Apărarea Patriei, mai 1961 (Anul 17, nr. 104-128)

1961-05-03 / nr. 104

______________________________________________________________________________ ____________ APĂRAREA PATRIEI Din doi artileriști — un militar de frunte In numărul din 12 martie a.c. ziarul „Apărarea Patriei“ a publi­cat pe prima pagină o scrisoare a căpitanilor Petre Popescu și Ion Argetoianu. In numele ofițerilor, gradaților și soldaților din­­ sub­ordine, ei își luau un angajament deosebit: „Vom îndeplini integral, numai cu rezultate bune și foarte bune planul pregătirii de luptă și politice. Ne vom organiza mai bine activitatea, vom intensifica munca politico-educativă și vom folosi judicios fiecare minut des­tinat instrucției. In cinstea glorioa­sei aniversări a partidului nostru îi vom pregăti temeinic pe subor­donați pentru ca 50 la sută din personalul divizionului să cuce­rească insigna de „Militar de frunte“. Un angajament mobilizator, în­drumați de comandant, de locțiito­rul său politic, ajutați de organiza­ția de partid, artileriștii și-au in­tensificat munca, și-au mobilizat toate forțele. Militarii între ei, gru­pele, plutoanele, s-au prins în în­trecere. Ajutați de comuniști și urmîndu-le exemplul, servanții, cer­­cetașii observatori, calculatorii, ra­­diofoniștii și conductorii auto au muncit cu rîvnă. Ședințele de in­strucție,­ orele de pregătire politică, tragerile și aplicațiile tactice au fost pentru ei tot atîtea prilejuri pentru a-și îmbogăți și perfecționa cunoștințele și deprinderile de buni luptători. Lupta pentru încadra­rea în haremuri și reducerea tim­pilor acestora a crescut mereu în intensitate. Fiecare artilerist se pre­gătea temeinic pentru a susține cu succes­­ examenul de militar de frunte. Conștiinciozitate și perseverență, întrajutorare tovărășească — iată prin ce se caracterizează activita­tea fiecăruia dintre ei. Fiecare zi de muncă, de învățătură și strădanii le-a adus artileriștilor succese, sa­tisfacții. Așa, de exemplu, capora­lul Alex. Petrescu și soldatul frun­taș Gh. Cojocaru au ajuns să cal­culeze elementele inițiate de tragere într-un timp mult mai scurt decît prevede baremul pentru calificativul „foarte bine“. Servanții de sub co­manda caporalului Gh. Ignat pun obuzierul în poziția „pentru luptă" și „pentru mișcare“ într-un timp mai scurt cu 10 și respectiv cu ÎS secunde decît cel­ stabilit în bare­mul de „foarte bine“. Soldatul frun­taș K. Gheza execută ochirea di­rectă și indirectă în aproape ju­mătate din timpul înscris în bare­mul pen­tru calificativul „foarte bi­ne“. Numărul celor­­ care își exerciți repede și precis atribuțiile a crescut cu fiecare zi. „Rapiditatea și pre­cizia în acțiuni — apreciază com­i­sia care i-a examinat în vederea ob­ținerii insignei „Militar de frunte" — îi caracterizează pe marea ma­joritate a artileriștilor din acest di­vizion“. Lupta pentru calitate înseamnă pentru ei străduința de a-și în­deplini în cel mai scurt timp și pre­cis misiunile de foc. Comisia i-a examinat cu exi­gență. Fiecare militar a trebuit să­ dovedească bogate cunoștințe po­litice, să aibă o ținută exemplară și o comportare ireproșabilă, să fie un trăgător iscusit, un luptător în pâsură să învingă orice greutate ivită în îndeplinirea misiunilor. In­struiți și educați cu grijă de către comandanți și de către locții­torii lor politici, marea majo­ritate a candidaților au trecut cu succes examenul de militar de frun­te. 50 la sută din personalul divi­zionului sînt astăzi purtători ai in­signei „Militar