Apărarea Patriei, iulie 1959 (Anul 15, nr. 152-178)

1959-07-01 / nr. 152

___________________________________________ APARAREA PATRTET 3 VIAȚA DE PARTID Organizația de partid militează ca viața în unitate să se desfășoare după regulament La sfîrșitul primei perioade de in­strucție, bilanțul activității miilitarilor din unitatea unde lucrează ofițerul N. Ursățeanu este îmbucurător : la trageri ți la aplicațiile tactice, inclu­siv aplicațiile tactice cu trag­ic de luptă pe timp de zi și de noapte, s-au obținut rezultate bune. Starea și practica disciplinară s-a îmbunătățit simțitor, numărul abaterilor de la disciplină fiind de cîteva ori mai mic decât față de perioada corespun­zătoare a anului trecut. Factorii care au determinat obți­nerea acestor rezultate sînt, desigur, mai mulți. Unul dintre cei mai impor­tanți, despre care vom vorbi în rân­­durile de mai jos, este acela că or­ganizația de partid a luptat neobosit pentru ca întreaga viață a unității să se desfășoare în strictă conformitate cu prescripțiunile regulamentelor mi­litare După cum se știe, aplicarea justă și perseverentă a regulamente­lor în toate domeniile vieții ostășești constituie o garanție sigură a for­mării la militari a calităților re ]i se cer la instrucție, în aplicații și pe cîmpul de luptă, a întăririi ordinii și disciplinei militare. De aceea, bi­­­roul organizației de bază a dat o a­­tenție deosebită acestei probleme. La puțin timp după începerea anu­lui de instrucție, biroul organizației de bază a semnalat­ faptul că viața, în unele subunități, nu se desfășoară în strictă conformitate cu cerințele regulamentare, lipsuri serioase fiind mai ales în ceea ce privește desfă­șurarea programului de dimineață și de seară. Dimineața, de pildă, unii dintre micii comandanți nu se sculau, așa cum prevede regulamentul, îna­intea celorlalți militari. Inspecția de dimineață se făcea uneori superficial, de mîntuială. In ceea ce privește a­­menajarea dormitoarelor subunități­lor, aceasta putea fi caracterizată prin cunoscuta zicătoare , populară , „Cîte bordeie — atîtea obiceie“. Constatînd cele de mai sus, biroul nu s-a mulțumit numai să atragă a­­tenția comuniștilor care într-un fel sau altul purtau răspunderea pentru existența lipsurilor, ci a inițiat activități concrete care au contribuit la instau­rarea unei ordine strict regulamenta­re în unitate. Intr-o ședință de birou dedicată acestei probleme, la care a participat comandantul unității și locțiitorul său politic, biroul a făcut propuneri concrete ce a considerat că sînt necesare de luat pe linie de comandă și a stabilit măsuri pe linie de partid. Potrivit acestor propuneri, comandantul a luat măsura ca ofițe­rul P. Popa să organizeze în subuni­tatea pe care o comandă ordinea in­terioară în deplină conformitate cu prevederile regulamentare și să pre­zinte model în fața tuturor coman­danților de subunități și a micilor co­mandanți modul cum se desfășoară programul de dimineață și de seară în cadrul subunității. De asemenea, subunitatea comandată de ofițerul V. Bujor, membru de partid, a prezen­tat model în fața acelorași militari modul de pregătire și de schimba­re a gărzii. Pe marginea acestor acti­vități s-au organizat discuții cu ofi­țerii și micii comandanți. Apoi, co­­m­andantul unității a luat măsurile corespunzătoare pentru a asigura ce serviciul interior să se desfășoare in cele mai bune condiții, ca ordinea interioară să fie strict regulamentara Concomitent, organizația de partid și, sub conducerea și îndrumarea sa și organizațiile U.T.M. de bază și