Apărarea Patriei, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 283-309)

1959-12-01 / nr. 283

Pentru patria noastra, Republica Populară Româna f ÄAPARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XV Nr. 283 (4126) Marți 1 decembrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI CLIPE SOLEMNE Duminică a fost o zi de mare sărbătoare pentru militarii Forțelor noastre Armate : noul contingent a depus jurămîntul militar — leg gariant de credință și devotament față de poporul muncitor și patria noastră socialistă, față de partid și guvernul Republicii Populare Române. . Ziua depunerii jurămîntului fost intîmpinată cu însuflețire și a bucurie în toate unitățile și sub­unitățile. Conștienți și mîndri de misiunea de răspundere ce le-a fost încredințată de a apăra cuce­ririle revoluționare obținute de oamenii muncii în anii puterii populare, sub conducerea partidu­lui, ostașii noștri în săptămânile premergătoare actului solemn al depunerii jurămîntului militar au muncit cu avînt sporit și au înre­gistrat succese însemnate în pre­gătirea de luptă și politică. In zeci și sute de scrisori sosite la redacție se vorbea despre faptele și gîndurile ostașilor de toate armele în preajma depunerii jurămîntului. Erau gînduri izvorîte din devota­ment față de puterea populară, fapte întemeiate pe hotărirea ca in numele vieții libere a poporului nostru, in numele a tot ce ni-e drag, ei, ca ostași, să nu cunoască oboseala în muncă și nici obstacole de neînvins. „..Minuiesc arma ca un adevărat ostaș" — ne scria tî­­nărul soldat Onete Damian . Voi sluji cu credință patria și partidul, așa cum am făcut și până la ve­nirea în armată“ — se angaja sol­datul Belu Ion care în scurtul rând timp de la încorporare și pînă-n preziua jurămîntului a obținut pa­tru calificative „foarte bune“ la instrucția de specialitate și pregă­tirea politică. Soldatul Ene Gheor­­ghe, fostul muncitor de la „Gri­­vița Roșie", a îndrăgit din pri­mele zile aparatura tehnică cu care se instruiește, iar soldatul C. Fundătureanu învață cu pasiune specialitatea sa de pionier. Fiecare dintre ei și toți laolaltă au adus în armată calda amintire a unei tinereți senine, cu largi perspective în față, a unor ani fru­­moși de școală și de muncă in uzină ori pe ogor. Ei n-au cuno­scut șomajul, exploatarea, rochia la capitalist sau moșier. Ei sînt tineri crescuți în anii democrației populare. Au intrat în Armata Populară cu sentimentul că-și fac datoria față de părinții și frații lor, față de puterea populară care este puterea lor, a celor ce con­struiesc Romînia socialistă. Este firesc că pășind în viața ostă­șească ca asemenea sentimente, ei să fie hotăriți a deveni buni ostași ai țării. Tinerii ostași înțeleg că a învăța să mînuiești arma, să-ți conduci tancul, să recepționezi și să transmiți pe calea eterului, să ochești la perfecție cu tunul sau cu automatul, este în intere­sul apărării vieții noi, libere, din (Continuare în pag. 2-a) I IN NUMĂRUL DE AZI: O SARCINA ACTUALĂ A ORGANULUI POLITIC — Locotenent-colonel Gh. Rotaru : Conducerea adunărilor pentru dări de seamă și alegeri in organizațiile U.T.M. (pag. 3-a) Activități politico-culturale interesante și educative (pag. 3-a). SPORT (pag. 3-a). Deschiderea lucrărilor celui de al VII-lea Congres al P.M.S.U. (pag 4-a). Intr-o atmosferă sărbătorească, tinerii ostași au depus jurămîntul militar pentru libertatea și fericirea patriei și a poporului muncitor ss SS B S S S Sasa SS Bgsa Sm BS^SSas^Sa Si B S S S S Se S B S S S B S S B S B S S S S S BS Basas S sa In fața drapelului „Eu, cetățean al Republicii Popu­lare Romine, întrind în rîndurile Forțelor Armate...