de frunte“. Anga­jamentul pe care artileriștii din a­­cest divizion și l-au luat în cinstea glorioasei aniversări a partidului nostru drag l-au tradus cu succes în fapte. Ei nu se opresc însă la rezultatele obținute pînă acum Muncesc cu eforturi sporite pentru ca numărul militarilor de frunte să crească continuu, pentru a forma subunități de frunte, pentru a parti­cipa cu succes la concursul de tra­gerile artileriei. Maior 1. BIRA In ziua premergătoare zborului, comuniștii din escadrilă țin o scur­tă consfătuire pe tema ridicării ca­lității îri exploatarea tehnicii de luptă la sol și în aer, Cu avînt sporit în întîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înființarea partidului de la 20, la 9 secunde Ca să obțin bare­mul acesta, îmi spu­ne soldatul­ frun­taș Constantin Ghiță, o­­chitor la tunul coman­dat de caporalul Ma­rin Gongea, nu mi-a fost deloc ușor, încă de cîn­d a fost numit în această funcție el a fos­t ani­mat de dorința de a înregistra elementele de tragere în cel mai scurt timp. La înce­put, cel mai bun timp obținut de el a­ fost 25 secunde. Acest re­zultat l-a determinat să muncească cu și mai multă rîvnă. Intr-un­a din zile, în unitate a fost orga­nizat un concurs de ochire. La acest con­curs, soldatul-fruntaș C. Ghiță a obținut ca­lificativul „foarte bi­ne“. Timpul în care a executat ochirea a fost de 20 secunde. Era tare bucuros de succesul obținut. A­­tunci, el s-a hotărît să realizeze un timp și mai bun. Studiin­­du-și cu atenție fie­care mișcare, el a a­­juns la concluzia că, în timp ce înregis­trează elementele, poa­te să manevreze și țeava tunului spre o­­biectiv, și deci să cîș­­tige noi secunde preți­oase. Așa a și fost. La una din verificări­le ce i s-au făcut de comandant, soldatul­­fruntaș C. Ghiță a e­­xecutat într­eaga o­­perațiune de ochire în numai 15 secunde. Cu aceasta, el și-a dat seama că reușise să îmbine mișcările ce se cereau executate în operațiunea de o­­chire. De acum, fără a pierde din vedere calitatea, accentul tre­buia pus pe rapidita­te. Așa a și făcut. Intr-o zi, la o oră de serviciu la mate­rial, cînd comandantul de grupă i-a spus că a realizat 9 secunde, soldatului­ fruntaș Con­stantin Ghiță nu-i venea să creadă. De aceea, el a mai în­cercat o dată și încă o dată. Timpul era a­­celași : 9 secunde. Străduința cu care el se instruiește i-a adus acum cite­va zile o mare­­ satisfac­ție , a obținut insig­na „Militar de frun­te“. Trecerea cu suc­ces a acestui examen a însemnat pentru el îndeplinirea mentului luat angaja­cîteva săptămîni acum urmă în cinstea glo­în­­ioasei aniversări, Caporal C. DIRIMESCU­ Ajutor ostășesc Telegrafiștii din subunitatea coman­dată de căpitanul V. Moroșanu întîm­­pină aniversarea a 40 de ani de la în­ființarea partidului luptînd pentru a-și îmbunătăți neîncetat calitatea muncii, pentru a-și ridica pe o treaptă supe­rioară calificarea. La un examen susținut recent, sol­datul A. Stan a dobîndit calificarea de specialist de clasa a 2-a. Caporalul Fr. Vasile și soldatul­ fruntaș C. Aldea, specialiști clasa a 2-a, muncesc pentru a deveni specialiști de clasa 1. Sub conducerea comandanților, și alți militari din subunitate se pregătesc cu multă hărnicie în vederea susținerii examenului de specialist de clasă. Sem­nificativ este și ajutorul pe care ei și-l dau reciproc în pregătire. Astfel, prin­tre cei ce se vor prezenta la exa­men pentru a deveni specialiști clasa a 3-a sînt și soldații Gh. Vasile și N. Roșu, militari de anul I. Amîndoi depășesc