Apărarea Patriei, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 1-25)
1965-01-03 / nr. 1
2 BggggffigeagBBnaaBggaiggsaigijg^^ INSTANTANEE Medgidia 1 Dispecerul de serviciu de la fabrica de ciment din Medgidia ne-a comunicat telefonic primele rezultate înregistrate de cimentiști în anul în care am pășit. — Organizîndu-și mai bine munca — ne-a înștiințat el — turele de la cuptoarele conduse de Ion Stroie, David Toma și Ion Zenit au produs circa 1 900 tone de clincher. In același timp, morarii din schimburile conduse de Cherim Milad, Al. Popa și Al. Costaș au realizat peste 2 500 tone de ciment de bună calitate. Valea Jiului toate Tradiționala sărbăa revelionului constituit și pentru minerit din bazinul carbonifer Valea Jiului un prilej de bine meritată bucurie. La cluburile întreprinderilor, în restaurante sau la cabane s-au întîlnit mii de mineri, împreună cu familiile lor și au toastat pentru noi succese în 1965. La cluburile sindicatelor din Lupeni s-au întîlnit minerii din brigada condusă de Petre Constantin care lucrează în cel mai mare abataj frontal al minei Lupeni. Ei au ținut ca noaptea revelionului să o petreacă împreună, să ciocnească un pahar de vin pentru noi succese în muncă și la Vulcan, Aninoasa, Lonea și Petrila cluburile și localurile publice au cunoscut o animație deosebită, specifică sărbătoririi Anului Nou Galați și în acest an, constructorii navali din Galați au sărbătorit revelionul împreună. In seara revelionului, harnicii constructori, împreună cu familiile lor, s-au îndreptat spre sala de festivități a șantierului. Aceasta i-a întîmpinat împodobită sărbătorește cu ghirlande de flori și becuri multicolore. Nu a lipsit nici tradiționalul pom de iarnă. Veselia a continuat pînă spre ziuă. S-au jucat hore sîrbe avîntate și nelipsita Periniță. Suceava șî 220 de familii de la Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava au întîmpinat împreună noul an, toastînd pentru noi succese. Veselia și bună au domnit pînă voia în zori Iași . Și la Iași, noul an a fost întîmpinat cu clinchete de pahare și tradiționalele urări „La mulți ani“. Ieșenii au pășit în noul an mîndri de realizările înscrise în 1904, hotăriți să obțină noi succese în 1965. Sute și sute de tineri din fabrici și uzine, de pe șantierele orașului au luat parte la revelionul tineretului organizat ca de obicei în Palatul Culturii. Pentru studenți au fost organizate revelioane în spațioasa cantină din Dealul Copoului, devenit astăzi un adevărat oraș studențesc. Băltățești . Peste 400 de membri ai cooperativei agricole de producție din Băltățești, raionul Tg. Neamț, au sărbătorit revelionul împreună. Alături de țăranii cooperatori, au sărbătorit revelionul și Gh. Hanganu, C. Iorga, C. Adam și alți mecanizatori din brigada de tractoare de la S.M.T. Tg. Neamț care deservește cooperativa de producție agricolă din comuna Băltătești. Din programul special pregătit pentru revelion de artiștii amatori ai căminului cultural nu a lipsit nici tradiționalul „Plugușor“. Revelion, bucurie, petrecere. Foto : ST. IONESCU Instantaneuele la Uzinele Republica, Foto : AGERPRES PRINTRE METALURGIȘTII MARAMUREȘENI 1 Ianuarie 1965. La secția topitorie a Combinatului chimic metalurgic din Baia Mare se elaborează prima șarjă a noului an. Schimbul este condus de prim topitorul Ioan Cetățeanu, care cu numai cîteva zile înainte vorbea la tribuna Marii Adunări Naționale în calitate de deputat, încheindu-și expunerea cu aceste cuvinte: „In numele minerilor, metalurgicilor și chimiștilor din Maramureș asigur sesiunea Marii Adunări Naționale că vom depune toate străduințele pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din planul de stat pe anul 1965...