Apărarea Patriei, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 42-46)

1965-04-02 / nr. 42

PREGĂTIREA AUTOVEHICULELOR PENTRU EXPLOATAREA DE VARA Peste puțin timp — în unități și formațiuni încep lucr­ările în vederea pregătirii autovehiculelor pentru exploatarea de vară. Conform planurilor de măsuri întocmite din vreme, locu­itorii tehnici ai comandan­ților au verificat starea tehnică a tancurilor, auto­mobilelor și tractoarelor, iar în ateliere sînt remediate unele defecțiuni la mașinile care au participat în ul­timul timp la aplicații sau la alte activități. _In ma­joritatea unităților sînt revizuite și puse la punct instalațiile și utilajele de parc ; marilor unități li s-au distribuit materiale de întreținere și piese, carburanți și lubrifianți ; personalul tehnic din unități și de la marile unități studiază instrucțiunile, ordinele primite și documentația de specialitate referitoare la organi­zarea și desfășurarea convocărilor și la operațiunile de executat. Măsurile luate pînă acum dovedesc că planurile în­tocmite sînt îndeplinite cu exigență și spirit de răs­pundere, că atît comandanții cît și locțiitorii lor teh­nici folosesc cu pricepere experiența dobîndită pri­vind organizarea trecerii tehnicii de la o exploatare la alta, că ei acordă atenția cuvenită acestor lucrări și urmăresc asigurarea tuturor condițiilor pentru ca ele să fie făcute la un nivel calitativ superior. Pregătirea autovehiculelor pentru exploatarea de vară reprezintă o activitate complexă, cuprinzînd un mare volum de lucrări de întrețineri tehnice în urma exploatării din perioada de iarnă, precum și o serie de lucrări și reglaje specifice anotimpului călduros. în cursul iernii, tancurile, automobilele, tractoarele și mașinile speciale au fost folosite din plin pentru instruirea trupelor. Regimul de lucru la care au fost supuse în condiții atmosferice grele (temperatură scă­zută, zăpadă, lapoviță, noroi etc.) au determinat uzura mai mică sau mai accentuată a unor organe sau piese. De aceea, în timpul executării operațiunilor prevăzute de instrucțiuni, locțiitorii tehnici, meseriașii din gru­pele organizate de atelierele de reparații, mecanicii­­conductori, șoferii și tractoriștii trebuie să verifice in mod amănunțit starea pieselor și organelor cărora li se face întreținerea, reglarea etc. Executarea lucrărilor în volum complet, la timp și la cel mai înalt nivel calitativ, necesită o bază mate­rială bogată și pregătită din vreme. Iată de ce pînă la începerea lucrărilor propriu-zise, serviciile tehnice de la marile unități au datoria să distribuie la unități toate materialele de întreținere și piesele de schimb necesare, materiale primite de la eșaloanele supe­rioare sau procurate de la organizațiile economice. Locț­itorii tehnici ai comandanților să intensifice re­pararea autovehiculelor aflate în ateliere, precum și punerea în perfectă stare de funcționare a utilajelor de parc. Este necesar, de asemenea, ca activitatea atelierelor să fie astfel planificată încît concomitent cu repara­țiile care se execută să se confecționeze și unele piese și accesorii uzuale, să se verifice și să se pună la punct dispozitivele folosite în operațiunile de întreți­nere. La rîndul lor, șefii de spate și șefii aprovi­zionărilor cu carburanți au obligația să asigure primirea carburanților și lubrifianților și să ia mă­suri ca analizele de laborator ale acestora să fie obținute la timp. Executarea întreținerii tehnice în volum complet impune, de asemenea, ca întreg personalul destinat pentru aceste lucrări să fie temeinic pregătit. La con­ Continuare în pag. 6-a 0 Citiți în pag. 6-a .,Lucrările de întreținere să se execute în volum complet' f ... v ... ' " • . • -, , ; I ;$;• - . ,.V. ,\/V. : -y li f - --- - ju-Tași , pENTRU PATRIA NOASTRĂ.REPUBLICĂ POPULARĂ ROMÂNIĂ! . . . • j rc . ANUL XXI ^ApĂrarea patriei ~~ O idee nouă, o variantă mai interesantă și mai bogată în învățăminte se ivește întotdeauna cînd la baza conceperii unei aplicații tactice stă un studiu temeinic. In clișeul de sus. La statul major al batalionului se în­tocmește o nouă aplicație de companie. In teren, comandantul subunității precizează misiunea co­mandanților subordonați, (clișeul de jos). Foto : M. POLOGEANU MUNCĂ AVÎNTATÀ PE ÎNTREG CUPRINSUL TĂRII In întreaga țară, oamenii mun­cii desfășoară o neobosită activi­tate. Faptele de eroism cotidian din industrie, de pe marile șan­tiere, de pe ogoare, din instituțiile de învățămînt, științifice, de artă și cultură demonstrează abnegația cu care clasa muncitoare, țărăni­mea, intelectualitatea, întregul po­por înfăptuiesc obiectivele stabi­lite de cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. In zilele grele pentru partid, pentru întregul popor, ale pierde­rii conducătorului iubit, oamenii muncii, o dată cu profunda lor du­rere, și-au exprimat hotărîrea de a merge ferm înainte, strîns uniți sub steagul partidului, pe calea desăvîrșirii construcției socialiste. Pe panglica purpurie a coroanei aduse de colectivul Uzinelor „Gri­­vița Roșie“ la catafalcul marelui dispărut erau înscrise, ca un sim­bol al voinței clasei muncitoare, ca o expresie a gînd­urilor între­gului popor, cuvintele : „Neabă­tuți, așa cum a fost întotdeauna tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, vom face zid de neclintit în jurul conducerii partidului“. A­­ceastă voință unanimă se concre­tizează, devine realitate, în munca de zi cu zi, în succesele obținute în îndeplinirea exemplară a sar­cinilor planului de stat în toate sectoarele economiei, în rezolvarea unor asemenea sarcini complexe cum sînt: ridicarea continuă a ca­lității produselor , introducerea și utilizarea cu înaltă eficacitate a tehnicii moderne , realizarea în bune condiții a amplului­ program de investiții prevăzut pentru a­­cest an. .Numeroase­ întreprinderi au­ în­deplinit înainte de termen planul pe primul trimestru al anului. Asemenea vești au sosit de la jur­­n­aliștii și colectivul Oțelăriei Mar­tin nr. 1 din Hunedoara ; de la­­ siderurgiștii din Reșița și „Oțelul Roșu“­; de la întreprinderile Direc­ției generale de prelucrare a țițe­iului și cele ale Direcției generale a industriei chimice organice ; de la 25 de întreprinderi din regiunea Ploiești, 20 din regiunea Brașov, 15 din regiunea Galați, de la Trustul minier Baia Mare etc. Impetuosul elan creator este ca­racteristic marilor șantiere ale in­dustrializării socialiste. La Moldo­va Nouă, complexul industrial mi­nier a intrat în probe tehnologice de rodaj ; la Craiova continuă să fie executate înainte de termen lucrările de punere în funcțiune a unor noi grupuri de 50 și 100 MW; la Tg. Mureș au fost terminate principalele lucrări de construcție a Combinatului de îngrășăminte a­­zotoase, iar la Slatina constructorii modernei uzine de aluminiu se află în preajma unui important eveniment : în curînd urmează să intre în producție prima linie teh­nologică de 25 tone de aluminiu. Pe ogoare se desfășoară din plin lucrările de primăvară. Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat, mecanizatorii din S.M.T., membrii cooperativelor agricole de produc­ție au pornit cu toate forțele la realizarea la timp a semănatului, îngrijirea semănăturilor de toam­nă, punînd astfel trainică temelie recoltei din acest an. In regiunile Dobrogea, Banat și București s-au obținut realizări importante în fo­losirea întregii capacități a trac­toarelor și mașinilor agricole. Aici — în ciuda întîrzierii provocate de timpul nefavorabil — s-au în­sămânțat în termen și aproape pe toate suprafețele prevăzute cultu­rile din epoca­­. In podgorii și livezi se execută intens lucrările de primăvară. In frunte se situ­ează podgoriile din regiunea Ga­lați — Cotești, Odobești, Panciu, Nicorești, Dealul Bujorului. Efortu­rile lucrătorilor de pe ogoare sunt o chezășie a punerii în valoare a marilor rezerve de creștere a pro­ducției vegetale și animale de care dispune agricultura noastră socia­listă, statornic orientată de par­tid și guvern pe calea dezvoltării ei intensive și multilaterale. O vastă activitate laborioasă se desfășoară în instituțiile științifice, culturale, de învățămînt. Oamenii de știință și artă, cadrele didactice muncesc cu rîvnă, pun toată pri­ceperea lor, întregul lor talent în slujba înfloririi patriei, pentru e­­ducarea tinerei generații în spiri­tul patriotismului, al principiilor moralei socialiste. Sesiunile de constituire a co­mitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, orășenești, raionale și comunale au relie­fat hotărîrea aleșilor poporu­lui de a pune în practică — cu sprijinul milioanelor și milioa­nelor de cetățeni — valoroasele propuneri făcute de alegători, de a-și consacra toate forțele pentru buna gospodărire a orașelor și sa­telor, îndeplinirii complexelor sar­cini în domeniul construcțiilor de locuințe, social-culturale, al lucră­rilor edilitare etc. Inima fierbinte, organizatorul și conducătorul acestei uriașe și a­­vîntate munci este Partidul Mun­citoresc Romîn. Comitetul său Cen­tral. Ziarul „Scînteia“ a relatat despre nenumăratele scrisori și te­legrame sosite din toată țara, de la organele și organizațiile de par­tid, de la organizațiile de masă, din partea colectivelor uzinelor, fabricilor, a cooperativelor agricole de producție, în care oamenii mun­cii odată cu felicitările pentru ale­gerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în funcția de prim secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Chivu Stoi­ca în funcția de președinte al Con­siliului de Stat își exprimă depli­na încredere în partid, în condu­cerea sa, hotărîrea de nezdrun­cinat de a înfăptui, strîns uniți în jurul partidului, politica sa știin­țifică, clarvăzătoare. Victoriile de pînă acum au con­firmat înțelepciunea și justețea politicii partidului. Sub steagul său glorios, întregul popor pășește îna­inte, muncește cu avînt pentru desăvîrșirea construcției socialis­mului, pentru ridicarea țării pe noi culmi de civilizație și progres, ist con­cede junimi miniiii Respectarea fermă a jurămîntului militar este o constantă a comportării ostașilor armatei noastre populare. Ei își apreciază munca, faptele de la înăl­țimea exigențelor acestui legămint solemn. Vă rugăm tovarășe ge­­neral-locotenent să vă re­feriți la semnificația ju­rămîntului în viața ostă­șească. Conținutul jurămîntului mi­litar îmbrățișează toate latu­rile vieții și activității o­­fițerilor, subofițerilor, gradaților și soldaților armatei noastre populare. El exprimă cerințele pe care partidul, conducerea de stat, poporul le pun în fața mi­litarilor, oglindind totodată năzu­ințele, gîndurile și sentimentele lor. In îndeplinirea lui fermă se conturează profilul politic, mi­litar și moral al ostașului arma­tei noastre populare, făurită și educată de partid, înal­ta conștiință politică, devo­tamentul fată de partid, con­ducerea de stat, față de po­por, față de patrie constituie