în prezent baremul la probele impuse de examen. Pentru a ajunge la acest rezultat, soldatul Roșu a fost îndeaproape ajutat, la antrenamente, de tovarășul său, soldatul Gh. Vasile. Asemenea exemple de ajutor reciproc sînt multe în subunitate. Muncind cu rîvnă și întrajutorîn­­du-se, militarii din această subunitate pășesc siguri spre îndeplinirea năzuin­ței lor, aceea de a deveni specialiști de clasă. Locotenent-major N. PINZARU Agitația vizuală actuală Ia întîmpinarea celei de-a 40-a ani­versări a partidului, în unitatea unde muncește și maiorul Ștefan Cozma o preocupare de seamă o constituie:,în­noirea agitației vizuale cu panouri, cu lozinci care oglindesc cele mai actua­le sarcini reieșite din hotărîrile parti­dului și guvernului. Pe aleile din interiorul cazărmii s-au expus numeroase panouri care conțin scheme, grafice și acestea înfățișează realizările și desene, per­spectivele de dezvoltare ale economiei naționale, creșterea nivelului de trai material și cultural al poporului nos­tru Asemenea panouri au fost expuse­­ și în parcul auto, în remize, pe pla­toul de adunare și terenul de instrucție din cazarmă. Agitația vizuală din unitate, prin conținutul ei bogat și prin forma ei atrăgătoare contribuie la mobilizarea militarilor în obținerea de noi succe­se în pregătirea de luptă și politică. Căpitan T. SILISTEANU Mulțumesc din inimă partidului Viața pe care au dus-o țăranii muncitori din comuna Vîlci­i, ra­ionul Roman, nu s-a deosebit cu nimic de viața grea și amară pe care a dus-o întregul nostru popor muncitor în vremurile regimului burghezo­­moșieresc. Exploatarea nemiloasă la care erau supuși țăranii muncitori de către moșierul Stîrcea, a cărui moșie cuprindea întreaga comună, adusese țăranii la sapă de lemn. In anii regimului democrat-popular viața țăranilor muncitori din comuna Vîlciu a devenit de nerecunoscut. Pămîntul a fost dat celor ce-l muncesc. La chemarea partidului, țăranii muncitori din comuna noastră s-au hotărît să-și făurească un trai mai fericit Cu ani în urmă a luat ființă gospodăria agricolă colectivă ce cuprinde acum întreaga comună. Prin munca depusă în comun, gospodăria a crescut și s-a întărit. Veniturile colectiviștilor an de an au fost tot mai mari. Astăzi, în locul cocioabelor insalubre și întunecoase, mulți colec­tiviști și-au construit case noi, spațioase, și-au cumpărat mobilă nouă, aparate de radio, biciclete etc. Au fost construite în comuna noastră două cămine cul­turale unde funcționează și o bibliotecă cu multe mii de volume de cărți, un spital­ staționar, magazine. Astăzi, fiilor țăranilor muncitori li s-au creat toate posibilitățile pentru a urma școli medii, profesionale și de învățămînt superior. Cu ajutorul statului, eu am absolvit Școala tehnică de zootehniști de la Roman, după care am lucrat ca maistru zootehnist la G.A.S. Girov, raionul Piatra Neamț. La chemarea partidului și cu ajutorul comuniștilor, muncind cu rîvnă, am reușit să aduc o contribuție importantă în îndeplinirea pla­nului de producție al gospodăriei. In toamna anului trecut am fost încorporat în rîndurile forțelor noastre armate pentru a-mi satisface serviciul militar. Pe poarta unității am pășit cu dragoste față de muncă, cu dorința de a mă instrui cit mai bine, de a mă situa printre militarii cei mai buni din unitate. La început mi-a fost greu. Ajutorul primit din partea organizației de partid din unitate, sfaturile și îndrumările ce mi-au fost date de comandanți mi-au fost de mare folos în activitatea