“. Cel ce jură acum să slujească cu credință și devotament patria și po­porul a fost pînă mai ieri construc­tor pe șantierul hidrocentralei „V.T. Lenin“ de la Elias. De acolo, din ini­ma munților, a venit in armată ute­­mistul Anisescu Ioan și, cu toate că nu are decît o lună de zile de cînd a îmbrăcat haina de ostaș, el s-a pre­zentat la depunerea jurământului cu primele succese : execută corect di­ferite mișcări ale instrucției de front, dă răspunsuri bune la lecți­ile politice, iar la tragerile cu cara­bina și automatul a obținut califi­cativul „foarte bine‘‘ Cu tărie în glas, privind emoțio­nat faldurile de mătase ale drapelu­lui unității, a jurat și soldatul Pan­­crat Nicolae, candidat de partid. Ve­nind în armată din Dobrogea nouă, din Dobrogea colectivistă, el s-a afir­mat încă din primele zile ale vieții ostășești ca un bun militar. In regis­trul de trageri, în dreptul numelui său figurează calificativul „foarte bine“. Alături de ceilalți tovarăși de muncă și de luptă, cu gîndul la pa­trie și popor, soldatul David Gheor­ghe s-a legat în fața drapelului des­fășurat al unității să nu-și precupe­țească nici un efort în pregătirea sa, pentru a ajunge un luptător te­meinic pregătit. Succesele pe care le-a obținut pînă acum la instrucția de front, la pregătirea politică, la pregătirea fizică și la trageri sînt începutul promițător al unei munci rodnice pe drumul cuceririi măies­triei militare. Pe candidatul de partid Busuioc Gheorghe, orele dinaintea depunerii jurămîntului l-au găsit internat la infirmerie. Avusese o tempera­tură de 39 de grade. Dar nu l-a putut țintui la pat, nu boala l-a putut împiedica să meargă în mij­locul tovarășilor săi. Alături de ei a trăit momentele înălțătoare ale depunerii jurămîntului militar. ...„Eu, cetățean al Republicii Popu­lare Romine, intrînd în rîndurile Forțelor Armate, jur...“, aceste cu­vinte le-a rostit fiecare tînăr mili­tar din unitate și fiecare și-a expri­mat hotărirea că jurămîntul ros­tit in fața drapelului desfășurat al unității va fi tradus în viață cu fermitate și consecvență. Căpitan GH. BOGDAN Imbold spre noi succese Rostește jurămîntul soldatul Neacșu Ilie. Se spune despre el că este cel mai conștiincios ostaș din subunitate. Ii place mult în­vățătura , a ajuns să cunoască bine caracteristicile tehnico-tactice ale carabinei. Și la celelalte cate­gorii de instrucție face progrese vădite „Jur să-mi însușesc temeinic toa­te cunoștințele militare...“ — se leagă hotărît soldatul Neadru Ilie. Rostind aceste cuvinte, privirile i s-au oprit asupra panoului din stin­gă comandantului, unde se află o prețioasă mărturie a felului cum ostașii companiei a doua au respec­tat în anii trecuți cerințele jură­mîntului militar : „Diploma de O­­noare a C.C. al U.T.M.“ acordată subunității pentru vrednicia osta­șilor ei Compania a doua, comandată de căpitanul Florea Gheorghe, a înde­plinit cu cel mai mare procentaj or­dinul ministrului Forțelor Armate cu privire la pregătirea specialiști­lor de clasă. Soldatul Neacșu Ilie, mîndru de tradiția subunității, și-a luat an­gajamentul ca pînă la sfîrșitul anu­lui de instrucție să devină specia­list de clasă. De aceleași năzuinți sînt pătrunși și soldații Băluțoiu Alexandru, Iu­­han­ Teofil și alți tineri ostași din compania a doua. „Mă leg să îndeplinesc întocmai jurămîntul meu.. “ — s-au angajat solemn și soldații Iliescu Liviu, Lun­­gulescu Petre și Vlăduceanu Mihai din compania a patra. Ei au colabo­rat la apariția numărului festiv al gazetei de perete „Antena1”, închinat evenimentului depunerii jurămîntu­lui militar. In articolele scrise, ei și-au împârtășit simțămintele care îi însuflețesc în muncă. „Legămîntul acesta să ne fie călăuză în întreaga viață ostășească, pentru apărarea li­bertății și fericirii patriei și a po­porului muncitor...“ — scria etemis­­tul Lungulescu în articolul intitulat „Jur !“ Căpitan TR. BUCURENCIU „AM JURAT!“ Clipa mult așteptată a sosit. Soldatul Gherghinescu Vasile a pășit în fața frontului pentru a depune jurămîntul militar. Cu glasul întretăiat de emoție, el se leagă din toată inima : „...Jur să-mi însușesc temeinic toate cunoștințele militare pentru a fi un bun ostaș al Forțelor Ar­mate ale Republicii Populare Ro­­mîne.