Apărarea Patriei, mai 1961 (Anul 17, nr. 104-128)
1961-05-03 / nr. 104
______________________________________________________________________________ ____________ APĂRAREA PATRIEI Din doi artileriști — un militar de frunte In numărul din 12 martie a.c. ziarul „Apărarea Patriei“ a publicat pe prima pagină o scrisoare a căpitanilor Petre Popescu și Ion Argetoianu. In numele ofițerilor, gradaților și soldaților din subordine, ei își luau un angajament deosebit: „Vom îndeplini integral, numai cu rezultate bune și foarte bune planul pregătirii de luptă și politice. Ne vom organiza mai bine activitatea, vom intensifica munca politico-educativă și vom folosi judicios fiecare minut destinat instrucției. In cinstea glorioasei aniversări a partidului nostru îi vom pregăti temeinic pe subordonați pentru ca 50 la sută din personalul divizionului să cucerească insigna de „Militar de frunte“. Un angajament mobilizator, îndrumați de comandant, de locțiitorul său politic, ajutați de organizația de partid, artileriștii și-au intensificat munca, și-au mobilizat toate forțele. Militarii între ei, grupele, plutoanele, s-au prins în întrecere. Ajutați de comuniști și urmîndu-le exemplul, servanții, cercetașii observatori, calculatorii, radiofoniștii și conductorii auto au muncit cu rîvnă. Ședințele de instrucție, orele de pregătire politică, tragerile și aplicațiile tactice au fost pentru ei tot atîtea prilejuri pentru a-și îmbogăți și perfecționa cunoștințele și deprinderile de buni luptători. Lupta pentru încadrarea în haremuri și reducerea timpilor acestora a crescut mereu în intensitate. Fiecare artilerist se pregătea temeinic pentru a susține cu succes examenul de militar de frunte. Conștiinciozitate și perseverență, întrajutorare tovărășească — iată prin ce se caracterizează activitatea fiecăruia dintre ei. Fiecare zi de muncă, de învățătură și strădanii le-a adus artileriștilor succese, satisfacții. Așa, de exemplu, caporalul Alex. Petrescu și soldatul fruntaș Gh. Cojocaru au ajuns să calculeze elementele inițiate de tragere într-un timp mult mai scurt decît prevede baremul pentru calificativul „foarte bine“. Servanții de sub comanda caporalului Gh. Ignat pun obuzierul în poziția „pentru luptă" și „pentru mișcare“ într-un timp mai scurt cu 10 și respectiv cu ÎS secunde decît cel stabilit în baremul de „foarte bine“. Soldatul fruntaș K. Gheza execută ochirea directă și indirectă în aproape jumătate din timpul înscris în baremul pentru calificativul „foarte bine“. Numărul celor care își exerciți repede și precis atribuțiile a crescut cu fiecare zi. „Rapiditatea și precizia în acțiuni — apreciază comisia care i-a examinat în vederea obținerii insignei „Militar de frunte" — îi caracterizează pe marea majoritate a artileriștilor din acest divizion“. Lupta pentru calitate înseamnă pentru ei străduința de a-și îndeplini în cel mai scurt timp și precis misiunile de foc. Comisia i-a examinat cu exigență. Fiecare militar a trebuit să dovedească bogate cunoștințe politice, să aibă o ținută exemplară și o comportare ireproșabilă, să fie un trăgător iscusit, un luptător în pâsură să învingă orice greutate ivită în îndeplinirea misiunilor. Instruiți și educați cu grijă de către comandanți și de către locțiitorii lor politici, marea majoritate a candidaților au trecut cu succes examenul de militar de frunte. 