Apărarea Patriei, iunie 1959 (Anul 15, nr. 127-151)

1959-06-02 / nr. 127

Pentru patRia noastră, Republica Populara Romîna ! INIAPARAREA PATRIEI a Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Cibernetică ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- IV ANUL XV Nr. 127 (3970) Marți 2 iunie 1959 4 PAGINI — 20 BANI ' Citiți în pag. 2-3 Mun­t­uirii intitilii cu­ INSTRUCȚIE DE SPECIALITATE Zilele de instrucție „la apă“ sînt așteptate cu multă nerăbdare de către geniști și, mai ales, de către conducătorii de ambarcațiuni IN CLIȘEU , soldatul fruntaș Bălescu Ilie, membru de partid, s-a afirmat ca unul dintre cei mai buni conducători ai bărcii de asalt. (Foto : T. MACARSCHI) Ofițeri elevi ai Academiei Militare Generale în vizită la Expoziția „Construcția economică a R.P. Chineze"­ lor In cadrul activități­culturale se desfășoară la Acade­me­mia Militară Generală, din inițiativa organi­zației de bază de par­tid al cărei este ofițerul secretar Cătană Vasile s-a organizat recent vizitarea expo­ziției „Construcția e­­conomică a R.P. Chi­neze“ de către ofi­țerii elevi și familiile acestora. Oprindu-se înde­lung asupra expona­­­­telor din pavilioanele expoziției, ofițerii elevi au admirat uria­­­­șele realizări ale eco­nomiei chineze, mași­nile realizate în țara prietenă și au zăbovit îndelung asupra lu­crărilor de artă care impresionează prin măiestria și originali­tatea lor. După vizitarea ex­poziției, mulți dintre ofițerii elevi și-au în­scris impresiile în cartea de onoare, do­­vedindu-și prin aceas­ta încă odată stima și respectul pentru har­nicul popor chinez, constructor al socia­lismului, care sub conducerea Partidului Comunist Chinez realizat uriașe succese­­ în construcția econo­mică a țării, în dez­voltarea ei industrială și agricolă. Căpitan P. NAGHI CONCURS GENISTIC RE MAREA UNITATE Timp de două zile, comisia regiunii militare a urmărit desfășurarea Con­­cursului genistic ce a avut loc în marea unitate unde își desfășoară activitatea ofițerul Ilie Boriș. Concursul a avut ca scop de a mobiliza întregul efectiv la îmbunătățirea pregătirii genistice, a calității lucrărilor, la îmbunătățirea continuă a bazei materiale genistice în unități ș­i subunități. De asemenea s-a urmărit stabilirea celor mai bune echi­pe care vor participa la concursul pe armată După începerea lucrului, comisia a urmărit cu multă atenție trasarea am­­plasamentelor și a locașelor, respecta­­rea dimensiunilor regulamentare, mo­dul de organizare a lucrului, proce­deele noi folosite în executarea lucră­­rilor genistice, mascarea lucrărilor, or­­dinea și disciplina militară, încadrarea în haremuri etc. De la început s-a văzut că echipa comandată de sergentul Lungu Ion este hotărîtă să obțină victoria. Cu toate că săpăturile se executau într.un te­­ren foarte greu, cu piatră multă, scoasă numai cu tîrnăcopul, această echipă a reușit să lucreze cu 40% sub barem, executînd lucrări de bună calitate și o mascare completă. Comisia a acordat pe merit acestei echipe primul loc. Locul doi a fost o­­cupat de grupa comandată de sergen­tul Dinescu Gh., care a efectuat lucră­rile într-un timp cu 20 la sută mai scurt decît prevăd haremurile. Trebuie arătat că la acest concurs majoritatea echipelor prezente au lu­crat sub barem, ceea ce constituie o dovadă că în marea unitate acestei ca­tegorii importante de pregătire i se a­­cordă atenția cuvenită, neadmițîndu-se nici un fel de ușurări și simplificări. Nu aceleași cuvinte de laudă se pot aduce școlii de sergenți. De la început s-a văzut că echipa nu este pregătită pentru concurs. Astfel, au lipsit unele unelte genistice, iar o parte din cele prezentate nu erau de dimensiuni re­gulamentare. Sergentul Suster Ion, co­mandantul echipei, a greșit