mea de tînăr militar. In cinstea celei de-a 40-a aniversări de la înființarea partidului mă angajez s­ă muncesc cu și mai mult avînt pentru a cinsti această măreață sărbătoare a poporului nostru cu succese cît mai de seamă în instruirea mea, să obțin titlul de „Militar de frunte" Soldat CONSTANTIN STOICA Din fier vechi — oțel nou • Personalul din unitatea noastră s-a angajat să colecteze în cinstea zi­lei de 8 Mai o cantitate de 2700 kg fier vechi. Ei și-au îndeplinit angaja­mentul luat. (Maior P. MACSKALI) • Acțiunea patriotică pentru strîn­­gerea fierului vechi este mereu în a­tenția utemiștilor din organizațiile de bază unde secretari sînt locotenentul E. Duca și caporalul A. Noghi. In zi­lele acestea, ei au predat la I.C.M. cantitatea de 6000 kg fier vechi. (Că­­pitan GH. LUPU) . Comuniștii din organizația de bază de partid al cărei secretar este căpitanul D. Basica s-au angajat ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a partidului să strîngă o cantitate de 3000 kg fier vechi. Ei au reușit să-și îndeplinească și depășească angaja­mentul luat colectînd 9000­ kg fier vechi. (Căpitan P. CIORIC) • In­ această lună, militarii din uni­tatea unde muncește maiorul A. Fran­cisc au participat cu multă însufle­țire la acțiunea de colectarea și pre­darea fierului vechi la I.C.M. In mai multe rînduri, organizația de bază de partid a organizat ziua strîngerii fie­rului vechi. Astfel, ei au reușit în 30 de zile să predea la I.C.M. 30.000 kg de fier vechi.­­Căpitan V. DO­GAR Ut Un colectiv unit și entuziast să Luminile aerodromului abia pot smulgă întunericului citeva sute de metri de pistă, încolo, beznă de nepătruns. Un avion, dezlănțuind din turbină șuvoi de tunete, rulează spre start. — ...Aproba­i decolarea! — ..­Aprob decolarea. Citeva clipe mai apoi, nava dis­pare in oceanul negru și zgomo­tele se sting încetul cu încetul. — Cine zboară ? întrebarea e convențională, un­ laitmotiv pentru înfiriparea unei discuții. In glasul celui ce a ros­tit-o nu se deslușește nici îngri­jorare, nici teamă. — Cred că maiorul Hada. Ori căpitanul Chelaru. (Sau poate — am adăuga noi — căpitanii Honu ori Mihalciuc). Lor mai cu seamă li se­­ încredințează misiuni pe o vre­me ca această. Sînt piloți clasa I-a, zburători cu o îndelungată experiență , oa­meni care­­ au străbătut kilometri nenumărați pe aripile vântului și de fiecare dată s-au întors pe aerodrom mai puternici și mai cu­rajoși, mai stăpini pe tehnica pilotajului. .A fi pilot clasa I-a înseamnă să fii gata oricind — ziua ori noap­tea, pe vreme bună sau rea — să iei cu asalt înălțimile, să desco­peri ținta in în vălmășagul norilor, înseamnă să te întorci pe aero­drom aducind ln caseta fotomitrali­­erei, trofeu de preț — imaginea țintei interceptate, înseamnă să-ți infringi, atunci cînd se ivește, tea­ma de necunoscut, să-ți impui cu bună știință hotărirea de a învinge, curajul, voința, stăpînirea de sine. Oamenii aceștia, care alcătuiesc nucleul escadrilei întîia, sînt luați model de piloții mai tineri, cu experiență mai puțină. Fiecare ar da bucuros nopțile de odihnă pe cîteva minute de luptă încordată cu ținta, acolo sus, in înaltul ceru­lui. Să se spună și despre el, ca despre ceilalți, cu aceeași încredere in reușita misiunii : — Zboară locotenentul - major Stancu... Cei patru piloți clasa I-a sînt comuniști, împreună cu alții for­mează o puternică organizație, un colectiv unit și entuziast. In adu­nările lor, comuniștii și-au arătat dorința de a-și servi tot mai bine