50 la sută din personalul divizionului sînt astăzi purtători ai insignei „Militar de frunte“. Angajamentul pe care artileriștii din acest divizion și l-au luat în cinstea glorioasei aniversări a partidului nostru drag l-au tradus cu succes în fapte. Ei nu se opresc însă la rezultatele obținute pînă acum Muncesc cu eforturi sporite pentru ca numărul militarilor de frunte să crească continuu, pentru a forma subunități de frunte, pentru a participa cu succes la concursul de tragerile artileriei. Maior 1. BIRA In ziua premergătoare zborului, comuniștii din escadrilă țin o scurtă consfătuire pe tema ridicării calității îri exploatarea tehnicii de luptă la sol și în aer, Cu avînt sporit în întîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înființarea partidului de la 20, la 9 secunde Ca să obțin baremul acesta, îmi spune soldatul fruntaș Constantin Ghiță, ochitor la tunul comandat de caporalul Marin Gongea, nu mi-a fost deloc ușor, încă de cînd a fost numit în această funcție el a fost animat de dorința de a înregistra elementele de tragere în cel mai scurt timp. La început, cel mai bun timp obținut de el a fost 25 secunde. Acest rezultat l-a determinat să muncească cu și mai multă rîvnă. Intr-una din zile, în unitate a fost organizat un concurs de ochire. La acest concurs, soldatul-fruntaș C. Ghiță a obținut calificativul „foarte bine“. Timpul în care a executat ochirea a fost de 20 secunde. Era tare bucuros de succesul obținut. Atunci, el s-a hotărît să realizeze un timp și mai bun. Studiindu-și cu atenție fiecare mișcare, el a ajuns la concluzia că, în timp ce înregistrează elementele, poate să manevreze și țeava tunului spre obiectiv, și deci să cîștige noi secunde prețioase. Așa a și fost. La una din verificările ce i s-au făcut de comandant, soldatulfruntaș C. Ghiță a executat întreaga operațiune de ochire în numai 15 secunde. Cu aceasta, el și-a dat seama că reușise să îmbine mișcările ce se cereau executate în operațiunea de ochire. De acum, fără a pierde din vedere calitatea, accentul trebuia pus pe rapiditate. Așa a și făcut. Intr-o zi, la o oră de serviciu la material, cînd comandantul de grupă i-a spus că a realizat 9 secunde, soldatului fruntaș Constantin Ghiță nu-i venea să creadă. De aceea, el a mai încercat o dată și încă o dată. Timpul era același : 9 secunde. Străduința cu care el se instruiește i-a adus acum citeva zile o mare satisfacție , a obținut insigna „Militar de frunte“. Trecerea cu succes a acestui examen a însemnat pentru el îndeplinirea mentului luat angajacîteva săptămîni acum urmă în cinstea gloînioasei aniversări, Caporal C. DIRIMESCU Ajutor ostășesc Telegrafiștii din subunitatea comandată de căpitanul V. Moroșanu întîmpină aniversarea a 40 de ani de la înființarea partidului luptînd pentru a-și îmbunătăți neîncetat calitatea muncii, pentru a-și ridica pe o treaptă superioară calificarea. La un examen susținut recent, soldatul A. Stan a dobîndit calificarea de specialist de clasa a 2-a. Caporalul Fr. Vasile și soldatul fruntaș C. Aldea, specialiști clasa a 2-a, muncesc pentru a deveni specialiști de clasa 1. Sub conducerea comandanților, și alți militari din subunitate se pregătesc cu multă hărnicie în vederea susținerii examenului de specialist de clasă. Semnificativ este și ajutorul pe care ei și-l dau reciproc în pregătire. Astfel, printre cei ce se vor prezenta la examen pentru a deveni specialiști clasa a 3-a sînt și soldații Gh. Vasile și N. Roșu, militari de anul I. Amîndoi depășesc în prezent baremul la probele impuse de examen. Pentru a