestate în îndeplinirea unor îndatoriri regu­lamentare elevul Sandu a fost pe­depsit de comandantul subunității și sancționat pe linie de organizație în anul trecut. Desigur, discutarea e­­levului în organizație, sancțiunea pri­mită, i-au servit o bună lecție și dato­rită acestui fapt s-a îndreptat. Acesta e un adevăr care nu poate fi contes­tat, dar creșterea elevului Sandu și a elevului Devesel, ajungerea lor în rîndul celor care obțin rezultate din cele mai bune la învățătură au și o altă explicație. Activitățile ce se organizează în această organizație răspund cerințelor și preocupărilor atemiștilor, urmăresc un scop pre­cis. Ți-e mai mare dragul să parti­cipi la activitățile ce se desfășoară în cadrul acestui pluton. Conștiin­ciozitatea și perseverența în muncă, iată ce caracterizează acest colectiv. Biroul organizației atemiste de clasă a reușit să găsească calea spre inima fiecărui elev, să-l mobilizeze și să-l înflăcăreze în muncă. El se folosește cu multă pricepere de aju­torul comuniștilor și experiența po­zitivă a celorlalte subunități. Intr-o zi, în școală s-a aflat că ofițerul Gabor Iosif, comunist, s-a înapoiat dintr-o vizită făcuți­ în DIN ȘCOLILE MILITARE Uniunea Sovietică. Vestea înapoierii lui și despre cele văzute de el în marea țară a socialismului s-a răs­­pîndit în toată școala. La cererea utemiștilor, biroul organizației ute­miste de clasă l-a invitat să le vor­bească „Despre profilul moral al tineretului sovietic”. Cite n-au în­vățat utemiștii din expunerea fă­cută ! In munca lor, elevii acestui plu­ton au primit un ajutor însemnat din partea ofițerilor Tănăsică Ioan, Crăciun Constantin și Drăghici Gheorghe, comuniști, care le-a vor­bit despre cinstea de a fi ofițer al Armatei noastre Populare, răspun­derea față de carnetul roșu U.T.M., modul de comportare în societate și datoria de a învăța cât mai bine. Merită să fie subliniată seriozitatea cu care elevii aplică indicațiile și sfaturile primite. Un mare rol în formarea acestui colectiv l-a avut viața internă de organizație. In această organizație s-a pus capăt de mult practicii dă­unătoare de a se discuta mereu des­pre aceleași probleme. Punerea în discuția adunării organizației U.T.M. de clasă a unor probleme legate de calitățile ce trebuie să caracterize­ze un utemist ca : cinste, tovără­șie, prietenie, îndatoririle utemiș­tilor față de organizație și altele au dus la creșterea combativității ute­miștilor. Este demn de subliniat faptul că discutarea acestor probleme s-a fă­cut în­ strînsă legătură cu situația din subunitate, combătîndu-se cu asprime tendința unor elevi care se împăcau cu rezultate mediocre. In activitatea acestei organizații, caracteristic este faptul că fiecare utemist primește sarcini pentru în­­­deplinirea hotărîrilor și a planurilor organizației. Mărturie sînt rezulta­­­tele obținute. Toți ustemiiștii sînt purtători ai insignei „Prieten al cărții“, fiecare utemist cunoaște cî­teva cîntece și poezii patriotice. Alte preocupări ? Sînt multe. Una mai interesantă decît alta- Spre exemplu, elevii sergenți Marinescu Constantin, Iordache Ion și Dumi­trescu Mircea se pregătesc de pe acum în vederea consfătuirii elevi­lor de frunte ce va avea loc pe școală. Ei lucrează la o machetă de autodrom unde elevii vor învăța legile circulației și conducerea au­tovehiculelor în teren variat. Ele­vul plutonier Pavel Gheorghe și ele­­vul sergent Șerban