Apărarea Patriei, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 1-25)

1962-01-03 / nr. 1

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! lifĂPARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 1 (4774) Miercuri 3 ianuarie 1962 4 PAGINI — 20 BANI : ; : ■ ■ I *­ ; ______ Cuvintarea tovarășului Gh. Gheorghiu rostită la posturile de radio televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Romîne, Ne m­ai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniți în aceasta noapte în­ mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor ■ și tovarășilor de muncă, în fața aparatelor de radio sau de televiziune, așteptăm sosirea Anului­ Nou într-o­­ atmosferă sărbătorească, plină de ve­selie și, voie bună.. . Bucuria noastră ieste pe deplin îndreptățită. ■ Anul­ pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru — deosebit de bogate. . Cunoașteți tabloul impresionantelor­­ realizări­­, în­ toate domeniile ,­de activitate social-economică, înfățișat la ..re­centa­­ sesiune, a Marii Adunări Naționale...Planul­­ produc­ției industriale pe anul 1961, a fost îndeplinit cu 12 zile înainte­ de termen. Muncitorii, inginerii și tehnicienii pot privi cu satis­­făcție­­ rezultatele muncii lor pline de abnegație. In toate ramurile economiei au fost puse în funcțiune noi capa­cități de producție. Economia națională a primit mai mult metal, mai multe mașini, mai mult petrol, cărbune, mi­nereu, energie electrică, produse ale industriei chimice bunuri de larg consum. In toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri con­structori au ridicat noi clădiri, industriale, cartiere de lo­cuințe, așezăminte de învățamînt, sănătate, cultură. Milioane de țărani, uniți în gospodării colective, ai cules rod bogat , se schimbă întreaga înfățișare a satu­lui și felul de trai al țărănimii. Țăranii muncitori, lucră­torii­­ din gospodăriile de stat și S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belșug de produse necesare bunului trai al populației. Cadrele noastre didactice din învățămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări științifice, din domeniul culturii, și creației artistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nos­tru de m­îine, pentru pregătirea de specialiști, pentru dez­voltarea științei și culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însuflețită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei și culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felicitări urări de noi realizări și spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră muncitoare care își îndeplinește cu cinste misiunea clasă de clasă conducătoare a societății, țărănimea noastră care a pășit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care și-au pus cunoștințele și forțele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi și noi victorii, celor obținute pînă acum. • încrezător în capacitățile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obținute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiec­tivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în­ toate ramurile de activitate cu , entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn'pe soarta sa și pe roadele muncii sale Dragi tovarăși. Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle rațiunii umane sînt puse în slujba omului și a bunăstării lui, calea spre o lume rară războaie, spre triumful socialismului și comu­nismului pe tot globul pâmîntesc. Mărețele, victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte țări ale­ lagărului socialist, demonstrează cu putere superiori­tatea socialismului asupra capitalismului, dau forțe m­oi luptei oamenilor muncii din țările capitaliste pentru inte­resele lor vitale, pentru democrație și progres social, însu­flețesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a rușinosului sistem colonial,­ pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuința cea mai fierbinte a întregii omeniri este asi­gurarea unei păci trainice in lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menținută este o nouă dovadă că forțele păcii sînt astăzi mai puternice ca prieind, cercurile im­perialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică, și alături de ea celelalte țări ale lagărului socialist, țin sus steagul luptei pentru pace, care unește în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită și hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa și omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Rom­înia își va aduce și pe viitor întreaga ei contri­buție la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistență pașnică între toate statele fără deosebire de sistem social. In același timp avem îndatorirea de a ține trează vi­gilența, de a întări puterea de apărare a patriei, înconju­­rînd cu dragoste pe ofițerii și ostașii Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, care știau neclintit de strajă independenței patriei și cuceririlor revoluționare ale po­porului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Con­siliului de Stat și al Guvernului Republicii Populare