de companii, au desfășurat o susținută muncă pentru a mobiliza și educe pe militari să respecte cu strictețe cerințele regulamentelor, atît în ca­zarmă cit și în afara ei. Membrii și candidații de partid, precum și ute­­miștii bine pregătiți, exemple în ceea ce privește respectarea ordinii și dis­ciplinei militare, au ținut convorbiri colective și individuale pe tema : „Regulamentele militare, legea vieții ostășești“. Separat, cu comandanții de plutoane și comandanții de grupe s-au ținut consfătuiri cu privire la modul cum aplică aceștia prescrip­țiunile regulamentare, în ce măsură asigură ei ca militarii din subunitățile lor să trăiască viața după regula­ment. La bilanțurile care s-au ținut pe subunități cu militarii in termen și la ședințele cu ofițerii pentru ana­liza stării și practicii disciplinari membrii și candidații de partid, cumi au luat cuvîntul la aceste activități, au subliniat necesitatea ca militarii să trăiască și să se instruiască așa cum cer legile noastre militare, in legătură cu aceasta, într-o adunare de partid s-a propus comandantului să se ia măsuri pentru restudierea regulamentelor generale, pentru a se cunoaște cu­ mai bine conținutul a­­cestora și a se putea astfel lupta cu mai mult succes pentru aplicarea lor in mod exemplar. Grija organizației de partid pentru aplicarea întocmai în viață a pro­­scripțiunilor regulamentare a fost în­dreptată nu numai în direcția ordi­­nei interioare, a serviciului interior, ci, desigur, în aceeași­­ măsură, și în privința modului cum se organizează și se desfășoară ședințele de instruc­ție de orice fel. Biroul și marea ma­joritate a celorlalți membri și can­didați de partid au dus o luptă ho­­tărîtă pentru lichidarea ușurărilor și simplificărilor la instrucție, care sînt tocmai expresia nerespectării întoc­mai a prescripțiunilor regulamentare, a instrucțiunilor în vigoare, a cursu­rilor de tragere etc. Astfel, s-a con­statat că la instrucția focului în sub­unitățile din care fac parte ofițerii A. Mitică și C. Cercelaru s-au făcut unele ușurări și simplificări tocmai din cauză că ofițerii respectivi nu studiaseră în prealabil cursul de tra­gere și manualul de metodică al in­strucției focului. Comuniștii au luat atitudine hotărită împotriva lipsuri­lor acestora. In același timp, biroul organizației de bază de partid a cău­tat să le vină în ajutor în m­od prac­tic. El a dat sarcină ofițerului­­ Pîrvulescu, candidat de partid, cam­pion pe armată în anul trecut la me­­­todica instrucției focului, să organi­zeze model ședințe la instrucția respectivă. Cu acest prilej s-au dus discuții între ofițeri și pe marginea articolelor din „Revista trupelor de uscat“ care tratau probleme in le­gătură cu instrucția focului. In lupta organizației de partid pentru a contribui cu cu­ mai mult succes ca întreaga viață a militari­lor și a unității să se desfășoare după regulament, un rol de cea mai mare însemnătate îl are exemplul personal al membrilor săi. Și, după cum se vede și din rezultatele obținute, majoritatea acestora au înțeles să fie la înălțimea cerințelor. Ofițerii V. Bujor și N. Pîrvulescu, despre care am amintit mai sus, sînt numai cîțiva dintre aceștia. Pre­ocupați să asigure în subunitățile din care fac parte o ordine interioară fermă, ei manifestă o deosebită exi­gență în activitatea pe care o des­fășoară, se îngrijesc ca viața și acti­vitatea militarilor să fie organizate potrivit prevederilor și cerințelor re­gulamentelor, ca aceștia să cunoască și să îndeplinească întocmai to­ate îndatoririle de serviciu. Procedînd