Apărarea Patriei, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 76-101)

1959-04-01 / nr. 76

Pentru patria noastră, Republica Populara Romîna !­RMAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XV Nr. 76 (3919) Miercuri 1 aprilie 1959 4 PAGINI — 20 BANI O MĂSURĂ DE MARE IMPORTANȚĂ PENTRU DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE Oamenii muncii din orașele și sa­tele patriei noastre au primit cu vie satisfacție Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploa­tare a omului de către om în agricul­tură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvol­tării construcției socialiste, întregul popor vede în această mă­sură fermitatea și consecvența cu care Partidul Muncitoresc Romîi luptă­ pentru lichidarea deplină a ex­ploatării omului de către om, pentru făurirea unei vieți noi, socialiste. încă de la înființarea sa, partidul clasei noastre muncitoare a înscris pe stindardul său înfăptuirea năzu­inței de veacuri a oamenilor muncii, făurirea unei societăți liberă de orice asuprire, liberă de orice exploatare. Recentul decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale marchează un mo­ment istoric în lupta oamenilor mun­cii din țara noastră conduși de par­tid, pentru lichidarea exploatării, pentru desfășurarea operei de con­struire a socialismului. El constituie un pas de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea și întărirea relații­lor socialiste la țară, pentru reali­zarea sarcinii fundamentale a celui de al doilea plan cincinal: făurirea economiei socialiste unitare. Bucurîndu-se din adîncul inimii lor și mîndrindu-se în mod legitim cu realizările mărețe pe care le-au ob­ținut sub conducerea partidului în făurirea vieții noi, oamenii muncii din țara noastră nu uită viața grea, de mizerie, pe care erau siliți s-o ducă sub regimul burghezo-moșieresc. Muncitorii își amintesc de exploata­rea și asuprirea sălbatecă la care erau supuși din partea capitaliștilor, care storceau profituri uriașe din sudoarea muncii lor. Țăranii muncitori n-au uitat asu­prirea nemiloasă moșierească, biciul vătafilor, întunericul și mizeria care domneau la sate. Pe pămînturile mo­șierilor și chiaburilor munceau din greu milioane de țărani, bătuți și umiliți, secerați de foame, de boli, de traiul mizer care le era hărăzit. Acestui trecut trist și întunecos i s-a pus capăt, ca urmare a luptei consecvente dusă de poporul nostru muncitor, în frunte cu partidul clasei muncitoare. Vechile stări de lucruri au apus odată pentru totdeauna prin eliberarea țării de sub jugul fascist, prin răsturnarea fostelor clase ex­ploatatoare, prin instaurarea puterii celor ce muncesc. Alianța strînsă, de neclintit, dintre clasa muncitoare și țărănimea mun­citoare sub conducerea partidului s-a dovedit a fi acea forță sociala ca­pabilă să zdrobească împotrivirea burgheziei și moșierimii și să fău­rească un stat și o orînduire socială care să reprezinte interesele cele mai fierbinți ale tuturor celor ce muncesc din patria noastră. In anii de democrație populară, țara noastră s-a transformat dintr-o țară agrară și înapoiată, într-o țară înain­tată, cu o industrie și agricultură în plină dezvoltare, cu o cultură înflo­ritoare. Jugul exploatării moșierești a fost sfărimat. Țăranii muncitori și-au vă­zut împlinindu-se visul de veacuri, au devenit stăpîni pe pămîntul care-l muncesc. Constituția țării noastre înscris această cucerire, stabilind că a pămîntul aparține celor ce-l muncesc. Prin naționalizarea principalelor mijloace de producție, burghezia in­dustrială și financiară a fost lichidată ca clasă. Socialismul a învins pe de­plin și definitiv în industrie, în sis­temul bancaro-fin­anciar, în comerț. Noile relații de producție socialiste, făurite în industrie, și-au afirmat pe deplin superioritatea. Marile succese obținute dovedesc cu prisosință acest lucru. Pe harta țării au apărut noi orașe, s-au ridicat hidro­ și termocentrale, s-au creat ra­muri noi industriale de