Apărarea Patriei, iulie 1964 (Anul 20, nr. 153-179)

1964-07-01 / nr. 153

? _________________________________________ APARAREA PATRIEI Zbor în condițiile „infectării radioactive** a aerodromului cînd conducătorul zborului aproba decolarea primelor avioane, observatorul chimic i-a raportat acestuia că a descoperit „infectare radioactivă“ periculoasă. La ordin, toate mijloacele de protecție antichimică au trecut în poziție de luptă. Personalul de pe aerodrom trebuia să-și exercite în continuare atribuțiunile din ziua de zbor, în întrebuințării condițiile mijloacelor de protecție antichimică individuale. Conducătorul zborului nunță prin radio piloații aflați în aer că vor ateriza în condițiile aerodromului „infectat". Primul la aterizare a venit maiorul Mihai Androne. Intrucît urma să plece imediat într-o nouă misiune de zbor, pilotul a rămas în cabină ; a rulat avionul la locul fixat pentru dezactivare, unde îl așteptau tehnicul și mecanicul. Aceștia au făcut dezactivarea parțială a avionului, în special la locurile pe unde urma să se facă realimentarea. Indemînarea tehnicului și a mecanicului de avion și-a spus cuvîntul și cu acest prilej. Ei au terminat totul în circa 3 minute. După aceea, avionul a fost tractat la punctul pentru realimentare și apoi la punctul de zbor. O atribuțiune importantă în rezolvarea rapidă a situațiilor a avut și ofițerul de serviciu la zbor din partea unității tehnice, căpitanul Aurel Ghiran. Chiar de la început, el a urmărit ca toți șoferii de pe mașini să îmbrace mijloacele de protecție antichimică, să nu scoată de pe ei pe timbrul lucrului, să circule în strictă conformitate cu regulile stabilite , locul unde sînt pornite motoarele avioanelor și pista de decolare să fie stropite pentru a fi evitată ridicarea prafului „radioactiv“ etc Alte avioane au venit la aterizare. Locotenentcolonelul Ioan Bivolaru a trebuit ca, după aterizare, să părăsească cabina avionului. El a fost așteptat cu mijloacele de protecție antichimică gata pregătite. După ce le-a primit, cu cabina ermetic închisă, a îmbrăcat aceste mijloace, apoi a coborît din avion. Cu o mașină destinată acestui scop a plecat la punctul de prelucrare sanitară specială, care trebuia să hotărască dacă pilotul mai poate pleca într-o nouă misiune de zbor. Probleme importante și totodată complexe au avut de rezolvat și organele de spate. De exemplu, la un moment dat trebuiau să asigure gustarea pentru personal. Au fost ermetizate popotele și sălile de mese. De asemenea, transportul hranei pentru cei ce lucrau la pistă s-a făcut în mașini ermetic închise, iar hrana bine ambalată. Mîncarea a fost distribuită numai personalul de după ce serviciu și cei care serveau masa au executat în prealabil prelucrarea sanitară specială. Masa a fost servită și pentru cei de la pistă într-o cameră care mai înainte fusese ermetizată și amenajată cu sistem de ventilație O muncă migăloasă a urmat după îndeplinirea misiunilor de zbor. Personalul din subunități executa dezactivarea totală a avioanelor într-un loc special amenajat. Piloții, după ce își puneau mijloacele de protecție, participau alături de tehnicieni la această operație, la controlul dozimetric al avioanelor. După terminarea zilei de zbor au fost „dezactivate“ toate avioanele, cîmpul de zbor și utilajul de aerodrom ; mijloacele auto și autospecialele au trecut pe la un punct de dezactivare special amenajat. Exercițiul de zbor în condițiile aerodromului „infectat“ radioactiv s-a terminat cu prelucrarea sanitară totală a personalului navigant, tehnic, a tuturor celor care au participat la zbor. Prelucrarea sanitară totală a fost condusă de către medicul unității. Exercițiul a luat sfîrșit. Desigur, pe timpul desfășurării zborului într-o astfel de situație, activitatea s-a desfășurat mai greoi. Dar personalul a făcut dovada unor bune deprinderi și a