astfel, ei au închis din capul locului portițele care determină încălcarea re­gulilor ordinei interioare și ale dis­ciplinei militare în general și în ace­lași­­ timp au reușite să­­ asigure opți­­ne-a.Oe­­.flSSiw&n I»é4> Japaet« bune in pregătirea de luptă a sub­unităților pe care IA comandă. Printre membrii și candidații de partid au fost totuși unii care nu nu­mai că n-au fost exemplu, dar au ne­socotit chiar unele cerințe regula­mentare. Biroul și întreaga organizație de partid nu s-a împăcat însă cu lipsu­rile acestora. Ei au fost criticați și ajutați să înțeleagă că în întreaga lor activitate trebuie să se orienteze după regulamente. Cei care cu tot ajutorul primit nu au luptat­ cu ho­tărîre să-și lichideze lipsurile, ca de exemplu ofițerul E. Hîrzoiu și sol­datul fruntaș Onofraș Ștefan, nu sust puși în discuția adunării generale a organizației de bază, care a luat a­­titudine hotărîtă față de faptele lor, dîndu-le sancțiuni corespunzătoare. In felul acesta, dovedind o preo­cupare permanentă pentru a mobili­za și educa pe militari și în primul rînd pe membrii de partid să lupte pentru aplicarea cu­ strictețe a cerin­țelor regulamentelor militare, orga­nizația de bază de partid și-a adus o importantă contribuție la întărirea ordinei și disciplinei militare în uni­tate. Și aceasta a fost condiția esen­țială care a determin­at rezultatele bune obținute în pregătirea de luptă a militarilor în prima perioadă de in­strucție. Căpitan N. MARIN ÎN­ITIATI­VĂ La baza tehnică a unității, stația de în­cărcat acumulatori nu mai dădea randamen­tul necesar, din cauza ca era învechită. Ins­talația era șubredă, iar la pornire se pro­duceau mereu deran­jamente. După un calcul a­­manunțit, căpitanul tehnic Ciobanu N., îm­preuna cu soldatul­­fruntaș Enciulescu Al și soldatul Dolha Gh. au realizat o nouă stație, în mare mă­­s­ura cu aparate con­fecționate de către militari. Manipularea și ex­ploatarea stației se face automat și poate funcționa fără supra­veghere Această realizare una din multele la număr obținute subordonații capitanu de iui tehnic Ciobanu­ N contribuie la per­fecționarea pregătirii de specialitate a mi­litarilor. La Muzeul de Artă al R.P. Romîne Deschiderea Expoziției de artă plastică a tineretului Marți la amiază a avut loc la Mu­zeul de Artă al R.P. Romîne deschi­derea Expoziției de artă plastică a tineretului, organizată de Ministerul Invățămîntului și Culturii. Uniunea Tineretului Muncitor și Uniunea Ar­tiștilor Plastici. Expoziția cuprinde o selecție din lucrările realizate în ultimul timp de tinerii noștri artiști. Un număr din aceste lucrări vor fi trimise la expoziția ce se va organiza în ca­drul celui de-al VII-lea Festival Mo­ndial al Tineretului și Studenți­lor de la Viena. Expoziția cuprinde picturi, sculpturi, lucrări de grafică inspirate din viața și munca tinere­tului nostru din fabrici și uzine, de pe șantiere și ogoare, din școli, chi­puri ale oamenilor muncii din patria noastră, constructori ai socialismului, priveliști din diverse colțuri ale țării. (Agerpres) INFORMAȚII Printr-un Decret al Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne a fost conferit „Or­dinul Muncii“ clasa a II-a compozito­rului Paul Constantinescu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viață, pentru merite deosebite in domeniul crea­ției muzicale și al învățămîntului mu­zical superior Marți seară s-a înapoiat în Capitală violonistul Ștefan Ruha care a parti­cipat la cel de-al VIII-lea Concurs in­ternațional de interpretare muzicală „Margueritte Long-Jacques Thibaut" de