ajunge la acest rezultat, soldatul Roșu a fost îndeaproape ajutat, la antrenamente, de tovarășul său, soldatul Gh. Vasile. Asemenea exemple de ajutor reciproc sînt multe în subunitate. Muncind cu rîvnă și întrajutorîndu-se, militarii din această subunitate pășesc siguri spre îndeplinirea năzuinței lor, aceea de a deveni specialiști de clasă. Locotenent-major N. PINZARU Agitația vizuală actuală Ia întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a partidului, în unitatea unde muncește și maiorul Ștefan Cozma o preocupare de seamă o constituie:,înnoirea agitației vizuale cu panouri, cu lozinci care oglindesc cele mai actuale sarcini reieșite din hotărîrile partidului și guvernului. Pe aleile din interiorul cazărmii s-au expus numeroase panouri care conțin scheme, grafice și acestea înfățișează realizările și desene, perspectivele de dezvoltare ale economiei naționale, creșterea nivelului de trai material și cultural al poporului nostru Asemenea panouri au fost expuse și în parcul auto, în remize, pe platoul de adunare și terenul de instrucție din cazarmă. Agitația vizuală din unitate, prin conținutul ei bogat și prin forma ei atrăgătoare contribuie la mobilizarea militarilor în obținerea de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Căpitan T. SILISTEANU Mulțumesc din inimă partidului Viața pe care au dus-o țăranii muncitori din comuna Vîlcii, raionul Roman, nu s-a deosebit cu nimic de viața grea și amară pe care a dus-o întregul nostru popor muncitor în vremurile regimului burghezomoșieresc. Exploatarea nemiloasă la care erau supuși țăranii muncitori de către moșierul Stîrcea, a cărui moșie cuprindea întreaga comună, adusese țăranii la sapă de lemn. In anii regimului democrat-popular viața țăranilor muncitori din comuna Vîlciu a devenit de nerecunoscut. Pămîntul a fost dat celor ce-l muncesc. La chemarea partidului, țăranii muncitori din comuna noastră s-au hotărît să-și făurească un trai mai fericit Cu ani în urmă a luat ființă gospodăria agricolă colectivă ce cuprinde acum întreaga comună. Prin munca depusă în comun, gospodăria a crescut și s-a întărit. Veniturile colectiviștilor an de an au fost tot mai mari. Astăzi, în locul cocioabelor insalubre și întunecoase, mulți colectiviști și-au construit case noi, spațioase, și-au cumpărat mobilă nouă, aparate de radio, biciclete etc. Au fost construite în comuna noastră două cămine culturale unde funcționează și o bibliotecă cu multe mii de volume de cărți, un spital staționar, magazine. Astăzi, fiilor țăranilor muncitori li s-au creat toate posibilitățile pentru a urma școli medii, profesionale și de învățămînt superior. Cu ajutorul statului, eu am absolvit Școala tehnică de zootehniști de la Roman, după care am lucrat ca maistru zootehnist la G.A.S. Girov, raionul Piatra Neamț. La chemarea partidului și cu ajutorul comuniștilor, muncind cu rîvnă, am reușit să aduc o contribuție importantă în îndeplinirea planului de producție al gospodăriei. In toamna anului trecut am fost încorporat în rîndurile forțelor noastre armate pentru a-mi satisface serviciul militar. Pe poarta unității am pășit cu dragoste față de muncă, cu dorința de a mă instrui cit mai bine, de a mă situa printre militarii cei mai buni din unitate. La început mi-a fost greu. Ajutorul primit din partea organizației de partid din unitate, sfaturile și îndrumările ce mi-au fost date de comandanți mi-au fost de mare folos în activitatea mea de tînăr militar. In