importanță vitală pentru dezvoltarea întregii eco­nomii, producția anului 1938 este rea­lizatăon acest an la oțel în numai 63 de zile, la construcții de mașini în 42 zile, la energie electrică în 60 de zile. Dovedindu-se la înălțimea rolului ei­­ de forță conducătoare a societății și aliată a țărănimii muncitoare, eroica noastră clasă muncitoare a acordat și acordă un sprijin permanent politic și­ economic țărănimii muncitoare, a­­jutînd-o să meargă cu hotărîre pe drumul socialismului, singurul drum care-i poate asigura continua ridicare a nivelului ei material și cultural. Puternica noastră industrie socia­listă a asigurat și asigură continuu baza tehnică necesară reorganizării socialiste a agriculturii. Numai în cursul acestui an, S.M.T.-urile și gos­podăriile agricole de stat vor primi încă 9150 tractoare convenționale, 4200 combine, 6200 semănători, în anul 1960, ajungîndu-se la peste 58.000 tractoare convenționale. In anii 1956—1960, investițiile în agricultură înglobează circa 11 miliarde lei. Statul a pregătit și pregătește nu­meroase cadre de ingineri, agronomi, tehnicieni și alte categorii de spe­cialiști necesari creșterii continue a nivelului tehnic și a productivității muncii în agricultură. Convingîndu-se tot mai mult de justețea politicii partidului de trans­formare socialistă a agriculturii, con­vingîndu-se cu proprii lor ochi de su­perioritatea producției agricole în u­­nități socialiste, țărănimea muncitoare merge cu tot mai multă încredere și hotărîre pe drumul arătat de partid, pe drumul socialismului, drumul feri­cirii și belșugului. Astăzi, sectorul socialist în agricul­tură cuprinde mai mult de 60 la sută din totalul suprafeței agricole a țării, adică peste 8.400.000 hectare. Regi­unea Constanța este pe deplin colec­tivizată. In regiunea Galați, sectorul socialist cuprinde 72 la sută din tota­lul familiilor țărănești și aproape 80 la sută din suprafața arabilă. In regi­unea Timișoara, sectorul socialist cu­prinde peste 56 la sută din totalul fa­miliilor țărănești și 77 la sută din suprafața arabilă. Succese însemnate s-au obținut și se obțin și în celelalte regiuni ale țării. Din 3.600.000 fami­lii țărănești, peste 2.000.000 fac parte din gospodării colective și întovărășiri agricole. Pe drept cu­vînt se poate sublinia că aceste rezultate reprezintă o reali­zare de însemnătate istorică, o ade­vărată revoluție care transformă din temelii relațiile economice la țară, în­tregul mod de trai al țărănimii mun­citoare, toată înfățișarea satului nos­tru. In satele patriei se dezvoltă o țără­nime nouă, liberă de orice formă de exploatare. Folosind superioritatea re­lațiilor socialiste, ducînd munca în comun și utilizînd tehnica modernă, ea se bucură de un nivel de trai tot mai ridicat. Succesele dobîndite în transforma­rea socialistă a agriculturii sînt rodul justeței politicii partidului, al ajutoru­lui pe care clasa muncitoare îl dă ță­rănimii muncitoare, muncii pline de avint a harnicii noastre țărănimi mun­citoare, care, devotată cauzei socialis­mului, luptă cu energie revoluționară și avînt pentru făurirea unei vieți noi. Sarcina trasată de Congresul al II- lea, de a asigura, la sfîrșitul cincina­lului, rolul precumpănitor al sectoru­lui socialist în agricultură se înfăptu­iește cu succes, întreaga țară a luat cunoștință cu nemărginită bucurie de faptul arătat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej că „prin înfăptuirea prevederilor planului de dezvoltare a economiei na­ționale pe anii 1960—1965, poporul nostru va termina în linii mari con­struirea socialismului, trecînd într-o nouă etapă, aceea a desăvîrșirii con­strucției socialiste“. In lumina realizărilor de mare în­semnătate obținute și a perspectivelor deschise de partid, devine deosebit de evident caracterul perimat al re­lațiilor de producție de exploatare, ale căror rămășițe mai dăinuie la sate. Elementele capitalistei chiaburii, a­­vînd mai mult pămînt decît pot mun­ci, ei și familiile