Apărarea Patriei, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 207-232)

1964-09-01 / nr. 207

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă ! $ANURAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ! ANUL XX Nr. 207 (5600) Marți 1 septembrie 1964 4 PAGINI — 20 BANI su­lucțiile taclici, scoală a misiunei u n Cu întreaga c­ap­a­c­i­t­a­t­e a subunităților Pregătiri intense în vederea apli­cațiilor tactice au loc zilele acestea și în subunitățile de tancuri sub­ordonate maiorului Constantin Ton­­cu. In preocupările de prim ordin ale tanchiștilor intră, cum este fi­resc, aplicarea tuturor măsurilor pentru asigurarea funcționării per­fecte a tehnicii de luptă incit echi­pajele să poată acționa cu succes in orice teren. Bunăoară, pentru acțiunile mași­nilor de luptă în teren frămîntat se controlează organele de frînare și tot echipamentul de rulare și trans­misie Comandantul unității a luat mă­sura binevenită ca toate mașinile de luptă să treacă nu numai prin punctul de întreținere al subuni­tății, ci și prin atelierul unității. Subunitățile primesc ajutorul cali­ficat al specialiștilor din unitate. Prevăzînd că pe itinerarele de deplasare se vor întîlni numeroase obstacole, comandanții de subuni­tăți au controlat existența la fiecare tanc a uneltelor genistice și calita­tea acestora, înlocuindu-le pe cele care nu corespund. De asemenea, ei s-au îngrijit să aibă pentru a­­ceastă aplicație unele materiale piese de schimb în plus: bîrne, pa­și­tine, bolțuri, discuri de ambreiaje, cutii de viteză etc. Comandanții de subunități și-au sporit mai cu sea­mă rezerva de piese necesară în­locuirii rapide a panelor de șe­nilă, deoarece terenul dur și va­durile cu pietriș ale durilor sînt premize ale producerii unor ase­menea pane. Paralel cu înfăptuirea măsurilor pentru asigurarea funcționării teh­nicii de luptă, au avut loc și con­tinuă să se desfășoare activități me­nite să desăvîrșească pregătirea par­ticipanților la aplicație. S-au ținut sau urmează să se țină cu ofițerii lecții și referate pe tema particularităților acțiunilor tancurilor, s-au executat exer­ciții tactice fulger pe hartă, de conducere a luptei subunităților. La ședințele de pregătire cu ofițerii se insistă mult asupra antrenamentelor in transmiterea corectă și rapidă prin radio a ordinelor și rapoarte­lor, in condițiile micșorării puterii de bătaie a stațiilor. Aceste antre­namente vizează menținerea neîn­treruptă a legăturii in terenurile cu înălțimi numeroase care îngreuiază legăturile radio. In cadrul pregătirii echipajelor sînt demne de reliefat acțiunile în­treprinse pentru desăvîrșirea cu­noștințelor și deprinderilor mecani­cilor conductori. Cu ei se face stu­diu organizat pentru revederea nor­melor privind exploatarea tancurilor în diferite terenuri și se execută practic operațiunile de reglaj pen­tru buna funcționare a motoarelor la diferite altitudini. Mecanicii con­ductori sînt învățați ca și la înăl­țimi mari, prin reglaje corespunză­toare, să evite efectul pricinuit de amestecul sărac al aerului rarefiat cu carburantul și să mențină randa­mentul motoarelor. Ei sînt obișnu­iți, de asemenea, să aibă in perma­nență o rezervă de accelerație pen­tru înfrîngerea obstacolelor natura­le și a barajelor instalate de ad­versar, care pot apare prin surprin­dere pe itinerarele de deplasare. In aceste zile, mecanicii conduc­tori își desăvîrșesc în tancodrom măiestria în trecerea celor mai grele obstacole. Toate aceste măsuri, împletite cu munca politică desfășurată de co­mandanți și lucrători politici, cu sprijinul organizațiilor de partid și al organizațiilor U.T.M. pentru men­ținerea avintului în muncă al tutu­ror militarilor, vor contribui ca sub­unitățile participante la aplicația tactică să-și îndeplinească misiunea cu întreaga capacitate de luptă. Locotenent-colonel TR. SAICIUC In primele rînduri Comuniștii din organizația de bază unde secretar este maiorul Marcel Cindea dezbat noile sar­cini ce-i așteaptă : trageri, a­­plicații... Fiecare din ei subliniază ideea ca entuziasmul cu care militarii au­­ întâmpinat ziua de 23 August, să­ i fie menținut și dezvoltat, ast­fel ca de ziua Forțelor Armate ale R.P.R. să se prezinte cu noi și însemnate rezultate la toate categoriile de pregătire. Or­ganizația le-a dezvoltat ho­tărârea de a fi_ mereu în frunte, de a păși mereu înainte pe ca­lea succeselor care, înmănun­cheate, să asigure creșterea ca­pacității de luptă a unității. Pentru faptele și calitățile lor merită să-l cunoaștem mai în­dCS. V"TCS'',0, ată­ l pe maiorul Ion Mu­­dura, comandantul divizio­­­­nului. Este unul din ofițerii care nu peste mult timp va îm­plini 10 ani de activitate în această unitate de care s-a le­gat cu toată ființa sa. Căldura organizației de partid a simțit-o de cînd era tînăr ofițer. Aici a trăit ziua pe care o socotește cea mai importantă din viața sa : a fost primit în rîndurile partidului. Multe a învățat de atunci. Ceea ce și-a pus puternic am­prenta asupra stilului său de muncă este dragostea, grija to­vărășească față de pregătirea militarilor, de traiul lor, înalta exigență o îmbină cu sfaturile care încălzesc inimile celor din jur și-i determină să pună în valoare întreaga lor pricepere pentru a îndeplini misiunile primite. De la maiorul Mudura mulți ostași au învățat și învață să pre­­țuiască munca cinstită și perse­verentă, cum să acționeze pentru a-și îndeplini cit mai bine înda­toririle ostășești. Grija față de oameni — a­­ceastă îndatorire permanentă a fiecărui comunist — este rodul educației de partid pe care a­­cest ofițer a primit-o în orga­nizația de partid. „Cînd eram mai tînăr — își amintește tovarășul Mudura — vream să fac totul deoda­ ÎNSEMNĂRI DINTR-UN DIVIZION D­E ARTILERIE !