Apărarea Patriei, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 77-101)

1963-04-02 / nr. 77

Pentru patria noastră„ Republica Populară Romînă f ÀAMURAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 77 (5161) Marți 2 aprilie 1963 4 PAGINI - 20 BANI La instrucție și în aplicații Tancurile au trecut cu succes prin vad La ora prevăzută, tancurile cobo­rau către malul rîului. Terenul greu, drumurile desfundate de ploi, nu au putut infringe dirzenia tanchiștilor și puterea mașinilor de luptă. Acum însă, pentru continuarea În­deplinirii misiunii primite, subunita­tea trebuia să treacă prin vad. O pre­gătire sumară, câteva indicații date mecanicilor conductori și tancurile s-au îndreptat unul câte unul la punc­tul de trecere. Tancul • comandat de caporalul Andrei Ocaș trece primul — hotă­răște comandantul subunității­ Și mașina de luptă indicată porneș­te către rîu. La mal, se inclina, și intră în șuvoiul de apă. Comandan­tul subunității, locțiitorul tehnic, co­mandanții de tancuri, mecanicii con­ductori aflați pe mal îl urmăresc cu atenție Merge bine Așa să procedați și voi, ceilalți me­canici conductori, rostește ofițerul­­ Savin Caporalul Gh. Prisecăru conduce cu multă măiestrie. Apa se adincește din ce în ce, acoperind tancul pînă a­­proape de turelă. Cițiva metri și adîncimea începe să se micșoreze iar. Tancul continuă să înainteze cu viteză constantă către malul opus. Curînd, primele patine prind cu nădejde malul. Duduitul mo­torului se intejește, plaja îngustă de nisip este trecută, apoi silueta tan­cului se pierde printre acoperirile din teren. Rîul lat este trecut cu succes rine pe rînd și de celelalte tancuri. Astfel, subunitatea a putut să continue ,,lupta", să-și îndeplinească misiunea, ordonată. Locotenent-colonel I. CATAN/ Pe aliniamentul ordonat Acționind în adîncimea apărării batalionul din care face parte căpitanul 1. Condurat trebuia să formeze din mișcare un curs de apă și să continue ofensiva pe direcția ordonată. Artileria începuse să tragă a­­supra rezistențelor de pe malul opus. Acolo ducea o ,, luptă" grea și desantul aerian tactic ce fusese debarcat. Dar infanteriștii moto incă nu reușiseră să ajun­gă la tin­­ terenul extrem de greu, drumurile desfundate in­­filzraseră deplasarea. Nu peste mult timp insă, îm­barcate pe transportoare amlibii, companiile de infanterie moto s-au îndreptat cu toată viteza spre apă. Cu cei care treceau primii cursul de apă, se afla și căpitanul Gh. Lupu, locțiitorul politic al comandantului. Dar la mijlocul Jiului, curentul apei ridicase un prag de nisip milos care împiedica mașina amfibie să înainteze. Clipele e­­rau prețioase. Desantul aerian tactic nu putea să ducă singur „lupta“, un timp mai îndelungat, in capul de pod. Din punctele de sprijin, adversarul executa un „foc“ intens. Locțiitorul politic sări primul in apa care-i trecu repede din­colo de genunchi, îmbărbătați de exemplul lui, in frunte cu ofi­țerii, militarii se avinsară Înain­te prin unda învolburată și rece a fiului, umflat de ploaia ce nu mai contenea. După citeva ore, batalionul, pătruns adinc in adîncimea a­­părării, a ajuns pe aliniamentul ordonat, își îndeplinise cu suc­ces misiunea. Maior GH. ALUPEI Tunarii și-au îmbogățit tradiția I-am găsit pe servanții tunului co­mandat de caporalul Mihai Berbece intr-o pauză de foc. Discutau despre tradiția frumoasă a tunului și des­pre datoria fiecărui servant de a o îmbogăți mereu. . ...