reușit să pună în practică măsurile însușite teoretic la ședințele de pregătire. La exercițiu a luat parte întreg personalul din garnizoana de aviație. Pe timpul exercițiului au apărut și probleme mai complexe. De exemplu, pentru ca să nu se întîrzie plecarea în misiune a unor avioane, dezactivarea și realimentarea lor s-au executat concomitent, luîndu-se bine înțeles măsurile de protecție necesare. In prealabil, mașinile cu care erau realimentate avioanele erau dezactivate, personalului de deservire i se făcea prelucrarea sanitară etc. Luîndu-se astfel de măsuri, executarea a misiunilor de zbor au întîmpinat greutăți din cauza timpului necesar pentru dezactivare ; refacerea capacității de luptă a avioanelor a fost cît se poate de scurtă. "Căpitan I. VESTIC In sprijinul îmbunătățirii calității lucrărilor Studiind cu perseverență tehnica de aviație, dornici de a perfecționa continuu procesul exploatării corecte și științifice a aparaturii, tehnicienii subunității noastre, mobilizați de organizația de partid, de exemplul personal al comuniștilor, au realizat cîteva inovații valoroase, care au avut drept rezultat creșterea calității lucrărilor, mărirea operativității în depistarea unor deficiențe apărute, cît și realizarea de economii. In acest sens, putem da ca exemplu inovația : „Depanator radiolocator“, concepută de căpitanul inginer Gh. Călin și căpitanul F. Chirițescu care, pe lângă ușurarea muncii militarilor, asigură realizarea unor importante economii de materiale. A fost realizată și inovația : „Instalație pentru controlul panoului de pornire și depistarea defectelor în automatica de pornire a avionului“. Cu ajutorul acestei instalații, eventualele deficiențe „pentru descoperirea cărora trebuia consumat mai înainte mult timp sunt depistate acum în numai cîteva minute. Căpitanul S. Horvat a realizat un „Banc pentru controlul lacătelor de acroșare a rezervoarelor suplimentare, pentru încercarea instalației de aer și a instalației electrice de pe afet și pentru controlul instalației de încălzire a fotomitralierei“. Cu acest banc se pot controla precis și în timp scurt instalațiile și agregatele amintite mai sus. De asemenea, căpitanul E. Dincă a realizat inovația „Instalație demontabilă pentru controlul temperaturii gazelor“ care se folosește atunci cînd se încearcă motorul în timp ce partea posterioară a avionului este scoasă. De remarcat că ultimele trei inovații au fost realizate încă în prima perioadă a acestui an de instrucție și sînt folosite cu succes în procesul de întreținere a materialului volant Căpitan C. CROITORU zilei Maiorul D. Filip, pilot clasa 2-a, este comandant de patrulă. Și-a luat angajamentul ca in cinstea de 23 August patrula să obțină titlul de „Subunitate de frunte". In clișeu , înainte de plecare în misiune, maiorul Filip precizează subordonaților unele amănunte ale traiectului de zbor. Foto : M. POJOGEANV Miercuri 1 iulie 1964 Nr. 153 (5546)r Prezentă în viața culturală a garnizoanei Echipa artistică a Casei ofițerilor din Timișoara este prezentă în viața culturală a garnizoanei. Spectacolele sale, susținute în parcul central al orașului, la Casa ofițerilor și în unități , sînt vizionate de un număr mare de militari și oameni ai muncii care apreciază conținutul lor profund patriotic, calitatea corurilor, dansurilor, numerelor de muzică populară și ușoară. Menționăm că programul actual a fost mult îmbunătățit după vizionarea sa in cadrul concursului In clișeele alăturate vă prezentăm sextetul de muzică ușoară și grupul de dansatori. ÎNSEMNĂRI Constructorii de cale ferată Se pregătește lansarea ultimului panou. Aplanarea a fost terminată și, prinși în fălcile puternice al celor trei macarale portale, ultimii treizeci de metri de linie sînt purtați spre locul destinat. Comenzile comandanților de grupe domină zgomotul ritmic al uneltelor și utilajelor de pe șantier : „Hei rup !", „Hei rup !