la Paris, concurs la care a fost distins cu premiul II. * Constructorii de drumuri din uni­tățile Departamentului Transportu­rilor rutiere, navale și aeriene au obținut un important succes în întâm­pinarea zilei de 23 August. Ei au terminat marți lucrările de moderni­zare a drumului București-Constanța. Darea în exploatare a drumului modernizat București-Constanța va contribui la dezvoltarea transportului rutier pe acest traseu și la intensi­ficarea activității turistice pe litora­lul Mării Negre. Zilele acestea, din gara Piatra Neamț a plecat spre Hunedoara prima garnitură de tren compusă din 22 de vagoane cu un tonaj de 320 tone de fier vechi colectat de tinerii din brigăzile de muncă patriotică din raionul Piatra Neamț. Centrul de odihnă de la Mangalia (Urmare din pag. l­a) află sala de club. Pereții acesta în­­cîntătoare construcții, plină de poe­zie și gingășie, sînt făcuți din cristal. întreg centrul de odihnă de la Mangalia este luminat fluorescent cu lămpi tronconice și tip bulevard. Centrul de odihnă are și o puter­nică stație de radioamplificare care poate acoperi nevoile întregului oraș Spațiile verzi, faleza și plaja La Mangalia există acum și un minunat ansamblu de spații verzi. Zeci de brazi, de pini, de tufe și un bogat sortiment de flori și vase de ceramică executate în stil popular îți oferă priveliștea unui minunat colț de natură chiar lîngă malul mării. La ora actuală faleza Mangaliei poate fi asemuită cu cele mai fru­moase faleze de pe litoral. Parapetul falezei este executat cu multa fan­­tezie din piatră cioplită de la ca­rierele Lespezi și Albești, iar treptele scărilor de acces sînt din beton mo­­zaicat. Privită dinspre mare, de pe plajă, faleza îți produce o im­presie deosebită. Are un aspect mo­numental. Cuvinte frumoase se pot spune și despre plaja Mangaliei despre care specialiștii afirmă că este cea mai completă de pe întreg litoralul. Orientată spre răsărit, cu maluri în­tinse și ferită de vînt­uri ea poate primi pe nisipul ei fin — are cel mai fin nisip de pe tot litoralul — pînă la fi­ On­o fir pp­soanr. In plus, plaja de la Mangalia are pe ea două pu­­fete moderne și patru cișmele de apă. Inginerul Piper Matei și constructorii centrului de odihnă Inginerul Piper Matei, șeful șantie­rului, este un bărbat robust, bru­net, intre două virste, poarta musta­ța și este sprinten ca argintul viu. Știe tot, nu uită nume, controlează și împarte din mers sarcini și o­­­dine­a tuturor. Daca cineva face o treabă de mîntuială îi pune să dă­­rime și sa facă totul de la capăt, întrebat ce părere are­­ despre colectivul pe care l-a condus în exe­cuția acestei minunate realizări, in­ginerul Piper Matei spune plin de modestie : — A fost o lucrare grea. Ampla­sările în teren s-au făcut pe locul vechii cetăți Calatis. De aceea sis­temul de fundație a fost construit pe bolți de descărcare sprijinit pe puțuri de beton adinei de l — 7 me­tri. Din luna octombrie pînă acum constructorii au lucrat continuu Și au avut de înfrurjtat gerul iernii și vînt­uri. Cu toate acestea ritmul de lucru a fost susținut iar lucrările au fost predate în termenul prevăzut. La recepționară ele au primit califi­cativul „foarte bine“. Șeful proiectului a fost inginerul Marcu Eugen. Dintre ingineri și teh­nicieni s-au evidențiat în mod deose­bit tovarășii Bartoș Mihai — a făcut cele mai frumoase lucrări și a f­ost primul în îndeplinirea planului . Dră­­niceanu M. — a condus executarea celui m­ai mare bloc. In plină iarnă a dat un etaj la 7 zile ; inginer Aldea C. — a condus executarea ce­lei mai