“ Este același prim topitor a cărui brigadă s-a situat anul trecut în fruntea tuturor secțiilor, dînd peste plan tone de metal de cea mai bună calitate. , Ca un omagiu, la ora de răspîntie dintre un an care pleacă și un altul care vine, a fost adus la cuptoare steagul de secție evidențiată în întrecerea socialistă, fiind înmînat schimbului trei condus de Ioan Cetăteanu. Bătălia pentru noi tone de metal continuă . La uzina centrala de preparare a minereurilor ne întimpină maistrul principal de schimb Gh. Crișan, angajat în cea mai mare întrecere : lupta pentru o calitate superioară a concentratelor metalifere. Preparatorii băimăreni au început asaltul chiar din primele ore ale noului an. „Practic — ne spune interlocutorul nostru — revelionul l-am petrecut cu 10 zile în urmă, atunci cînd uzina noastră și-a realizat planul anual de producție 1. între timp ajungem în sala celulelor, acolo unde zeci de palete se învîrtesc în „focul continuu“ pentru a ușura minereul de metalele care-l îngreunează. Preparatorii smulg minereului seva bogată în metale, în 1964 calitatea produselor, în echivalent metal de bază față de plan, a sporit aici cu peste 3 la sută, în 1965 ? Privim răspunsul pe un panou feeric luminat : „...colectivul nostru s-a angajat să îmbunătățească calitatea medie la concentrare cu 2 la sută față de realizările anului 1964 ★ Am ajuns la clubul minerilor de la Săsar în momentul în care Petru Boicean — veteranul minerilor băimăreni și deputat în Marea Adunare Națională — toasta pe un podium amenajat ad-hoc în mijlocul unei săli pline de lume. Două sute de mineri cu soțiile, veniți aici în noaptea de revelion, îl ascultau, subliniindu-i cuvintele prin aplauze. Orchestra intonează „Cîntecul minerilor“. Oamenii ciocnesc pahare urîndu-și tradiționalul „Noroc bun și la mulți ani !“ IOAN VLANGA TORSTĂRI PENTRU SUCCESELE VIITOARE La Centrul școlar al uzinelor „Steagul Roșu“ și-au dat întîlnire, în noaptea de revelion, aproape 800 de muncitori, tehnicieni și ingineri constructori de autocamioane. Veselia și buna dispoziție domnesc în imensa sală. Constructorii de autocamioane brașoveni au de ce să fie veseli. La 24 decembrie 1964 uzina lor a îndeplinit planul anual. Ei au dat patriei noi și puternice autocamioane, contribuind din plin la realizarea în 1964 a unei producții mai mari decît cea prevăzută în planul desenal pentru anul 1965. Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej e ascultată de toți la radio și televizoare cu deosebită atenție și însuflețire. In cuvintele care evocă realizările anului încheiat și înfățișează perspectiva victoriilor viitoare ei își văd exprimate propriile succese în muncă, propriile năzuinți. Cînd ceasornicul a vestit scurgerea ultimelor clipe din vechiul an, sala, străjuită de brazi împodobiți și nelipsitele ghirlande multicolore, a răsunat de uralele „La mulți ani !“, de toasturile pentru succesele ce vor fi cucerite în 1965, sub conducerea partidului, pentru înflorirea și întărirea patriei socialiste, pentru fericirea celor dragi, pentru pace în lume. Tovarășii din conducerea uzinei trec pe la toate mesele felicitînd și primind felicitările muncitorilor. Urmează dansul și, bineînțeles, nelipsita „Periniță“ întreruptă din cînd în cînd de „plugușoarele“ care aduc în sală tumultul muncii din fiecare secție. Sărbătoarea se termină în zori. Sfîrșitul ei revarsă pe străzile din jurul Centrului școlar și al uzinei voioșie, entuziasmul și încrederea cu care constructorii de autocamioane