Apărarea Patriei, august 1959 (Anul 15, nr. 179-204)
1959-08-01 / nr. 179
2 ________________________________________________ Munca practică — izvor de creație In atelierele școlii militare de artilerie din Sibiu se desfășoară zilnic o activitate deosebit de rodnică. Sub îndrumarea profesorilor și a personalului tehnic, elevii — viitoare cadre tehnice ale armatei noastre — își cimentează cunoștințele teoretice, cîștigă deprinderea de a interveni operativ și cu succes în remedierea defecțiunilor care se pot ivi în timpul exploatării tehnicii de luptă. In orele de activitate practică elevii au realizat piese frumos finisate și de mare precizie. Intre altele ei au confecționat truse complete pentru opticieni, compuse dintr-un mare număr de piese cu întrebuințări variate. Această realizare este un dar pe care elevii îl oferă, în cinstea zilei de 23 August, viitorilor lor tovarăși de muncă. Munca practică deschide ofițerilor și elevilor bogate perspective de activitate creatoare. In procesul muncii se nasc numeroase idei menite să ridice calitatea lucrului și productivitatea muncii — tendință specifică zilelor noastre. Numărul inovatorilor și raționalizatorilor crește. Iată cîteva exemple : Deseori, elevul sergent Netea Mircea își petrece timpul liber în poligon unde își experimentează inovația : un dispozitiv montat pe afetul mitralierei cu care se poate regla mai repede și mai bine orice armă din înzestrarea subunităților de infanterie. Inovația a fost prezentată și la consfătuirea elevilor de frunte, ,,Am văzut multe sisteme de reglare a armamentului — spunea la consfătuire elevul sergent Netea Mircea — și fiecare din acestea suferea de o anumită imperfecțiune. Un bun trăgător poate să regleze, trăgînd din umăr, un număr mic de arme pe zi. După ce obosește nu mai poate să dea rezultatul dorit. In afară de aceasta se consumă multe cartușe pînă cînd punctul mediu al loviturilor este adus unde trebuie. Folosirea mesei de reglaj este un procedeu mai productiv, dar datorită faptului că are un anumit grad de rigiditate se creează un decalaj între punctul mediu obținut la masă și cel realizat de trăgător în poligon. M-am gîndit să îmbin cele două procedee. Am realizat un dispozitiv simplu, ușor de confecționat, care, pe baza unor arcuri cu tensiune reglabilă și fixat pe afetul mitralierei, îngăduie să se regleze armele din înzestrarea infanteriei mai repede, mai bine și cu economie de muniții. Un alt elev, Costin Grigore, a terminat recent o lucrare interesantă și folositoare, mai cu seamă în aplicații tactice. El a realizat un tabel pentru harta de lucru a șefului cercetării divizionului de artilerie, în care se trec obiectivele descoperite la inamic și cele probabile, care încă n-au fost descoperite dar a căror prezență o impune terenul, caracterul luptei, intențiile și tăria inamicului Acest tabel ajută cercetarea divizionului să-și îndeplinească cu succes misiunea încredințată. Eșalonul superior a apreciat strădania elevilor, le-a dat indicațiile necesare privind îmbunătățirea lucrărilor lor și poate că în curînd acestea vor fi generalizate. O altă inovație în curs de finisare este cea a locotenent colonelului tehnic Olovinaru Remus care, ajutat de angajatul civil Panache Mihai, a realizat o mașină de numărat cartușe, acționată deocamdată manual iar mai tîrziu electric. Un aparat de înregistrare automat indică cu fidelitate numărul de cartușe trecut prin mașină. Inovația iși va dovedi utilitatea cu prilejul verificărilor periodice la depozitele de muniții. Trebuie amintit aici că în cinstea zilei de 23 August căpitanul inginer Vasile Horațiu, sprijinit de subofițerul