patria socialistă, de a-i fi apărători neînfricați. In urmă cu vreun an și mai bine, organizația aceasta dezbătea o problemă deosebit de însemnată: cum să intimpine cel de-al Ill-lea Congres al P.M.R. — Organizația noastră de bază este cea mai mare din unitate —a vorbi unul. Cred că ne-am putea angaja să muncim in așa fel ca pri­ma patrulă din unitate declarată „Subunitate de frunte" să fie din escadrila noastra. — Ce credeți, să ne luăm un astfel de angajament ? — fură în­trebați comuniștii. Se ridicară aproape douăzeci de mîini. Piloții, tehnicii, mecani­cii, își arătară dorința de a pune temelia unei tradiții care să spo­rească de la an la an. Hotăririle comuniștilor, năzuin­țele lor, se împlinesc întotdeauna. La vremea hotărîtă, patrula co­mandată de căpitanul­­ Gheorghe Chelaru a fos verificată exigent. Cei din comisie n-avară alta de făcut decît să consemne fapul că avioanele patrulei au fost întotdea­una disponibile pentru zbor ; că graficul tragerilor foto reflectă în­tocmai gradul înalt de pregătire a piloților : de vreo cîțiva ani în­coace toate rubricile sînt hașurate numai in culoarea roșie („f.b.“) și albastră („b") ; că disciplina, la sol ■ și in zbor, este corespunză­toare. Trei echipaje și patrula că­pitanului Chelaru — prima din re­giment — primiră titlul de „Sub­unitate de frunte". Urmindu-le e­­xemplul, la 23 August, alte două echipaje din patrula a 3-a dobân­­dită titlul de fruntașe. Pilda comuniștilor este mobili­zatoare. La începutul anului de instruc­ție, in unitate a venit un pilot : că­pitanul Nicolae Ned­elescu. A fost încadrat la escadrila I-a. — Subunitatea noastră — îi spuse comandantul, maiorul Aurel Hada — a obținut succese cu care ne mindrim. Și am vrea să le ducem mai departe. Căpitanul Ned­elescu știe de câtă prețuire se bucură escadrila chiar și pe alte aerodroame. Aflase că oamenii aceștia au la activul lor fapte deosebite : interceptări a două și chiar trei ținte, numai califi­cative superioare la trageri și alte succese care, adunate la un loc, dovedesc pricepere, voință, entu­ziasm. Știa de toate acestea și ve­nise dorind să-și alăture străda­niile sale fngă ale noilor to­varăși. Și a avut de multe ori a­­cest prilej. Înainte zburase pe aici aparate. Trecerea de pe un avion pe altul se face cu trudă. Adesea, comandantul escadrilei a zburat in „dublă" cu Ned­elescu suprave­­ghindu-l, ajutindu-l, dăruindu-i din experiența și din curajul său, ară­­tîndu-i la sol in ce au constat gre­șelile sale. Uneori poate s-a ne­căjit, împreună cu subordonatul, de un insucces oarecare și au chibzuit cum să-l evite pe viitor. Acum (după luni de muncă, după multe ore de zbor ziua și noaptea), urmă­rind, pe ecranul radiolocatorului, drumuul sigur al avionului cu misi­une de interceptare, spus cu ace­eași încredere arătată piloților cu experiență îndelungată : — Zboară căpitanul Nedrelescu... La sosirea in escadrilă, comu­nistul Ned­elescu era abia pilot clasa a lll-a. Perfecționindu-și neîn­cetat, cu perseverență, măiestria de zbor, el și-a ridicat calificarea cu incă o treaptă, devenind pilot clasa a ll-a. Drumul său este acela al celorlalți comuniști din escadrilă : „mai sus, mai repede, mai de­parte !" Căpitanul Ion Abrudan, cel de-al cincilea pilot clasa intiia din sub­unitate, este atemist. Se pregătește insă intens pentru a fi primit in rîndurile candidaților de partid. — Cresc forțele noastre — spun comuniștii. Și-au propus ca ziua de 8 Mai s-o sărbătorească după tradiția în­cepută anul trecut , cu noi „Sub­unități de frunte", cu toate misiu­nile îndeplinite , cu planul „la zi" , cu un număr sporit de piloți clasa I-a și a ll-a. — Cine zboară ? întrebarea, aceeași de fiecare dată. — Cred că e Horu, ori Mihai­­ciuc. (Sau poate — ar trebui adă­ugat — ori maiorul Hada, ori că­pitanul Chelaru, ori căpitanul A­­bradan­.) Cei de jos, fie că sînt piloți sau tehnicieni, comuniști sau utem­iști, așteaptă cu încredere întoarcerea din misiune a tovarășilor lor. La succesul lor au pus intr-un fel și ei umărul, pregătindu-le aparate­le pentru zbor, împrumutîndu-le din experiența, din tehnica pilota­jului, sau numai printr-un cuvint bun, de tovarăș. Escadrila cu cei mai mulți co­muniști, cu cei mai mulți piloți clasa I-a, este un colectiv care suie neîncetat și rapid spre un loc de cinste. Căpitan T. MARGINEANU ÎNSEMNĂRI DESPRE COMUNIȘTI Miercuri 3 mai 1961 Nr. 104 (4566) Agerpres transmite: • Duminică, Șantierele navale constructorii de la din Oltenița, în­treprindere distinsă recent cu stea­gul de fruntașă pe ramură, au lansat la apă o motonavă de 2.000 de tone. Antrenați în întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 1 Mai și a celei de-a 40-a aniversări a parti­dului, constructorii navali de aici au lansat această motonavă cu 25 de zile înainte de termenul prevăzut. Față de celelalte nave de acest fel, la noua motonavă a fost introdus sistemul de comandă centralizată de la distantă. Luni dimineața a părăsit Ca­pitala îndreptîndu-se spre Franța o delegație de cineaști rom­îni pentru a participa la Festivalul internațio­nal al filmului de la Cannes. Țara noastră va fi prezentă la festival cu filmul artistic muzical „Darclee“ S­PORT A început competiția cicliste „Cursa Păcii" VARȘOVIA, 2 (Agerpres).­­ Peste 100.000 de spectatori au asis­tat marți pe stadionul „Cea de-a X-a aniversare“ din capitala R.P. Polone la festivitatea de deschidere a celei de-a 14-a ediții a competiției cicliste internaționale „Cursa Păcii“ Varșo­via—Berlin—Praga. Prima etapă s-a desfășurat în cir­cuit pe străzile Varșoviei. Pe primul loc s-a clasat alergătorul Lothar Hoehne din echipa R.D. Germane. El a parcurs 136 km. în 3 h 15'53’’. Pe locurile doi și trei s-au clasat cicliștii sovietici Saidhujm­ și Cerepovici, iar danezul Pingel a fost al patrulea. Toți cei 6 cicliști romîni I. Cosma, G. Ald­ceanu, G. Șerban, L. Zanoni, W. Ziegler și I. Stoica au sosit la numai două secunde în urma cîștigă­­torului etapei. Astăzi se desfășoară etapa a II-a .Varșovia — Olsztyn (206 km). Noii campioni de box ai R. P. R. Duminică pe stadionul Republicii s-au desfășurat finalele campionatelor republicane de box. Un frumos suc­ces au obținut pugiliștii clubului Di­namo, care au cucerit 4 titluri prin C. Gheorghiu, I. Mihalik, I. Monea și V. Mariuțan. In cursul reuniunii s-au remarcat tinerii ( Badea (Metalul) și I. Dinu (Farul), noii campioni ai țării la categoriile mijlocie-mică și respectiv semiușoară. Iată rezultatele înregistrate în finale : M. Dobrescu b.p. L. Ambruș ; A. Olteanu b.p. N. Puiu ; C. Gheorghiu b.p. 1. Turcu ; L Dinu b.p. V. Czekeli ; 1. Mihalik, b.p. Ion Marin ; M. Stoian b.p. V. Mîrza ; V. Badea; b. ab. Gh. Neagu ; I. Mo­nea b.p.