brașoveni pășesc în Noul An. Maior AL. CHIRIAC APĂRAREA PATRIE! fiMMk £? Pit^ww^e^miif ^$r0lJS mryj <Tjl LWajmH •■;>. Jf * H#i 53L 34k I? Jr JÄl mH AWmÆÆSi INTERVIU DUPĂ ORELE 24 Ofițerii din cadrul C.A.A.T. și familiile acestora și-au petrecut revelionul intr-unul din marile restaurante din Capitală. Localul i-a primit cu tradiționalul pbri Ale iarnă, cu ghirlande și focuri de artificii, cu mesele îmbelșugate. Prima secundă a anului 1965. Mesenii, în picioare, ciocnesc pahare cu vin, urîndu-și reciproc sănătate, fericire, noi succese în muncă spre binele și prosperitatea patriei noastre iubite. Procedăm la un scurt interviu printre meseni Ginduri, năzuințe pentru 1965 ? — Vreau ca propria-mi activitate să se răsfringă și mai rodnic, mai eficient în procesul de instruire, de formare a radiolocaturiștilor cu o înaltă calificare — ne răspunde ofițerul P. Tănase. Doresc ca în acest an — în care am pășit plini de încredere în forțele noastre — să devin pilot clasa I-a, îmi voi consacra acestui țel toată capacitatea și puterea de muncă — a răspuns însuflețit întrebării noastre ofițerul Gh. Păduraru. Soția sa, Aurelia, surîzînd, a ținut să adauge : — Fiului nostru, Laurian, ne propunem să-i dezvoltăm și mai mult pasiunea ce o vădește pentru matematici, tehnică și... muzică. Reținem păreri, impresii despre felul în care a fost organizat revelionul. Gazdele s-au priceput de minune să satisfacă toate gusturile, exisgențele. „Atmosfera în care am petrecut revelionul a fost agreabilă, plină de voie bună — ne-a spus la rîndul său ofițerul T. Răutu. începem anul 1965 cu hotărîrea de a ne uni și mai strîns forțele spre obținerea de realizări tot mai frumoase în activitatea de viitor". Maior M. NEGURĂ Intr-o subunitate de grăniceri Militarii companiei de grăniceri comandate de căpitanul D. Emanoil au sărbătorit Anul Nou trăind satisfacția succeselor dobîndite în îndeplinirea sarcinilor de pregătire de luptă și politice, în buna executare a misiunilor de pază in sectorul de frontieră încredințat. Comandantul, prezent în mijlocul ostașilor, i-a felicitat călduros pentru faptul că subunitatea lor a obținut la toate categoriile de instrucție numai rezultate bune și foarte bune. In anul 1964, toți ostașii grăniceri ai companiei au obținut, fără excepție, titlul de militar de frunte, insigna „Prieten al cărții“ și pe cea de polisportiv, grupele, plutoanele și în cele toate din urmă compania întreagă au trecut cu succes verificările și au cucerit titlul de frunte. Cu inimile pline de mîndrie pentru marile realizări înfăptuite de poporul nostru muncitor, condus de partid, în îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe anul 1964, grănicerii, strînși în jurul aparatului de radio, au ascultat cu mare atenție cuvîntarea rostită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul Anului Nou. Ceasul a bătut prima secundă a Anului Nou. Comandantul companiei le-a urat subordonaților săi să-și îndeplinească cu cinste angajamentul ca și în acest an subunitatea să-și mențină cu cinste titlul de frunte cucerit. Sergentul V. Popovici, unul dintre cei mai buni gradați din companie, a exprimat angajamentul tuturor tovarășilor săi de a munci și a se pregăti în așa fel pentru a menține și consolida succesele obținute. Maior I. LUCAN Clipe plăcute (Urmare din pag. la) note de zece și un singur nouă. La ședința de tragere pe timp de noapte, executată cu automatul, a obținut calificativul maxim. Tot cu același calificativ s-a întors și de la stagiul executat de curînd în unitate. La fel ca el se prezintă și elevul caporal T. Cherecheș, elevul