Folea Gheorghe și angajatul civil Purcărescu Matei, au pus in funcțiune, folosind mijloace locale, o baie de nichelat. Obiectele lucrate de elevi în timpul practicii primesc aici un aspect frumos care le protejează totodată de oxidare. Numărul inovațiilor și al raționalizărilor este în continuă creștere datorită faptului că în această școală se acordă o atenție tot mai mare muncii practice — izvor nesecat de creație. Căpitan T. MARGINEANU ANTRENAMENT LA BARĂ FIXA Grupa de gimnastică a unității își însușește zi de zi deprinderea de a executa corect lucrul la aparate. In clișeu , la bara fixă soldatei fruntaș Dinghina Francisc, utemist. (Foto : T. MACARSCHV) APĂRAREA PATRTET Un bilanț rodnic în urmă cu cîteva zile a avut loc festivitatea închiderii lectoratului cu soțiile de militari organizat pe lîngă clubul nostru de garnizoană. Bilanțul făcut cu acest prilej a fost bogat in rezultate. Ciclul celor 24 de lecții a cuprins o tematică largă de probleme. Audiind aceste lecții, soțiile militarilor au putut cunoaște mai temeinic politica partidului nostru de construire a socialismului, marile înfăptuiri ale oamenilor muncii din patria noastră în cei 15 ani de la eliberare, trăinicia și superioritatea sistemului socialist, și-au putut da mai bine seama de marea însemnătate a participării femeilor la construirea socialismului, la întreaga viață politică, economică și obștească a țării. Noi ne-am străduit ca toate lecțiile expuse să aibă un înalt nivel ideologia, un conținut interesant și atractiv. In acest scop au fost invitați să expună lecții propagandiști calificați, activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultură, comandanți, șefii de organe politice. Pentru înțelegerea mai profundă a conținutului lecțiilor, clubul de garnizoană a organizat și unele activități suplimentare. Astfel după expunerea lecției „Ce este religia și cum a apărut ea pe pămînt“ s-a inițiat cu un grup de tovarășe vizitarea muzeului regional de științe naturale. Pe tema celei de a doua lecții s-a organizat un concurs „Cine știe, cîștigă“ care s-a bucurat de o largă participare. Activități asemănătoare au avut loc și după expunerea celorlalte lecții. Este cazul să amintesc aci despre vizitele făcute la două mari întreprinderi industriale din localitate, la o gospodărie agricolă colectivă și la expoziția „Construcția desfășurată a comunismului în U.R.S.S.“ etc Toate aceste activități au dus nu numai la acumularea unor cunoștințe prețioase ci au sporit și interesul soțiilor militarilor pentru a participa activ la asemenea lecții. Conferințele variate și interesante, activitățile educative organizate au atras un număr tot mai mare de tovarășe. La majoritatea lecțiilor frecvența a fost de 75— 80 la sută. Merită a fi amintite aci numele tovarășelor Ureche D., Bucur Zoe, Broșcuței M., Iacob T., Porova C. care n-au lipsit aproape la nici o lecție. La asigurarea unei bune frecvențe a contribuit bineînțeles și sprijinul primit din partea comitetelor soțiilor de militari din unitățile cu care am avut o legătură permanentă și bineînțeles ofițerii și subofițerii care au dovedit că înțeleg just necesitatea educației comuniste a tovarășelor lor de viață, creîndu-le condiții de a participa cu regularitate la lecții, ajutîndu-le să înțeleagă o serie de probleme noi. Cea mai concretă dovadă a creșterii conștiinței politice a soțiilor de militari o constituie participarea lor tot mai activă și în număr tot mai mare la munca obștească. Un grup mare de tovarăși au participat la amenajarea și întreținerea mormintelor eroilor sovietici și romîni. La chemarea comitetului orășenesc al