trasarea amplasamentului, nu a organizat cum­ trebuie mgnea. Acest lucru dovedește că în cadrul școlii de sergenți nu s-a înțeles nici pînă acum importanța pe care o au în lupta modernă folosirea și amenajarea cu pricepere a terenului, necesitatea pregătirii temeinice a viito­rilor mici comandanți, care vor organi­za și desfășura practic în teren, cu sub­­ordonații, astfel de lucrări. Slab s-a prezentat la­ acest concurs și grupa de cercetare comandată de sergentul Banciu Ilie, din subunitatea unde muncește ofițerul Sima Constan­­tin. Sergentul Banciu nu s-a putut o­­rienta practic în teren după schița și planșa primită, a greșit trasarea am­­plasamentului, nu a știut cum să-și mo­bilizeze subordonații. Analiza felului cum a fost organi­zat și desfășurat acest concurs va per­mite conducerii marii unități să ia mă­suri pentru îmbunătățirea continuă a lucrărilor genistice, Căpitan N. STOICA DE PE TERENURILE DE APUCAȚII TACTICE VÎSu­iTORII DE MENITE CONTRAATACĂ.. Cît vezi cu ochii, teren frămîntat, dar descoperit, bun doar pentru pășu­­natul oilor. Pămîntul arid, argilos, are o vegetație săracă. Ici și colo apare cîte un boschet pitic, țepos. Intîlnești și sălcii. Cresc unde și unde cîte una, străjere solidare ale acestor întinderi ocolite de tăișul plugurilor. Doar că­tre miazănoapte, la capătul unui platou aflat toată ziua sub dogoarea soarelui, se deslușește marginea unei păduri de stejari tineri, deși ca­peria, cu frun­zișul bogat, ceruit, încolo, mameloane chelite, povîrnișuri repezi, văi cu albia largă — semănînd a copăi de frămîntat aluatul — băltoace în care huzuresc mii de brotăcei, coline cu coamele tunse scurt, drumeaguri năpădite de bălării, și atît. Case ori colibe, nici pomeneală. Oameni, și mai puțin. Rar să întilnești cîte un cioban cu bărbia proptită a lene în coada măciucii. Drept să vă spun, de-aici, de pe țurțudanul unde-am poposit împreună cu reporterul foto, n-am a vă mai spune ceva în plus despre peisajul ce se înfățișează ochilor. Un pictor pof­tit să se inspire pe aceste locuri s-ar grăbi să-și strîngă calabalîcul și să-și poarte pașii aiurea. Pagubă lui ! Noi rămînem locului, în așteptarea celor ce se vor petrece curînd aici, foarte aproape de noi. Trebuie să știți că ne aflăm în ini­ma raionului apărat de vînătorii de mu­nute din subunitatea comandată de ofițerul Ilaș Vasile. Asistăm la una din aplicațiile tactice ce se execută in a­­ceastă perioadă de instrucție. TERENUL — ALIAT PREȚIOS IN LUPTĂ •— Fotografiază raionul de apărare •sugerez în glumă reporterului foto. De­ aici poți surprinde pe peliculă o „panoramică“ pe cinste. Tovarășul de breaslă mă privește cu un aer compătimitor. — Păi ce să fotografiez ? — mă în­trebă totuși contrariat, văzînd că păs­trez o mină serioasă. Nu se vede nimic izbucnesc în rîs. Tovarășul meu de muncă are dreptate. Vînătorii de munte se pot mîndri cu priceperea pe care au dobîndit-o în mascarea lucră­rilor genistice. Trebuie să fii foarte aproape de ei ca să-ți dai seama că în raionul cotei N, au fost executate tranșee, șanțuri de comunicație, loca­șuri de tragere, amplasamente pen­tru tunuri și armele automate, puncte de observare și cîte și mai cîte. Pămîntul scos din tranșee a fost a­­coperit cu brazde groase de iarbă. Vi­­nătorii de munte au învățat că în or­ganizarea unei poziții de apărare tre­buie să se țină bine seama de deta­liile de nivelment și de planimetrie ale terenului. In aplicațiile tactice executate ante­rior s-au găsit cîte unii care au pre- răpit cîte un arbust în fața amplasa­mentului pentru tun, de unde mai îna­inte locul respectiv era lipsit de orice vegetație. Aceștia n-au făcut decît să-și marcheze poziția piesei. Un ob­servator „inamic“ cu ochiul format putea deduce cu ușurință că