Marin Ilie și mulți alții. In noaptea Anului Nou, viitorii ofițeri și-au reînnoit angajamentul de a munci în așa fel, ca în anii de învățătură să se formeze ca instructori și educatori cu o înaltă calificare. Căpitan ȘT. SALOMIA Duminică 3 ianuarie 1965 Nr. 1 (5705) „PLUGUȘORUL" CU TRACTORUL PETRU VINTILĂ Intre cele mai vechi și frumoase datini populare rominești ale începutului de an nou se numără și „Plugușorul”. Versurile urării, vechi de secole, cîntate lingă coarnele plugului, sînt de fapt un elogiu al muncii creatoare, o laudă a hărniciei umane. Secole de-a rîndul poporul muncitor și-a cîntat, adresîndu-și sieși această urare de an nou, aplecat pe un grindei de lemn, stringînd coarnele plugului in palmele bătucite. Și iată că istoria a trimis la muzeu plugul de lemn și pare-se că nicăieri străvechii urări nu-i stă mai bine decît lingă plugul tras de tractor. După ce secole întregi, sute de generații de oameni au invocat griul să crească „în pas ca trestia, în spic ca vrabia”, speranța, aceasta s-a realizat pe marile tarlale de pămînt ale gospodăriilor agricole de stat și ale cooperativelor agricole de producție. Speranța aceasta a împlinit-o socialismul, partidul înțelept și drag. Am fost zilele trecute pe Bărăgan, la Ciulnița și Dragalina, la Fetești și Lehliu. Pe vaste întinderi am văzut și admirat solele semănate cu griu, marile dreptunghiuri ale tarlalelor arate actine, pregătite să intre în ele mustul zăpezii și grăunțele de porumb din primăvară. Dar care dintre noi n-a văzut „escadrilele“ aviației agricole, administrind prin mijloace tehnice miile de tone ale îngrășămintelor chimice ? Cine n-a văzut „flota“ acelor corăbii de aluminiu care sînt combinele pentru recoltat, înaintînd și mijlocul verii, în oceanul valurat al lanurilor de griu, de la Palat pînă la Cenad și de la Oaș pînă la țărmul Dunării ? In anii Republicii Populare, urarea „Spicul cît vrabia“ a încetat a mai fi doar o simplă metaforă și speranță poetică. Sub conducerea înțeleaptă a partidului, în agricultură se înfăptuiește treptat programul complex de măsuri pentru dezvoltarea intensivă și multilaterală a acestei ramuri de mare importanță in economia noastră națională. Urarea „Spicul cît vrabia“ a devenit o realitate evidentă. Evidentă în marile silozuri pe care fiecare iarnă le găsește pline, evidentă în fiecărui țăran cooperatist, casa evidentă în construcțiile noi ale cooperativelor ducție, evidentă agricole de proîn încărcătura de aur vegetal a camioanelor. In carnetele de zile muncă ale țăranilor asociați în cooperativele agricole de producție. Versurile „Să vă fie casa — casă, / Să vă fie masa — masă“ / au dobîndit și ele, peste frumusețea poetică a metaforei, frumusețea realității concrete și vii, în sutele de mii de case noi construite de țăranii membri ai cooperativelor agricole de producție în anii noștri. Antena de radio și televizor a luat, pe acoperișul a tot mai numeroase case țărănești, locul arhaicei moriște de vînt cu zbîrnîitoare. Mobila de panel ia locul lavițelor întocmite cu tesla. In fiecare sat, pătrund tot mai mult realizările științei și tehnicii contemporane, făcînd viața mai bună, mai frumoasă, mai bogată în conținut. Versul „Să vă fie masa — masă“, vechi de sute de ani, a căpătat in vremea noastră înfățișarea adevăratei sale semnificații. Oricine a intrat în anii noștri în casa unui țăran cooperatist a putut să vadă cu ochii săi standardul crescând, de viață al acestuia. Socialismul a scos sărăcia din satele noastre. In tabloul satului de azi s-au ivit grădinile irigate, construcțiile sectoarelor zootehnice, căminele