cinstea celei de-a 40-a aniversări de la înființarea partidului mă angajez să muncesc cu și mai mult avînt pentru a cinsti această măreață sărbătoare a poporului nostru cu succese cît mai de seamă în instruirea mea, să obțin titlul de „Militar de frunte" Soldat CONSTANTIN STOICA Din fier vechi — oțel nou • Personalul din unitatea noastră s-a angajat să colecteze în cinstea zilei de 8 Mai o cantitate de 2700 kg fier vechi. Ei și-au îndeplinit angajamentul luat. (Maior P. MACSKALI) • Acțiunea patriotică pentru strîngerea fierului vechi este mereu în atenția utemiștilor din organizațiile de bază unde secretari sînt locotenentul E. Duca și caporalul A. Noghi. In zilele acestea, ei au predat la I.C.M. cantitatea de 6000 kg fier vechi. (Căpitan GH. LUPU) . Comuniștii din organizația de bază de partid al cărei secretar este căpitanul D. Basica s-au angajat ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a partidului să strîngă o cantitate de 3000 kg fier vechi. Ei au reușit să-și îndeplinească și depășească angajamentul luat colectînd 9000 kg fier vechi. (Căpitan P. CIORIC) • In această lună, militarii din unitatea unde muncește maiorul A. Francisc au participat cu multă însuflețire la acțiunea de colectarea și predarea fierului vechi la I.C.M. In mai multe rînduri, organizația de bază de partid a organizat ziua strîngerii fierului vechi. Astfel, ei au reușit în 30 de zile să predea la I.C.M. 30.000 kg de fier vechi.Căpitan V. DOGAR Ut Un colectiv unit și entuziast să Luminile aerodromului abia pot smulgă întunericului citeva sute de metri de pistă, încolo, beznă de nepătruns. Un avion, dezlănțuind din turbină șuvoi de tunete, rulează spre start. — ...Aprobai decolarea! — ..Aprob decolarea. Citeva clipe mai apoi, nava dispare in oceanul negru și zgomotele se sting încetul cu încetul. — Cine zboară ? întrebarea e convențională, un laitmotiv pentru înfiriparea unei discuții. In glasul celui ce a rostit-o nu se deslușește nici îngrijorare, nici teamă. — Cred că maiorul Hada. Ori căpitanul Chelaru. (Sau poate — am adăuga noi — căpitanii Honu ori Mihalciuc). Lor mai cu seamă li se încredințează misiuni pe o vreme ca această. Sînt piloți clasa I-a, zburători cu o îndelungată experiență , oameni care au străbătut kilometri nenumărați pe aripile vântului și de fiecare dată s-au întors pe aerodrom mai puternici și mai curajoși, mai stăpini pe tehnica pilotajului. .A fi pilot clasa I-a înseamnă să fii gata oricind — ziua ori noaptea, pe vreme bună sau rea — să iei cu asalt înălțimile, să descoperi ținta in în vălmășagul norilor, înseamnă să te întorci pe aerodrom aducind ln caseta fotomitralierei, trofeu de preț — imaginea țintei interceptate, înseamnă să-ți infringi, atunci cînd se ivește, teama de necunoscut, să-ți impui cu bună știință hotărirea de a învinge, curajul, voința, stăpînirea de sine. Oamenii aceștia, care alcătuiesc nucleul escadrilei întîia, sînt luați model de piloții mai tineri, cu experiență mai puțină. Fiecare ar da bucuros nopțile de odihnă pe cîteva minute de luptă încordată cu ținta, acolo sus, in înaltul cerului. Să se spună și despre el, ca despre ceilalți, cu aceeași încredere in reușita misiunii : — Zboară locotenentul - major Stancu... Cei patru piloți clasa I-a sînt comuniști, împreună cu alții formează o puternică organizație, un colectiv unit și entuziast. In adunările lor, comuniștii și-au arătat dorința de a-și servi tot mai bine patria socialistă, de a-i fi