șirul de movile sinuoase apărute pe un teren neted indică de fapt aliniamentul unei tranșee, că tufele cu frunzele pălite, mult mai deschise la culoare decît cele din mediul înconjurător, trădează o lucrare genistica prost mascată sau că obiectele lucitoare care apar cu in­termitență la suprafața pămîntului nu sînt altceva decît lopețile cu care ostașii scot pămîntul din tranșee și-i aruncă peste parapetul lor. Un luptător care trece în picioare, cu casca pe cap, de-a lungul unei tranșee, fumul străveziu al țigărilor mișcările inutile în dispozitiv, comu­nicările cu glas tare între oameni, sînt indicii sigure și prețioase pentru ob­servarea „inamică“. Vînătorilor de munte li s-au făcut adesea demon­strații practice despre prejudiciile pe care le poate aduce în luptă o poziție de apărare defectuos organizată. Acum ei și-au însușit iscusința de a trans­forma terenul într-un aliat prețios în luptă. Privim lucrările genistice și de mas­care executate în raionul apărat de militarii subunității comandate de o­­fițerul Oaș Vasile și ne e ușor să în­țelegem că vînătorii de munte au fă­cut progrese vădite în însușirea cu­noștințelor predate și la instrucția ge­­nistică. „INAMICUL" ATACĂ CU TOATE FORȚELE Dinspre fața apărării răzbate surd ecoul unei „lupte. Curînd, „furtuna*4 a izbucnit și în raionul de apărare. Se abat cu nemi­luita exploziile proiectilelor de artile­rie, marcate cu meșteșug de trotiluri — tunarii aplicațiilor. Adăposturile trainice, lucrate la profil normal, ofe­ră o bună pavăză. Ne gîndim mai ales la o situație reală de luptă, cînd lo­vitura de artilerie a „inamicului44, ori­­cît ar fi de intensă și de masivă, nu poate pricinui decît pierderi neînsem­nate atunci cînd luptătorii au deprin­derea de a transforma terenul într-o fortăreață inexpugnabilă. — Curînd vom fi atacați... își dă cu părerea soldatul Văcaru Dumitru, po­­trivindu-și înălțătorul la armă. Comandantul de grupă l-a învățat ca și atunci cînd trage cu cartușe de e­­xercițiu trebuie să aprecieze just dis­tanțele și să tragă foc ochii. E uni bun antrenament, care-i va ajuta mulți la obținerea unor calificative înalte la­ ședințele de tragere de instrucție și­ de luptă. Așa și procedează ostașul înr. aceste clipe de încordare. Infanteria „inamică“, însoțită dej tancuri, atacă cu toate forțele. Pe­ creasta din fața poziției de apărare au apărut un lanț prelung de trăgători­ care înaintează în ritm viu, combinînd­ focul cu mișcarea. In fața lor își ros­­­togolesc șenilele mereu mai înainte] tancurile. Apărătorii au deschis un foc viu, ci tot armamentul existent în poziție. — Tanc „inamic“ în stînga, la co­­­tul drumului de care... alarmează m­ult din servanții tunului comandat de ca­poralul Radu Ion. Țeava tunului antitanc este îndrep­tată fulgerător pe direcția unde și-ai făcut apariția mașina de luptă a „ina­micului“. Ochitorul este gata de tra­gere în cîteva secunde. „foc ! “ răsună o comandă ener­gică Lovitura pornește cu bubuit asur­zitor La punctul de comandă-observare domnește o activitate febrilă. Coman­dantul urmărește încordat mișcarea Maior ION COSTEA (Continuare in pag. 2-a) R CONSFĂTUIRILE CU MILITARII DE FRUNTE - TRIBUNA A EXPERIENȚEI ÎNAINTATE Spicuiri di­n scrisorile corespondenților­­ Pe adresa redacției au sosit în cursul săptămînii trecute un nu­­măr mare de scrisori cuprinzînd relatări de la consfătuirile cu mili­tarii de frunte ce au avut loc pe unități și mari unități. în rîndurile care urmează redăm pe scurt conținutul cîtorva din aceste scrisori. • Vorbind despre consfătuirea militarilor de frunte dintr-o uni­tate de artilerie antiaeriană, cores­pondentul nostru căpitan N. Stoica relevă succesele obținute de ser­gentul Sișu Petruț în pregătirea sa și a subordonaților — servanți