culturale și magazinele, dispensarele și cinematografele, incubatoarele electrice și garajele pentru autocamioane. Datorită justeței politicii partidului, prin munca talentatului nostru popor, în casa noastră, a fiecăruia, a pătruns lumina, pe masa noastră, a fiecăruia, s-a așternut și se așterne din ce în ce mai mult belșugul. Izvorul lui : industrializarea. Aplicarea neabătută a politicii de industrializare a țării, promovată de partidul nostru, asigură lărgirea și perfecționarea bazei tehnice materiale a socialismului, creșterea armonioasă, un ritm susținut, a ramurilor economiei naționale, pentru făurirea unui trai mai bun al tuturor celor ce muncesc, are un fundament trainic. Da, încă de la începutul transformării socialiste a satului, partidul nostru s-a preocupat cu perseverență și de lărgirea bazei tehnice materiale a agriculturii, de creșterea numărului de specialiști și folosirea principiului cointeresării materiale a țărănimii ; în anul 1965, agricultura va dispune de 81 500 tractoare fizice, mai mult de 66 000 semănători, 36 000 combine pentru păioase, precum și alte numeroase mașini agricole. ...Am petrecut acum doi ani revelionul intr-un sat din Bărăgan. Este de prisos să mai repet cit de grozav am petrecut in mijlocul țăranilor membri ai cooperativei agricole de producție. Eram la sediul cooperativei, la o masă mare, intre cîteva sute de țărani. Dar frumusețea acelei mese a fost pe neașteptate sporită de apariția in curte, sub ferestrele aburite, a unui plugușor modern tras de tractor. Glasul buhaiului a fost întovărășit de... claxonul unui camion, s-auzea și vuietul motorului de tractor, iar în volbura ninsorii de-afară răsunau strigătele tinerilor care rosteau străvechea urare, înnoită de tot ceea ce se vedea în jur ca un rod spornic și minunat al muncii unite. „Plugușorul“ tras de tractor ! Iată una din cele mai frumoase imagini, dragi inimii noastre. Ea poartă semnificații profunde, e un mic detaliu al mărețului tablou pe care-l prezintă azi țara noastră, țară mîndră, prosperă, grădină în sparele socialismului, floare sub sub steagul biruitor al partidului. Tuturor celor care înfrumusețează și sporesc forța și frumusețea patriei, le urăm din inimă , multă fericire, noi izbînzi în cel de-al 18-lea an al Republicii Populare Romîne ! LA DATORIE (Urmare din pag. latul cu numărul 5. Starea fetiței R. s-a agravat brusc. Respirația devine tot mai grea. Viața fetiței este în primejdie. Medicul de gardă lucrează cu febrilitate dar păstrându-și calmul. Siguranța sa inspiră încredere. Copilul se comportă curajos și răbdător. Oxigenul administrat cu masca ameliorează rapid simptomele. Se fac injecții ajutătoare. Respirația se mai liniștește. Echilibrul se restabilește. ...Clipele critice au trecut. Operația aceasta mică, dar urgentă și vitală, determinată și survenită într-un moment de complicații grave a salvat pe această fetiță cu ochii negri și umezi de căprioară, a cărei viață se găsește în mâmnile ferme ale unui colectiv medical competent, animat de sentimentul înaltei datorii. ...Căpitanul medic I. Pintea își continuă liniștit controlul de noapte în secții. Noaptea de revelion trece mai departe în liniște. Modest, tăcut, în ordine, personalul medical de la Spitalul militar din Iași, in frunte cu medicul de gardă, își face pe deplin datoria. Oamenii i se uită în ochi cu recunoștință. Sub privirile lui atente, calde pășesc în noul an cu încrederea că se vor însănătoși grabnic, că vor reveni între cei dragi, că-și vor relua munca. h Și nu am vegheat Știam că soldatul I. Didea a trecut puntea clipelor