„îmi amintesc cu multă dragoste și respect de fostul meu comandant de tun, sergentul I. Ursu , —­­spunea gradatul. De la el am învățat să îngrijesc tunul cu răspundere. El ne-a învățat să ne ajutăm tovără­­șește in toate acțiunile, considerind că adevăratele succese sînt rodul muncii tuturor. Trebuie să facem to­tul pentru ea să ducem mai departe tradiția acestui tun..." Discuțiile au fost întrerupte aici. Artileriștii au primit o nouă misiune, l-am urmărit îndeaproape. Știam de la comandantul subunității, căpitanul Mihalache Taslău, că echipa aceasta de servanți se numără printre cele mai bune din baterie. Aveam acum un bun prilej de a-i vedea la lucru pe artileriști. La ordinul gradatului, servanții au acționat cu repeziciune, precis. Tu­nul comandat de caporalul Berbece a fost printre primele din baterie gata să deschidă foc bine ochii asu­pra adversarului". Subunitățile care treceau peste cursul de apă aveau în artileriști un sprijin prețios, tovarăși de nădejde. Maior C. REBEGEA Dincolo de rîu Au lăsat în urmă dealuri, văi, pă­duri... In atac au frămîntat în picioare no­roiul clisos... Au­­ trecut prin bălti, mlaștini... In pofida oboselii și a ploii, care a căzut tot timpul,­ situațiile tactice au fost­ rezolvate cu hotărîre de militarii din subunitatea comandată de maiorul P. Popa. ...Subunitățile se apropie de un curs de apă. Transportoarele amfibii pe șenile le vin în ajutor. Răscolind lunca mlăștinoasă, ele se avîntă spre rîu. îmbarcarea se face cu multă repeziciune. Militarii iau po­ziția de tragere pe transportor, începe trecerea. Ajunși în apropierea malului o­­pus, militarii debarcă, și-n fuga cea mai mare sau dispozitivul de luptă. Prin băltoace și mlaștini, înaintarea se execută cu aceeași impetuozi­tate Sprijiniți de artilerie, infanteriștii dezvoltă continuu capul de pod. Caporalii V. Doroș și I. Maxim, sol­dații St. Pristav, I. Trestianu sunt doar cîțiva din cei care se remarcă în această acțiune. Salturi, foc,, manevre... In fața a­­cestei presiuni, „inamicul" este ne­voit să cedeze, find pe rînd, punc­tele de sprijin. încă o misiune a fost îndeplinită " Locotenent-major C. NICOLAI FORȚA EXEMPLULUI Uneori, în virtejul muncii evîntate, nici nu ne dăm seama cum trece timpul și rămînem plă­cut surprinși cînd constatăm că fiecare dintre noi știe să rezolve cu succes probleme noi, tot mai complexe. Cînd spun asta, mă gîndesc în pri­mul rînd la colegul nostru, elevul sergent Mir­­cea Lucacescu. Iată, nu-i mult de cînd, primul dintre noi, el, a executat catapultarea la sol. Și nu-i atît de simplu să-ți poți tine cumpătul, să acționezi corect in astfel de situație. Știi că peste o secundă, două, bubuitura, torța explo­ziva a cartușului de sub scaunul special pe care stai, te va arunca afară din cabina avionului. Oricît a explicat și a făcut instructorul catapul­­tare de probă, exemplul primului dintre „ai noștri" parcă îți strecoară în suflet siguranța deplină că ai să reușești și tu. Elevul sergent Lucacescu este tot primul din­ Rînduri despre luptători Coloanele Înaintau în plină viteză pe drumuri grele de a­­plicație. Minut după minut și kilometru după kilometru îi a­­propia pe militari de aliniamentul stabilit, de misiunea ordonată. Oboseala încă nu-și pusese pecetea pe fe­țele lor, dar cu toate acestea ostașii erau tăcuți, ingiidurați. Știu bine: nu le era teamă de greutăți, de eforturi. Se obișnu­iseră cu ele, erau că­liți. Ei purtau insă pe umeri, fiecare într-o anume măsu­ră, răspunderea pen­tru îndeplinirea mi­siunii, dorința ca subunitățile din care fac parte să dove­dească și cu acest prilej înalta lor capa­citate de luptă. Răsfoind carnetul de însemnări întîlnesc multe nume de mili­tari care și-au văzut împlinită această do­rință, luptind cu toate forțele pentru obți­nerea succesului in aplicație. Unul din­tre aceștia este ca­poralul Vasile An­drei. Grupa coman­dată de el a fost prin­tre cele a terminat dinții care lucrările