apărători neînfricați. In urmă cu vreun an și mai bine, organizația aceasta dezbătea o problemă deosebit de însemnată: cum să intimpine cel de-al Ill-lea Congres al P.M.R. — Organizația noastră de bază este cea mai mare din unitate —a vorbi unul. Cred că ne-am putea angaja să muncim in așa fel ca prima patrulă din unitate declarată „Subunitate de frunte" să fie din escadrila noastra. — Ce credeți, să ne luăm un astfel de angajament ? — fură întrebați comuniștii. Se ridicară aproape douăzeci de mîini. Piloții, tehnicii, mecanicii, își arătară dorința de a pune temelia unei tradiții care să sporească de la an la an. Hotăririle comuniștilor, năzuințele lor, se împlinesc întotdeauna. La vremea hotărîtă, patrula comandată de căpitanul Gheorghe Chelaru a fos verificată exigent. Cei din comisie n-avară alta de făcut decît să consemne fapul că avioanele patrulei au fost întotdeauna disponibile pentru zbor ; că graficul tragerilor foto reflectă întocmai gradul înalt de pregătire a piloților : de vreo cîțiva ani încoace toate rubricile sînt hașurate numai in culoarea roșie („f.b.“) și albastră („b") ; că disciplina, la sol ■ și in zbor, este corespunzătoare. Trei echipaje și patrula căpitanului Chelaru — prima din regiment — primiră titlul de „Subunitate de frunte". Urmindu-le exemplul, la 23 August, alte două echipaje din patrula a 3-a dobândită titlul de fruntașe. Pilda comuniștilor este mobilizatoare. La începutul anului de instrucție, in unitate a venit un pilot : căpitanul Nicolae Nedelescu. A fost încadrat la escadrila I-a. — Subunitatea noastră — îi spuse comandantul, maiorul Aurel Hada — a obținut succese cu care ne mindrim. Și am vrea să le ducem mai departe. Căpitanul Nedelescu știe de câtă prețuire se bucură escadrila chiar și pe alte aerodroame. Aflase că oamenii aceștia au la activul lor fapte deosebite : interceptări a două și chiar trei ținte, numai calificative superioare la trageri și alte succese care, adunate la un loc, dovedesc pricepere, voință, entuziasm. Știa de toate acestea și venise dorind să-și alăture strădaniile sale fngă ale noilor tovarăși. Și a avut de multe ori acest prilej. Înainte zburase pe aici aparate. Trecerea de pe un avion pe altul se face cu trudă. Adesea, comandantul escadrilei a zburat in „dublă" cu Nedelescu supraveghindu-l, ajutindu-l, dăruindu-i din experiența și din curajul său, arătîndu-i la sol in ce au constat greșelile sale. Uneori poate s-a necăjit, împreună cu subordonatul, de un insucces oarecare și au chibzuit cum să-l evite pe viitor. Acum (după luni de muncă, după multe ore de zbor ziua și noaptea), urmărind, pe ecranul radiolocatorului, drumuul sigur al avionului cu misiune de interceptare, spus cu aceeași încredere arătată piloților cu experiență îndelungată : — Zboară căpitanul Nedrelescu... La sosirea in escadrilă, comunistul Nedelescu era abia pilot clasa a lll-a. Perfecționindu-și neîncetat, cu perseverență, măiestria de zbor, el și-a ridicat calificarea cu incă o treaptă, devenind pilot clasa a ll-a. Drumul său este acela al celorlalți comuniști din escadrilă : „mai sus, mai repede, mai departe !" Căpitanul Ion Abrudan, cel de-al cincilea pilot clasa intiia din subunitate, este atemist. Se pregătește insă intens pentru a fi primit in rîndurile candidaților de partid. — Cresc forțele noastre — spun comuniștii. Și-au propus ca ziua de 8 Mai s-o sărbătorească după tradiția începută anul trecut , cu noi „Subunități de frunte", cu