Constantin lu­crează la un dispozitiv pentru scoa­terea rapidă a cauciucurilor de pe geantă. Și așa, toți elevii sînt an­trenați în diferite activități. Aces­tea sînt fapte care dovedesc cu pri­sosință că elevii acestui pluton merg cu pași siguri spre realizarea scopu­lui propus. Succesele obținute pîna acum (nici un elev n-a obținut ca­lificative sub 7) netezesc calea spre titlul de subunitate de frunte. Căpitan C. ZAMFIR BRIGADĂ DE MUNCĂ PA­TRIO­T­IC­Ă De curând, in întreprinderea Cen­trală de Poligrafie M.F.A. s-a format o brigadă de muncă patriotică. Orga­nizația U.T.M. — al cărei secretar este tovarășul Tudorache Ioan — s-a preocupat îndeaproape de formarea acestei brigăzi, care are ca sarcină principală realizarea de cit mai multe economii in procesul de producție. Atemiștii s-au angajat să stringă și să predea la I.C.M., pină la 1 august 1959, peste 4.000 kilograme fier vechi, 10.000 kilograme deșeuri hîrtie etc. încă de pe acum ei au predat 5550 ki­lograme fier vechi. In această ac­țiune s-au evidențiat comunistul Giu­­leșteanu I. și utemiștii Dumitrescu Maria, Tănase Ion, Dumitrescu Da­niel, Predulescu Ioan, Dumitrache Ana și alții. N. LĂCĂTUȘ VEDERE DE IARNA DE PE VALEA PRAHOVEI — IN ÎMPREJURIMILE PREDEALULUI (FOtO : AGERPRES) Raionul Carei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată BAIA MARE, 28 (Agerpres). In preajma împlinirii unui deceniu de la Plenara C.C. al P.M.R. care a adoptat rezoluția cu privire la sar­cinile partidului în lupta pentru in­tărirea alianței clasei muncitoare de țărănimea muncitoare și pentru trans­formarea socialistă a agriculturii, la numeroasele raioane cu agricultura cooperativizată din țară se adaugă și raionul Cărei. Cooperativizarea raionului Cărei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată, se da­torește rezultatelor obținute in dez­voltarea economică de gospodăriile co­lective și întovărășirile agricole și muncii politice de masă desfășurate în rîndurile țăranilor muncitori. Prin exemple concrete, prin munca de con­vingere dusă de la om la om, orga­nizațiile de partid, colectiviștii și in­­tovărășiții au arătat țăranilor indivi­duali avantajele muncii in comun, po­sibilitățile mult sporite pe care le au gospodăriile colective in lupta pen­tru obținerea unor recolte bogate prin folosirea tehnicii și agrotehnicii su­perioare. Anul trecut, de pildă, gos­podăriile colective din raion au recol­tat în medie la hectar cu 513 kg mai mult grîu, cu 828 kg mai mult porumb și cu 571 kg mai multă floarea­­soarelui decît țăranii cu gospodării individuale. Producții sporite au ob­ținut și întovărășirile agricole. O contribuție de seamă în coopera­tivizarea agriculturii raionului adus-o S.M.T. Cărei, care prin mec­­a­nizarea lucrărilor agricole și sprijinul dat organizării producției in, unitățile cooperatiste a contribuit la obținerea unor recolte tot mai bogate, a făcut ca gospodăriile colective să devină centre tot mai puternice de atracție pentru țăranii cu gospodării indivi­duale. Acum, in cele 133 de gospodării a­­gricole colective și întovărășiri agri­cole din raionul Cărei, peste 14.000 familii de țărani muncitori — români, maghiari și germani — lucrează in comun mai mult de 41.000 ha teren agricol. Pentru inceperea lucrărilor agricole de primăvară CONSTANȚA, 28 (Agerpres). Zilele frumoase au favorizat pe a­­locuri începerea însămințărilor de primăvară în mai multe