­­ Glasul lui devine tot mai ferm, mai răspicat. Iată-l acum îndreptîndu-se spre masa acoperită cu pînză roșie, pentru a-și întări jurămîntul sub semnătura proprie. Colectivistul Gherghinescu Va­sile, ca și ceilalți tovarăși ai săi, a jurat credință partidului și gu­vernului, patriei și poporului mun­citor. Tatăl său, Gherghinescu Ion, a căzut, eroic pe pământul Ceho­slovaciei prietene, în războiul anti­fascist. E îngropat sub lespezile de marmură ale monumentului de la Zvolen. Soldatul Gherghinescu Vasile a spus următoarele după depunerea jurămîntului: — Nu prea sînt învățat să vor­besc. Mie îmi plac faptele. Mama îmi spunea să semăn cu tata. A fost un om harnic. Eu sînt colecti­­vist. Cînd am­ plecat în armată, la partida mea erau trecute 405 zile muncă. CU despre ziua minu­nată pe care o trăiesc azi, pot să vă spun că sînt foarte fericit. Azi am jurat să apăr sătucul meu din Valea Carasu, ogoarele colec­tivei, noul cămin cultural, viața noastră plină de bucurie” Maior C. CONSTANTINESCU «tetetetetetetetete PRIMUL DIN SUBUNITATE Cînd comandantul bateriei i-a rostit numele, soldatul Dicu Gheorghe tresărit bucuros. Era a primul chemat în fața drapelului des­fășurat. Cu vocea vibrîndă de emoția clipei pe care o tră­ia, a rostit tare, răs­picat, legămîntul față de patrie. Fiecare cuvînt, fie­care propoziție, fie­care paragraf îi erau adinc întipărite în minte, înțelegea semnificația lor pro­fundă. Era pătruns de înalta misiune ce o are de a sta de strajă muncii paș­nice a poporului nos­tru, condus cu înțe­lepciune de partidul clasei muncitoare spre o viață nouă, socialistă. Cinstea de a depu­ne primul jurămîn­tul îi revenise în ur­ma rezultatelor foar­te bune obținute la toate categoriile de instrucție, în urma comportării sale demne, ostășești. La primele trageri exe­cutate — cu carabi­na și automatul — a obținut calificativul „foarte bine“, iar la pregătirea politică a fost apreciat că dă cele mai documen­tate răspunsuri. Comandanții și toți tovarășii din baterie au mai observat un lucru — dragostea sa față de colectivul din care face parte. In uzina din Cons­tanța învățase să trăiască în colectiv, să-și ajute tovarășii rămași în urmă. Și în unitate face la fel, ajută întotdeauna pe cei ce își însu­șesc mai greu unele probleme, care nu reușesc să înțeleagă deodată cele preda­te. De aceea, coman­dantul de baterie i-a făcut cinstea să-i cheme primul pentru a depune jurămîntul. Locotenent I. TOMA CU PRILEJUL CELEI DE-A 15-A ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII ALBANIEI Recepția oferită de ambasadorul R. P. Albania la București Duminică seara ambasadorul Re­publicii Populare Albania la Bucu­­rești, Hasan Alimerko, a oferit în saloanele Casei Centrale a Arma­tei o recepție cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Alba­niei. Au participat tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor­ghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîr­­vulescu, Dumitru Coliu, Leonte Rău­­tu, general de armată Leontin Să­­lăjan, Ștefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducători ai instituțiilor centrale și organizații­lor obștești, muncitori fruntași în producție, oameni de artă și cul­tură, generali și ofițeri superiori, ziariști romîni și corespondenți ai presei străine. Au luat parte șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplo­matic. In timpul recepției, ambasadorul Hasan Alimeiko și președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Ro­mine, tovarășul Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepția s-a desfășurat intr-o at­mosferă de caldă prietenie. In toastul său, ambasadorul R.P. Albania a salutat pe oaspeți și le-a mulțumit pentru participarea la re­cepție. In continuare, el a arătat că istoria Albaniei este istoria luptei duse de poporul albanez împo­triva cotropitorilor străini și asu­pritorilor interni, pentru libertate și independență națională. Aceste năzuințe nu au putut fi înfăptuite decît prin lupta eroică de eliberare națională dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său co­munist, și datorită rolului hotărîtor , eliberator pe care l-a jucat armata