genistice și mascarea in raionul de con­centrare i-am revăzut apoi pe acești luptători in atac. Pămintul muiat de ploaie le îngreuia pașii, înaintau totuși impetuos, nevoind să țină seama de obo­seală Grupa comandată de sergentul Ion Pavelescu a primit o misiune care cerea ostașilor un plus de efort fizic și de vo­ință. Gradatul a răs­puns simplu, ostășește, „am înțeles" și a por­nit in fruntea grupei sale. Unul dintre sub­ordonați părea la ca­pătul puterilor. — Acum se vede cu­ face pregătirea fizică —­ spuse gra­datul. Ostașul știa că lui anume i se adre­sau cuvintele co­mandantului și găsi în el forțe să-și bi­ruie slăbiciunea. S-ar cuveni să a­­mintesc aici și des­pre caporalul Ștefan Barbu și alți nume­roși gradați; despre o­­fițeri ca — locotenen­ții majori Marian și Duminică, locotenen­tul Ioniță și mulți alții care au știut să-și ducă subordo­nații spre succes în cele mai grele acți­uni. Locotenent-colonel GH DAVID Determinarea precisă a coordonatelor pie­sei de baza ocupă un loc important în acti­vitatea grupului de recunoaștere a poziției de tragere. In clișeu . Locotenentul-major Oprea Ni­cola, cu ajutorul hărții, și caporalul Mihai Marinescu, cu ajutorul goniometrului-busolă, determină locul piesei de bază și se con­fruntă pentru a asigura coordonate cu o pre­cizie maximă Foto : ST. IONESCU ÎMSE.din­­ tre noi care a zburat cu reactorul. Sînt numai citeva zile de atunci. Cred insa că mi-a rămas pentru totdeauna în minte calmul cu care, îm­preună cu instructorul, se îndrepta spre pasă­rea metalică, argintie. Parcă ar fi mers să facă o plimbare și nu să demonstreze cei dinții din grupa noastră că și-a însușit cunoștințele nece­sare stăpinirii și folosirii juste a calităților a­­vionului la decolare, un zbor și la aterizare, „strunirii" miilor de cai-putere ai motorului, ur­măririi și folosirii in interesul succesului a ze­cilor și zecilor de indicatoare și butoane, pilo­tării și navigației pe un alt gen de tehnică, pe tehnica reactivă de aviație. Numai după ce a executat cu succes exercițiul de zbor, coborînd din cabină, elevul sergent Lucacescu avea­ fata puțin îmbujorată. El spunea că vântul ce înce­puse să bată ar fi fost de vină... Formal i-am dat dreptate. Știam însă că nu­­ poate să nu fi fost și el emoționat de eveniment: începutul pe care-l făcuse marca doar un nou pas, un salt calitativ pe drumul însușirii măiestriei de pilot militar, de luptător aerian. Acum, fiecare elev din grupa noastră are câte­va zboruri pe avionul de mare viteză. Dar pînă a ajunge la nivelul instructorilor noștri trebuie să străbatem un drum lung, anevoios. Satisfac­ția datoriei împlinite, răspunderea față de sar­cina de onoare ce ni s-a încredințat, ne vor călăuzi în viitor cu aceeași forță mobilizatoare ca și pînă acum. Elev sergent GH. CEREVCA Cursurile de apă sînt lupta forțate, în ofensivă modernă, de re­gulă din mișca­re. In acest scop un mare preț îl au podurile care pot fi surprinse intacte, vadurile, iar în lipsa acestora toate mijloa­cele de trecere desant din dotare, mijloacele pentru construirea po­durilor plutitoare și pe suporți ficși, precum și mijloacele impro­vizate existente în zonă ca bărci, plute, butoaie și altele. Dintre toate mijloacele de tre­cere, podurile prezintă o impor­tanță deosebită, deoarece asigură trecerea rapidă peste cursul de apă a mijloacelor și tehnicii de luptă grele, precum și aprovizio­narea trupelor luptătoare cu mij­loacele materiale necesare duce­rii luptelor. De aceea, comandan­ții și statele majore­ se preocupă de asigurarea trecerii trupelor pe pod, urmăresc ca podurile exis­tente să fie cucerite înainte „inamicul“ să le fi „distrus“ ca totodată iau măsuri pentru