ă. Ceea ce realizam nu tot­deauna avea însă un fundament trainic. La prima greutate, slă­biciunile ieșeau la iveală. Spri­­jinindu-mă pe forța organizației de partid, a fiecărui comunist, am găsit calea­­ succeselor trai­nice. Pe baza muncii cu fiecare om, muncă de ridicare a tutu­ror la nivelul celor de frunte, divizionul a înscris în cartea tra­dițiilor unității noi și noi fapte ostășești". Intr-adevăr, cu divizionul co­mandat de maiorul Mudura uni­tatea se mîndrește. La tragerile antitanc din acest an a obținut numai rezultate foarte bune și bune. Divizionul a cucerit locul întîi pe unitate la concursul gru­pelor artistice și în întrecerea pentru obținerea insignei de „Polisportiv" și „Prieten al căr­ții". Nu putem încheia șirul succeselor fără a sublinia că marea majoritate a ostașilor sînt deținători ai insignei „Militar de frunte“. C­­­­ăpitanul Eugen Dumi­­­­trescu aparține acelei ca­­­­tegorii de oameni ca­re vorbesc puțin despre ei înșiși, lăsînd să-și spună cu­­vîntul faptele. La prima ve­dere pare un om închis, dar cu cit îl cunoști mai îndeaproape îți dai seama că are ca­lități și deprinderi către care aspiră mulți dintre militarii divizionului. El este nu numai Maior C. ZAMFIR (Continuare In vag. 2-a) Preocupare permanentă (Prin telefon).­­ Petrecerea cit mai interesantă a timpului liber de către ofițeri, subofițeri și fa­miliile acestora constituie o pre­ocupare de seamă a activului clu­bului nostru de garnizoană. Atît duminicile, cit și în zilele de lucru, aici se organizează diferite mani­festări cultural-sportive, se prezintă filme­­ artistice și documentare, se fac recenzii la cărțile nou apărute. In această perioadă cele mai plăcute activități organizate de club sînt excursiile cu vaporașul pe Dunăre ți serbările cîmpenești. O susținută activitate se desfă­șoară la clubul de garnizoană și pe linie artistică. Echipa artistică pre­zintă atît la club, cit și în unitățile de garnizoană și în fața oamenilor muncii programul : "în­florești țara mea scumpă". La rea­lizarea acestui program au contri­buit tovarășele Maria Silveșan, Mari Voinea și altele. In planul clubului de garnizoană sînt prevăzute și în viitor activități interesante. Reține în mod deosebit atenția vizita pe care o vom face în Capitală la Expoziția realizărilor economiei naționale a R.P.R. Maior I. LUCAN In numărul de azi * IN PREAJMA SEMINARIILOR RECAPITULATIVE (pag. 2-a). Colonel T. Grozea : Unele par­ticularități ale manevrei in munți (pag. 2-a). V. IOSIPESCU: Țara de la Tropicul Capricornului (pag. 4-a). COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Romîne și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pri­vind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navi­gație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pen­tru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.I. s-au înțeles ca în ziua de 7 sep­tembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F.I., I. B. Tito precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Cabluri din materiale plastice produse în țară In lucrările de telecomunicații au început să fie utilizate pentru pri­ma dată în țară cabluri din ma­teriale plastice produse de fabrica de cabluri și materiale electroizo­­lante din București. Ele se între­buințează la rețelele subterane , te­lefonice, de radioficare și în insta­lațiile telegrafice. Față de cablurile izolate în hîrtie, cauciuc, mătase, bumbac și plumb, care se foloseau pină acum, noile produse din ma­teriale plastice sînt mai ieftine și au o izolație mai bună. (Agerpres) Deschiderea Congresului internațional de știința solului în sala Palatului R. P. Romîne au început luni dimineața lucră­rile celui de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului. La Congres, care se desfășoară între 31 august și 9 septembrie, participă peste 1­200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mondială, profesori, cercetători științifici, conducători de institute de cercetări și departamente — din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai Organizației pentru alimentație și agricultura (F.A.O.), ai UNESCO și Agenției internaționale pentru energia a­­tomică. In prezidiu au luat loc condu­cători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.O., UNESCO și Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Alexandru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepre­ședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președintele Consiliu­lui Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, președintele Academiei R.P. Romîne, Ștefan Bălan, minis­trul învățământului, Mihai Suder, ministrul Economiei Forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Co­mitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, președintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Acade­miei R.P. Romîne, președintele Comitetului de organizare al celui de-al VIII-lea Congres internațio­nal de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, a rostit cuvîntarea inau­gurală. Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, Doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consi­liului de Stat și al guvernului Re­publicii Populare Romîne, o căl­duroasă urare de bun venit emi­nenților reprezentanți ai științei solului din lumea întreagă, reuniți la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Ca­pitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin am­ploarea participării, cit și prin în­semnătatea problemelor in dezba­tere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîn­doielnic că acest vast schimb de experiență între specialiști cu înaltă competență și conlucrarea lor rod­nică vor aduce o contribuție de seamă la progresul științei, în in­teresul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacrați eforturile — spo­rirea fertilității solului și a capa­cității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însem­nătate majoră pentru Îmbunătă­țirea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite care au amplificat în proporții grandioase forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste asemenea fe­nomene ca foametea, mizeria și subnutriția ; imense suprafețe­­ de terenuri favorabile agriculturii sînt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei popu­lației mereu în creștere a globului și ridicarea neîncetată a nivelului ei de viață presupun transformări economico-sociale, un efort colec­tiv pe plan internațional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o constituie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-științifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pă­­mîntului. in Suntem­ bucuroși să constatăm că această direcție un­ aport de deosebită însemnătate aduce acti­vitatea bogată pe care o desfășoară Asociația dumneavoastră — impor-Au luat, de asemenea, cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, pre­ședintele Asociației internaționale de știința solului, acad. prof. Gh. Ionescu Sisești, din partea oameni­lor de știință din R.P. Romînă, prof dr. Richard Bradfield de la Universitatea din Ithaca New York, fost președinte al Asociației inter­naționale de știința solului, care au salutat pe participanții la Con­gres. In continuare, prof. dr. F. A. var Baren, secretarul general al Aso­ciației internaționale de știința so­lului, a prezentat darea de seamă asupra activității Asociației în pe­rioada anilor 1960—1964. Cant­ier de colaborare internațio­nală în domeniul științelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaș­terea complexă a solului și stabili­rea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetă­rile efectuate într-o serie de pro­bleme teoretice și practice legate de sporirea producției agricole, con­tribuția substanțială adusă la ela­borarea hărții solurilor lumii, pre­cum și alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă și binemeritată apreciere. Cu satisfa­cție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, mem­bru fondator al Asociației Interna­ționale de ittiința a Solului, iniția­tor al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dez­voltarea Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului și vizitele in unități industriale și agricole, in instituții de cercetare, învăță­­mînt și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndeaproape a activității spe­cialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a realizări­lor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii. Impărtășindu-vă cîteva din preo­cupările noastre în aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul romîn, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii națio­nale, a pus concomitent în cen­trul atenției sale dezvoltarea a­­griculturii și creșterea producției a­­gricole, ca una din principalele sarcini ale construcției economice. România își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizio­narea industriei cu materii prime agricole și disponibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, re­organizată pe baze noi, este orien­tată pe calea dezvoltării ei inten­sive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentrării pro­ducției în unități specializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces în cursul că­ruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole în­tr-o varietate a­­ muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrări­lor