femeilor, soțiile militarilor au format o brigadă de muncă patriotică care a executat un mare număr de ore de muncă voluntară pe șantierele orașului și la strînsul recoltei pe ogoarele unei G.A.S. din apropiere. In desfășurarea sectoratului cu soțiile ofițerilor și subofițerilor au existat însă și unele lipsuri. Din ele trebuie să tragem învățăminte, luînd în același timp și măsurile ce se impun pentru a nu se mai repeta in viitor. Este vorba în primul rînd de faptul că unele lecții n-au fost suficient de convingătoare și atrăgătoare, n-au reușit să stîrnească interesul participantelor. Munca organizatorică n-a fost întotdeauna la înălțime. Anunțarea lecțiilor, uneori s-a făcut în pripă. In programarea ședințelor nu s-a ținut seama de celelalte activități desfășurate la clubul de garnizoană. S-a ajuns astfel la situația ca de multe ori lecțiile sa se suprapună cu pregătirile echipei artistice. Puține lucruri a întreprins în sprijinirea pregătirii politico-ideologice a soțiilor de militari biblioteca clubului de garnizoană. Deși existau posibilități, ea nu a desfășurat o activitate mai largă pentru popularizarea cărții ideologice și politice în rîndul acestora Au fost și unii comandanți și lucrători politici care n-au acordat educației politico-ideologice a soțiilor ofițerilor și subofițerilor din subordine importanța cuvenită, n-au sprijinit clubul de garnizoană în această privință. Soțiile ofițerilor și subofițerilor din unitatea in care muncește ofițerul Gavriliuc au participat foarte slab la activitatea de învățămînt. La ultimele opt lecții de pildă au participat numai una sau două tovarășe. Cu o asemenea situație desigur că nu ne putem împăca. Odată terminate lecțiile din planul tematic, noi vom continua să ne ocupăm în aceeași măsură de pregătirea politico-ideologică a soțiilor ofițerilor și subofițerilor din garnizoană. In cinstea zilei de 23 August clubul și-a întocmit un plan care cuprinde numeroase mannifestări politico-educative. Este de datoria noastră să asigurăm ca aceste manifestări să se desfășoare la un înalt nivel. încât să contribuie din plin la ridicarea nivelului ideologic al familiilor de militari, la ridicarea conștiinței lor socialiste. Căpitan GH. DANIFELD șeful clubului de garnizoană . 0IÏ OL O H11T p vi IRA V | >51 i vorry a» g 11 v r ie Maior Bartha Carol, locotenenții majori Peteanu Gh., Iordăchescu A., Marinescu P., locotenentul Nacu Pavel, plutonierii Buruiană Șt., Fîcă A., Trușcă Șt. și tov. Mereșeanu Silvia. Redacția a intervenit la organele competente pentru a analiza și dispune asupra soluționării problemelor pe care le semnalați. Răspunsul și veți primi ulterior, prin poștă, Căpitan Spătaru Ion. Cercetîndu-se cazul semnalat de dv., s-a constatat că în perioada cît ați îndeplinit funcția respectivă s-au obținut economii de carburanți și lubrifianți, și nu consum peste normă. Organele care au executat cercetarea administrativă n-au ținut cont, la stabilirea vinovăției, de prevederile Decretului 359/957 și ale instrucțiunilor pentru aplicarea lui. Marea unitate, care, la intervenția redacției, a fost sezisată de acest lucru, a luat măsuri pentru rejudecarea contestației și anularea firmulației. Locotenent major Axente Gheorghe. Am primit scrisoarea dv. Depășirile la care vă referiți pot face obiectul unei știri care să apară în ziar. Din păcate, dv. nu arătați în ce anume sector de activitate s-au făcut astfel de depășiri, la ce au lucrat militarii în cauză etc. In viitoarele dv. scrisori menționați aceste lucruri. Plutonier Dohotaru Vasile. Ordinele în vigoare precizează că ofițerii și subofițerii care au o vechime în M.F.A. de cel