con­si­struirea podurilor plutitoare sau pe suporți ficși de către trupele de geniu. Așa s-au petrecut lucrurile și intr-o aplicație tactică cu trupe la care am participat nu de mult, încă în timpul procesului ela­borării hotărîrii, analizînd „ina­micul“ și terenul, comandantul a tras concluzia că existența celor două rîuri perpendiculare­ pe di­recția de ofensivă pune probleme deosebite pentru organizarea și ducerea „luptei“. Chiar de la în­ceput, co­mandantul s-a gîndit la măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea succesului forțării. In hotărirea luată, printre alte mă­suri, comandantul a repartizat mijloace de trecere desant unită­ților din eșalonul întîi, a prevăzut constituirea unor detașamente pentru capturarea trecerilor exis­tente înainte de a fi „distruse“ de „inamic“. Subunității de po­duri, pe care o avea la dispoziție, i-a fixat misiunea de a construi un­ pod peste rîul „N“ pentru tre­cerea tancurilor și mijloacelor de asigurare materială. Locul sub­unității de poduri în dispozitivul de marș a fost stabilit către capul coloanei ce se deplasa pe itinera­rul de pe direcția loviturii prin­cipale. Comandantul subunității de po­duri, ofițerul Ionescu, a luat toa­te măsurile pentru îndeplinirea cu succes a misiunii primite. El a constituit coloana de mașini care transporta mijloacele potri­vit modului în care urma să se acționeze la rîu pentru construi­­rea podului. A verificat toate ma­terialele existente, repartiția și modul de încărcare a lor pe ma­șini. A întocmit planul de lucru pentru construirea podului, re­­partizînd sarcini concrete fiecă­rei subunități în parte. Comu­niștii și organele conducătoare U.T.M.­­ din subunitate au mobi­lizat pe toți militarii să contri­buie cu toate puterile lor la con­strucția podului intr-un timp mai scurt decît cel prevăzut de barem. Ei au explicat militarilor că fiecare minut cîștigat înseam­nă un tanc sau o mașină trecu­tă mai repede pe malul opus, în­seamnă un spor de forțe și mij­loace pentru zdrobirea „inami­cului“. Comandantul subunității a dat misiunea elementului propriu de cercetare să se deplaseze la rîu o dată cu cercetarea unității, me­canizate, să stabilească c­el mai potrivit sector pentru construirea podului, precum și datele carac­teristice ale cursului de apă în locul respectiv, înzestrată cu mijloace moder­ne de deplasare și de legătură, subunitatea de cercetare a ajuns repede la cursul de apă și, sub acoperirea focului de artilerie și aruncătoare de mine, a procedat la cercetarea amănunțită a aces­tuia. Cu ajutorul detectoarelor de mine și al altor mijloace au fost identificate și neutralizate mi­nele plantate de „inamic” pe dru­mul de acces la pod, pe malul rîului precum și în apă. In a­­ceastă acțiune, pionierii, depunînd toate eforturile și priceperea, au asigurat condiții favorabile și lu­crul în siguranță deplină pentru subunitatea de poduri. Dar pentru construcția podului erau necesare datele caracteristi­ce ale rîului. Nici rezistența „ina­micului“ de pe malul opus, nici valurile apei învolburate nu i-au împiedicat pe cercetași să-și în­deplinească pînă la capăt misi­unea. Buna organizare a lucrului, ela­nul militarilor au constituit cheia succesului în acțiunea du­să, au asigurat începerea con­struirii podului imediat ce sub­unitatea a sosit la rîu. Seara se lăsase peste valea Jiu­­lui. In urma „atacului“ impetuos al infanteriei moto — care a tre­cut pe mijloace de trecere deta­­sant — și al tancurilor care au trecut prin vad, „inamicul“ a fost respins departe pe malul opus. Ecourile, „luptelor“ ce se duceau se auzeau din ce în ce mai depar­te și mai slab. In aceste condiții, pontonierii au putut trece la construcția