“. Militarii, cu trupurile bronzate de soare, lucrează de zor, mînuind cu pricepere uneltele. Munca e grea. Fiecare traversă de beton cântărește de trei ori mai mult decât o traversă obișnuită din lemn. Dar militarii feroviari, ajutindu-se reușesc să învingă astfel reciproc, de obstacole. Iată, subunitatea comandată de sergentul Gh. Popirțac, a terminat de încărcat vechile panouri pe boghiuri... O comandă scurtă și militarii se împart în două grupuri. Unii trec în ajutorul celor de la ri pat, alții, în spatele „matise”” (mașina de burat), la toaletarea căii. Cu fiecare oră, lungimea drumului de fier crește văzînd cu ochii. Lîngă ei, ofițerul V. Mihăilescu face cîteva calcule în carnetul său de însemnări. Ostașii feroviari și-au îndeplinit angajamentul. Au făcut lucru de calitate și au realizat mai mult decit fusese planificat. In clipele acestea, trăind bucuria succesului de fiecare zi, comandantul și-a amintit de frământările avute cu cîteva luni în urmă... După prima săptămînă de lucru, se întreba dacă ostașii vor reuși să îndeplinească la timp planul stabilit. Manevrarea panourilor se făcea atunci cu mare greutate, pentru că ostașii erau lipsiți de experiența muncii pe șantier, și baza de montare se lucra greoi. In fața greutăților insă militarii s-au îndirjit și mai mult. Lozinca lansată de comuniști „Cu fiecare săptămînă, pe grafic realizări mai mari“ a început treptat să prindă viață. Iar numărul de metri de linie ferată creștea, urmind parcă avîntul muncii susținute de pe șantier : 420 m... 450 m... 570 m și, in sfîrșit, azi, 500 m realizați. Dar iată că ofițerul C. Dascălu, care conduce lucrul în baza de montare, se apropie bucuros să-i comunice realizările de azi. Cifrele de la rupere și bază erau identice. Planul a fost depășit cu 57 la sută în ambele sectoare de muncă... Ceva mai încolo, un grup de militari se opresc din lucru pentru cîteva clipe și întreabă nerăbdători : „Cu am realizat ?" Cînd au auzit vestea, ostașii au apucat din nou uneltele, cu mîinile lor îndemînatice și bătătorite de muncă, continuindu-și lucrul cu și mai mult spor. In timpul care mai rămăsese pînă la terminarea zilei de muncă, militarii feroviari au construit alți zeci de metri de cale ferată peste norma stabilită inițial. Privind drumul de fier care șerpuiește printre dealuri, ostașii spun cu convingere : putem și mai mult. Sergentul Gh. Popiliac, caporalul N. Hăngănuț, soldatul-fruntaș A. Doroți și soldatul F. Arpad sînt numai cîțiva dintre militarii care, prin munca lor de fiecare zi, contribuie la îndeplinirea și depășirea planului de lucru. Militarii feroviari își continuă munca și după ce activitatea pe șantier s-a terminat. Pe terenurile de sport sau la orele cultural-educative, ei petrec clipe plăcute, reconfortante. Căpitan A. MINULESCUJ VIITORII OFIȚERI - BUNI CUNOSCĂTORI AI TRAGERILOR DE ARTILERIE După primirea misiunii Dimineața i-a găsit pe elevii artileriști din ultimul an de învățămînt în punctul de observare. Totul era pregătit pentru începerea tragerii. Trăgător fusese numit elevul sergent-major Gheorghe Breazu. Acesta își ocupase locul de unde peste cîteva minute avea să mînuască traiectoria proiectilelor spre obiectivul indicat. După primirea misiunii, cu repeziciune și precizie determină elementele inițiale de tragere. Folosind procedeul pregătirii sumare, elevul a reușit să deschidă focul într-un timp mai scurt decit cel prevăzut în barem pentru calificativul foarte bine. După cîteva comenzi, misiunea primită de trăgător este îndeplinită și pe fișa de reglaj este înscris calificativul cel mai înalt. O dată cu acest succes, numărul calificativelor maxime pe care elevul sergent-major Gh. Breazu le-a obținut de la începutul anului și pînă acum la tragerile de artilerie se ridică la 14. Locul trăgătorului îl ocupă apoi