puțin 10 ani se bucură de un concediu de odihnă de 30 de zile. Dumneavoastră, dacă n-ați împlinit vechimea de 10 ani, aveți dreptul la concediu de odihnă de 20 de zile SîmbâtS 1 august 1959 Nr. 179 (4022) ALARMĂ AERIANĂ . „Inamicul“ trebuie să apară. A-l descoperi la timp, e foarte important în luptă. In foto, postul de luptă comandat de caporalul Manea Ui« execută observarea aeriană. (Foto : ȘT. IONESCU) FAPTA LĂUDABILOR UNOR ELEVI 15 iulie. Expresul 1-2 a intrat in gara Birlad la ora exactă. Printre călătorii care il așteaptă e și un bătrin pensionar, invalid. E bolnav și merge la București pentru a fi examinat și tratat într-o clinică de specialitate. Il însoțește nora lui care îl și ajută de altfel să urce în vagonul în care au rezervate locurile. încă înainte de sosirea trenului nora se gîndește : ce bine ar p dacă în compartiment am găsi locuri libere. Bătrînul s-ar putea întinde și ar putea suporta mai ușor cele cinci ore de călătorie. Dar... celelalte locuri din compartimentul în care le sînt rezervate locurile sînt ocupate. Și în celelalte compartimente la fel. In întreg vagonul călătoresc elevi de la o școală militară. Si bătrînul si nora par sa se resemneze. Fata îi propune socrului să ocupe și locul ei și să încerce să se așeze cît mai comod. Intre timp trenul a pornit. Tinerii elevi care în timpul opririi coborîseră pe peron sau se înghesuiseră la ferestre s-au întors în compartiment. Aici l-au găsit pe bătrînul care, cu tot C" ' fortul, nu reușea să-și așeze picioarele bolnave pe locul oferit de fată. Văzîndu-l, elevii s-au uitat imediat unul la altul. Schimbul de priviri a fost scurt. Imediat ca la o comandă au pornit să-și scoată bagajele afară. Și-au luat și șepciie și au părăsit compartimentul. Unul dintre ei spuse cu un glas ce voia să sune glumeț : „noi sîntem tineri și subțirei, ne putem face loc în celelalte compartimente. Puteți să ocupați compartimentul și să stați comod“. Bătrînul și fata surprinși deabia reușiră să spună un precipitat „mulțumim“ . Pe drum bătrinului i s-a făcut rău. Nora lui se străduia să-i ajute cu o doctorie dinainte pregătită, cu o vorbă de încurajare sau încercînd să-l așeze mai bine pe canapeaua ce o ocupa acum singur. De dat doctoria, de spus o vorbă de încurajare era mai ușor, dar de aranjat, de mișcat era mai greu. Nora nu avea destulă putere să-l ridice, să-l sprijine. Atunci au reapărut tinere elevi care l-au luat în grijă pe bătrîn pînă la București. Vreți puțină apă rece ! Să vă ajutăm să vă întoarceți, teza ! N-ar fi bine să scoateți pro Să încercăm să vă așezăm cu capul la fereastră. O să aveți mai mult aer Se întreceau care mai de care să-i fie de folos. Bătrînul tot mai uimit și oarecum stingherit încerca să se opună avalanșei de atenție cu care era înconjurat de viitorii ofițeri. „Protestele" lui nu erau luate în seamă și de la un timp a renunțat la ele. Trenul a intrat în stația București. Nora bătrînului,,,nu mai era îngrijorată. Avea cine să-i ajute și la coborîre. Au mulțumit elevilor. Bătrînul a adăugat mulțumirilor cîteva aprecieri ce fac cinste viitorilor ofițeri. Le reproduc pentru să scutesc și comentariile . Se cunoaște noua educație. Cu asemenea militari putem să ne mîndrim. Ar trebui să fiți laudați să cunoască și alții cum sînt crescuți ofițerii armatei noastre de azi ! Am îndeplinit dorința baronului pensionar invalid. A. NESTOR ÎNSEMNARE z-,rVfV rvirk.rvirv nr.t Timp de veacuri, poporul romîn, în frunte cu cei mai devotați fii ai săi, a dus o luptă dîrză pentru independență națională și eliberare socială. In această luptă au dat dovadă de multe fapte vitejești, alături de masele