ca­litățile cele mai de preț ale mili­tarilor noștri, însuflețit de sen­timentul patriotismului socialist, militarul își însușește temeinic, cu perseverență, cunoștințele mi­litare, dă dovadă, în toate mi­siunile ce i se încredințează, de înalte calități morale și de luptă. In numele cauzei nobile a apă­rării patriei socialiste, ostașul nostru este gata oricînd, cu pre­țul oricărui sacrificiu, să lupte pentru dobîndirea victoriei asu­pra dușmanilor patriei și ai po­porului muncitor. — Din contextul celor subliniate de dvs. se des­prinde forța mobilizatoare a jurămîntului militar. In acești ani, în unități subunități au fost consem­și­nate multe fapte demne săvîrșite în îndeplinirea legămîntului ostășesc. Ați dori să relevați cîteva din aceste fapte care v-au im­presionat în mod deose­bit 5 — Sînt nenumărate episoadele care merită a fi amintite, înde­plinind jurămîntul militar, ori contingent după altul al Repu­blicii noastre Populare s-a in­struit neobosit, muncind fără preget pentru întărirea capaci­tății de apărare a patriei, îmbo­gățind an de an tradițiile uni­tăților și marilor unități. Oameni deosebiți ca fire, ca pregătire culturală și ca profesie, pe toți i-au legat unitatea de gînduri și năzuințe, voința de a-și face da­toria Sarcinile ce revin unităților co­mandamentului nostru sînt deo­sebit de complexe. Constituind misiuni de luptă, ele impun mi­litarilor de toate gradele și din arme diferite măiestrie în ex­ploatarea tehnicii de luptă mo­derne, capacitatea de a acționa cu iscusință, inițiativă și opera­tivitate, pe orice timp, ziua și noaptea. Spre mîndria acestei unități trebuie arătat că de-a lungul anilor, în antrenamente și aplicații, în­­ serviciu, militarii lor au­ acționat­ cu rezultate bune și foarte bune. Un exemplu mobilizator de credință față de jurămîntul mi­litar îl dau ofițerii noștri. Spu­­nînd aceasta mă gîndesc, între alții, și la piloții de pe toate ti­purile de avioane din înzestrarea armatei noastre. Conștienți de răspunderea ce le revine în asi­gurarea securității cerului patri­ei, stăpîni pe tehnica și arta pilo­tajului, punîndu-și în valoare calitățile morale și fizice, cunoș­tințele, experiența, ei își îndepli­nesc cu cinste misiunile. La una din aplicațiile tactice cu trupe se impunea, la un mo­ment dat, în mod imperios, spri­jinul aerian. Aceasta însă­­ era extrem de dificil de realizat deoarece, în întreaga zonă de ac­țiuni, vremea era nefavorabilă pentru zbor. Plafonul norilor coborîse foarte mult, vizibilita­tea era redusă, ploaia nu mai contenea. Cu toate acestea, cînd s-a ordonat ridicarea aviației, pilot după pilot, patrulă după patrulă s-au înălțat în aer. Maio­rul Dan Teodor, căpitanii Ion Bîrzu și Dan Peneș, locotenenții­­majori Mircea Panaitiu, Francisc Gub­y și alții s-au menținut­ cu precizie în formație și au execu­tat misiunile cu toată strictețea. Evoluția lor sigură, acțiunile lor bine concepute și desfășurate au stîrnit admirația tuturor par­ticipanților la aplicație. In fapta acestor piloți, ca în multe altele care-i caracterizea­ză, se concretizează îndeplinirea unor asemenea cerințe ale­­ jură­mîntului, cum sînt însușirea per­severentă a cunoștințelor milita­re, dîrzenia și curajul, disciplina, executarea fără șovăire a preve­derilor regulamentelor și ordine­lor comandanților și șefilor. De respect întrutotul îndreptă­țit se bucură escadrila comanda­tă de maiorul­­ Alexandru Oltea­­nu, deținătoare, de trei ani, a titlului de „Subunitate de frun­te“. Piloții de aici,­ comuniști cu toții, au calificarea cea mai înaltă — clasa 1 — și se mîn­­dresc­ cu circa 2 500 de intercep­tări, multe din ele