Ro­mîne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire și noi succese în muncia rod­nică pe care o desfășoară. In clipa c­înd se vestește începutul noului an, să închi­năm paharul­­ pentru patria noastră dragă, pentru prospe­­ritatea harnicului nostru popor, constructor al socialis­mului " La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni CHEMAREA Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, țărani ce vă mai cultivați sin­guri bucata de păm­înt, mecanizatori din gos­podării de stat și sta­țiuni de mașini și trac­toare, tehnicieni, in­gineri și oameni de știință din agricultură, spre voi toți îndreptăm această chemare în numele Consfătuirii pe țară a colectiviști­lor. Ne-am adunat , aci , laolaltă din toate re­giunile ,țarii, colectiviști aleși de adunările raionale, spre a lua parte la această Con­sfătuire­ ,ca unii ce reprezentăm în țara noastră agricultura socialistă. Știți de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii parti­dului și statului, cu oameni de știință, ingi­neri agronomi, zoo­ehniști, cu mecani­zatori și constructori, de mașini, activiști ,de­ partid și­ de stat, ce anume trebuie să facem pentru , a încheia colectivizarea agri­culturii, pentru a, organiza cu­­ mai bine gos­podăriile colective, a le întări și a le crește tot mai mult avutul, pentru a spori recol­tele de toate felurile și a înmulți cu­ mai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au vorbit mulți delegați, arătînd ce au făcut ei pentru a obține cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și­ tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care ne-a dat povețe pre­țioase ca să putem îndeplini și mai cu spor sarcinile ce stau în fața agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Con­sfătuire delegați ai colectiviștilor, noi înșine colectiviști. Cei care au vorbit cunosc așa­dar bine viața gospodăriilor colective și ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele și raioanele lor, viața de azi a țărănimii noas­tre S-a văzut astfel că în toate părțile țări socialismul a invins, că cea mai mare parte a țăranilor de astăzi sînt colectiviști, că re­giunile Dobrogea și București, două dintre cele mai mari regiuni agricole din țară, sînt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat și Galați trecerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe ța­ririle țării de la un capăt la altul, vezi deo­parte și de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, maga­ziile albe­­ ale gospodăriilor colective și case noi ca niște începuturi de așezări orășenești. Noi, colectiviștii, sîntem astăzi o mare for­ță, însumăm laolaltă peste două milioane de familii și stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămint. Reprezentam așadar marea mulțime a țărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din­ țara noastră, chezășia belșugului. Ogoarele unite ne dau putința să facem mai multe culturi, să dăm, pământului ,mai multe întrebuințări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu mașini, în cea mai mare parte și în muncile cele mai grele, după toate re­gulile agrotehnice, în așa fel iicit de la un an la altul să avem recolte tot mai mari­­ și să creștem tot mai multe animale. Mulți dintre cei care au vorbit la Consfă­tuire, președinți, brigadieri sau țărani colec­tiviști, au arătat cu îndreptățită mîndrie cum în gospodăriile lor colective au obținut două și trei mii de kg grîu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg porumb boabe la hectar. Tovarășii din Dobrogea au arătat cum, , după trei ani, de la terminarea colectivizării, producția de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au întemeiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o dată cu acest belșug,­ colectiviștii trăiesc mult, mai bine ca înainte. Că și-au făcut case de cărămidă, acoperite, cu țiglă, ca la oraș, că nimeni nu mai umblă desculț, că sînt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sînt atît de înlesniți că și-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motoci­clete. Țăranul, colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum se arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sînt mai frumoase și mai curate. Parcă ar fi me­reu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști întilnești seara, deseori, oa­meni — tineri și bătrîni, fete și femei — ve­nind de la bibliotecă cu o carte in mină, că nu-i sat fără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe sate vezi ferestrele și curțile lu­minate ca ziua de becuri electrice, auzi cîn­­tarea difuzoarelor și, undeva, la căminul cul­tural, vezi mulțime mare venită la cinema­tograf. Satul de colectiviști se cunoaște de depar­te, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după șirele de paie, după ținuta oa­menilor pe­­ care-i întilnești­­­ pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sînt rodul colecti­vizării, care a dat­ satelor belșug și mare În­lesnire. Dragi tovarăși Noi, țăranii, mai știm ca,daca viața noastră s-a schimbat atît de mult, asta o dato­răm partidului nostru, îndrumării lui