raioane dîn regiunea Constanța. In raionul Negru Vodă s-au însămințat, de exemplu, pină la 27 februarie, 886 ha cu orz, ovăz, grîu de primăvară, floarea­­soarelui și alte culturi din epoca I. Pină acum gospodăriile colective din regiunea Constanța au însămințat­­ a­proape 1.200 ha. Concomitent cu însămințările, gos­podăriile colective au executat culti­vatul și grăparul a peste 1.800 ha de teren arate din toamnă, in scopul păstrării apei în sol. o o­o Tractoriști de la S.M.T. Freidort SIJIJLSLSLSLSLSULSLS13 o o o o A venit un tractorist Tractoristul Vișteanu Dumitru privi cu ciudă la vlăjganul care se oprise lingă tractor. Ce-i frățioare, te-a lăsat in drum — Asta e o chestiune personală! Pricepi ? — la te uită, dar supărăcios mai ești ! Te pomenești că o fi tractorul tău ? Și drumețul lăsă la marginea șanțului valiza, o valiză din lemn, cum poartă de obicei cei ce se duc sau vin din armată, și se lungi sub tractor. . . Hei, frățioare, ia urcă-te și accelerează un pic, rosti străinul. ...Apoi, vlăjganul ieși de sub tractor și se urcă alături de trac­torist. — Să facem cunoștință. Mă cheamă Danciu Petru. — Mitică... adică Vișteanu Du­mitru — Știi ce, Mitică ? Lasă-mă și pe mine să conduc puțin. Măcar 100 de metri. Trecu valiza in brațele tractoris­tului și apucă de manete. Schimbă vitezele pe rînd, vorbind : — Da! Tractorul e bun! Dar e cam neîngrijit... După cîteva minute ajunseră la S.M.T. Așa a venit întiia oară în S.M.T. Freidorf fostul caporal Danciu Petru. Cînd a plecat in armată, Danciu nu cunoștea nici o meserie, încă din copilărie visase să devină șofer. L-au atras apoi tractoarele care lucrau pe pămîntul colectivei. A plecat apoi in armată. Aici s-a împrietenit cu un mecanic auto, din anul doi, pe nume Sasu Dan. Povestea-i destul de lungă, dar noi vă spunem doar sfîrșitul ei. Cînd Sasu a terminat armata și-a lăsat in urmă un înlocuitor des­toinic și priceput. Danciu a mai urmat o școală de trei luni și s-a calificat in meseriile de conductor auto, tractorist și mecanic de u­­tilaj greu. In toamna lui 1958, Danciu a schimbat hainele militare cu cele Civile și s-a îndreptat spre S.M.T. Freidorf. — Cum, nu te duci mai întîi în concediu ? — l-au întrebat to­varășii de cătănie, cînd i-au citit foaia de drum — De-abia aștept să intru cu tractoru-n brazdă. Tractoriștilor nu le stă frumos să-și ia concediu decit iarna, atunci e mai puțin de lucru. 4 Trecuse vreo săptămînă de cind Danciu se angajase la S.M.T. Frei­dorf. Intr-o zi, el intră zgomotos in biroul directorului. De două zile șeful brigăzii îi lăsase pe tractoriști de capul lor și plecase nu se știe unde. Tractoriștii în­cepură să lucreze agale, fără spor. — Nu, așa nu mai mere. Or ne schimbați șeful, or desființați bri­gadă. — Ascultă, nu cumva te-ai spe­riat ? — i-a spus directorul. Bri­gada n-o desființăm ! Sunt oameni buni acolo. Până una alta iei dumneata conducerea brigăzii ! E­nlin ? , A­șa a devenit fostul caporal Danciu șef de brigadă de trac­toare. Multe s-ar putea spune des­pre munca lui, despre­­ succesele obținute de el și de tractoriștii din brigada sa. Adevăratul spinn de organizator și l-a dovedit mai ales in campania de reparații. Brigada condusă de el a reparat tractoarele intr-un termen re­cord, ciștigind titlul de brigadă fruntașă. Puterea exemplului personal Ploile se țineau lanț. Ploi reci, mohorite, de toamnă tirzie. Zgri­buliți in