lor, îl dau „în parte“ sau în arendă, folosesc pentru lucra­rea lui muncă salariată, adică exploa­tează pe alții. Își însușesc, în natură sau în bani, fără să muncească, o bună parte a muncii altora. In același timp, prin vînzarea la preț de speculă a pro­ (Continuare In pag. 3-a} In luptă pentru păstrarea titlului de „Subunitate de frunte“ Militarii din compania comandată de căpitanul Ene Gh, depun eforturi deosebite pentru a păstra și pe mai de­parte titlul de subunitate de frunte. Angajamentele luate de întregul personal al compa­niei încă la începutul anului de instrucție nu au rămas numai pe hîrtie, ci s-au transformat în fapte. Astfel, la toate controalele și verificările ce au avut loc­­ pînă în prezent, compania a obținut calificativele „bine“ și „foarte bine“. La o verificare a cunoștințelor ce a avut loc recent în cadrul companiei s-a constatat că militarii și-au însușit in bune condițiuni materiile ce le-au fost predate. Ca rezultat al muncii depuse de comuniști și de atemiști, o serie de militari care la începutul anului de instrucție întîmpinau greutăți Însușirea materiei predate, au obținut acum calificative bune. Printre ace­șai­știa amintim pe soldații Ion Ștefan și Voicu Marin, care mai înainte luaseră calificativul „satisfăcător“, iar acum, în urma ajutorului primit din partea membrilor biroului organizației de bază a U.T.M., au reușit să obțină calificativul „bine“. In urma verificării, cele mai bune rezultate au fost obținute de plutonul comandat de locotenentul Nastase N. și grupa de sub comanda sergentului Bujică Stelian, care au ciștigat întrecerea între plutoane și grupe, obținîn­d calificativul „foarte bine“. S-au evidențiat î­n mod deosebit soldații Petru Nicolae, Popa Ion, Titu Alexandru. Făcînd bilanțul și arătînd situația și clasamentul grupelor și plu­toanelor în cadrul companiei, comandantul a subliniat ca in companie sînt create toate condițiile pentru ca pînă la începutul verii ea să poată obține pentru a doua oară titlul de „subunitate de frunte“. Căpitan Gh. GABOP DIN FACTOSETIIE PATRIEI, VEDERE DIN ORADEA CEA DE A 7-A CONFERINȚĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ A ACADEMIEI MILITARE TEHNICE fu cea de a doua zi. Conferința științifică a Academiei Militare Teh­nice și-a continuat lucrările pe sec­țiuni. Cu această ocazie cadrele di­dactice și științifice din academie au prezentat o serie de comunicări de­osebit de importante. In cadrul secției tancuri și auto au fost prezentate comunicări referitoa­re la cauzele ruperii arborilor mo­torului V­2. Căpitanul inginer Trică Ispas a arătat că în urma unor veri­ficări și analize chimice și metalogra­­fice a ajuns la concluzii referitor la cauzele probabile ale deteriorării ar­borilor și cum pot ele să fie înlătu­rate. Căpitanul inginer Constantin M. în comunicarea sa „Contribuții la deter­minarea prin calcul a procesului de injecție“ a prezentat o nouă metodă de calcul care permite cercetarea fe­nomenelor fizice ce au loc în timpul refulării la pompă, cu scopul de a a­­juta deducerea ecuațiilor, dar într-un timp mai scurt. De asemenea a fost prezentată comunicarea referitoare la experimentarea autovehiculelor cu a­­derență integrală. Locotenentul colo­nel inginer Vasilache R. a prezentat modul cum s-a executat experimen­tarea autocamionului „SR-104“. Candidatul în științe tehnice Paul Ioanid a prezentat comunicarea re­feritoare la unele criterii de alegere a combustibililor pentru motoare-ra­­chetă De asemenea, candidatul in științe tehnice Schächter Samson a demon­strat rezultatele bune la care se a­­junge prin folosirea în radiolocație a calculatorului analog C.A.U.