alci și alți elevi care, stăpîni pe cunoștințele acumulate în timpul școlarității, dobîndesc numai calificative bune și foarte bune. Ele vorbesc despre munca susținută pe care lectorii și comandanții de subunităț au desfășurat-o cu viitorii ofițeri pentru a-i forma ca buni instructori, pricepuți educatori, cunoscători ai tehnicii și armamentului din dotare, ai regulilor și procedeelor de tragere. Antrenîndu-i în situații tot mai complexe, au reușit să pregătească trăgători iscusiți — militari cu înalte calități morale și de luptă. Pozitiv este și faptul că la aceste trageri de luptă pentru verificare toți elevii au dovedit că se adaptează cu ușurință la condițiile terenului, alegînd procedeul de reglaj și trecerea la tragerea de efect cît După un marș de cîțiva kilometri, iată-neajunși în punctul de observare O scurtă orientare topografică în teren, apoi împărțiți pe grupe trecem la determinarea coordonatelor dispozitivului bateriei, necesare calculelor elementelor de tragere, și executăm pregătirea materială a tragerii. Se instalează aparatele de observare, se realizează legăturile fir și radio, se pregătesc aparatele de conducere a focului, iar hărțile sînt mai rapid și corespunzător situației tactice create. De asemenea s-au constatat progrese evidente și în ceea ce privește executarea reglajului cînd corecția de deplasare este mai mare de 5—00 și în cazul transportului de foc. Deși procedeul de reglaj cu scara este foarte pretențios, ei îl stăpînesc în condiții foarte bune. Elevii artileriști din anul patru sunt hotărîți ca la tragerile de apreciere ce le vor executa în curînd — și care vor constitui un examen practic înainte de a absolvi Școala militară superioară de ofițeri „N. Bălcescu“ — să obțină rezultate din cele mai bune. Căpitan ȘT. SALOMIA echipate cu elementele pentru executarea misiunilor de foc. Trăgător este numit elevul sergent-major M. Sima. — Reper... strigă... infanterie neutralizați ' — Văd obiectivul ! Și lupta cu secundele a început. Reportează obiectivul pe hartă, determină elementele, calculează corecțiile și le transmite la baterie. La comanda, „foc !“ — pe cronometru se înregistrează 1’36”. Rapiditatea cu care elevul sergent-major Sinja a calculat elementele de tragere i-a făcut pe toți cei prezenți să întrevadă calificativul final foarte bine. Privirile tuturor sînt acum îndreptate în teren, spre obiectiv, unde se așteaptă prima spargere. Proiectilul cade în obiectiv , dovadă că elementele au fost determinate corect și precis. Urmează alte cîteva comenzi și obiectivul acoperit de spațiu trecuse prea mult timp de cînd întîile, raze ale soarelui începuseră a împrăștia întunericul și bateria era gata pentru începerea tragerii. In așteptarea primei comenzi, deasupra poziției s-a așternut liniștea. Emoția elevilor în asemenea momente e pe deplin justificată. Oare au făcut totul pentru ca tragerea să se desfășoare în bune condițiuni ? Fiecare mai aruncă o privire spre piese. Da, totul e în ordine : piesele au fost bine amplasate și în special cele comandate de elevii caporali Ilie Ursu, Vasile Nițescu. Ochitorii așteaptă încordați să înregistreze elementele pe aparatele de ochire. Și iată că, în sfîrșit, elevul caporal Marin Olteanu primește pe calea undelor de la punctul de observare prima comandă. Se înregistrează rapid elementele, se efectuează ochirea și se încarcă piesele. O dată cu plecarea primei lovigeri este neutralizat. Calificativul foarte bine. Conducătorul tragerii remarcă participanților ușurința cu care trăgătorul a ales procedeul cel mai adecvat pentru îndeplinirea misiunii, ținînd cont de condițiile concrete din teren. Tot foarte bine au tras și elevul plutonier Vasile Titică, elevii sergenți-majori C. Senaș, F. Simon și alții. Rezultatele obținute confirmă conștiinciozitatea cu care elevii artileriști se pregătesc în vederea