dificile lucrări — cantina re­staurant , Roșca Aurelian — a con­struit două blocuri cărora comisia de recepție nu le-a găsit nici o de­fecțiune ; Tomescu Nicolae — este autorul ansamblului spațiilor verzi și Ror­ar­iu. Nicolae — a făcut cele mai complicate lucrări de instalații. Dintre muncitori au muncit cu un deosebit spirit de abnegație, cu de­votament și dragoste Dinu M. — zidar fațadist, Căunet zugrav vop­sitor, Smeu N. — fierar betonist, Bodea T., mozaicar, Dined Marin, dul­gher, Bănățoiu /., lăcătuș, Filip N., faianțar, Barbu G., instalator, Pulbere /., calonferist, Ionescu N., electrician, Kaisser lohan, tractorist etc. Ce se va mai construi ! Acum la Mangalia se află în curs de execuție o serie de vile, un parc sportiv cu 3.000 de locuri și un tea­­tru­ cinematograf cu 800 de locuri. Ele vor fi date în folosință în acest sezon. In sezonul viitor vor fi terminate la Mangalia două unități sanatoriale de cîte 500 paturi. Unul din aceste sanatorii va avea un bazin cu apă de mare și un stabiliment de trata­ment cu nămol. Această unitate sa­­natorială va funcționa și iarna. In același timp la Mangalia se vor construi noi clădiri pentru activi­tăți cultural-educative și pentru or­ganele locale de partid și de stat precum și încă 80 de apartamente de locuit. La Mangalia, ca pe întreg litoralul Mării Negre, prin grija partidului și guvernului se construiește intens, pentru om și pentru fericirea lui, pentru a se asigura celor veniți la odihnă condiții minunate de confort. Libertate lui Manolis Glezos! Fiecare popor își are tradițiile sale de luptă revoluționa­ră, își are martirii și eroii săi. Un astfel de erou națio­nal al poporului grec este Manolis Glezos, care acum 18 ani, atunci cînd Grecia era sugrumată de cizma hitle­­rismului, cu riscul vieții a smuls steagul fascist de pe Acropole. Acest gest de o înaltă semnificație a întețit flacăra speranței în rîndul patrioților greci, le-a întărit voința și hotărîrea în luptă. Fapta lui Glezos a însuflețit moralul poporului grec, l-a entuziasmat, l-a încurajat pentru a rezista în fața cotropitorilor. Manolis Glezos n-a putut fi răpus acum 18 ani de persecuțiile hitleriști­­lor. Dar astăzi, el a fost încătușat de acele cercuri ce vor să reînvie trecu­tul întunecat, care sugrumă liberta­­tea poporului grec. Manolis Glezos este purtat azi prin închisorile gre­cești, sub acuzația sfruntată de spionaj. El se găsește deci sub amenințarea cu moartea, în întreaga lume, cercuri dintre cele mai largi. Întrunind intelectuali, muncitori, organizații de tineret, pături largi ale maselor populare, și-au ridicat glasul pentru apărarea vieții și libertății ero­ului grec. Acum, când se pregătește monstru­oasa înscenare judiciară impotriva lui Manolis Glezos, de către tribu­nalul militar din Atena, pe baza unor ligi antidemocratice, datoria fiecărui om cinstit din lumea întreagă este să-și ridice glasul în apărarea vieții acestui luptător pentru libertatea poporului său, pentru pacea generală. Să impunem, cu toții, să se descă­tușeze mîinile care au smuls steagul cotropitorilor hitleriști de pe Aero­­­pole ! Prof. ing. PAUL IO AMID candidat în științe tehnice Opinia publică mondială protestează împotriva persecutării lui Manolis Glezos MOSCOVA, 30 (Agerpres) — TASS transmite : Opinia publică sovietica protestează împotriva persecutării e­­roului național al Greciei, Manolis Glezos. Intr-o declarație de protest publicată la 30 iunie în „Pravda", S. Golunski, membru corespondent al Academiei de Științe a U.R.S.S., scrie în legătură cu aceasta : Acuzarea