Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 26-52)
1970-07-22 / nr. 29
PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA». ^Apărarea patRiei * ^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ANL XXVI • • NR. 29 (6023) • • MIERCURI 22 IULIE 1970 _________ _ — _________________——■—^ WMMBM—————ao uHBMgM—^—«MM—M Pentru obținerea calificativului bine ESENȚIALĂ ESTE PREGĂTIREA TEMEINICĂ A CADRELOR GÎNDIREA TACTICĂ A OFIȚERILOR se materializează în procesul luării hotărîrii s.. Dar și în înfăptuirea ei. Cînd condițiile se schimbă este, de asemenea, nevoie de creativitate și operativitate pentru luarea unor noi măsuri care completează hotărîrea inițială sau o corectează. Pornind de la această subliniere făcută de colonelul N. UNGUREANU și fiind informați că în unitatea din care face parte există o preocupare constantă pentru dezvoltarea gîndirii tactice a ofițerilor, s-am adresat cîteva întrebări. RED : Pregătirea tactică a ofițerilor, dezvoltarea gîndirii creatoare pot fi privite din mai multe puncte de vedere. Vă rugăm să ne vorbiți despre experiența unității dumneavoastră în acest domeniu. N.U. : Aș dori să relev pentru început faptul că această pregătire se oglindește in cadrul aplicațiilor și exercițiilor tactice cu și fără trupe Cu prilejul lor prin concepțiile în care au fost organizate și prin situațiile create s-a dat posibilitatea comandanților să manifeste inițiativă, să aplice soluții noi, originale, evitîndu-le pe cele devenite șablon, să-și dezvolte — cu alte cuvinte — gîndirea personală. Pentru dezvoltarea gîndirii creatoare a cadrelor s-a acționat pe mai multe planuri. Comitetul de partid și birourile organizațiilor de bază sprijină continuu activitatea de pregătire a cadrelor, dezbătînd larg cu comuniștii aspecte legate de această problemă, de însușirea metodelor noi de conducere și de organizare, contribuind la însușirea unui stil de muncă înaintat, la instaurarea unui climat de muncă caracterizat prin exigență, simț al responsabilității. Comuniști ca maiorul Marius Tache, locotenent-colonel Constantin Pintilei, maiorul Vladimir Popescu și alții au combătut practicile greșite ale unor conducători de exerciții și aplicații tactice, ca de exemplu copierea unor teme tactice din vechile dosare, din reviste și manuale de metodică, practici care țin în loc dezvoltarea gîndirii proprii. La atingerea scopului propus contribuie și alte activități. La ultima convocare a comandanților de batalioane, de exemplu, am remarcat dorința participanților de a-și manifesta personalitatea, inițiativa, curajul asumării răspunderii. La una din situațiile create s-au conturat mai multe soluții care, în mod practic, corespundeau și puteau fi aplicate. Autorii lor — maiorii Gheorghe Scripcariu, Nicolae Diaconu și Constantin Stanciu — au susținut puncte de vedere originale, internetnl.p. Din experiență, consider că în dezvoltarea gîndirii tactice a ofițerilor o direcție principală o constituie eliminarea situațiilor simpliste și șablon, aride, a căilor bătătorite. De aceea, prin concepțiile unor aplicații și exerciții am căutat să creăm situații grele și complexe, care să solicite intens gindirea participanților, experiența și cunoștințele lor, astfel încât hotărîrile luate să fie rodul gîndirii fiecăruia. Apreciind părțile lor bune, originale și în același timp arătîndu-le și părțile slabe, am contribuit la creșterea personalității cadrelor, la sporirea încrederii în forțele lor. (Continuare în pag. a ll-a) CHENAR DE 4500 ORI DE-A LUNGUL EIȘSEI Ne-am obișnuit ca atunci cind scriem despre grăniceri să subliniem că viața de pe graniță este grea, plină de riscuri, că grănicerii sunt oameni dintr-un material deosebit... Cred că in relatarea unor publiciști, viața de pe graniță — bărbătească firește — este privită cam melodramatic, își începe confesiunea maiorul Ion Badea, comandantul unei companii de grăniceri. Sînt de 17 ani ofițer. Dintre aceștia, 15 i-am petrecut în serviciul pe graniță, iar pe ceilalți doi i-am folosit pentru formarea unor promoții degradați. Mi se pare că experiența acumulată în acești ani, în care am cercetat fișra de peste 4 500 de ori, îmi dă oarecum dreptul să fac aprecieri despre munca grănicerilor. Intr-adevăr, nu este o activitate ușoară. Dar care dintre specialitățile noastre militare este ușoară ? Ar însemna, oare, că artileriștii, infanteriștii, marinarii, tanchiștii și ceilalți nu sînt „oameni dintr-un material deosebit.