sovietică in războiul împotriva fas­cismului. La 29 noiembrie 1944, a spus vor­bitorul, poporul albanez a cucerit libertatea și adevărata independen­ță națională, a instaurat regimul de democrație populară, s-a des­prins din sistemul imperialist și a pășit pe calea dezvoltării demo­cratice, pe calea socialismului. In continuare, ambasadorul a a­­rătat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost înfăptuite mari transformări. Al­bania, în trecut țara cea mai îna­poiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricultură primitivă, a devenit, datorită ajutorului mul­tilateral al Uniunii Sovietice și al țărilor de democrație populară, o țară înaintată agrar-industrială. A­­ceste realizări — a subliniat vor­bitorul — arată încă odată supe­rioritatea incontestabilă a orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, linia justă a Partidului Muncii din Albania, forța dătătoare de viață a marxism-leninismului și a interna­ționalismului proletar. Partidul și guvernul nostru — a spus in continuare ambasadorul Hasan Alimeiko — educă in mod continuu poporul în spiritul prie­teniei și înțelegerii intre popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de destindere in relațiile internaționale, sprijinind propunerile făcute în scopul asi­gurării unei păci trainice. Guver­nul albanez a dus întotdeauna o politică pașnică și de bună vecină­tate. El a făcut propuneri conti­nue pentru normalizarea și întări­rea relațiilor cu țările vecine, a aprobat și a sprijinit propunerile to­varășului Chivu Stoica, propuneri­le făcute de tovarășul N. S. Hrușciov în cursul vizitei sale în Albania, în­dreptate spre crearea unei atmo­sfere de bună înțelegere și colabo­rare între țările balcanice și trans­formarea Balcanilor și Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R.P. Albania a toastat pentru înflorirea R.P. Române, pentru harnicul și talentatul popor romîn, pentru prietenia romîno-albaneză, pentru Partidul Muncitoresc Romîn și Comitetul său Central în frunte cu primul secretar, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru guvernul Republicii Populare Române și pre­ședintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Chivu Stoica, pentru Pre­zidiul Marii Adunări Naționale a R.P. Române și președintele Pre­zidiului, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, pentru unitatea și for­ța invincibilă a marelui lagăr al so­cialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace și prietenie între popoare. A luat apoi cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, care a transmis în numele Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Romîn, al Con­siliului de Miniștri și al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Repu­blicii Populare Române un fierbin­te salut frățesc și cele mai sincere felicitări Comitetului Central al Partidului Muncii, Consiliului de Miniștri, Prezidiului Adunării Populare și tuturor oamenilor mun­cii din R.P. Albania cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eli­berării Albaniei de sub jugul fas­cist. Doborirea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul al­banez — a spus tovarășul Chivu Stoica — a înscris o pagină glori­oasă în istoria Albaniei. In de­cursul unui deceniu și jumătate de muncă liberă și creatoare, harnicul și talentatul popor albanez, condus de Partidul Muncii, i­tr­ajutorin­­du-se frățește cu popoarele celor­lalte țări socialiste, avînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a obținut succese însemnate în con­struirea socialismului în patria sa. Poporul romîn se bucură din toa­tă inima de marile realizări obți­nute de oamenii muncii albanezi în dezvoltarea economiei și culturii lor. In anii puterii populare, între popoarele romîn și albanez s-au statornicit relații trainice de prie­tenie și colaborare frățească care se dezvoltă continuu, spre binele ambelor popoare. In continuare, tovarășul Chivu Stoica a spus : In ultima vreme, în viața internațională are loc un pro­ces de