­l. Au mai fost prezentate comunicări despre „Mișcarea proiectilului în ju­rul centrului de greutate în perioada acțiunii posterioare“ — ținută de că­pitan ing. Dorobanțu Marin, „Zborul orizontal al avioanelor echipate cu turbo-reactoare în regim supersonic de maior-inginer Ionescu Demostene ; folosirea unor materiale în diferite construcții militare — locotenent-co­­lonel inginer Nicolae Petre, etc. In timpul pauzelor o mare parte din asistență a urmărit cu viu interes sistemul de lucru practic, precum și precizia în calcul a calculatorului a­­nalog C.A.U.l Lucrările conferinței tehnico-știin­­­țifice continuă rănit în V. MIREUȚA Pe șantierul drumului național Bistricioara -&alu Unitatea a obținut calificativul „foarte bine" la tragerile antiaeriene Unitatea din care face parte ofițe­rul Găvan Mircea a executat trageri antiaeriene, după care a avut loc un scurt bilanț. In cadrul acestuia co­mandantul unității a anunțat că tra­gerile pe unitate s-au încheiat cu ca­lificativul „foarte bine“. Acest rezultat a scos în evidență faptul că militarii au pus în practică cele învățate în orele teoretice. La bilanț s-au adus în mod deosebit mulțumiri subunității comandate de ofițerul Tudor Stan, secretar de par­tid Pentru meritele deosebite în obți­nerea calificativului „foarte bine“ co­mandanții marii unități și al unității au recompensat pe mai mulți ofițeri, printre care se numără Cazacu Ilie, Tudor Stan, Nicola Ilie, Cujbă Petre, Sasu Nicolae, Polifronie Marin, Olah Zoltan, Ene Alexandru, Oprișa Ioan, Vaida Ioan, Holdan Constantin și alții. Au fost de asemenea recompensați și avansați în grad, pentru modul con­știincios în care și-au făcut datoria în mînuirea aparatelor de ochire și tunurilor, un număr de militari în ter­men. Căpitan STANCU TĂNASE Un bilanț promițător Zilele acestea, în unitatea unde lucrea­ză ofițerul Teodorescu Ion a avut loc analiza muncii și a rezultate­lor obținute pe primul trimestru al an­ului 1959, privind îndepli­nirea planului de eco­nomii Cu acest prilej, pre­ședintele­­ comisiei pentru realizarea de economii a prezentat un raport în care au fost arătate multe re­alizări îmbucurătoare. De pildă, în sectorul unde lucrează loco­­tenentul-major Măr­cu­ Aurel și pluto­nierul Tureatcă Gheor­ghe s-au realizat 26 metri liniari de raf­turi pentru o mai bună depozitare a di­feritelor materiale ale pregătirii de luptă, realizîndu-se astfel o economie de 3000 lei. De asemenea loco­tenentul-major Sat­­mari Tiberiu și caporalii Brobonea Gh. și Sloim Ciubota­ru­ au reparat, în ateli­erul unității, un nu­măr de 120 de rulatori de mînă, trecindu-i astfel de la categoria a treia la a doua, ceea ce­ reprezintă o eco­nomiei în valoare de 2400 lei.­ Cele mai însemnate economii au fost ob­ținute în sectorul spa­­te. Aici, prin munca desfășurată de ofițerii Horvat Gh. și Senato­­vici Vasile, comuniști s-a reușit cu suma de­­ 12.350 lei, prevăzută a fi realizată în tri­mestrul întîi, să fie depășită. N-a rămas în urma nici serviciul carbu­ranți și lubrifianți, care a realizat eco­nomii ce se ridică la suma de 3600 lei, evi­­dențiindu-se în aceas­tă acțiune soldații Ba­laș Toma, Vasile E­­milian, Manole Victor Stan Haralambie și al­ții Datorită eforturilor depuse de întregul e­­fectiv al unității pen­tru îndeplinirea pre­vederilor planului de econ­omii, s-a reușit ca la sfîrșitul acestui trimestru să se reali­zeze economii în va­loare totală de 26.363 lei, depășindu-se su­ma stabilită cu 1337 lei Hotărîrea și spiritul de răspundere cu care problema economiilor a fost analizată în unitate demonstrează că planul întocmit pe întregul an, în care este prevăzută reali­zarea de economii de peste 75.000 lei, poate fi îndeplinit și chiar depășit. Maior M. MOISE Cadre cu o în­al­tă calificare din rîndurile clasei muncitoare și țărănimii muncitoare CONSTRUIESC ȘI ÎNVAȚĂ Pe șantier dulgherii asamblează cofraje, betonierele amestecă betonul și muncitorii îl toarnă apoi în forme. In colțul uriașului șantier zidarii au pus primele cărămizi. Lozincile atîr­­nate pe schele vorbesc despre nă­zuința lor : „Toate eforturile pentru ca marea construcție să fie terminată înainte de termen“. Fiecare își dă­ruiește aici forța brațelor și iscusința minții, dar gîndurile lui se avîntă de­parte, încheagă planuri de