“ ? Fără îndoială, reia el, grăni-Colonel M. CIUPERCEANU (Continuare în pag. a II-a) Maiorul ION BADEA CE LI SE CERE IN LUPTĂ ȘI CE EI SE DĂ IN UNITATE COMANDANȚILOR DE SUBUNITĂȚI Se știe, contribuția comandanților de companii (baterii) și comandanților de plutoane în ducerea cu succes a acțiunilor de luptă, în îndeplinirea misiunilor încredințate trupelor, este hotărîtoare. După cum hotărîtor este și aportul lor în instruirea și educarea militarilor din fiecare contingent încorporat. Pentru creșterea continuă a calificării profesionale a acestei categorii de cadre — cele mai tinere, cu experiență în formare — în unități există preocupări, se iau măsuri, sînt inițiate activități variate. Cum sînt folosite posibilitățile existente în această perioadă, cum este valorificat fondul apreciabil de ore de care se dispune, ce orientare este dată activităților planificate, care este oportunitatea și eficacitatea acestor activități ? Sondajul făcut în cîteva unități cu efective detașate în afara cazărmii arată că, paralel cu grija pentru perfecționarea cadrelor din statele majore și a comandanților de batalion și similare, există unele preocupări pentru fructificarea timpului ce poate fi destinat pregătirii comandanților de subunități, împărțiți în grupe corespunzător funcțiilor pe care le au, ofițerii și subofițerii fac săptămînal pregătire tactică, cunoașterea tehnicii de luptă, antrenamente în pregătirea de specialitate, exerciții de instrucție comună. Astfel este prevăzut să se organizeze pregătirea și în unitatea din care face parte locotenent-colonelul Ilie Albuca. Aici însă nu au fost fixate suficient de ci și scopurile care vor fi urmărite. In ce-i privește pe comandanții de companii și plutoane — pentru că numai la aceștia ne referim — pare-se că s-a urmărit doar acoperirea orelor disponibile cu teme și exerciții menite să „dea o ocupație“ ofițerilor și subofițerilor respectivi. întărește această convingere faptul că atunci cînd s-a făcut restructurarea planului de pregătire a cadrelor, statul major înscria formal, retroactiv, activități la care ofițerii și subofițerii nu participaseră. Important, la urma urmei, nu este să se poată raporta că au fost executate atîtea ore de instrucție tactică, de topografie etc. Unitatea însăși este interesată în cel mai înalt grad să știe în ce scop, în virtutea cărei necesități planifică o temă, un exercițiu, un antrenament. Un ofițer din comandamentul unității declara : „In pregătirea comandanților de subunități accentul principal îl punem pe dezvoltarea deprinderilor metodice , comandanților de companie, de exemplu, le-am prezentat demonstrativ cum se organizează și se conduc exercițiile tactice cu plutonul...“ Desigur este justificată această orientare, mai ales în condițiile procesului normal de instruire, cînd efectivele sunt in cazarmă iar pregătirea comandanților de subunități se face prin convocări de scurtă durată. Timpul limitat cînd pot fi scoși ofițerii și subofițerii de la programul executat de trupe, necesitățile imediate rezultate din sarcinile etapei determină ca pregătirii metodice a cadrelor să i se acorde prioritate. In momentul însă cind crește bugetul de timp al comandanților de subunități pentru pregătire personală, pe primul loc ar trebui să se găsească, după părerea noastră, pregătirea militara „de fond“, prin aceasta înțelegînd cunoașterea aprofundată a noilor regulamente și mai ales cum se transpun în practică, la eșalonul pe care-l comandă, cerințele legate de organizarea și conducerea luptei. „Baza pregătirii noastre ar trebui să o constitue studiul regulamentelor, urmat de discuții și exemplificări concrete, inclusiv la lada cu nisip“, spunea un comandant de companie. Și a adăugat: „Orele noastre de studiu nu sînt însă respectate