examenului de absolvire. Elev sergent-major I. COJOCARISTul!, in poziția de tragere începe o muncă intensă. Fiecare elev se străduiește ca pe locul unde se află să-și aducă din plin contribuția la reușita tragerilor. Rind pe rînd bateria Îndeplinește cu promptitudine numeroase misiuni de foc , pînă spre seară au răsunat împrejurimile de zgomotul exploziilor. Fiecare lovitură trasă precis aduce satisfacții elevilor, dîndu-le noi imbolduri în a executa cît mai conștiincios îndatoririle lor. In urma tragerilor, la al căror succes, sub îndrumarea comandanților, am contribuit cu toții, ne-am consolidat deprinderile practice în executarea serviciului la material, am avut prilejul să ne verificăm încă o dată cunoștințele. Suntem hotărîți ca și la viitoarele trageri să obținem numai rezultate bune și foarte bune. Elev caporal I. MAFIEI La punctul de observare Pe poziția de tragere Ne scriu corespondenții „LA NOI IN SUBUNITATE"... aceasta-i tema noului program al grupei artistice din subunitatea comandată de maiorul Șt. Cazănescu. Grupul de elevi care compune grupa artistică s-a străduit să prezinte în fața colegilor lor un spectacol educativ cît mai strîns legat de viața subunității. Artiștii amatori au rostit cuvinte de laudă pentru fruntași. Totodată, ei au satirizat unele lipsuri. Reușit a fost, de exemplu, monologul „La televizor“, prin care sînt criticați unii elevi care nu țin pasul cu cei din frunte. Toți membrii grupei artistice sunt elevi fruntași la învățătură. Dintre aceștia, amintim pe elevul sergent Benone Cîrstocea și pe elevul Nicolae Litcai — care a scris cea mai mare parte a textelor. El este de fapt unul dintre animatorii activității artistice din subunitate. Elev M. RAȘICA TEATRU... CU AJUTORUL DISCULUI — O nouă formă eficace folosită în activitatea cultural-educativă din unitatea noastră constă în audierea pieselor de teatru imprimate pe discuri „Electrecord". In ultimul timp au fost audiate piesele : „Citadela sfărîmată“ de H. Lovinescu și „Steaua fără nume" de M. Sebastian In cadrul orelor de activitate culturală care vor urma, este programată audierea și a altor piese. Soldat fruntaș I. BALMOS IN VIZITA LA MIRCESTI. — Cu militarii care au luat examenul de radiotelegrafist de clasă s-a organizat o vizită la casa memorială „Vasile Alecsandri“ din Mircești. Cu această ocazie, ei au putut să cunoască mai îndeaproape aspecte din viața poetului, manuscrise, primele volume de versuri și primele scrieri în proză. Vizita a fost precedată de o prezentare a operei lui V. Alecsandri. Prezentarea a avut loc în minunata luncă a Siretului, cîntată atît de frumos de poet în scrierile sale Soldat O. GHICHISAIS Două feluri de a munci Răspundere față de îndatoriri . De ce rezultatele sînt diferite Sînt două subunități cu aceleași sarcini, cu aceeași organizare, cu aceleași posibilități. Intr-un cuvînt : două subunități cu condiții asemănătoare. Aceasta fiind situația, aștepți ca și rezultatele să fie asetemănătoare sau, în cel mai rău caz, diferențele să fie foarte, foarte mici. Numai că, in cazul nostru, rezultatele diferă prea mult unele de altele și asta din cauză că... Dar să dăm cuvîntul faptelor. Iată un singur aspect din compania comandată de căpitanul Ilie Ioan. Aici, la toate ședințele de tragere, ziua sau pe timp de noapte, au fost obținute rezultate bune. Fără doar și poate că succesele, ca în orice domeniu de activitate, nu au venit de la sine. Se concretizează în ele experiența și pasiunea comandantului, exigența sa în executarea antrenamentelor, priceperea de a le dezvolta subordonaților dorința de a obține numai rezultate bune și foarte bune. Pe scurt, rezultatele consemnate pînă acum exprimă răspunderea comandantului față de îndatoririle funcționale, cuprinderea multilaterală a atribuțiilor ce-i revin ca instructor și educator. Un rol deosebit în obținerea