unui om ca Manolis Glezos de „spionaj" nu poate să nu stîrnească indignarea oricărui om cinstit. Faptul că organi­zatorii acestei acuzații provocatoare nu se hotărăsc s-o pronunțe în ca­drul unui proces deschis, ci intențio­nează să se ascundă cu lașitate după ușile închise ale unui tribunal militar, confirmă convingerea întregii opinii publice mondiale asupra netemeiniciei acestei acuzații. Nu este întîmplător nici faptul, continuă Go­anski, că condamnarea eroului național al Greciei este pusă la cale tocmai într-un moment cînd în pofida opiniei cercurilor largi ale poporului grec se plănuiește transfor­marea teritoriului Greciei intr-o baza pentru amplasarea armei atomice și rachetă. Glezos, riscîndu-și viața, a luptat împotriva ocupanților hitleriști, împotriva acelora care au încercat să distrugă independența națională, su­veranitatea și libertatea poporului grec. Nu este de mirare că acei care pregătesc ocuparea din nou a teri­toriului Greciei de către forțele a­­gresive străine îl urăsc și le e frică de el. F. Kojevnikov, doctor în științe ju­ridice, profesor de drept internațional, membru al Tribunalului Internațional al O.N.U., scria în ziarul „Izvestia“ : Protestez, alături de acei cărora le sînt scumpe interesele democrației și păcii, drepturile elementare ale omu­lui și principiile justiției, împotriva crimei monstruoase care se pune la cale. Cer tuturor juriștilor din lume să-și ridice glasul în apărarea acestui remarcabil patriot grec și fruntaș de seamă al vieții publice internaționale, luptător neobosit pentru progres, de­mocrație și libertate. Protestez împo­triva măsurilor josnice ale justiției reacționare. Cer eliberarea imediată a lui Glezos. Ziarul „Sovetskaia Kultura“ publică declarațiile de protest ale cunoscuți­lor pictori sovietici S. Konenkov și B. Ioganson, ale cunoscuților artiști S. Bondarciuk și S. Lukianov, precum și ale cunoscuților compozitori I. Șaporin, A­levikov și ale altor oameni de cul­­tură. * PRAGA 30 (Agerpres). — Agenția Cereka relatează că Prezidiul Comite­tului Cehoslovac pentru Apărarea pă­cii a adresat regelui Greciei o scri­soare în care cere încetarea urmări­rii judiciare împotriva lui Manolis Glezos și eliberarea acestui luptător neobosit împotriva fascismului. O a­­semenea hotărîre ar fi o chestiune de onoare pentru poporul și guvernul grec, se spune în scrisoare. Condam­narea lui Manolis Glezos ar fi, dim­potrivă, o jignire adusă marelui tre­cut istoric al poporului grec și luptei sale de eliberare din ultimele două decenii. TIRANA 30 (Agerpres). — ATA transmite : Ziarul „Bashkimi“ publică un co­mentariu în care cere imediata pune­re în libertate a lui Manolis Glezos. Lupta poporului grec pentru elibe­rarea lui Manolis Glezos, se arată în continuare­ în ziar, se bucură de spri­jinul oamenilor progresiști din întrea­­ga lume; întregul popor albanez cere ca patriotul grec să fie pus in liber­­­tate. Manolis Glezos a fost adus la Atena în vederea începerii procesului ATENA, 30 (Agerpres). — TASS transmite : Ziarele de seară din 30 iunie infor­mează că Manolis Glezos a fost transportat la 30 iunie cu vaporul din închisoarea din Creta la Pireu, de unde a fost dus la închisoarea din Atena. Ziarul „Anexartitos Typos“ arată că procesul lui Glezos și al celorlalți democrați va avea loc la tribunalul militar din Atena înainte de 15 iulie. După cum relatează ziarul „Arghi“, avocații lui Glezos — D. Papaspiru, A. Tzukalos și K. Stefanikis, fruntași ai vieții publice, au adresat tribuna­lului militar din Atena un memoran­dum în care protestează împotriva deferirii lui Glezos unui tribunal mi­litar și demască absurditatea acuza­ției de „spionaj“ adusă lui Glezos, Tots 1 Din Armata Populara a R. P. Albanii I l ■? 