toate misiunile îndeplinite , cu planul „la zi" , cu un număr sporit de piloți clasa I-a și a ll-a. — Cine zboară ? întrebarea, aceeași de fiecare dată. — Cred că e Horu, ori Mihaiciuc. (Sau poate — ar trebui adăugat — ori maiorul Hada, ori căpitanul Chelaru, ori căpitanul Abradan.) Cei de jos, fie că sînt piloți sau tehnicieni, comuniști sau utemiști, așteaptă cu încredere întoarcerea din misiune a tovarășilor lor. La succesul lor au pus intr-un fel și ei umărul, pregătindu-le aparatele pentru zbor, împrumutîndu-le din experiența, din tehnica pilotajului, sau numai printr-un cuvint bun, de tovarăș. Escadrila cu cei mai mulți comuniști, cu cei mai mulți piloți clasa I-a, este un colectiv care suie neîncetat și rapid spre un loc de cinste. Căpitan T. MARGINEANU ÎNSEMNĂRI DESPRE COMUNIȘTI Miercuri 3 mai 1961 Nr. 104 (4566) Agerpres transmite: • Duminică, Șantierele navale constructorii de la din Oltenița, întreprindere distinsă recent cu steagul de fruntașă pe ramură, au lansat la apă o motonavă de 2.000 de tone. Antrenați în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai și a celei de-a 40-a aniversări a partidului, constructorii navali de aici au lansat această motonavă cu 25 de zile înainte de termenul prevăzut. Față de celelalte nave de acest fel, la noua motonavă a fost introdus sistemul de comandă centralizată de la distantă. Luni dimineața a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Franța o delegație de cineaști romîni pentru a participa la Festivalul internațional al filmului de la Cannes. Țara noastră va fi prezentă la festival cu filmul artistic muzical „Darclee“ SPORT A început competiția cicliste „Cursa Păcii" VARȘOVIA, 2 (Agerpres). Peste 100.000 de spectatori au asistat marți pe stadionul „Cea de-a X-a aniversare“ din capitala R.P. Polone la festivitatea de deschidere a celei de-a 14-a ediții a competiției cicliste internaționale „Cursa Păcii“ Varșovia—Berlin—Praga. Prima etapă s-a desfășurat în circuit pe străzile Varșoviei. Pe primul loc s-a clasat alergătorul Lothar Hoehne din echipa R.D. Germane. El a parcurs 136 km. în 3 h 15'53’’. Pe locurile doi și trei s-au clasat cicliștii sovietici Saidhujm și Cerepovici, iar danezul Pingel a fost al patrulea. Toți cei 6 cicliști romîni I. Cosma, G. Aldceanu, G. Șerban, L. Zanoni, W. Ziegler și I. Stoica au sosit la numai două secunde în urma cîștigătorului etapei. Astăzi se desfășoară etapa a II-a .Varșovia — Olsztyn (206 km). Noii campioni de box ai R. P. R. Duminică pe stadionul Republicii s-au desfășurat finalele campionatelor republicane de box. Un frumos succes au obținut pugiliștii clubului Dinamo, care au cucerit 4 titluri prin C. Gheorghiu, I. Mihalik, I. Monea și V. Mariuțan. In cursul reuniunii s-au remarcat tinerii ( Badea (Metalul) și I. Dinu (Farul), noii campioni ai țării la categoriile mijlocie-mică și respectiv semiușoară. Iată rezultatele înregistrate în finale : M. Dobrescu b.p. L. Ambruș ; A. Olteanu b.p. N. Puiu ; C. Gheorghiu b.p. 1. Turcu ; L Dinu b.p. V. Czekeli ; 1. Mihalik, b.p. Ion Marin ; M. Stoian b.p. V. Mîrza ; V. Badea; b. ab. Gh. Neagu ; I. Monea b.p. Șt. Cojan (decizie discutabilă) ; Gh. Negrea b. ab. M. Nicolau; V. Mariuțan b. ab. N. Motoc. Jucînd slab, C. C. A. a pierdut meciul cu Progresul Întotdeauna finalurile de campionat s-au caracterizat prin asaltul puternic pe care echipele codate în clasament îl dau pentru evitarea acestei zone periculoase. Localizînd afirmația de