populare, și marinarii. Pe timpul lui Mircea cel Bătrîm Vlad Dracul, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, marinarii de pe Dunăre au sprijinit oștirile romîne împotriva invaziilor otomane. Mircea cel Bătrîn, după lupta de la Rovine, a urmărit oștirea turcească pe Dunăre cu ajutorul luntrașilor săi. După înfrîngerea suferită de Ioan de Huniade la Varna (1444), o flotă burgundă condusă de Waleram de Wavra a făcut o expediție pe Dunăre împotriva turcilor la Nicopole. In fruntea acestei flote au navigat luntrașii Țării Romînești împreună cu 500 de ostași romîni, cite 10—12 oameni de fiecare luntre. In timpul lui Ștefan cel Mare corăbiile moldovenești au atacat în anul 1476 galerele turcești rămase pe Dunăre pentru aprovizionarea armatei otomane cu prilejul unei expediții spre Moldova. In timpul luptelor luntrașii romîni au săvîrșit nenumărate fapte de vitejie. Așa, de exemplu, în ceaslovul unei mînăstiri se arată eroismul a 8 luntrași moldoveni care au scufundat o corabie turcească înecînd 108 turci. In urma acestei acțiuni luntrașul Nica din Răpciuni a fost răsplătit de Ștefan cel Mare cu o livadă, pentru curajul și devotamentul său. După pierderea independenței luntrașii romîni au participat la lupta poporului împotriva jugului otoman, înecînd vasele de transport și galerele de război turcești ce cărau bunuri jefuite din Țările Romîne. Ei dădeau lovituri turcilor și căutau să vină în ajutorul norodului care, așa cum releva un cronicar al timpului, deseori nu avea „bob de grîu să-și hrănească pruncii, nici loc de mormînt să-și îngroape bătrînii, nici lacrimi să-și plîngă robia”. Sunt cunoscute acțiunile de luptă ale lui „Gheorghe Sava și cu ai lui" care „au prăpădit mii de luntri" turcești. Un moment însemnat în istoria marinei noastre îl constituie contribuția luntrașilor la luptele duse de Mihai Viteazu împotriva turcilor. Flotila lui Mihai Viteazu număra aproximativ 1.500 luntri. Cu ajutorul acesteia oastea lui Mihai a trecut Dunărea în 1596 și 1598 și a bătut pe turci la Nicopole. In lupta de la Giurgiu, din toți turcii care alcătuiseră garnizoana castelului „San Georgio" (vechea denumire a cetății Giurgiului) numai unul a scăpat, trecînd Dunărea înot. In timpul războaielor ruso-turce numeroși marinari romîni au luptat voluntari alături de trupele rusești. Așa, spre exemplu, în războiul rusoturc din 1787—1792 un grup de marinari romîni sub comanda lui Damaschin a luptat în cadrul flotilei ruse dînd dovadă de multă îndemînare și bravură. Apreciind vitejia lui Damaschin, comandantul rus i-a acordat gradul de căpitan locotenent. In războiul Crimeei început în 1853, în cadrul marinei ruse la atacul Isaccei a luat parte și nava românească „Natalia” . Tînăra marină romîneasca a participat la războiul de independență, îndeplinind multe misiuni de luptă în sprijinul trupelor de uscat. Navele „Ștefan cel Mare“, „Romînia“, „Fulgerul“, „Rîndunica“ și patru șlepuri au fost folosite pentru transporturi de trupe, muniții și alimente. Marinarii romîni, însuflețiți de o fierbinte dragoste de patrie, dornici să lupte pentru scuturarea jugului otoman care de veacuri apăsa pe umerii poporului romîn, au dat dovadă de mult eroism. Au rămas vestite tragerile de artilerie din 9 iunie și 12 iunie 1877 ale bateriilor de coastă „Ștefan cel Mare“, „Independența", „Mircea“, care au redus la tăcere tunurile turcești de la Vidin. Dintre marinarii romîni s-a evidențiat maiorul Murgescu, care a participat la atacul navelor turcești de la Macin scufundînd unul dintre cele mai mari monitoare turcești „Duba-Seifi". Pentru vitejia sa Murgescu a fost decorat de comandamentul rus