întotdeauna“. (Continuare in pag. a Il-aJ în pag. a ll-a: învățăminte din bătălia purtată pe frontul apelor In condiții deosebite, acțiuni energice, hotârite în luptă cu secundele, cu fracțiunile de secundă. UNITATEA ȘI COLABORAREA ARMATELOR NOASTRE FRĂȚEȘTI Anul acesta, la 9 Mai, întreaga omenire a sărbătorit 25 de ani de la victoria asupra fascismului, victorie care a pus capăt celui de-al doilea război mondial în Europa, înscriindu-se în istoria universală ca un eveniment de covîrșitoare însemnătate pentru destinele popoarelor, împlinirea unui sfert de veac de la biruința finală asupra hitlerismului prilejuiește o vie evocare a luptelor duse de uriașe forțe din lumea întreagă care s-au unit pentru a salvgarda civilizația de barbaria fascistă. Istoria a consemnat la loc de cinste faptul că Uniunea Sovietică, care a deținut ponderea principală in cadrul coaliției antihitleriste, a purtat pe umerii săi greul războiului și a dat cele mai grele jertfe materiale și umane în zdrobirea mașinii de război naziste. în marile operații militare desfășurate pe un front de mii de kilometri, de la Murmansk la Marea Neagră, de pe Volga pînă pe Elba, glorioasa armată sovietică — făurită și educată de partidul lui Articol scris pentru ziarul „NARODNA ARMIA", organ al Ministerului apărării populare a R. P. Bulgaria. General-colonel ION GHEORGHE Prim-adjunct al ministrului Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România și șef al Marelui Stat Major Lenin — a dat armatelor hitleriste lovituri nimicitoare, spulberind planurile imperialismului german de a-și instaura dominația mondială, în bătălii de anvergură fără precedent, ea cere din fața Moscovei, de la Stalingrad, Kursk și Orel, culminînd cu operația de la Berlin, poporul sovietic. Armata roșie, au făcut dovada unui eroism legendar, care a stîrnit admirația întregii lumi. Marile biruinți purtate de Uniunea Sovietică reîncrîncena confruntare cu Germania nazistă au reliefat înaltul spirit de sacrificiu al militarilor sovietici, capacitatea organizatorică și de conducere a comandanților și statelor majore, iscusința acestora în aplicarea creatoare a principiilor științei și artei militare socialiste. Prin jertfele date în lupta pentru nimicirea celui mai sălbatic dușman al omenirii — fascismul german — U.R.S.S. și forțele sale armate și-au cîștigat dragostea, respectul și recunoștința popoarelor. Alături de armata sovietică au înfruntat curajos forțele dușmane armatele S.U.A., militare Marii Britanii, Franței, ale celorlalte state din coaliția antihitleristă, aducindu-și partea lor de contribuție la obținerea victoriei. Victoriile Armatei sovietice, întărirea coaliției antihitleriste au influențat și stimulat lupta mișcării naționale de eliberare din țările subjugate de fasciști, în cronica luptei antifasciste au rămas întipărite pentru totdeauna curajoasele fapte ale patrioților din numeroase țări din Europa și Asia, ale participanților la mișcarea de rezistență, în frunte cu comuniștii, care s-au ridicat cu arma în mină impotriva cotropitorilor. Poporul român încearcă sentimente de adîncă și legitimă mîndrie că și-a adus partea sa de contribuție, jertfa sa de singe la înfrîngerea hitlerismului. După cum este cunoscut, unind sub steagul luptei antifasciste largi forțe patriotice, democratice, antihitleriste și folosind condițiile internaționale favorabile, în cadrul cărora un rol deosebit l-a avut ofensiva sovietică de pe frontul Iași-Chișinău. Partidul Comunist Român a asigurat înfăptuirea cu succes a insurecției armate din august 1944, care a dus la răsturnarea dictaturii antonesciene și alăturarea României la coaliția antifascistă. Acest act constituit o grea lovitură pentru a Germania nazistă, care a pierdut importante poziții strategice, a grăbit prăbușirea frontului german în sud-estul Europei. O dată cu triumful România s-a angajat cu Insurecției, tot potențialul ei economic, uman și militar în războiul drept, eliberator, antifascist. Vreme de aproape nouă luni armata română, umăr la umăr cu armata sovietică, a luptat vitejește pentru eliberarea întregului teritoriu al patriei și dincolo