vagoanele-dormitor, trac­toriștii urmăreau cu încordare bu­letinele meteorologice. Președintele g.a.c. din Sacalaz, tovarășul Nagel Adam, mergea că­tre brigada a l-a împreună cu unul din membrii ei, tractoristul Miha Avram, un flăcău robust și tăcut. Miha terminase armata cu vreo două­ luni în urmă și se an­gajase la S.M.T. Freidorf. In ar­mată a fost tanchist de frunte și fusese primit in rîndul candidați­lor de partid. Cei doi drumeți blestemau vre­mea care le încurca socotelile și aflau că planul stă ne­indeplinit. ...Către seară ploaia se mai ostai. După o burniță ușoară încetă cu totul. Un ciob de lună se ivi intr-o spărtură de nori și clipi somnoros spre pămint. In vagon, băieții din brigada a 1-a dormeau. Numai Miha Avram sta de veghe, iși a­­minti ce discutase cu președintele: „Trebuie să arăm printre pică­turi. O oră, două ore pe zi și tot e ceva". Aceste vorbe ii mai stăruiau încă in minte. Ce ar fi dacă... întinse mina pe întuneric și-l zgiliți pe Mihai Hellembrand, șe­ful brigăzii. — Mihai, a stat ploaia. Am pu­tea ieși pe cimp. — Taci mă ! Pe o vreme ca asta ? S-au sculat și ceilalți tracto­riști. Mai că ar fi vrut să iasă și ei, dar le era teamă că ar rămine cu tractoarele­­ împotmolite in no­roi. — Treaba voastră — le spuse Miha Avram — eu mă duc. Doar in armată am condus tancul pe timp de noapte, dar mi-te un tractor ! Se îmbrăcă, își trase cizmele de TP» cauciuc și ieși afară. După cîteva clipe, buduitul trac­­­­torului sparse liniștea nopții. Cu­­p­rind in urma tractorului s-au in­­­­tins brazde negre, tăiate in pa­la­mîntul reavăn. In vagon, băieții se răsuceau sub așternuturi. Știau că se poate lu­cra și la lumina farurilor, dar pină acum nu­ li se ivise prilejul sa facă așa ceva... Și buduitul trac­torului cind se îndepărta, cind se apropia, ca un ecou, ca o che­mare... ..După jumătate de oră, toate tract­oarele erau in brazdă. Lumi­nile farurilor se încrucișau peste cim­puri. Pilda fostului tanchist Miha Avram, din brigada a șaptea, a servit de îndemn tractoriștilor și din celelalte brigăzi, M. MARINESCU C. CUCU PE PRIMUL PLAN: LUCRUL CORECT însușirea specialității de radio telegrafist necesită, înainte de toate, o muncă perseverentă pentru in­vățarea lucrului corect, fără nici o greșeală. Ulterior, munca se conti­nuă pentru obținerea vitezei, pentru îndeplinirea și chiar scurtarea »v­remurilor. In clișeul de sus : Locotenentul major I. Șerban conduce antrena­mentul subordonaților. In clișeul din dreapta : Militari din plutonul comandat de ofițerul I. Șerban In timpul orei de recepție morse. (Foto : ȘT. IONESCU; In intîmpinarea Zilei internaționale a femeii Soțiile ofițerilor și sergenților re­angajați, care activează în cadrul clu­bului de garnizoană, se pregătesc in­tens pentru a întîmpina Ziua Interna­țională a Femeii, ziua de 8 martie. Intr-una din sălile clubului se va amenaja o frumoasă expoziție cu lu­cruri de mină executate de soțiile de ofițeri. Activul de soții de ofițeri pe garnizoană a propus ca fiecare comitet de unitate să amenajeze un colț cu astfel de obiecte. Exponatele cele mai frumoase vor fi premiate. Se execută un panou de onoare sau fotografii ale soțiilor de militari care s-au evidențiat în mod deosebit in di­ferite activități obștești. Tot in intimpinarea zilei de 8 martie se pregătește un frumos program ar­tistic, alcătuit din cîntece populare romînești și sovietice, dansuri, reci­tări etc.

Next