po­dului. Primele mașini cu mate­riale și-au și făcut apariția de după grupul­ de copaci unde se opriseră temporar. Pe măsura sosirii mașinilor la rîu, șoferii executau o­­ manevră dibace și vasele erau lansate în nîrd automat la apă. Echipele de militari conduse de comandanții de grupe cuplau imediat elemen­tele de vase și vasele între ele. Podul se închege „văzînd cu o­­chii“. Pe malul o­­pus și pe cel pro­priu, două echipe construiau ca­petele de pod. . Intre timp au fost „date la apă“ șalupele de mane­vră, care s-au îndreptat către podul în construcție. Un ordin al ofițerului Iones­cu și podul, cu ajutorul șalupelor, este­ adus în ax, este legat de cele două capete dispuse pe maluri, realizînd astfel legătura intre ma­lul drept și cel sting al cursului de apă. Dar misiunea subunității nu s-a terminat încă. Pentru realizarea circulației în deplină siguranță, la pod au fost instalate un serviciu de siguranță și întreținere a podu­lui, pichete de siguranță (amon­te și aval), cu misiunea de a nu permite „minelor“ sa ajungă la pod. De asemenea a fost organi­zat serviciul de comenduire, pe malul de plecare și opus, care ur­ma să asigure circulația în ordine­a mașinilor și tehnicii de luptă. După luarea tuturor acestor măsuri, comandantul subunității a raportat eșalonului superior că podul este gata, trecerea fiind a­­sigurată. De altfel, primele ma­șini se și prezentaseră pentru tre­cere Prin buna organizare a lucru­lui, prin avîntul în muncă dove­dit de către militari, construirea podului s-a realizat intr-un timp cu mult mai scurt decît cel pre­văzut în instrucțiuni. Muncind cu rîvnă și în ordine deplină, mili­tarii subunității și-au îndeplinit angajamentele pe care și le-au luat la începutul aplicației. Rezultatele bune obținute de subunitate au fost scoase în evi­dență cu ocazia bilanțului ținut de conducătorul aplicației Locotenent-colonel N. VES.4 Podul a fost construit mai repede decît timpul prevăzut Convocare metodică In unitatea noastră s-a desfășurat convocarea metodică cu comandanții de plutoane. După expu­nerea unor referate s-a trecut la executarea prac­tică a exercițiilor. Cu acest prilej, maiorul Teodor Catană a prezen­tat ofițerilor metodica conducerii instrucției de front cu tema „Luarea dispozitivului premergă­tor de luptă al trupelor". De asemenea a fost pre­zentat exercițiul tactic de front „Plutonul de in­fanterie moto în lupta ofensivă pe timp de zi și executarea cercetării în contact nemijlocit cu ina­micul" Și la instrucția genisti­­că, ca și la pregătirea fi­zică, ofițerii au avut pri­lejul să-și îmbogățească cunoștințele practice. Despre efectele armei nucleare și ale mijloace­­lor de apărare împotriva acestora a vorbit căpita­nul M. Lăzărescu. In partea finală a con­vocării metodice , a fost prezentată practic o tra­gere de luptă cu grupa de pistolari. Locotenent-major M. BADILA Se poate vira ancora! Noapte tîrzie. Marea fremătîndâ legăna pe va­lurile sale nava ancora­tă undeva în larg, moment în moment din se aștepta semnalul de ple­care în misiune. Carturi­le libere dormeau liniști­te. Caporalul Vasile Frangulea, comandantul grupului aparate electri­ce de navigație, verifica sincronizarea repetitoru­­lui giro. „Toate funcțio­nează normal“ — își zi­se el Deodată observă pe tabloul de faze al moto­rașelor asincrone giros­copice că unul nu mai indica tensiunea. Privi mai atent. Acul continua să rămînă la zero. Gra­datul desfăcu cu repezi­ciune capacul de la ta­bloul de siguranțe. Le privi. Totul părea la lo­cul lui. Ampermetrul ta­bloului de faze continuă însă să rămînă nemișcat. Sus pe punte răsună în noapte semnalul „Alar­mă de exercițiu".