cu ordinul „Sf. Vladimir“ și de comandamentul român cu „Steaua Rominiei“ Multe s-ar putea spune despre eroismul marinarilor romîni la instalarea barajelor de mine, în special a barajului de la Nedeia, la consttruirea podului de la Turnu-Măgurice și la multe alte acțiuni care au fost întreprinse sub focul inamic. Un mare succes al marinarilor romîni a fost scufundarea de către bateriile de coastă a marelui monitor turcesc „Podgorița“ și a altor nave mai mici. Faptele s-au petrecut astfel : în timpul iernii, turcii și-au ascuns navele în dosul insulelor Chiftelele, într-un braț îngust al Dunării, și le-au mascat într-un loc împădurit. Marinarii romîni au descoperit ascunzătoarea turcească. In timpul nopții ei au adus în cel mai strict secret o baterie de artilerie pe malul romînesc în dreptul navelor turcești. Loviturile au fost atît de precise nncit turcii, surprinși, n-au mai avut nici timpul, nici îndrăzneala să pună navele în stare de luptă și să se apere. Toate bastimentele în cap cu monitorul „Podgorița“ au fost scufundate. In urma acestei acțiuni, flotila turcească de pe Dunăre s-a dezorganizat. Participarea Flotilei Romîne la războiul de independență constituie un moment glorios care a îmbogățit tradițiile de luptă ale marinarilor romîni. File luminoase în cartea tradițiilor înaintate ale marinei noastre au fost înscrise prin acțiunile întreprinse de marinarii romîni în anii 1917, 1918, 1919 sub influența grupurilor comuniste și urmînd exemplul marinarilor revoluționari ruși. In ianuarie-februarie 1918 a avut loc răscoala marinarilor romîni de la Chilia Nouă. In același timp la Odessa și Sevastopol marinarii romîni de pe navele din Marea Neagră răsculîndu-se au destituit de la comandă pe ofițerii reacționari și au schimbat denumirea navelor. In iulie 1919 în marina militară a avut loc o mare răscoală a marinarilor, cu care prilej elementele revoluționare stabiliseră și soldații și sergenții care să comande unitățile de luptă, navele și chiar flota revoluționară. Ea a fost înăbușită, iar împotriva marinarilor s-a dezlănțuit teroarea sîngeroasă a regimului burghezomoșieresc. Din luptele duse în acei ani, marinarii romîni, ca și muncitorimea revoluționară din întreaga țară, au tras învățăminte prețioase pentru luptele ce aveau să vină. Experiența luptelor revoluționare din anii 1917—1920 a arătat că masele de oameni ai muncii nu pot obține victoria dacă nu au în frunte un partid muncitoresc revoluționar, un partid marxist-leninist. Un astfel de partid marxist-leninist a fost creat. Partidul Comunist din Romînia s-a situat în fruntea luptei maselor populare pentru independența națională și eliberare socială. După instaurarea dictaturii fasciste și tîrîrea Romîniei de către clasele exploatatoare în criminalul război antisovietic, Partidul Comunist din Romînia, înfruntînd cu eroism teroarea și prigoana la care era supus, a desfășurat o largă activitate pentru organizarea și conducerea luptei maselor populare împotriva dictaturii fasciste și a hitleriștilor. In activitatea sa partidul comunist a acordat o atenție deosebită muncii desfășurate în sînul armatei, dezvăluind în fața ostașilor caracterul de jaf al războiului antisovietic și chemîndu-i să întoarcă armele împotriva adevăraților dușmani ai poporului romîn. Intr-un manifest editat de P.C.R. la mai 1944 se spunea : „Soldați, sub1 ofițeri, ofițeri și generali ! Refuzat să mai luptați și să munciți pentru criminalii Hitler și Antonescu Cei de pe front ! Treceți cu tot armamentul și echipamentul de partea Armatei Roșii, care vă va ajuta luptați pentru dezrobirea patriei noastă tre ' Cei din spatele