viitor. Intr-un grup cîțiva constructori în­doiesc cu încordare vergele de fier ce vor forma scheletul de beton din primul stîlp al construcției. Unii sînt aproape copilandri. Se apropie ora terminării lucrului, își împărtășesc din programul ce și l-au propus pen­tru după amiază. — Eu mă duc la un film. Am vă­zut că e unul tot cu construcții -- se destăinuie un negricios cu nasul cîrn, mîndru parcă de faptul că nici cu filmul nu se depărtează de meserie. Dar ceilalți ce vor face după masă, unde se vor duce ? Tovarășul Guță Aurelian merge la institut să parti­cipe la o consultație în legătură cu motoarele termice. Aflu și năzuința vieții sale : să ajungă inginer mecanic. S-ar putea spune că visul este în faza finală , acum este in anul IV la Facultatea de mecanică. Mîine, fiera­rul betonist de azi va fi inginer me­canic. S-ar putea spune că timpul de lucru cu metalul al fierarului Guță Aurelian se împletește cu cel de pre­gătire pentru institut. Aici, din mî­nuirea marilor mașini, el își va făuri idei pentru construirea unui nou tip de motor termic la al cărui proiect deja lucrează. Recenta hotărîre a partidului­­ și guvernului cu privire la îmbunătăți­rea învățămîntului seral fără frec­vență de cultura generală și superior a entuziasmat, i-a dat un nou avînt in munca de învățămînt și fierarului Guță Aurelian. In primul rînd nu voi mai plăti taxă — mă informează el — iar con­cediul pentru studii va fi plătit. Fierarul Guță Aurelian s-ar putea spune că are și frați mai mici de învățătură. Unul dintre aceștia este tovarășul Stroie Alexandru. El urmea­ză la cursurile serale ale școlii nr. 3 și este în clasa 10-a. După destăinui­­­rile sale îmi dau seama că in cu­­rînd drumurile celor doi fierari be­­­toniști se vor despărți. Năzuința lui Stroie este să ajungă cu orice preț profesor de matematici. Și rezultatele dintr-un început îl îndreptățesc să fie sigur de aceasta. La matematici are numai note de 9 și 10. La betonieră lucrează un alt flăcău.­­Comentează cu tovarășul său meciul de duminică ? Nu ! M-am înșelat ! Cei doi se contrazic asupra unei for­mule chimice. Aflu că amîndoi sînt­ în clasa 9-a a școlii serale. Ei se vor despărți de acest șantier, dar nu se vor despărți și de meserie. Vor să de­vină ingineri constructori neîntrecuți în plămada betonului. Și ca aceștia sînt mulți pe șantierul de aici. Intr-o mînă cu ciocanul sau mistria și în alta cu condeiul sau cu rigla de cal­­cul, ei se înalță cu mintea așa cum se înalță cu trupul uriașa clădire din mîinile lor. Căpitan V. CRAIOVEANU A IntraLt în funcțiune fotorico. Die fenol La combinatul chimic din Făgăraș a intrat în producție marți după-a­­miază fabrica de fenol, construită după proiectul întocmit de specialiști de la Iprochim, pe baza unei documentații sovietice. Noua unitate este una din­tre cele mai moderne și mai mari în­treprinderi de acest fel din țară. A­­ceastă unitate folosește benzenul li­vrat de noua uzină cocsochimică de la Hunedoara. Ea va produce materie primă pentru uzina de fire fibre sintetice de la Săvinești. Utilaje­și­le de înaltă productivitate cu care este înzestrată fabrica de fenol sînt realizate în țară de uzinele „23 Au­gust“ din București și de fabrica de utilaj chimic din Făgăraș. Un colec­tiv de ingineri și tehnicieni de la com­binatul chimic din Făgăraș a adus une­le îmbunătățiri proiectului și procesu­lui tehnologic al fabricii, reușind să sporească capacitatea ei de la 3000 la 5000 tone fenol pe an, ceea ce­ va aduce o scădere simțitoare a prețului de cost al fenolului. DUPĂ 30 DE ZILE inriimiroTare Tinnininnnnniririnninnniri^ inninnnnnnnnnnnnnninninnnninrir^ Ostașii subunității comandate de ofițerul Sirbu Sava și-au văzut îndeplinită dorința ce i-a însuflețit încă de pe vremea când se pregă­teau să vină pe șantier. Acum, după 30 de zile de asalt tenace­dat muntelui și locului de frunte, ei au marea bucurie să se-ntoarcă în unitate cu steagul de producție. El va îmbogăți o tradiție pe care