­­ Șt. Cojan (decizie discuta­bilă) ; Gh. Negrea b. ab. M. Nicolau; V. Mariuțan b. ab. N. Motoc. Jucînd slab, C. C. A. a pierdut meciul cu Progresul Întotdeauna finalurile de campionat s-au caracterizat prin asaltul puter­nic pe­ care echipele codate în clasa­ment îl dau pentru evitarea acestei zone periculoase. Localizînd afirmația de mai sus la întîlnirea dintre echipele C.C.A. Progresul aflate aproape la extremi­si­tățile clasamentului, era deci de pre­supus că formația militară va­ primi o replică deosebit de dîrză. Făcînd din nou apel la unii din jucătorii săi de bază, care cîteva etape n-au jucat (Caricaș, Soare, Di­­nuiescu), ceea ce i-a permis să alinie­ze garnitura cea mai bună. Progresul a pornit partida de duminică cu in­tenția fermă de a obține punctele puse în joc; încă din primele minute, jucătorii de la Progresul preiau inițiativa, e­­xercită o puternică presiune la poarta lui Voinescu, imprimînd acțiunilor un ritm rapid. Apărarea echipei C.C.A., supusă minute întregi unei ofensive susținu­te, reușește, cu prețul unor mari e­­forturi, să­­ destrame acțiunile­­ pericu­loase ale adversarilor, dar este ne­voită să cedeze după scurgerea a 16 minute de joc. In urma unei acțiuni de atac purtate pe aripa stîngă, ba­lonul ajunge la Oaidă, care printr-un șut de la 6—7 metri deschide scorul. In continuare, cei care atacă sînt tot jucătorii de la Progresul, dar Voines­cu, în formă bună, și ceilalți apărători ai C.C.A. împiedică majorarea sco­rului. Finalul primei reprize este ceva mai echilibrat. Militarii devin mai deciși în acțiuni, combină frumos în cîmp, dar înaintașii nu reușesc să-și creeze situații favorabile­­ de­ gol. Ei au totuși posibilitatea să egaleze, dar un șut de la distanță al lui Con­stantin întîlnește bara porții apărată de Mîndru. Așa cum au încheiat repriza se pă­rea că după pauză militarii nu vor avea mari probleme de rezolvat, cel puțin pentru a egala situația. Contrar așteptărilor însă, obișnuitul lor reviriment din repriza a doua nu s-a mai produs. In loc să forțeze egalarea, militarii au permis adversa­rilor să-și facă în voie jocul. Urmare firească a acestei situații, ei au pri­mit cel de-al doilea gol prin același Oardă, de data asta și cu concursul lui Voinescu, care a scăpat mingea printre picioare. Insuccesul echipei C.C.A. se dato­­rește deficiențelor în pregătirea și evoluția jucătorilor. Aceste deficiențe au constat în special în randamentul submediocru al liniei de atac și pe alocuri al apărării imediate, în inefi­cienta mijlocașilor care, preocupați de jocul în apărare, au neglijat aproape total rolul lor ofensiv, în ritmul prea lent al acțiunilor de atac, în lipsa de combativitate a celor mai mulți din jucători, în starea de nervozitate cu care au acționat. In sfîrșit au mai fost semnalate pasele date la adver­sari (Jenei, Constantin), imprecizia în șut (Tătaru, Al. Lazăr), abuzul de joc individual (Raksi, Cacoveanu). Insuccesul de duminică trebuie să fie privit de jucătorii de la C.C.A. ca o lecție. In viitor îi așteaptă par­tide la fel de grele pe care, pentru­ a le cîștiga, va fi necesar să evolueze la adevărata lor valoare. T.­ C. FIRANESCU In celelalte întîlniri ale etapei s-au înregistrat următoarele rezultate: Ra­pid — Dinamo București 2—1 (1—1); Farul — St. Roșu 2—3 (1—2); Mi­nerul— Petrolul 2—1 (1—0); C.S.M.S. — Știința Cluj 2—0 (0—0); Știința Timișoara —­ Corvinul 5—0 (2—0). Partida dintre Dinamo Bacău și U.T.A. a fost amînată, ambele echi­pe fiind plecate în turneu în R. D. Germană CLASAMENTUL 1. Dinamo Buc. 2. C.C.A. 3. U.T.A. 4. Petrolul 5. Dinamo Bacău 6. Steagul roșu 7. Rapid 8. Știința Cluj 9. Știința Timiș. 