destindere în relațiile dintre state, rezultat al vizitei tovarășului N. S. Hrușciov în S.U.A., al noilor inițiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii, in opinia publică mondială. Am con­siderat și considerăm drept o în­datorire de căpetenie a noastră, ca și a tuturor guvernelor și statelor din diferitele părți ale lumii, fie ele mari sau mici, de a-și da o contri­buție activă la consolidarea des­tinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la înveninarea relațiilor dintre state, la rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale de tratative, la dezvoltarea relațiilor de pace și colaborare între toate statele, fără deosebire de sistem so­cial, pe baza respectării intereselor reciproce și a neamestecului în tre­burile interne. Guvernul romîn a depus și de­pune eforturi susținute pentru transformarea spațiului balcanic într-o zonă a păcii și a bunei veci­nătăți, în care să nu existe arme nucleare și baze pentru rachete. Suntem­ convinși că o înțelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balca­nice și ar contribui la întărirea păcii și colaborării între popoare­ cu ocazia marii sale sărbători naționale — a spus tovarășul Chivu Stoica — urăm poporului frate albanez.Tici și noi succese ,Jn munca florirea­sa plină de avînt pentru În­continuă a Albaniei so­cialiste, pentru victoria cauzei păcii și socialismului. In încheiere tovarășul Chivu Stoica a toastat pentru poporul fra­te albanez, pentru Partidul Mun­cii din Albania și Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Enver Hodja, pentru guvernul R.P­­Albania și președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Mehmet Shehu, pentru Prezidiul Adunării Populare a R.P. Albania și preșe­dintele Prezidiului,­­ tovarășul Hadji Lleshi, pentru prietenia de nezdrun­cinat dintre popoarele romîn și al­banez, pentru puternicul și invin­cibilul lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică­, pen­tru pace și colaborare în lumea în­treagă. (Agerpres) Evenimentul depunerii jurămîntului militar nu-1 vor uita niciodată tinerii militari din subunitatea comandată de locote­nentul major Dobrin M. Soldatul Daia Stan, pe care fotoreporte­rul nostru le prezintă în clipa cînd rostește jurămîntul militari la ședința de tragere a obținut calificativul „foarte bine"”. (Clișeul din stingă) Depunerea Jurămîntului este întărită prin semnătură (Clișeul din dreapta) (Foto : T. MACARSCHI și ȘT. IONESCU) Crește producția locală de materiale de construcții SUCEAVA 30 (Agerpres).­­ Nu­mărul șantierelor din regiunea Su­ceava este an de an mai mare. Ce­rințele de­­ materiale de construcții sînt mereu sporite. Pentru a satis­face aceste necesități și pentru a asigura surse de aprovizionare a­­propiate și un preț de cost redus, sfaturile populare din regiune a­­cordă o atenție deosebită sporirii producției locale de materiale de construcții. In cursul acestui an o serie de fabrici au fost reutilate și moderni­zate și a început construcția altora noi. Astfel, prin reutilarea fabricii de cărămizi din Dorohoi capacita­tea ei de producție a crescut cu încă 5 milioane bucăți de cărămidă anual. A început de asemenea să producă și noua fabrică de cără­midă de la Săveni. La începutul a­­nului viitor vor intra în funcțiune și fabrica de prefabricate silico-cal­­caroase din Văratec, cea de praf filer și mozaic din Vatra Dornei și secția de țigle presate de la fa­brica din Dorohoi, unde în prezent se montează utilajele. De aseme­nea s-au făcut probe tehnologice și va începe în curînd producția de plăci de marmură, criblură și sa­vura din rocă eruptivă pentru mo­dernizarea drumurilor, praf-filer din var, necesar la lucrările de asfal­tare etc. Premiera piesei ,, Paloșul de foc “ la Teatrul Armatei Teatrul Armatei a prezentat du­minică seara în sala Magheru pre­miera pe țară a piesei „Paloșul de foc“ de Nicolae Tăutu. Piesa a fost­ pusă în scen­ă de re­gizorul Gheorghe Cheța ; decoru­rile și costumele sînt semnate de pictorul scenograf Ion Ipser.

Next