ostașii subunității și-au făurit-o prin muncă patriotică pe terenurile de instrucție și aplicație, în săli de cursuri, peste tot unde a cerut-o datoria. Infrîngerile pe care le-au suferit în întrecere i-au îndîrjit, de­și i-a încercat amărăciunea. Dîrzenia, aceasta este una din trăsăturile ca­racteristice ale subunității. Iată , după prima decadă erau pe locul 3, cu o depășire de 80 la sută , după 20 de zile, media de depășire cres­cuse excepțional, dar tot nu putu­seră cîștiga steagul. După eforturile făcute, ei au găsit în zilele urmă­toare noi puteri pentru a-și atin­ge ținta, așa că, la sfîrșitul celor 30 de­­ zile de lucru, graficele au notat o depășire a normelor de către această subunitate de 225 la sută . Cei care timp de două decade s-au aflat în frunte, militarii din subunitatea ofițerului Peteanu Mi­­hai, au­­ trebuit să se mulțumească cu locul al doilea. (Media de de­pășire — 203 la sută). Este un loc de onoare, pe deplin meritat. Arti­­leriștii acestei subunități au de ce fi mindri , indici înalți de produc­ție și lucrări excelente. Dar n-am înțelege pe deplin ce a însemnat perioada de lucru pe șantier dacă n-am sublinia faptul esențial : toate subunitățile și-au de­pășit norma, cel mai mic procen fiind de 133 la sută. Aceasta în­seamnă că întregul detașament mers intr-un pas viu, cadențal tineresc și puternic. Fără îndoială că avionul acestei întreceri va trebui continuat în uni­­­tăți, pentru indici înalți la toate categoriile de pregătire. Acum, la sfîrșitul perioadei de lu­cru, cea mai mare parte a milita­rilor își fac un bilanț îmbucurător. Ei și-au îmbogățit autobiografia de constructori și apărători ai so­cialismului cu fapte de muncă ce le dau dreptul să meargă cu fruntea sus. Militarii de frunte în pregătirea de luptă și politică și-au­ continuat drumul lor firesc­­ în primele rân­­duri. In această privință, comuniștii și utemiștii și-au respectat pe deplin obligațiile statutare și idealurile. ■ Alții au­­ făcut primii lor pași pe calea celor ce merg în frunte. Așa s-a­ intimplat cu soldatul fruntaș Biron Teodor (pe­­ șantier a primit gradul). In unitate, omul dovedea neîncredere în forțele proprii, și din această cauză acumula mai greu cunoștințele, se sfia să ia cuvîntul, să răspundă la seminarii. Pe șan­tier și-a dezvăluit pentru alții și-a descoperit pentru sine adevă­ri­rata personalitate : hărnicie, putere de muncă neobosită. Munca grea pe traseul stîncos l-a evidențiat și numele lui a început să fie pomenit la bilanțuri, în gazetă, în sfaturile de seară din dormitor. Flăcăul s-a încălzit de toate acestea, a prins curaj cum s-ar spune, a crescut in ochii proprii. Ajutat de comandanți, de comuniștii și utemiștii care s-au manifestat atît de inimos, Birou Teodor va păși mereu înainte și in pregătirea de luptă si po­litică. Asemănătoare schimbări biogra­­fice s-au petrecut și cu tăcutul sol­dat Sas Iosif, care pînă și in timpul pauzelor izbea cu tîrnăcopul in cite un mal de stîncă, și cu Faur Oc­­tavian și cu alții. Primul detașament părăsește șan­­tierul cu sentimentul ce-l încercăm față de tot ce ne este drag. Amin­tirile acestor zile de martie vor stărui multă vreme. Care sînt a­­cestea ? Citez din gazeta șantierului, numărul de duminică 29 martie : „Ne vom aminti cu drag de a­­ceastă primăvară. ■ Militarii subunității au pus tot sufletul pentru a duce la bun sfîrșit misiunea încredințată de partid și guvern. Plecăm de pe șantier cu o mare satisfacție. Cînd am venit nor­dic, pe locurile acestea nu era decît o potecă, pe care abia te cățărai. Acum, drumul se­­ profilează limpe­de, pe anumite porțiuni pot lucra și mașinile“. .