10. Minerul 11. C.S.M.S. 12. Progresul 13. Farul 14. Corvinul 22 124649:23 28 2*0131650:30 27 19103 635:27 23 20 87 533:30 23 19102731:23 22 20 102 840:31 22 20 78 523:19 22 20 92 932:36 20 20 55 932:39 17 20 811127:44 17 20 56 934:37 16 20 64 1033:41 16 21 631228:49 15 21 46 1124:42 14 RUGBI C.C.A. a învins la scor, 14 — 0. C.S.M.S. Iași Duminică s-au întîlnit în Capitală, în etapa a VIII-a, echipele C.C.A. și C.S.M.S. Iași. Rugbiștii militari au evoluat la va­loarea lor reală, cu toate că terenul moale, balonul ud și greu de controlat au împiedicat buna desfășurare a jo­cului. Ei au dominat întreaga partidă, au jucat clar, deschis, concretizînd mai multe atacuri prin Ciobănel, Co­jocaru și Bărbălău (cîte o încercare), Penciu (o transformare) și Șt. Con­stantin (lovitură de picior căzută). Celelalte rezultate : Știința Cluj— C.F.R. Grivița Roșie 3—6 ; Dinamo— Știința Petroșani 3—0; I.T.B.—Știin­ța București 9—0 Rapid—Metalul 3—6 ; Progresul—Olimpia Brașov 22—0. In clasament continuă să conducă C.C.A. (23 puncte) urmată de C.F.R. Grivița Roșie, la egalitate de puncte­ d­ar cu un exuberaj mai slab. T. N. RADIO JOI 4 MAI PROGRAMUL I. — 9.30 Vreau să știu. Realizări ale științei și tehnicii din patria noastră ; 9.50 ..Din creația corală a compozitorilor noștri" ; 12.00 Reportaj : întrecerea feroviarilor ; 12.45 Muzică populară romînească ; 13.05 Concert de print ; 14.30 Soliști și formații sovietice care au concertat în țara noastră. In program muzică populară ; 15.45 Arii de virtuozitate din operele lui Mozart ; 16.15 Vorbește Moscova ! 18.30 Curs de inițiere muzicală : „Dicționar muzical" (XXX) — Muzica cu program. (Partea I) ; 10.05 Tribuna radio ; 19.20 Din muzica ușoară a tinerilor noștri compozitori ; 19­45 Transmisie din Studioul de concerte concertului corului și orchestrei simfo­­­nice a Radioteleviziunii, dirijor Iosif Conta; Dirijorul corului Alexandru Șumski ; Festival de muzică romînească (prime audiții). PROGRAMUL NI. — 15.00 Artiști care s-au afirmat în anii puterii populare : Valentin Loghin, Elena Dima-Toroiman și Ion Piso ; 17.20 „Slăvim partidul­” — din programele formațiilor artistice de amatori ; 18.45 Să învățăm limba rusă cîntînd : „Partidul ne conduce" de Mu­­radeli ; 19.40 Cintecul săptămînii : „Par­tid, te cîntă azi poporul“, muzica și versurile de Teodor Bratu ; 20.30 Emi­siune literară ; 21.45 Părinți și copii. TELEVIZIUNE JOI 4 MAI 19.20 Realizări ale artei plastice din anii puterii populare ; 20.00 Transmisie de la Sala Sporturilor Floreasca. An­samblul de Stat „Baletul pe gheață" din Moscova, prezintă spectacolul „Fantezie de iarnă". RADIO VINERI 5 MAI PROGRAMUL I. — 11.03 Muzică dis­tractivă ; 11.30 Muzică populară din Moldova și Dobrogea ; 12.00 Limba noa­stră. Vorbește acad. prof. Al. Graur ; 12.39 Cîntece inspirate din lupta parti­dului ; 14.00 Melodii populare româ­nești ; 14.30 Concert popular ; 15.10 Mici formații­ de muzică ușoară ; 15.40 Din viața de concert a Capitalei ; 16.15 Vor­bește Moscova­­ ; 18.20 Curs de inițiere muzicală : „Concert ghicitoare­” (XXX) ; 21.00 Ii mulțumesc Partidului. Vorbesc: Eroul Muncii Socialiste Stefan Tripșa și Peterffy Ștefan, prorector al Univer­sității „Babeș-Bolyai" din Cluj ; 21.40 Muzică ușoară ; 22.30 Cîntece de dra­goste PROGRAMUL II.­­ 15.35 Actualita­tea in țările socialiste ; 17.50 Actualitatea și universalitatea învățăturii lui Karl Marx ; 18.15 Muzică ușoară romînească; 18.35 Cîntece din folclorul nou și jocuri populare romînești ; 19.30 Teatru la mi­crofon: „Arcul de triumf", scenariu ra­diofonic de Aurel Baranga ; 21.12 Mu­zică ușoară ; 22.30 Sub flamura revo­luției­­ VI — emisiune literară.

Next