agricole, ridicarea gradului de cmunizare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hi­brizi cu mare productivitate con­stituie mijloacele prin care vom a­­sigura deplina valorificare a mari­lor rezerve de care dispunem pen­­edința plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării pro­iectului hărții mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect au prezentat referate : prof. dr. V. A. Korda, directorul departamentului științelor naturale al UNESCO, dr. L. Bramao, șef al biroului de re­surse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociației in­ternaționale de știința solului. Pe mărginea referatelor au avut loc discuții Timp de 10 zile, participanții la Congres vor dezbate probleme ac­tuale, teoretice și practice, ale cu­tru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o a­­bundență de produse agricole. Un obiect de permanentă preo­cupare pentru specialiștii și orga­nele noastre agricole îl constituie utilizarea rațională a fondului­ fun­ciar, ridicarea fertilității și a ca­pacității lui de producție, stăvili­rea și combaterea eroziunii solu­­lui, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui pro­ces, valorificarea solurilor nisi­poase și a celor sărăturate, aduce­rea în circuitul agricol prin îndi­guiri și fertile din desecări a pomîfiturii ori luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de toate ca­tegoriile și perfecționarea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favo­rabile condiții de activitate știin­țifică, pentru îmbunătățirea con­ducerii cercetărilor și legarea cel mai strînsă a științei agricole , de practică. Stimați oaspeți, prieteni, Munca și preocupările dv., pre­țioasa activitate pe care o desfă­șurați se bucură de o înaltă con­siderație, slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O a­­semenea activitate este legată or­ganic, indisolubil, de menținerea păcii — deziderat arzător al în­tregii omeniri. Statul nostru, care, împreună­ cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice, în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a co­laborării internaționale, de cunoaș­tere și apropiere între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii u­­mane prin schimbul de valori spi­rituale. (Aplauze). îmi exprim convingerea că lu­crările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Pline și pace”, vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațio­nală, vor sluji cauza plină de mă­reție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoare­lor ! Urez .Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes! (Aplauze pu­ternice), noașterii solurilor, în vederea spo­ririi producției agricole. In sala Palatului R.P. Romîne a fost deschisă cu prilejul Con­gresului o expoziție în care sînt prezentate toate tipurile de sol din țara noastră, zonele de vegetație, hărți și diagrame, lucrări științi­fice de specialitate de la noi și din alte 11 țări. Seara, președintele Comitetu­lui executiv al Sfatului Popular al Capitalei, Ion Cosma, a oferit în cinstea participanților la cel de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului, un cocteil la res­taurantul Miorița. (Agerpres) La stațiile C.F.H Bartolomeu și Timișu de sus — două instalații de centralizare electrodinamică La stațiile C.F.R. Bartolomeu și Timișu de Sus din regiunea Brașov au intrat în funcțiune 2, instalații de centralizare electrodinamică. A­­cestea permit impiegaților de miș­care să dirijeze de la un pupitru de comandă întreaga activitate — pri­mirea, expedierea, descompunerea și compunerea trenurilor»­ Instalațiile sporesc capacitatea de trafic și prelucrare a stațiilor, sigu­ranța circulației și contribuie la creșterea productivității muncii fe­roviarilor. In același timp, se re­duce timpul de imobilizare a mate­rialului rulant și prețul de cost al transporturilor. (Agerpres) Plecarea delegației de partid și de stat a R. P. Chineze Luni dimineață a părăsit Capi­tala delegația de partid și de stat a R.P. Chineze, care, la invitația C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, a participat la sărbători­rea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte : Li Lien-mien, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, vice­­premier al Consiliului de Stat, con­ducătorul delegației, Liu Ia-lou, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului apărării na­ționale, Li Cian, adjunct al mi­nistrului comerțului exterior, Hou De­han, adjunct al ministrului in­dustriei chimice, membru al Aca­demiei de științe din China, și Liu­ Fan, ambasadorul R.P. Chineze la­ București. Pe aeroport , erau arborate dra­pelele de stat ale R.P. Romîne și R.P. Chineze. La plecare membrii delegației au fost­ conduși de tovarășii Ion Gheor­ghe­­ Maurer, Em­il Bodnăraș, Chi­vu Stoica, Gogu Rădulescu, vice-­ președinte al Consiliului de Mi­niștri,­ Grigore Geamanu, secreta­rul Consiliului de Stat, Cornel O­­nescu,­­ membru al C.C. al P.M.R.; Roman Moldovan, prim-vicepre­­ședinte al­­ Comitetului de Stat al Planificării- membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu și Andrei Păcuraru, membri supleanți ai C.C. al­­ P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al minis­trului forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului a­­facerilor, externe, și de alte per­soane oficiale Au fost de față șefi și membri ai misiunilor diplomatice ale țări­lor socialiste acreditați în R.P. Romînă, precum și membrii amba­sadei R.P. Chineze la București. Numeroși oameni ai muncii au salutat călduros delegația.