de hotarele țării, pe pămîntul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, pînă la victoria finală asupra Germaniei naziste. Acționînd în strînsă cooperare cu trupele sovietice, trupele române au pătruns peste 1 000 de kilometri în dispozitivul inamic, au străbătut 17 masive muntoase mai importante, au forțat 12 cursuri mari de apă, eliberînd peste 3 800 de localități, dintre care 53 de orașe. Pentru faptele lor de vitejie, peste 300 000 de militari români au fost decorați cu ordine și medalii românești, sovietice, cehoslovace și ungare. Incepînd de la 23 August 1944 și pînă la 9 Mai 1945, efectivele angajate de România împotriva trupelor fasciste s-au ridicat peste o jumătate de milion de pamameni . 170.000 de militari români s-au jertfit în încleștările cu dușmanul. Pe întreg parcursul războiului antihitlerist, ostașii noștri s-au bucurat de sprijinul neprecupețit al (Continuare în pag. a VlI-a) Orînduirea noastră socialistă — înnoitoare prin esența sa, dinamică, punînd in mișcare toate energiile țării — a determinat reevaluarea ideii de datorie ostășească, adîncînd-o și îmbogățind-o cu sensuri noi. Desigur, s-a păstrat, în ce avea mai bun, accepțiunea tradițională căreia înaintașii i-au dat strălucire prin curajul, dîrzenia și abnegația dovedite în luptele purtate de-a lungul veacurilor : apărarea pămîntului strămoșesc, a ființei poporului, a dreptului său la neatîrncire. Această accepțiune noaște în epoca luminoasă cupe care o trăim un conținut mai larg și mai profund. Contingentele de azi stau de strajă unui stat nou, în care stăpîni sînt cei ce muncesc, cuceririlor lor revoluționare, independenței și suveranității unei Românii socialiste înfloritoare. Pe drept cuvînt, se spune că in nici o altă perioadă din istoria patriei, ostașii n-au avut temeiuri mai profunde pentru a dărui tot ce au mai bun în îndeplinirea misiunii lor așa cum au în anii aceștia în care, OSTAȘUL CARE ZIDEȘTE pe străvechile meleaguri românești, se făurește o viață nouă. întregul personal al forțelor armate consacră acestei misiuni virtuțile, energia și capacitățile spirituale, în rezultatele care se obțin la nivelul subunităților, unitaților, marilor unități și comandamentelor, în toate genurile de arme, trebuie să vedem, înainte de toate, munca tenace și onestă a unor oameni pentru care slujirea patriei cu arma în mină constituie linia directoare a existenței lor. Prin pregătire, prin modul de a gîndi, a simți și acționa, ei sînt gata să ducă la bun sfîrșit orice sarcină, cu orice sacrificiu. Armata noastră, educată și condusă de partid, și-a demonstrat nu o dată voința și conștiința de scut al poporului. Spiritul cu adevărat înălțător de care este animată armata noastră s-a întruchipat în fapte care au stîrnit admirația poporului nostru și a prietenilor săi de pretutindeni în bătălia de pe frontul apelor, pentru salvarea vieților omenești și a bunurilor de foria puhoaielor dezlănțuite. Pagina înscrisă de militari în lupta purtată cu calamitățile naturale îi definește cuprinzător și emoționant. Aliniindu-se misiunii primordiale, încadrarea armatei în frontul ardent al edificării socio- Colonel GH. BEJANCU (Continuare în pag. a V-a] Vizita delegației militare române condusă de general-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate, în R. P. D. Coreeană PRIMIREA LA TOVARĂȘUL KIM IR SEN general de armată O Jin U, șeful Statului Major, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, și general-locotenent Riejomg Mu, prim locțiitor al șefului Direcției superioare politice a Armatei Populare Coreene. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. In aceeași zi, tovarășul Kim Ir Sen a oferit o masă în cinstea delegației militare române. După cum am relatat în numărul trecut, o delegație militară română, condusă de general-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate, face, la invitația ministrului Apărării Naționale a Republicii Populare Democrate Coreene, general de armată Țoi Hiăn, o vizită de prietenie în această țară. La sosirea la Phenian, marți 14 iulie, pe aeroportul Sunan pavoazat cu drapelele de stat ale celor două țări, delegația militară română a fost întâmpinată de generalul de armată Toi Hiăn, ministrul Apărării Naționale, general de armată O Jing, șeful Statului Major, general-colonel Han Ih Lu, șef al Direcției Superioare Politice a Armatei, Ken Thin, ministrul comerțului exterior, Rin Ghen Ren, președintele Comitetului pentru afacerile economice externe, generali și ofițeri, oameni ai muncii. Au fost prezenți Nicolae Popa, ambasadorul român în R.P.D. Coreeană, și membrii ambasadei, precum și atașați militari acreditați la Phenian. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare , au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In aceeași zi, delegația militară română, condusă de general-colonel Ion Ioniță, ministrul forțelor armate, a făcut o vizită la Ministerul Apărării Naționale al R.P.D. Coreene, unde a fost primită de general de armată Țoi Hiăn, ministrul apărării naționale. Delegația a depus apoi coroane de flori la Monumentul Eroilor Armatei Coreene, la Monumentul Eliberării și la Monumentul Prieteniei. Seara, ministrul Apărării Naționale al R.P.D. Coreene a oferit o recepție în cinstea oaspeților români la care au luat parte înalte oficialități din R.P.D Coreeană, generali și ofițeri superiori, membri ai corpului diplomatic. In timpul recepției, care s-a desTovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri al R.P.D. Coreene, a primit joi 15 iulie delegația militară română, condusă de general-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, care se află într-o vizită în R.P.D. Coreeană. A fost prezent Nicolae Popa, ambasadorul Republicii Socialiste România la Phenian. Din partea coreeană au participatfășurat într-o atmosferă prietenească, au rostit toasturi ministrul Apărării Naționale a R.P.D. Coreene și ministrul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Generalul de armată Toioiăn a arătat că armata populară frățească a României, făurită în lupta revoluționară pentru libertatea și independența patriei, s-a dezvoltat într-o armată puternică și modernă, capabilă să apere munca creatoare a poporului. Ne bucurăm sincer, a spus el, de succesele ofițerilor și ostașilor armatei frățești a României în lupta pentru întărirea capacității de apărare a țării. Popoarele și armatele R.P.D. Coreene și României, cu toate că sînt separate geografic printr-o mare distanță, sînt strîns legate, se sprijină reciproc și colaborează în lupta împotriva imperialismului, pentru victoria cauzei socialismului. Vorbitorul a arătat că vizita în R.P.D. Coreeană a delegației militare române va contribui la consolidarea și dezvoltarea relațiilor de prietenie și cooperare dintre popoarele și armatele celor două țări. In cuvîntul său de răspuns, general-colonel Ion Ioniță a exprimat sentimentele de prietenie frățească și solidaritate internaționalistă ale poporului și armatei României față de poporul și armata R.P.D. Coreene. Arătînd că oamenii muncii și ostașii români urmăresc cu profund interes dezvoltarea R.P.D. Coreene, vorbitorul a spus: „Poporul român salută călduros realizările R.P.D. Coreene, consolidarea orînduirii socialiste pe tărîm economic și cultural, exprimîndu-și convingerea că aceste succese contribuie la întărirea țărilor socialiste și a păcii în lume. Ele au, de asemenea, o mare însemnătate pentru realizarea unificării naționale a Coreei. Poporul român, spus el, este alături de poporul coareean care duce o luptă justă“. Strîns unit în jurul conducerii de partid și de stat a României, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, poporul român este hotărît să înfăptuiască mărețul program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., a spus vorbitorul: în încheiere, ministrul forțelor noastre armate a arătat că ostașii români dau o înaltă prețuire prieteniei frățești cu ostașii R.P.D. Coreene, se bucură de succesele obținute de aceștia în lupta lor pentru salvgardarea libertății, independenței și securității patriei. Unul dintre momentele remarcabile ale vizitei l-a constituit mitingul de la Phenian în cinstea prieteniei dintre popoarele și arma(Continuare în pag. a VII-a)