înțelep­te, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregului popor. Avem un­­ aliat puternic și , sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasa conducătoa­re, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul­ său,­ îl ch­im­uiește ne­­ ajută mereu cu mașini, cu credite,­ cu tot ce este necesar, pentru a întări agricultura noastră , socialistă. Industria­­ noastră...fabrică tractoare și­­ mașini tot­ m­ai multe și mai bune. In uzinele țării se fabrică marile noas­tre ajutoare­ de nădejde. La orice muncă am face pe­­ tarlalele gospodăriilor colective, sim­­­țim cum ne iau asupra lor, din greul, muncii, tractoarele și mașinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii ță­­rănimi, noi am mulțu­mit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija și dra­gostea pe care­ ne-o­­ poartă. Cele 52.000, de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca și toate celelalte mașini agri­cole, de mîinile­­ lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie­­ bună. Și îngrășămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag, recoltele bo­gate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca și priceperea lor Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fa­bricile și uzinele noastre sînt hotăriți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare și mașini agri­cole tot mai bune și mai bune,­­să ne trimită tot mai multe îngrășăminte și alte produse chimice necesare agriculturii. Le mulțumim incă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Romîn și guvernului, pentru ma­rele ajutor pe care ni-l dau. Pe lângă mașinile ce ne stau la dispoziție, noi, colectiviștii, mai primim și ajutorul in­ginerilor, tehnicienilor și specialiștilor in a­­gricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru (Continuare in pas. 3-a) IRI SE­V­IE­IL­I­O­N 1­9­6­2 81 decembrie 1961- ora 24. Din ca­lendar a fost ruptă fila ultimei zile a unui an de mari succese pe drumul desăvîrșirii construirii socialiste în țara noastră Numeroși oameni ai muncii cu fa­miliile lor au primit Anul Nou împre­ună cu tovarășii de­ muncă d­in între­prinderi. La Uzinele „Grivița Roșie", la Fabrica de confecții și tricotaje și în alte 70 de mari întreprinderi bucu­­reștene, unde și-au petrecut revelio­nul peste 13­ 000 de oameni iai muncii, a domnit pînă în zori o animație deo­sebită. In tot cursul nopții în mijlocul muncitorilor au venit artiști profesio­niști și echipe artistice, care au pre­zentat programe frumoase și variate. Felicitările , cuprinse în tradiționalele plugușoare, glumele și înțepăturile răvașelor, umorul cupletelor, veselia Periniță au­ completat îmbelșugatele mese, au sporit entuziasmul general care a domnit în această noapte. Felicitîndu-se reciproc și urîndu-și noi succese pentru anul care a început, comesenii și-au îndreptat gîndul spre cei pe care Anul Nou i-a găsit la gura furnalelor și cuptoarelor de oțel, elaborînd primele tone de metal din anul 1962 , către petroliștii din schim­bul de noapte care și-au făcut pe de­plin datoria deservind sondele și ra­finăriile­ către marinarii aflați în lar­gul mărilor și oceanelor. După preferințe, oamenii muncii au putut să-și petreacă noaptea de Anul Nou în chip diferit. La București, re­velionul a fost organizat și în 45 din marile restaurante. Cîteva mii de bucu­reșteni au întîmpinat anul 1962 în casele de odihnă și cabanele de la munte ...Piața Palatului R. P. Romîne, imense jerbe de­ artificii multicolore, scînteietoare fîșii de lumină , ale re­flectoarelor străpung înaltul cerului în sălile palatului, în care are loc tradiționalul 'carnaval " al tineretului, pășește grav străvechiul Moș Gerilă. El conduce un copilaș pe pieptul că­ruia stă scris: 1962. Este simbolul noului an pe care oamenii muncii din țara noastră și-l doresc mai bogat în succese, încăperile palatului răsună de rîsetele și glumele celor cîtorva mii de tineri muncitori, studenți, mi­litari. Se cîntă­ și­ se­ dansează, se leagă noi prietenii. Programele prezen­tate de actori de la diferite teatre, de cîntâreți de operă și operetă, de cunoscute orchestre de­ muzică popu­lară și de dans alternează cu concur­surile pentru alegerea „stelelor" car­navalului și a celei mai bune perechi de dansatori. Aclamații și aplauze stîrnește apariția cortegiului priete­niei, format din tineri din diferite țări­i ale lumii pe care îi unesc gînduri și năzuințe comune , să trăiască și să se bucure în pace de foloasele prieteniei. Și militarii Forțelor noastre Armate au întîmpinat Anul Nou într-un ca­dru sărbătoresc, într-o atmosferă de veselie și bucurie. In. cluburi de uni­tăți. Case ale ofițerilor și cluburi de garnizoană au fost organizate reve­lioane la care ofițerii, subofițerii, fa­miliile lor, alături de rude și prieteni, au petrecut împreună revelionul, in­­­trînd pe poarta noului an cu paharele pline, ridicate în cinstea succeselor care vor fi obținute în 1962. Alaturi de amarași și prieteni Ofițerii, subofițerii, angajații civili din unitatea noastră, ca și familiile lor, au petrecut revelionul împreună. ...La ora 24 am ascultat cu emoție cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou. Apoi, toți participanții au cîntat în cor „Mulți ani trăiască...