executate în condiții meteo grele. Dacă ne gîndim,că fiecare interceptare se realizează prin pregătirea temei­nică, prin conștiinciozitatea, ela­nul și fermitatea pilotului, ca și a întregului , personal ce contri­buie la reușita misiunii, înțele­gem că cifra pe care am dat-o mai sus este și­ un simbol al în­deplinirii neabătute a jurămîn­tului. In legătură cu cele spuse mai înain­te, subliniez că respectarea jurămîntului dovedește o înaltă pregătire de luptă și politică. Nu­mai muncind zi de zi, îmbogă­­țindu-și cunoștințele, deprinde­rile, experiența,­­ținînd pasul cu exigența luptei moderne, milita­rii pot avea permanent sentimen­tul datoriei împlinite. Aceeași idee se desprinde și din activitatea , echipajului, eli­copterului comandat de locote­­nent-colonelul Vasile Iurașcu. In afara programului de pregătire — unde are realizări pozitive însemnate — acest echipaj s-a remarcat și prin intervențiile sale pentru salvarea unor oameni și bunuri de la calami­tăți naturale. Din Balta Brăilei, echipajul elicopterului a trans­portat 14 oameni prinși de slo­iuri. Și alți cetățeni, amenințați de apele revărsate ale unor rîuri, datoresc salvarea lor tot elicopteriștilor. Ei au înfruntat cu bărbăție primejdiile, credin­cioși datoriei lor patriotice umanist-socialiste — datorie și a cărei esență o exprimă jură­mîntul. Sentimentul acesta al datoriei, al răspunderii este caracteristic militarilor din toate armele. Mă voi referi și la radiolocaturiști. Pe vîrf de munte sau în Deltă, oriunde se află subunitățile în care slujesc, ei dovedesc, prin­­tr-o muncă perseverentă, de pre­cizie științifică și de intensă în­cordare spirituală, asemenea tră­sături exprimate de jurămînt ca vigilența, disciplina, buna pre­gătire militară, cinstea, dîrzenia Așa sînt subordonații maiorului Oprea­­ Georgescu, care dețin de trei ani titlul de „Subunitate de frunte“, așa sînt militarii coman­dați de căpitanul Vasile Doro­­șan — un specialist pe care-l prețuiesc foarte mult aviatorii și din exemplul căruia învață os­tașii săi Merită relevați aici și rache­­tiștii noștri antiaerieni. Califica­tivele foarte bune cucerite la tra­gerile asupra țintelor aeriene vorbesc despre faptul că ei veghează cu vigilență și iscusin­ță la posturile lor. Multe­ alte fapte îmi vin în minte : acțiunea hotărîtă a per­sonalului unei baterii antiaeriene care..­cu ajutorul tractoriștilor de la S’m.T.-ul din apropiere, au salvat tehnica de luptă a sub­unității, amenințată de apele care rupseseră digul și­ pătrunseseră în amplasamente ; comportarea fruntașului Ion Perșinaru , care, luptîndu-se cu furtuna, a repa­rat împreună cu tovarășii săi, în minimum de timp, antena sta­ției de radioaducere. Aceste fap- Continuare în vaa. 3-c Convorbire cu generalul-locotenent VASILE ALEXE PREMIZE SIGURE Militarii bateriei de artilerie antitanc comandată de căpita­nul Marin Frantescu au încheiat anul trecut de instrucție cu două succese de seamă: locul întîi la concursul de tragere pe eșalonul superior și cucerirea titlului de „Subunitate de frunte“. In pre­zent, pentru comandant — ca și pentru subordonații săi — folo­sirea cu randament maxim a timpului de instrucție constituie un obiectiv principal. Dobîndirea de calificative foar­te bune și bune la toate catego­riile de pregă­tire a trecut de la etapa NĂZU­INȚĂ la ÎMPLINIRI. etapa Șe­dințele de trage­re cu automatul și cu aruncătorul de grenade an­titanc, tragerile de luptă cu pie­sa și plutonul au fost cotate cu calificativul foar­te bine. Excelent s-au comportat subordonații locotenentului-major Dumitru Matei, care au trimis în ținte toate proiectilele alocate, la distanța