1 servanții tunului sînt : „­­militari de frunte Au trecut cîteva săptămîni din ziua cînd au fost executate trageri cu tunul. Totuși cînd vine vorba despre rezultatele obținute, despre pregătirea comandantului lor, ser­vanții își amintesc cu mîndrie de acea zi care i-a făcut cunoscuți în întreaga unitate. Era o vreme proastă. Nori grei se lăsaseră în jos și atîrnau dea­supra vîrfurilor munților, deasupra colinelor și văilor. Se părea că din moment în moment va porni o ploaie torențială... Servanții și-au ocupat locurile pe poziția de tragere. Emoționați ca de obicei înainte de tragere, ei erau gata pentru a acționa. In a­­propiere se afla și comandantul lor. El privea atent­atul cronometrului pe care-l ține în mină. Și iată, la un moment dat, ofițerul a dat co­manda cu voce tare ■ . Pentru luptă " Comandantul nu terminase încă de dat comanda și servanții, folo­sind toată puterea corpurilor lor, au împins tunul înainte. Au ocupat repede poziția de tragere și au pre­gătit tunul sub barem. De acum, toate gândurile­le erau concentrate numai asupra unui singur lucru asupra tragerii. Comandantul de tun, caporalul Jețea din Dungu, care în timpul tra­gerii trebuia să îndeplinească func­ția de ochitor, s-a aplecat asupra aparatului de ochire. Prin lunetă observa cu atenție o colină joasă de pe care se aștepta apariția tancurilor. Au trecut cîteva minu­te. Lungi, foarte lungi li s-au părut servanților aceste minute. Dar iată că, pe pămîntul încă umed de pe urma ploilor, apărură unul după altul două tancuri. Se părea ca zboară... Caporalul a început să mînuiască repede mecanismele și fixînd linia de ochire la jumătatea figurii tan­cului a tras. Tunul s-a cutremurat de pe urma detunăturii puternice, stîrnind în jur un nor de praf. Pri­mul tanc a fost învăluit în fum. „Bine", a spus conducătorii tragerii și a adăugat cu voce tare : „Foc ! Caporalul Dungu n-a făcut nici o modificare de ochire și a des­chis din nou foc. Și în timp ce pri­mul proiectil a smuls o jumătate din țintă cel de-al doilea a arun­cat-o în aer.­­­ „Foc"­­ —■­a dat din nou co­manda ofițerul, pentru nimicirea celui de al doilea tanc. Cu o mare stăpînire de sine, ca­poralul a îndreptat țeava tunului asupra celuilalt tanc. De data a­­ceasta a fost suficient un singur proiectil pentru ca din țintă să nu mai rămînă nimic. În timpul analizei rezultatelor tragerilor, comandantul unității i-a mulțumit și l-a înălțat la gra­dul de sergent. Dacă tragerea a fost executată în mod strălucit, acesta este me­ritul tuturor servanților tunului, care se numără în rîndurile celor mai buni militari din unitate. Și tocmai acest lucru dovedește pri­ceperea sergentului Dungu. El a știut să fie totdeauna exemplu pentru subordonații lui. El s-a o­­cupat și se ocupă cu răbdare și cu perseverență de subordonați pentru a-i forma ca luptători de nădejde. Comandantul de tun își amin­tește deseori de primele zile de instrucție cu servanții. Afară de ochitor, soldatul-frun­taș M. Toți toți ceilalți erau recruți. Ei au in­­tîmpinat multe greutăți în proce­sul de însușire a părții materiale și executau greoi misiunile încre­dințate. Deosebit de slab pregătit era soldatul R. Keci, dar nici cei­lalți nu erau prea răsăriți, insă comandantul de tun avea încrede­re în forțele sale și ale subordo­naților. La o adunare pe subunitate, el și-a luat angajamentul că toți servanții lui vor