­­ Un grup de pionieri a oferit membrilor delegațieif flori De pe bordul avionului, condu­cătorul’ delegației ’ chineze a adresat următoarea telegramă : Tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Prim-secretar al C. G. al Partidului Muncitoresc­ Romîn Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne Tovarășului ION­ GHEORGHE MAUREE Președintele Consiliului­­ de­­ Miniștri al Republicii Populare Romîne i .Dragi­­ tovarăși. " In momentul cînd părăsim pământul frumoasei dv. țări, permi­­teți-mi ca în numele tuturor membrilor delegației de partid și guverna­mentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulțumiri dv. și prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliului de Stat al R. P. Romîne și Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne, pre­cum și ospitalierului popor romîn. In timpul șederii sale , în Romînia, , delegația noastră s-a bucurat de o primire caldă și prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindește prietenia frățească profundă și de nezdruncinat dintre poporul chinez și poporul romîn. Prin participarea la festivitățile consacrate celei de-a 20-a ani­versări a eliberării Romîniei și prin vizitele făcute, noi am căpătat o impresie adîncă despre lupta eroică și realizările uriașe pe care le-a obținut poporul romîn sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn. Urez poporului romîn, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, să obțină și pe mai departe realizări și mai strălucite în con­strucția socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal și celorlalți tovarăși din con­ducerea de partid și de stat a Romîniei. LI­SIEN-M­EN Conducătorul delegației de partid gurernam­entale ^hir,ozr­ La plecare, pe aeroport Plecarea delegației de partid și de stat a R. D. Vietnam Luni’ dimineața, a părăsit Capi­tala delegația de partid și de stat a, R.D. Vietnam, care, la invitația C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și­­ Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, a participat la sărbători­rea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Bi­roului Politic al C.C. al Partidu­lui­ celor ce muncesc din Vietnam, vicepreședinte al Comitetului Per­manent al Adunării Naționale, con­ducătorul delegației, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului So­cialist, membru în Prezidiul Fron­tului Patriei, Hoang Tu, ambasa­dorul R.D. Vietnam la București. Pe aeroport erau arborate drape­lele de stat ale R.P. Romîne și R.D. Vietnam. La plecare membrii delegației au fost conduși de tovarășii Ale­xandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepre­ședinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constan­tin Lăzărescu și Andrei Păcuraru, membri supleanți ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forțelor ar­mate, Pompiliu Macovei, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, șef de secție la C.C. al P.M.R., și de alte persoane oficiale. Au fost de față șefi și membri ai misiunilor diplomatice ale țărilor socialiste acreditați în R.P. Romî­nă, precum și membrii ambasadei R.D. Vietnam la București. Numeroși oameni ai muncii au salutat călduros delegația. Un grup de pionieri a oferit membrilor de­legației flori. (Agerpres) La plecare, pe aeroport Se extinde tot mai mult laminarea de precizie Concomitent cu sporirea produc­ției, îmbunătățirea calității produ­selor și reducerea prețului de cost, siderurgiștii de la Uzinele „Oțelul Roșu" urmăresc în întrecerea socia­listă și gospodărirea cu grijă a me­talului. In acest sens ei extind tot mai mult laminarea de precizie, pro­cedeu modern cunoscut sub de­numirea de laminare la toleranțe negative. Rezultatele obținute sînt evidente. Numai în anul acesta colectivul uzinelor a economisit pes­te 1820 tone de metal. Cu rezultate bune folosesc acest procedeu și laminoriștii reșițeni care prelucrează la toleranțe nega­tive peste 50 la sută din profilele de laminare, precum și cei de la Hunedoara și Cîmpia Turzii. Ca urmare, în întreaga industrie siderurgică s-au economisit de la începutul anului și pină acum mai mult de 4 000 tone de metal. In industria constructoare de ma­șini, utilizarea unor astfel de la­minate cu dimensiuni foarte apro­piate de forma finită a pieselor, a contribuit, de asemenea, la obține­rea unor importante economii de metal, întrucît s-au eliminat în mare măsură pierderile care se înregis­trau în timpul prelucrării. Toto­dată s-a redus simțitor timpul de manoperă necesar la piesele care se realizează din astfel de laminate. (Agerpres)

Next