mai sus la întîlnirea dintre echipele C.C.A. Progresul aflate aproape la extremisitățile clasamentului, era deci de presupus că formația militară va primi o replică deosebit de dîrză. Făcînd din nou apel la unii din jucătorii săi de bază, care cîteva etape n-au jucat (Caricaș, Soare, Dinuiescu), ceea ce i-a permis să alinieze garnitura cea mai bună. Progresul a pornit partida de duminică cu intenția fermă de a obține punctele puse în joc; încă din primele minute, jucătorii de la Progresul preiau inițiativa, exercită o puternică presiune la poarta lui Voinescu, imprimînd acțiunilor un ritm rapid. Apărarea echipei C.C.A., supusă minute întregi unei ofensive susținute, reușește, cu prețul unor mari eforturi, să destrame acțiunile periculoase ale adversarilor, dar este nevoită să cedeze după scurgerea a 16 minute de joc. In urma unei acțiuni de atac purtate pe aripa stîngă, balonul ajunge la Oaidă, care printr-un șut de la 6—7 metri deschide scorul. In continuare, cei care atacă sînt tot jucătorii de la Progresul, dar Voinescu, în formă bună, și ceilalți apărători ai C.C.A. împiedică majorarea scorului. Finalul primei reprize este ceva mai echilibrat. Militarii devin mai deciși în acțiuni, combină frumos în cîmp, dar înaintașii nu reușesc să-și creeze situații favorabile de gol. Ei au totuși posibilitatea să egaleze, dar un șut de la distanță al lui Constantin întîlnește bara porții apărată de Mîndru. Așa cum au încheiat repriza se părea că după pauză militarii nu vor avea mari probleme de rezolvat, cel puțin pentru a egala situația. Contrar așteptărilor însă, obișnuitul lor reviriment din repriza a doua nu s-a mai produs. In loc să forțeze egalarea, militarii au permis adversarilor să-și facă în voie jocul. Urmare firească a acestei situații, ei au primit cel de-al doilea gol prin același Oardă, de data asta și cu concursul lui Voinescu, care a scăpat mingea printre picioare. Insuccesul echipei C.C.A. se datorește deficiențelor în pregătirea și evoluția jucătorilor. Aceste deficiențe au constat în special în randamentul submediocru al liniei de atac și pe alocuri al apărării imediate, în ineficienta mijlocașilor care, preocupați de jocul în apărare, au neglijat aproape total rolul lor ofensiv, în ritmul prea lent al acțiunilor de atac, în lipsa de combativitate a celor mai mulți din jucători, în starea de nervozitate cu care au acționat. In sfîrșit au mai fost semnalate pasele date la adversari (Jenei, Constantin), imprecizia în șut (Tătaru, Al. Lazăr), abuzul de joc individual (Raksi, Cacoveanu). Insuccesul de duminică trebuie să fie privit de jucătorii de la C.C.A. ca o lecție. In viitor îi așteaptă partide la fel de grele pe care, pentru a le cîștiga, va fi necesar să evolueze la adevărata lor valoare. T. C. FIRANESCU In celelalte întîlniri ale etapei s-au înregistrat următoarele rezultate: Rapid — Dinamo București 2—1 (1—1); Farul — St. Roșu 2—3 (1—2); Minerul— Petrolul 2—1 (1—0); C.S.M.S. — Știința Cluj 2—0 (0—0); Știința Timișoara — Corvinul 5—0 (2—0). Partida dintre Dinamo Bacău și U.T.A. a fost amînată, ambele echipe fiind plecate în turneu în R. D. Germană CLASAMENTUL 1. Dinamo Buc. 2. C.C.A. 3. U.T.A. 4. Petrolul 5. Dinamo Bacău 6. Steagul roșu 7. Rapid 8. Știința Cluj 9. Știința Timiș. 