­­ Pregătiți pentru vi­raj ancora !, se auzi prin portavoce ordinul­ coman­dantului. Plin de sudoa­re, caporalul Frangulea continua să controleze fiecare siguranță in par­te. Găsi ceea­­ se căuta Pregătirea sa îl ajutase. Comanda „Vira anco­ra !" — se auzi din nou.­­ Se poate vira anco­ra ! — zise tare capora­lul Frangulea. Nava părăsi sprintenă locul de ancorat și porni spre raionul ordonat, Soldat-fruntaș GH. BROSCARU și Prin orașete satele patriei Modernizarea unor vagoane de cale ferată Colectivul uzinelor de vagoane din Arad a adus în ultimul timp o serie de­ îmbunătățiri vagoanelor de cale ferată. Printre tipurile modernizate se numără vagoanele de marfă pe 4 osii, cu utilizare universală, avînd o capacitate de 60 tone. La construcția acestor vagoane lemnul a fost înlo­cuit cu tablă din oțel, fapt care a determinat reducerea greutății lor, e­­conomisirea unor importante cantități de cherestea, precum și asigurarea u­­nei întrețineri mai ușoare și mai ief­tine. La vagoanele descoperite s-a montat o instalație specială pentru autodescărcare, îmbunătățiri au fost aduse și vagoa­nelor de călători. Acestea au com­partimente mai largi, cu ferestre mari. Pereții îmbrăcați cu plăci din material plastic, băncile capitonate e­­legant, instalațiile de suspensie pre­văzute cu amortizoare hidraulice o­­feră condiții mai comode de călă­torie La fabricarea vagoanelor metalur­­giștii folosesc o serie de procese tehnologice moderne și utilaje noi, de mare productivitate (Agerpres) Linii tehnologice de ciment puse în funcțiune în primul trimestru al acestui an, la fabrica de la Turda au fost puse în funcțiune două linii noi tehnologice de ciment. Utilajele acestor linii fabricate în țară se caracterizează printr-un nivel tehnic ridicat, un înalt grad de mecanizare și automatizare. Instalațiile sînt prevăzute cu filtre electrice care îmbunătățesc condițiile de muncă și înlătură vid­erea aerului din jur. Prin intrarea în funcțiune a noilor li­nii tehnologice, capacitatea de producție a fabricii crește cu peste 640 000 tone anual. (Agerpres) Nouă promoție­­ de maiștri mineri și electromecanici de mină la Petroșeni PETROȘENI, 1­­ Goresp. Ager­­press Cea de a șasea promoție de aproape 100 maiștri mineri electromecanici de mină au ab­­i­solvit recent cursurile școlii de maiștri din cadrul grupului șco­lar minier din Petroșeni. De pe băncile acestui grup școlar au ieșit pînă acum 480 de cadre care lucrează astăzi la exploa­tările carbonifere din bazinul Văii Jiului, precum și în alta centre miniere din țară Extind cultivarea plantelor printre rîndurile de pomi PITEȘTI, 1 (Coresp, Agerpres). Gospodăriile agricole colective din regiunea Argeș însămânțează anul acesta plante de nutreț și culturi alimentare printre rîndu­rile de pomi pe aproape 12 500 ha livezi, cu 4 500 ha mai mult de­­cit în anul trecut. Numeroase gospodării au dobîn­­dit în ultimii ani o bună expe­riență în cultivarea­ diferitelor plante printre rîndurile de pomi. Anul trecut, bunăoară, colectiviștii din comunele Lerești și Valea Mare au recoltat de pe aceste terenuri c­te 15 000 kg cartofi și 20 000— 25 000 kg sfeclă de zahăr la ha, iar gospodăria colectivă din Cîm­­pulung a obținut în medie 800 kg fasole boabe și aproape 35 000 dovleci la ha. Pentru acest an, colective au executat gospodăriile încă din toamnă alături în livezile în care urmează să semene plante de nu­treț și au aplicat însemnate can­tități de îngrășăminte. In prezent, multe gospodării colective au în­ceput semănatul plantelor de nutreț, De curînd, la fabrica de ulei din raionul Nicolae Bălcescu din Capitală a intrat în funcțiune noua instalație de îmbute­­iere a uleiurilor pe care vă o prezentăm în clișeu. Foto: AGERPRES

Next