dintre cei doi ani la post — in fața ecranului alb lăptos al stației de radiolocație. L-am întrebat Cum a fost înca de obicei. Am răspuns la apeluri, la verificări, apoi s-a așternut liniștea... Nu-mi puteam dezlipi privirile de pe ecran și întreaga-mi ființă era concentrată la impulsurile ce se succedau cu repeziciune. Au răsunat apoi bătăile gongului unui ceas. Una, două.. 12. Tot cu privirea pe ecran, m-am ridicat, am zîmbit... și atil. Revelionul ostașului la post e simplu. Dar nu a avut timp să se gîndească cum este. Răsuna un apel de la eșalonul superior. Se prezenta, răspundea și tot așa pină dimineață. Cerul patriei a cunoscut în această noapte aceeași veghe necontenită. Mare i-a fost mindria soldatului Didea că și el a fost printre cei care au vegheat. Impiegatul de mișcare La masa de comandă, a plecat asupra registrului de primire și expediere a trenurilor, soldatul T. Petre, impiegat de mișcare, notează datele necesare pentru o garnitură ce urmează să treacă prin stație. In jurul său — telefoane prin care primește sau transmite comenzi. Este deosebit de atent. Încearcă atent. un sentiment de răspundere și de bucurie pentru sarcina ce o are in această noapte de an nou. O privire la lumino-schemă, eifera manevre la manetele instalației electrodinamice și parcursul este asigurat , trenul poate trece fără oprire, în condiții normale. Se uită la ceas. Are cîteva minute de răgaz, bine venite după activitatea încordată de pînă acum. Se apropie momentul cind vechiul an predă ștafeta noului an și ostașul schițează un sumar bilanț al activității sale din cele 366 de zile care au rămas in urmă. Și-a îndeplinit angajamentul de a deveni militar de frunte și a dat ajutor și altor militari din grupă pentru a obține titlul. Pe pieptul său, alături de insigna „Militar de frunte”, strălucesc și acelea de „Prieten al cărții“ și de polisportiv. Și-a îndeplinit cu dragoste sarcinile trasate de organizația de partid al cărui membru este. In repetate rînduri a fost evidențiat. Timpul s-a scurs pe nesimțite. Un țîrtit de telefon ii întrerupe firul gindurilor. Se apropie trenul. Cîteva comenzi de la cabinele exterioare ale stației și întregul personal de mișcare este pregătit pentru a-l primi. In noapte, cu felinarul de semnalizare ridicat deasupra capului, impiegatul de mișcare, soldatul Petre, dă cale liberă trenului ce a intrat în stație și care alunecă zgomotos, fluerînd și el parcă pentru a vesti un nou an de locomotivă In prag de an nou, soldatul Ștefan Santa, ajutorul mecanicului de pe locomotiva Diesel electrică ce poartă numărul 131, este la datorie. Mecanicul Gabriel Ștefănescu, cu care lucrează pe această locomotivă, are numai cuvinte de laudă despre el, pentru priceperea și modul conștiincios în care își îndeplinește serviciul. Nu e departe timpul de cînd a părăsit băncile școlii de mecanici de locomotive Diesel-electrice. Și-a îndrăgit meseria pe care a ales-o și, zi de zi, se străduiește să-i pătrundă toate tainele. Acum, in noaptea revelionului, soldatul Santa ascultă zgomotul motoarelor, privește la aparatele de bord și la linia ce șerpuiește pină departe. Trenul aleargă in noapte, înghite kilometri după kilometri, apropiindu-se tot mai mult de stația de destinație. Iar el, ajutorul de mecanic, se glndește că mîine, la înapoierea in subunitate, va putea raporta ca de obicei că și în noaptea de an nou și-a îndeplinit conștiincios datoria. (Reportaj realizat de locotenent-colonel I. Țolea, locotenentcolonel medic I. Nica, maior I. Ostafe, căpitan S. Picioruș și căpitan N. Cenușă). In fața micului ecran. Foto: V. ZAP AN