10. Minerul 11. C.S.M.S. 12. Progresul 13. Farul 14. Corvinul 22 124649:23 28 2*0131650:30 27 19103 635:27 23 20 87 533:30 23 19102731:23 22 20 102 840:31 22 20 78 523:19 22 20 92 932:36 20 20 55 932:39 17 20 811127:44 17 20 56 934:37 16 20 64 1033:41 16 21 631228:49 15 21 46 1124:42 14 RUGBI C.C.A. a învins la scor, 14 — 0. C.S.M.S. Iași Duminică s-au întîlnit în Capitală, în etapa a VIII-a, echipele C.C.A. și C.S.M.S. Iași. Rugbiștii militari au evoluat la valoarea lor reală, cu toate că terenul moale, balonul ud și greu de controlat au împiedicat buna desfășurare a jocului. Ei au dominat întreaga partidă, au jucat clar, deschis, concretizînd mai multe atacuri prin Ciobănel, Cojocaru și Bărbălău (cîte o încercare), Penciu (o transformare) și Șt. Constantin (lovitură de picior căzută). Celelalte rezultate : Știința Cluj— C.F.R. Grivița Roșie 3—6 ; Dinamo— Știința Petroșani 3—0; I.T.B.—Știința București 9—0 Rapid—Metalul 3—6 ; Progresul—Olimpia Brașov 22—0. In clasament continuă să conducă C.C.A. (23 puncte) urmată de C.F.R. Grivița Roșie, la egalitate de puncte dar cu un exuberaj mai slab. T. N. RADIO JOI 4 MAI PROGRAMUL I. — 9.30 Vreau să știu. Realizări ale științei și tehnicii din patria noastră ; 9.50 ..Din creația corală a compozitorilor noștri" ; 12.00 Reportaj : întrecerea feroviarilor ; 12.45 Muzică populară romînească ; 13.05 Concert de print ; 14.30 Soliști și formații sovietice care au concertat în țara noastră. In program muzică populară ; 15.45 Arii de virtuozitate din operele lui Mozart ; 16.15 Vorbește Moscova ! 18.30 Curs de inițiere muzicală : „Dicționar muzical" (XXX) — Muzica cu program. (Partea I) ; 10.05 Tribuna radio ; 19.20 Din muzica ușoară a tinerilor noștri compozitori ; 1945 Transmisie din Studioul de concerte concertului corului și orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, dirijor Iosif Conta; Dirijorul corului Alexandru Șumski ; Festival de muzică romînească (prime audiții). PROGRAMUL NI. — 15.00 Artiști care s-au afirmat în anii puterii populare : Valentin Loghin, Elena Dima-Toroiman și Ion Piso ; 17.20 „Slăvim partidul” — din programele formațiilor artistice de amatori ; 18.45 Să învățăm limba rusă cîntînd : „Partidul ne conduce" de Muradeli ; 19.40 Cintecul săptămînii : „Partid, te cîntă azi poporul“, muzica și versurile de Teodor Bratu ; 20.30 Emisiune literară ; 21.45 Părinți și copii. TELEVIZIUNE JOI 4 MAI 19.20 Realizări ale artei plastice din anii puterii populare ; 20.00 Transmisie de la Sala Sporturilor Floreasca. Ansamblul de Stat „Baletul pe gheață" din Moscova, prezintă spectacolul „Fantezie de iarnă". RADIO VINERI 5 MAI PROGRAMUL I. — 11.03 Muzică distractivă ; 11.30 Muzică populară din Moldova și Dobrogea ; 12.00 Limba noastră. Vorbește acad. prof. Al. Graur ; 12.39 Cîntece inspirate din lupta partidului ; 14.00 Melodii populare românești ; 14.30 Concert popular ; 15.10 Mici formații de muzică ușoară ; 15.40 Din viața de concert a Capitalei ; 16.15 Vorbește Moscova ; 18.20 Curs de inițiere muzicală : „Concert ghicitoare” (XXX) ; 21.00 Ii mulțumesc Partidului. Vorbesc: Eroul Muncii Socialiste Stefan Tripșa și Peterffy Ștefan, prorector al Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj ; 21.40 Muzică ușoară ; 22.30 Cîntece de dragoste PROGRAMUL II. 15.35 Actualitatea in țările socialiste ; 17.50 Actualitatea și universalitatea învățăturii lui Karl Marx ; 18.15 Muzică ușoară romînească; 18.35 Cîntece din folclorul nou și jocuri populare romînești ; 19.30 Teatru la microfon: „Arcul de triumf", scenariu radiofonic de Aurel Baranga ; 21.12 Muzică ușoară ; 22.30 Sub flamura revoluției VI — emisiune literară.