maximă a loviturii di­recte Căpitanul Franțescu, pe care-l caracterizează perseverența și o profundă încredere în capacita­tea subordonaților de a-și însuși pînă la măiestrie funcțiile­­ de bază, îndrumă cu grijă activi­tatea comandanților de plutoane și de tunuri, pretinzîndu-le cu exigență să organizeze și să con­ducă orele de pregătire în așa fel, ca fiecare din ele să fie cît mai bogate în învățăminte. Ocupîndu-se de buna instruire a tuturor servanților, ofițerii și gradații bateriei acordă cea mai mare atenție temeinicei antre­nări a ochitorilor, de iscusința cărora depinde în mare măsură calitatea tragerilor. Ochitorii de anul trecut și-au lăsat vrednici urmași în persoana fruntașilor Iosif Carciu, Grigore Blană, Con­stantin Cojocaru, Petrache Bel­die, Constantin Prisăcaru. Aceș­tia, nu numai că execută ochirea intr-un timp mult mai scurt de­­cît cel prevăzut în baremul pen­tru foarte bine, dar si-au cîștigat renumele de artileriști capabili să distrugă țintele din prima lo­vitură. Fruntașul Gheorghe Sla­ve, ca să mă refer doar la un exemplu, a dovedit că este un „maestru“ al tragerii precise nu numai la ochirea directă ci și la cea indirectă. El este deseori solicitat să-și arate iscusința la ședințe de tragere cu caracter demonstrativ organizate pe uni­tate. Dacă mai adăugăm și faptul că este secretar al comitetului organizației de bază U.T.M., ne dăm seama de cîtă autoritate și ce efect mobilizator au îndem­nurile pe care el le adresează ate­­miștilor de a lupta cu elan pen­tru menținerea și îmbogățirea frumoaselor tradiții ale subuni­tății. Comandantul bateriei, îndru­­mînd cu pricepere forța întregii subunități spre îndeplinirea suc­cesivă a obiectivelor stabilite pentru fiecare etapă de instruc­ție în parte, cultivă cu grijă în rîndul militarilor puternicul sen­timent al solidarității ostășești. Iată un aspect. Pornind de la faptul că toți os­tașii din ciclul doi sînt purtă­tori ai titlului „Militar de frun­te“, căpitanul Franțescu a con­siderat în mod just că organiza­rea întrajutorării tovărășești între cei mai vechi și cei mai noi în stagiu constituie un mijloc prețios de asigurare a închegării și creșterii omogene a pregătirii întregii subunități. Nu este întîmplător faptul că în prezent marea majoritate a mi­litarilor din ciclul întîi au atins condițiile cerute pentru dobîndi­rea titlului de frunte. Toate aceste succese și încă altele asemănătoare sînt socotite de comandantul bateriei premize sigure pentru atingerea unor re­zultate superioare. Relevînd în fața militarilor progresele reali­zate, recompensînd pe cei me­rituoși, are totodată grijă să sem­naleze și să indice căile de în­lăturare operativă a unor lip­suri și deficiențe, astfel ca în timp scurt să se poată însuși de­prinderi și cunoștințe cît mai bo­gate. Exigența comandantului pornește de la cerința ca azi să se obțină mai mult decît ieri, iar mîine mai mult decît azi. Comandanții de plutoane, lo­­cotenenții-majori Ion Bogdan și Dumitru Matei, au învățat de la comandantul bateriei un lucru important : exigența trebuie ma­nifestată față de toți militarii, fie că e vorba de cei care se în­cadrează mai greu în ritmul de pregătire al bateriei, fie că e vorba de cei mai merituoși, care, progresează rapid și temei­nic la toate categoriile de in­strucție. In ziua cînd caporalul Cornel Hariton a fost surprins de comandantul bateriei că dă comenzi în poziție neregulamen­tară, cazul a constituit obiectul unei aspre critici la instructajul metodic cu gradații. După cum n-a trecut neobservat nici amă- Locotenent-colonel IOAN COSTEA Continuare în pag. 2­ a CARNET DE REPORTER

Next