frontului ! plecarea pe front. Treceți de Refuzați partea poporului Activitatea desfășurată de P.C.R. a exercitat o puternică influență asupra masei de ostași, inclusiv asupra marinarilor. Astfel, la 23 August 1944, la chemarea Partidului Comunist Romîn, marinarii romîni alături de celelalte unități ale armatei romîne s-au încadrat cu elan în lupta împotriva hitleriștilor. In Constanța, soldații forțele patriotice populare au dezarșimat trupele hitleriste din oraș. O contribuție activă la lupta împotriva hitleriștilor au adus-o marinarii Flotilei de Dunăre. Datorită acțiunilor flotilei, trupele hitleriste au fost împiedicate să distrugă orașele și satele de pe Dunăre și să ocupe puncte de rezistență în zona Baziaș — Turnu-Severin, pentru a-și asigura retragerea spre apus. La Turnu-Severin „Detașamentul Dunărea de sus“, compus din vedete, a contribuit zdrobirea trupelor hitleriste care voiaiau să ocupe orașul. In luptele de la 26 august 1944, datorită eroismului forțelor patriotice populare, al soldaților unor unități de uscat și al marinarilor flotilei de Dunăre, a fost încercuită și dezarmată o coloană de aproximativ 2.000 hitleriști. In luptele de la Calafat s-au evidențiat trupele de infanterie și geniu marină, care au dezarmat o altă coloană germană ce încerca să ocupe orașul și să treacă Dunărea în Bulgaria. Militarii Regimentului 5 marină, în cooperare cu marinarii forțelor fluviale romîne, au lichidat rezistențele hitleriste de la Hîrșova, Cernavodă și Fetești, interzicînd trupelor germane care se concentraseră ta Dobrogea să treacă Dunărea în Muntenia Un sprijin însemnat a dat flotila romînă la forțarea Dunării de către trupele Frontului 3 Ucrainean, care au trecut în Bulgaria și Iugoslavia în urmărirea forțelor hitleriste. Cu multă abnegație au acționat marinarii la dragarea minelor lansate de hitleriști pe Dunăre. Neuitată va rămîne fapta sergentului major timonier Tătaru Valeriu, care a acționat cu neînfricare în condiții deosebit de grele. El a căzut la datorie în urma exploziei unei mine magnetice. După zdrobirea trupelor hitleriste de pe teritoriul țării noastre, marinei romîne i-a revenit sarcina de a contribui la asigurarea transporturilor de trupe și materiale spre frontul antihitlerist. La chemarea Partidului Romîn , „Totul pentru front, Comunist totul pentru victorie“ au acționat cu entuziasm și echipajele marinei comerciale romîne și muncitorii din porturi. Muncitorii au refăcut instalațiile portuare și au redat navigației materialul flotant. • Participarea marinarilor romîni la războiul antihitlerist constituie una din cele mai glorioase pagini ale istoriei marinei romîne. In luptele purtate cot la cot cu vitejii ostași și marinari sovietici, marinarii romîni au continuat minunatele tradiții de luptă ale înaintașilor și-au dezvoltat înalte calități ca : spiși ritul de sacrificiu în lupta pentru cauza poporului, dîrzenia și curajul în luptă, vigilența neslăbită, credințe față de drapelul de luptă al unității și față de pavilionul navei. Ei au cimentat în focul luptelor purtate prietenia și frăția de arme cu marinarii sovietici. Soldații, sergenții și ofițerii Forțelor Maritime Militare ale R.P.R. sînt continuatorii demni ai tradițiilor luptă și revoluționare ale marinei rudemîne. Prin activitatea rodnică de zi cu zi, desfășurată în scopul ridicării capacității de luptă a navelor și unităților de luptă, marinarii noștri îmbogățesc tradițiile glorioase, dovedind dragoste nețărmurită față de patrie, partid și guvern, față de cauza socialismului. Căpitan-locotenent N. BIRDEANU DIN TRECUTUL DE LUPTĂ AL MARINARILOR ROMÎNI Vizită la hidrocentrala