la aparatul central. Sergentul Sișu a prezentat la consfătuire și o ino­vație care ușurează lucrul în ba­terie și reduce baremul regula­mentar O altă inovație a fost prezentată de sergentul Grecu D. Cu sprijinul ofițerului Stroescu Constantin, co­mandantul său de baterie, el a gă­sit un procedeu foarte simplu și eficace pentru verificarea parale­lismului la tun într-o zonă unde nu se află repere și atunci cînd vizibilitatea este redusă sau com­plet întuneric. Aceasta constă din­­tr-un punct alb așezat pe puntea de odihnă a țevii. Paralelismul se execută cu ajutorul lunetei de la tun fără a mai fi nevoie de apa­rate speciale de iluminat pe timp de noapte. Prin acest procedeu se elimină erorile admise de regu­lament și se micșorează timpul de lucru.­­Despre soldatul Vișan Ion, con­ductor auto, același corespondent ne informează că, datorită unui ji­­gler construit și adaptat de acesta la carburatorul autovehiculului, a reușit să reducă consumul de ben­zină cu circa 8 litri la suta de ki­lometri, fără a scădea cu nimic pu­terea de tracțiune a mașinii și fără a-i aduce prejudicii motorului. Merită a fi subliniată și relata­rea că în cinstea consfătuirii mi­litarilor de frunte toate echipele de servanți de la tunuri și aparate din unitate au reușit să lucreze sub barem. O mențiune specială li se face soldaților Protop D. și Matei C. care au reușit să încarce la tu­nurile pe care le deservesc cîte 30 lovituri pe minut, în loc de 20 cît prevăd instrucțiunile de tra­gere pentru calificativul „foarte bine“ . Participînd la o altă consfă­tuire, ofițerul S. Leontin ne scrie, printre altele, despre sergentul Ion Borz care a demonstrat cum a reușit să reducă pînă la jumătate haremurile la instrucția de specia­litate. Printre cei care și-au expus experiența în cadrul consfătuirii respective se numără și sergenții Moldoveanu Cristea, Iacob Alexan­dru, caporalul Balanovici Vladimir, precum și soldații fruntași Con­stantin Constantin și Irimia Ga­­vrilă. Soldatul Mărculescu Sorin a expus un nou procedeu de lucru la aparatul de dirijare a exploziei mi­nelor care dă posibilitate să se ac­ționeze pe un front mai mare de 6 ori.­­ în corespondența sa intitulată „Oameni, fapte, gînduri“, ofițerul I. Palamiuc se oprește îndelung a­­supra unuia dintre participanții la consfătuirea militarilor de frunte, caporalul Stefanovici Carp, radiote­legrafist de clasă. Caporalul Stefa­novici — relevă corespondentul u­nu-i mare meșter în a rosti cuvîn­­tări. In schimb faptele sale, munca de fiecare zi, succesele obținute în pregătirea de luptă și politică sînt deosebit de grăitoare. El a partici­pat pentru a doua oară la consfă­tuirea cu militarii de frunte. Și dacă anul trecut, în subunitatea din care face parte erau numai cîțiva purtători ai acestui titlu, în acest an subunitatea a trimis la consfă­tuire 26 de militari, Iar grupa co­mandată de caporalul Stefanovici Carp este formată în întregime din militari de frunte. In continuare, același corespon­dent ne scrie despre fostul mais­tru sondor, caporal Fojica Nicolae, care a vorbit participanților la consfătuire despre felul cum își însușește el lecțiile politice și des­pre munca sa ca agitator. „Totul constă în a fi atent la predări, a­­firmă el, în a folosi cu pricepere orele de studiu, în a ți nota pro­blemele neclare, în a consulta gra­fice și tablouri comparative“. In încheierea corespondenței sale, ofițerul Palamiuc se oprește asu­pra unor militari care participă pentru prima oară la consfătuirea militarilor de frunte. Printre aceș­tia ei citează pe soldatul Simionca Ion și Moldoveanu Aurel. Despre ultimul menționează că la toate șe­dințele de tragere, la care a parti­cipat,­­a obținut numai calificative foarte bune . MANIFESTĂRI CU PRILEJUL ZILEI INTERNAȚIONALE A COPILULUI ! Cu prilejul sărbătoririi Zilei in­­­­ternaționale a copilului, duminică au­­­ avut loc în Capitală numeroase m­a­­­­nifestări culturale, artistice și spor­­­tive.