lupta cu dirzerie pentru ca intr-un interval scurt de timp să execute pregătirea tu­nului pentru tragere sub barem. Din ziua aceea, ei și-au intensificd străduințele pentru a-și ține anga­jamentele luate. Cu toate acestea succesele obținute erau neînsem­nate și iată că, odată, comandantul de baterie a hotărît să verifice cum își îndeplinesc servanții angaja­mentele. Cu toate străduințele lor, servanții n-au putut pregăti tunul pentru tragere sub barem. Trebuie să munciți mai mult, a spus în încheiere comandantul. Servanții celorlalte tunuri lucrează mai bine. Comandantul l-a luat de-o parte pe sergentul Dungu și l-a sfătuit să ajute pe tinerii ser­vanți, să execute cu ei mai des exerciții practice. Și comandantul de tun a tradus în viață sfatul pri­mit. Paralel cu îmbunătățirea me­todicii predării ședințelor de ins­trucție, ei, împreună cu ochitorul, discuta regulat cu servanții temele pe care le-au însușit slab. Dar cea mai mare atenție a acordat-o ei exercițiilor practice la tun, îngri­­jindu-se ca ostașii să execute cit mai bine mișcările. Intr-un interval scurt de timp s--au petrecut mari schimbări, fn ziua cînd trebuia să aibă loc tra­gerea, ei au pregătit tunul pentru tragere cu 20 de secunde sub ba­rem, iar pentru marș — cu 25 de secunde. In ultimul timp, aceste rezultate s-au îmbunătățit și mai mult dar și la celelalte categorii de instrucție au realizat succese în­semnate. La instrucția tactică, la instrucția de front, pregătirea fi­zică etc., sergentul J. Dungu și subordonații lui au obținut califi­cative frumoase. Fotografiile ser­gentului Dungu și soldatului G. Doda au ocupat un joc de frunte pe panoul militarilor de frunte d un unitate. Acum, servanții tunului luptă din răsputeri ca în cinstea celei de a 15-a aniversări a elibe­rării patriei să figureze cu toții pe panoul fruntașilor unității. Căpitan T. NOT! Militarii Armatei Populare a R. P. Albania depun eforturi sporite pentru a obține succese tot mai bune în pregătirea de luptă și politică. Prezentăm cîteva aspecte din activitatea acestora : în clișeul din stiigă : O subunitate de pușcași în timpul unei aplicații tactice. In clișeul din mijloc : Aviația Armatei Populare a R. P. Albania este gata să asigure frontierele aeriene ale țării, în clișeul din dreapta . Ostașii înving obstacole naturale în timpul unei aplicații tactice. Știri sportive­ ­.c Pe terenurile din parcul sportiv „23 August“ începe astăzi turneul in­ternațional de volei la care partici­pă echipele reprezentative ale R. P. Chi­neze, R. Cehoslovace, R. P. Polone, R. P. Ungare și echipa selecționată a orașului Moscova. Țara noastră va fi reprezentată de două echipe. Festivi­tatea de deschidere a competiției va avea loc la ora 16:30 după care se vor desfășura în ordine următoarele în­­tîlniri masculine : R. P. Romînă II — R. P. Romînă I ; R. P. Chineză — Mos­cova ; R. P. Polonă — R. P. Ungară.­­A­poi stadionul Dinamo din Capi­tală va găzdui cel de-al doilea joc al echipei de fotbal Vefa Istanbul care se află în turneu în țara noastră. Fotba­liștii turci vor întîlni cu începere de la ora 17,30 o echipă combinată a clubu­lui Dinamo. In deschidere, la ora 15,45, se va desfășura meciul dintre echipele Metalul Titanii și A. S. Pompierul.­­ Federația de Cox a stabilit ca finalele campionatelor individuale sa se desfășoare între 15 și 18 iulie în Capitală pe ringul special amenajat în incinta patinoarului din parcul „23 August". Semifinalele campiona­telor vor avea loc în zilele de 15 și 16 iulie, urmând ca finalele să se dispute sîmbătă 18 iulie.

Next