Sadu 5 (Prin telefon). Zilele trecute, elevii din Școala militară „Nicolae Bălcescu“ au vizitat hidrocentrala Sadu 5, unul din obiectivele importante din sistemul de electrificare a țării. Elevii au urmărit munca entuziastă a muncitorilor pe acest șantier pentru mărirea capacității hidrocentralei, pentru mărirea lacului de acumulare. Am rămas profund impresionați de faptul că numai în cîteva ore, cît am stat acolo, barajul de acumulare s-a ridicat cu peste o jumătate de metru. Cele văzute constituie un imbold în munca noastră de învățămînt. Căpitan FURDUI ROMUL ÎN PARCUL AUTO (Prin telefon). r— Parcul auto pars un adevărat șantier. De la deșteptare, pînă seara tîrziu, aici se duce o activitate intensă. Conductorii auto, sub conducerea căpitanului Marin Constantin, muncesc cu dragoste și hotărire pentru a pune la punct mașinile de luptă din înzestrare. Repartizați pe brigăzi și echipe, fiecare dintre ei au sate mui concrete, încadrate în timp, ceea ce îi face să muncească cu simț de răspundere, să execute corect fiecare operație ce este cerută conform instrucțiunilor în vigoare. Fiecare piesă, fiecare sistem de funcționare al mașinii este controlat, verificat și pus la punct. Căpitanul Marin Constantin, care conduce întreaga operație de verificare și conservare a mașinilor, apreciază că echipa de demontare și montare cauciucuri condusă de soldatul Neacșu Ion trebuie evidențiată pentru rezultatele obținute Cot la cot cu conductorii auto muncește și plutonierul Rădulea Ion, membru de partid. I.g prima vedere nii.1 poți deosebii cu nimic de ceilalți militari, îmbrăcat în si lopetă, el execută cu rpultă precizie verificarea sistemului de aprindere al motorului la fiecare mașină. Pentru cunoștințele de specialitate ce le posedă, precum și pentru modul său de comportare, plutonierul Rădulea și-a cîștigat stima și aprecierea tuturor celor cu care muncește. Cu multă dragoste militarii vin la el și-i cer sfaturi în materie de specialitate. Exemplul său constituie un imbold în muncă și pentru ceilalți conductori auto din cadrul unității. In parc, alături de cei mulți, care muncesc cu dragoste și tragere de inimă, se mai găsesc și unii, ca soldații Moldoveanu Aurel și Onciu D., care așteaptă în permanență să fie impulsionați. Față de ei, tovarășii lor au luat atitudine la bilanțurile ce au avut loc recent. Căpitan GH. GABOR Din activitatea cercului „Să ne cunoaștem patria" Cercul „Să ne cunoaștem patria 11 din subunitatea în care muncește ofițerul Nicu Gheorghe aduce o contribuție însemnată la educarea patriotică a militarilor. Lăudabil este faptul că acest cerc cuprinde toți militarii subunității. Ședințele cercului se țin regulat și ele sînt interesante, folositoare și educative datorită faptului că sînt temeinic pregătite. De un real folos însușirea lecțiilor este harta conînfecționată pe hîrtie de cale de soldatul fruntaș Opriș Mircea. Ea reprezintă marile construcții ale regimului democrat-popular precum și obiectivele industriale ce se vor construi în anul 1959 și în următorii 2—3 ani. Zilele trecute s-a ținut cea de-a 19-a ședință a cercului. Soldatul fruntaș Teutișan Th. — responsabilul cercului — a expus tema : „Orașe noi pe harta patriei“, în care a arătat că în timpul regimului burghezo-moșieresc, regiuni întregi erau lăsate într-o cruntă înapoiere economică. Trecînd apoi la hartă, soldatul fruntaș Teutișan a arătat că astăzi în aceste regiuni nu numai că s-au construit unele din cele mai importante obiective industriale ale patriei, dar au apărut chiar și orașe noi ca Victoria, Săcele, Năvodari, Onești, Borzești, Bicaz etc. (De la un corespondent voluntar).