­­­ 1 La Palatul Pionierilor s-a ținut duminică dimineața o adunare­­ fes­­­tivă a pionierilor din Capitală, or­­­­ganizată de Comitetul orășenesc 2 București al U.T.M. și Palatul Pio­­­­nierilor. Cu acest prilej a luat cu- 2 vîntul tov. Elena Lascu-Iordaches­­­­cu, membru al C.C. al P.M.R., secre­­­­tar al Comitetului orășenesc Bucu­­­­rești al P.M.R., care a vorbit despre­­ viața fericită și minunatele pëpesec­­­­tive de viitor pe care regimul­ nos­­­­tru democrat-popular le asigură ti­­­­nerei generații. Pionierii și-au mani­f­n­festat cu entuziasm dragostea și re­­­­­­cunoștința față de partid și guvern. Tot la Palatul Pionierilor au avut­­ loc numeroase întreceri sportive de : fotbal, oină, volei, baschet, tir. , jocuri pionierești etc., încheiate cu­­ o paradă a micilor sportivi. Dumi­nică s-a inaugurat și expoziția de sfîrșit de an a lucrărilor executate de membrii cercurilor și cluburilor din cadrul Palatului Pionierilor. De asemenea au fost premiate cele mai bune lucrări literare prezentate de pionieri și elevi la concursul orga­nizat în cinstea zilei de 1 iunie. Duminică seara, la Ateneul R.P. Ro­­m­îne a avut loc un concert al coru­lui de copii al Palatului Pionierilor. La Teatrul C.C.S. a avut loc în­tr-un cadru festiv încheierea celui de-al treilea Festival al Copilului. Cu acest prilej s-au acordat premii celor mai bune formații de cor, dans, teatru ale copiilor din între­prinderile și instituțiile Capitalei. La Parcul Stalin s-a deschis du­­minică dimineața o expoziție cu cele mai bune lucrări de desen ale școlarilor din Capitală, lucrări pre­zentate în cadrul concursului desfă­șurat în cursul lunii mai în școlile bucureștene. In Piața Republicii s-a disputat în aceeași zi un concurs de troti­nete, triciclete și biciclete, la care au participat sute de­­ copii selec­ționați în urma concursurilor raio­nale. Cu prilejul Zilei internaționale­ a copilului, duminică dimineața a sosit la Iași un grup de pionieri din R.S.S. Moldovenească. Grupul a fost însoțit de Maria Gheorghievna Ciornei, se­­­­cretar al C.C. al Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, și de reprezen­tanți ai organizațiilor de Comsomol din Chișinău. Pe parcurs, de la punc­tul de frontieră Ungheni și pînă la Iași, micii oaspeți au fost salutați cu căldură de­ către numeroși pionieri și școlari. Pe peronul gării Iași, pionierii sovietici au fost salutați de tov. Ion Manciuc, prim­-secretar al Comitetu­lui regional U.T.M. Iași. Tov. Maria Gheorghievna Ciornei a mulțumit pentru primirea făcută. Pio­nierilor sovietici li s-au înmînat bu­chete de flori. Pionierii români au schimbat cu colegii și prietenii lor sovietici cravate roșii, insigne, foto­grafii. Duminică și luni, pionierii so­vietici împreună cu pionierii și șco­larii din Iași au vizitat Palatul culturii, expoziția consacrată Zilei internațio­nale a copilului, orășelul copiilor și au făcut plimbări prin oraș. De aseme­nea, pionierii sovietici au luat parte la carnavalul copiilor și la concursul prieteniei organizat la Casa ofițerilor din Iași. Luni după amiază, pionierii sovie­tici au părăsit Iașul, înapoindu-se în patrie. „Inamicul“ atacă desfășurat. Calm, trăgătorul de la mitralieră așteaptă mo­mentul potrivit pentru a deschide un foc precis și eficace. La creastă a apărut un tanc al „inamicului“. Fără zăbavă, artileriștii îl întîmpină cu proiectile trase cu precizie. Economii peste plan în valoare de 1.183.000 lei In întrecerea muncitorilor de la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, principalul obiectiv