succeselor a avut și are stilul de muncă corespunzător al ofițerului. Ce metode a folosit ? Pe ce s-a sprijinit în întreaga sa activitate? Sînt două întrebări la care căpitanul Ilie Ioan poate răspunde cu multe exemple. O deosebită atenție acordă comandantul subunității — și cere acest lucru și ajutoarelor sale — cunoașterii fiecărui om sub aspectul caracterului și al aptitudinilor, sub aspectul cunoștințelor însușite. Aceasta i-a permis să sesizeze la timp că soldații I. Constantin, FI. Mitran și I. Mitrică nu stăpînesc la perfecție operațiunile pregătitoare în vederea tragerilor, fapt ce ar fi dus la surprize neplăcute în poligon. A luat măsurile corespunzătoare. Sergenții Gh. Măgeală și C. Baban, cei mai buni trăgători din subunitate, s-au ocupat îndeaproape de ostașii care aveau greutăți, le-au explicat metodele folosite de ei și îndeosebi au insistat asupra convingerii ostașilor amintiți mai sus că și ei pot obține rezultate bune și foarte bune. Este un lucru foarte important să mergi în poligon cu toți subordonații convinși că pot fi la înălțimea celor mai buni și antrenați temeinic pentru a îndeplini condițiile de tragere cu rezultate maxime. La cele arătate pînă acum aș vrea să mai adaug un aspect. Căpitanul Ilie loan a știut întotdeauna să se sprijine pe comuniștii din subunitate, pe organizația de bază U T.M. Și a făcut acest lucru avînd în vedere obiective precise : menținerea entuziasmului în întrecere, dezvoltarea răspunderii față de îndatoririle ostășești, generalizarea experienței pozitive, combaterea manifestărilor de delăsare sau superficialitate etc. Rezultatul ? Subunitatea se înscrie printre cele care, prin succesele obținute, îmbogățesc tradiția unității, aduc noi și noi calificative bune și foarte bune in cinstea măreței sărbători naționale a poporului nostru. Să ne oprim puțin asupra aceluiași aspect — rezultatele la trageri — în subunitatea comandată de căpitanul Niță Vasile. In cîteva cuvinte s-ar putea spune că ele nu sînt pe măsura posibilităților reale. Care să fie cauzele ? De la început trebuie spus că unele activități inițiate în sprijinul instrucției focului nu au avut eficiența necesară, iată și un alt exemplu : în întrecerea socialistă s-au angajat și subordonații căpitanului Niță să obțină rezultate bune și foarte bune. La ultimele ședințe de tragere însă, o parte din ei nu au confirmat prin fapte acest lucru, deoarece rezultatele au fost sub nivelul posibilităților. Mai putem vorbi și de o altă cauză : tărăgănarea îndeplinirii unor măsuri stabilite. In organizația U.T.M. s-a discutat despre modul cum trebuie să muncească utemiștii pentru a contribui efectiv la înlăturarea lipsurilor. Dar, se cunoaște că nu e de ajuns să știi ce ai de făcut, să vrei să obții rezultate bune ci, înainte de toate, este necesar să muncești, să organizezi astfel de activități care să contribuie nemijlocit la realizarea scopului propus. Or aici, acest lucru nu s-a făcut cu temeinicie. La drept vorbind nici comandantul subunității și nici ajutoarele sale nu și-au pus în aplicare întreaga lor experiență. Unele convorbiri și îndeosebi antrenamentele nu au fost suficient de bine organizate. Mai concret , uneori în munca acestora și-a făcut loc superficialitatea, iar rezultatul este că subunitatea a rămas în urma celei despre care am vorbit mai sus. Din analiza rezultatelor obținute, a cauzelor ce au făcut ca cele două subunități cu condiții și posibilități asemănătoare să se situeze pe locuri diferite, am tras învățăminte cu toții. Principala concluzie pe care am desprins-o este aceea că va trebui să luăm măsuri de sprijinire eficientă a tuturor subunităților astfel ca, într-un timp cît mai scurt, lipsurile să fie înlăturate, să mobilizăm toate resursele pentru îndeplinirea angajamentelor și obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă, Maior I, SERBAN