“. S-a toastat pentru rezultatele obținute în anul ce a trecut, pentru fericirea celor pre­zenți, s-au făcut urări pentru anul care începe. Sînt clipe de emoție și entuziasm cînd fiecare se gîndește la succesele trecute precum și la sarcinile pentru noul an. Mulți ofițeri din unitate au obținut îr­ anul care a trecut impor­tante succese în muncă. Printre a­­ceștia se numără și ofițerul Dumitru Băluță. Ca locțiitor tehnic al coman­dantului, el s-a îngrijit în mod deo­sebit de buna întreținere a tehnicii (Continuare in pag. 2-a) La Casa ofițerilor din Brașov, în fața po­mului de iarnă­­"clișeul 31 In curtea Palatului Republicii (clișeul 1] Locotenent colonelul M. Mocanu urează ele­vilor noi succese la învățătură in anul 1962 (clișeul 21 In prima zi a noului an 15 forae de fontă și 20 tone oțel peste pian Despre realizările dobîndite în prima zi din noul an au și sosit vești. La Hunedoara brigăzile de siderurgici de iu ur, 1 * air, de e­cm­pie, au vestit depășirea producției planificate pe primul schimb de lucru,cu 15­ tone de fonta. Elaborarea primei șarje, din acest an de către oțelarii din brigada condusă de primtopitorul Axente Ma­rian, care deservește unul din cuptoa­rele de 400 de tone, a durat mai puțin de 45 de minute cît era prevăzut. Pe această cale s-a realizat un plus de producție de 20 tone de oțel. Succesele sondorilor și rafinorilor Prin grija sondorilor și rafinorilor ai funcționat din plin și instalațiile de fo­raj, instalațiile de prelucrare a țițeiului și alte utilaje din industria petrolieră. La Boldești, unde se sapă cu electro­­burul o nouă sondă, a lucrat în schim­bul de noapte un grup de petroliști con­dus de inginerul Traian Predea. Aici planul de foraj a fost întrecut cu 30 la sută. Sondorii din Valea Prahovei au încheiat prima zi din acest an cu o de­pășire a planului de foraj de peste 400 metri. Mai mult de jumătate din volu­mul lucrărilor de foraj a­ fost efectuată cu turbina și electroburul. Muncitorii din rafinăriile din Ploiești, Teleajen și Cîmpiiia au supus prelucrării în această zi cu 10 la sută mai mult țiței Cu încredere și a vînt Cu ctteva minute înainte de so­sirea Anului Nou, prin posturile de radio și televiziune ne-a orbit tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Tot ce spunea era de fapt un decou a ceea ce gîndeam și udu­­ Stnn. Da, am încheiat anul 1961 cu bucurie pentru roadele-i bogate, deosebit de bogate. Mai mult me­tal, mai multe mașini, mai mult petrol și cărbune, minereu și ener­gie electrică, mai multe bunuri de larg consum — iată ce a înscris poporul nostru, cu mîndrie, pe ră­bojul lui 1961. Și mai Și­mu de noi clădiri, noi cartiere, noi așezăminte de învățămint, sănătate și cultură , și belșug mai mare, în continuă creștere, în gospodăriile colective și gospodăriile de stat , noi victorii care în 1962 vor fi și mai țiuite și mai mari. Toate acestea sub steagul mereu biruitor al partidului, pe care stau înscrise cu litere de foc consemneți istoriei noastre noi : socialism, pace, bunăstare. Cu tabloul acestor mărețe cucerire în priviri, cu minduna pentru ele, cu luminosul cuvînt al partidului în inimi — așa pornesc — uimind, exemplul oamenilor muncii — in noul an și militarii. Ei au ascultat cu­ emoție cuvintele tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej despre dragostea poporului nostru fată de ofițerii și ostașii Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, care stau neclintit de strajă inde­pendentei patriei și cuceririlor re­voluționare ale poporului, îndemna, partidului de a ține trează vi­gilența, de a întări puterea de a­­părare a patriei, ii va înflăcăra și îi va însoți mereu pe drumul spre măiestria militară, pe drumul­­ înde­plinirii misiunii încredințate. In unități a sunat de acum goar­na pentru primele ore de pregătire din 1962. Aceste ore se zile, zilele in săptămîni leagă în și luni. Orice clipă li va găsi pe ofițeri și pe ostași la datorie ! Entuziasmul lor e mare — e parte din elanul revoluționar al În­tregului popor. Hotărirea lor e fermă — e parte din hotărirea întregului­ popor de a-și întări patria liberă Și înflori­toare Obiectivele sunt clare. Ofițerii își vor ridica neobosit nivelul pregătirii lor, pentru a putea organiza și con­duce in cele mai bune condiții pre­gătirea de luptă și politică a sub­ordonaților. Gradații vor învăța în continuare să devină buni coman­danți și executanți model. Specia­liștii din toate armele vor lupta pentru desăvirșirea cunoștințelor tehnice, vor învăța să acționeze și mai repede, și mai precis, vor minui la perfecție mașinile, aparatele și mecanismele. Vor urma exerciții, trageri, apli­cații, toate in condiții grele, apro­piate de realitatea cimpului de luptă. Ofițerii și ostașii vor birui greutățile, instruindu-se ziua și noaptea, vor fi fermi, disciplinați, plini de vigoare, inițiativă, așa cum le stă bine militarilor armatei populare ! Ne-au sosit la redacție primele scrisori din noul an ale corespon­denților. Ele sunt asemenea unor­­ Continuare în pag. 2-aî

Next