îl constituie reducerea consumuri­lor specifice de materii prime și auxiliare. Rezultatele acestei ac­țiuni sînt larg popularizate prin pa­nouri și grafice oglindind­­ zilnic rezultatul fiecărui schimb, eviden­țiind echipele fruntașe. In consfă­tuirile de producție, muncitorii fruntași, inginerii și tehnicienii îm­părtășesc metodele și mijloacele prin care se pot obține cît mai multe economii. O experiență bună in această direcție a cîștigat colec­tivul fabricii de carbid care, prin încărcarea cuptoarelor electrice cu șarje omogene și înlăturarea golu­rilor în funcționarea agregatelor, a economisit în primele 4 luni ale anului energie electrică în valoare de 460.000 lei, precum și 131 tone electrozi pastă. Echipele de cupto­­rari conduse de Alexandru Colța și Iuliu Sălășan au redus consu­mul de energie planificat pe tone de carbid cu 216 și respectiv 199 kilowați/ore. Fruntașii în reducerea consumurilor specifice au fost re­compensați cu premii în valoare de 89.000 lei, însemnate economii de electrozi au fost obținute și la fa­brica de produse clorosodice, unde sînt fruntașe echipele conduse de Alexandru Cisar și Bela Molnar. Ca urmare a reducerii consumu­rilor specifice de materii prime și auxiliare și de energie, colectivul combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni a realizat in peri­oada 1 ianuarie — 30 aprilie eco­nomii peste plan în valoare de 1.183.000 lei, UN BOGAT PROGRAM DE ACTIVITATE TURISTICĂ Pentru sezonul turistic de vară ONT-Carpați a întocmit un bogat program de activitate. In țară au fost deschise noi a­­genții turistice în centrele regionale Tîrgu Mureș, Pitești, Deva, Galați, Iași și alte orașe. Agențiile turisti­ce din țară vor organiza atît călă­torii locale cît și excursii pe itine­rarii complexe prin diferitele re­giuni ale țării. In cursul verii toate agențiile ONT-Carpați vor organiza excursii de sfîrșit de săptămînă, călătorii în circuit, călătorii spre diferite obiec­tive turistice, precum și concedii turistice pe perioade limitate, ca­zarea fiind asigurată la hotelurile și cabanele ONT din stațiunile balnea­re. La sfîrșit de săptămînă se vor face excursii în diferite masive mun­toase, la lacuri in munți, precum și excursii pe Dunăre pînă în Deltă cu vase fluviale. Agențiile ONT-Carpați din centre­le mai importante vor programa excursii la stațiunile balneare de pe litoralul Mării Negre în cadrul excursiilor de sfîrșit de săptămînă sau concedii limitate pe 10 zile cu pensiune în hotelurile ONT-Carpați. De asemenea au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea și coordona­rea marcajelor în munți, îndeosebi în Munții Rodnei, Bucegi și Go­r­deanu. Constituirea Comitetului Național de Sociologie De curînd a avut loc la Academia R.P. Romîne ședința de constituire a Comitetului Național de Sociolo­gie, din care fac parte reprezen­tanți din diferite domenii ale ști­ințelor sociale. In ședința de constituire s-a a­­doptat Statutul de funcționare și s-a ales conducerea Comitetului, formată din : acad. A. Joja, pre­ședinte; academicienii ; M. Ralea, V. Malinschi și P. Constantinescu- Iași — vicepreședinți ; M. Mănes­­cu, membru-corespondent al Aca­demiei R.P. Romîne — secretar ge­neral ; academicienii : C. Ionescu- Gulian și A. Oțetea, și T. Bugna­­riu, membru-corespondent al Aca­demiei R.P. Romîne — membri. Comitetul Național de Sociologie are sarcina de a contribui la dez­voltarea colaborării internaționale în domeniul sociologiei, de a inten­sifica relațiile științifice dintre so­ciologii români și sociologii din alte țări, urmînd să se afilieze la Aso­ciația Internațională de Sociologie. Elementele de tragere sînt înregistrate repede și corect pe aparatul de ochire al aruncătorului. (Foto : A. CARTOJAN)

Next