(Căpitan A. Petrușcă). „Cină am ajuns în acest colț de țară.. vîntul sufla tăios iar pă­mîntul înghețat răsuna sub cizmele militarii“" Am început lucrul pe șantier. Am avut de înfruntat frigul, ninsoarea, ploaia, lipsa de experiență. Dar le-am învins pe toate. Normele au fost depășite". (Locotenent major V. Zaim). „Ca membru de partid sînt mîndru că comuniștii și utemiștii au fost mereu în frunte. Comuniștii și utemiștii din subunitatea noas­tră, ca și din toate celelalte sub­unități, s-au aflat mereu prezenți in primele rînduri, ale celor ce merg neîncetat înainte, ce știu să învingă în numele îndeplinirii da­toriei față de partid și Republică". (Soldat fruntaș A. Mateiaș). „E minunat să construiești pentru tara, dragă, pentru socialism. Plecăm de pe șantier cu scumpe amintiri : întrecerea tinerească, do­­bîndirea steagului de subunitate de frunte in prima și a doua decadă, focul de tabără, prieteniile legate, minunatele priveliști ale acestor focuri moldovenești". (Soldat C. Butoi). „Am lucrat alături de vestiții constructori ai hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Ori­unde voi merge îmi voi a­­minti de aceasta, ca și de faptul că am comandat pe șantier o grupă care a căutat să se achite cu cinste de sarcini, să respecte jurămîntul militar". (Caporal P. Gheanț). „Întrecerea dintre grupele capora­lilor Cazan Ioan și Merstorf Petre va­ răm­­ine una din cele mai fru­moase amintiri pentru militarii sub­unității noastre. Neuitate vor rămîne și clipele de repaus de pe șantier. Soldatul fruntaș Crăciun loan ne cinta la taragot, și noi uitam de oboseala. Pe fețe strălucea voia bună. Ne prindeam în horă. Apoi munceam mai vîrtos. Munceam cu mîndria oamenilor ce închină patriei toate puterile­ lor". (Caporal I. Bugaru). Amintiri de șantier, amintiri ale tinereții, ale muncii pentru socia­lism. Amintiri ale oamenilor ce nu știu cuvinte mai minunate decît „Servesc patria, servesc partidul". Pe șantier vine un nou schimb, însuflețit de aceleași năzuinți, au același avînt. Noilor săi oaspeți și constructori, șantierul le spune din inimă : Bun venit, tovarăși ! Spor la muncă! Locotenent-colonel GH. BEJANCU Reducerea prețului de cost al metalului — în atenția siderurgiștilor hunedoreni Cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe acest an, muncitorii de la Combinatul siderurgic din Hunedoara au­ făcut­­ numeroase propuneri de va­lorificare a noi rezerve interne In ve­derea reducerii permanente a prețului de cost al metalului. La furnalele noi, de pildă, s-a îm­bunătățit rețeta șarjei ceea ce a dus la reducerea consumului de minereu, calcar și cocs pe tona de fontă. In urma modificărilor aduse stan­dului la mașina de turnat fontă pe bandă, s-au redus pierderile de metal la furnale, economisindu-se pe fiecare tonă de fontă turnată circa 6 kilo­grame de metal. Ca urmare a măsurilor luate in­ secția furnale noi, s-a realizat în lu­nile ianuarie și februarie o economie la prețul de cost planificat de peste 2.760.000 lei. In perioada 1—26 martie prețul de cost pe tona d­e fontă a­ fost redus cu 39,86 lei. In secțiile laminoare principalele măsuri aplicate sînt axate pe redu­cerea pierderilor de metal și micșo­­­rarea consumurilor specifice. In acest fel, la laminorul Bluming prețul de cost pe tona de laminare a fost redus în luna februarie cu 18,59 lei, iar la laminorul de 800 mm cu 15,58 lei. Colectivul Uzinei cocso-chimice a combinatului a realizat în primele doua luni ale­­ anului eco­nomii la prețul de cost planificat in valoare de peste­ 828.000 lei. Crește suprafața arabila a gospodăriilor agricole de stat Potrivit indicațiilor Consfătuirii­ de la Constanța, suprafața arabilă a gos­podăriilor agricole de stat trebuie să crească pînă la sfîrșitul acestui an la­ circa 1.250.000 ha. In vederea îndeplinirii acestei sar­cini, în gospodăriile agricole de stat se desfășoară o largă acțiune pentru preluarea terenurilor. De la începutul anului au mai intrat în patrimoniul gospodăriilor agricole de stat alte a­­proape 40.000 ha. O mare atenție se dă, de asemenea, desțelenirilor de terenuri, îndeosebi acelea din terenurile îndiguite și de­­secate în zona inundabilă a Dunării. Datorită creșterii suprafețelor de teren, anul acesta au mai luat, ființă dacă 13 gospodării agricole de stat, (Agerpres).

Next