Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 1-52)
1971-01-13 / nr. 2
I PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA , ANUL XXVII wi Apărarea patriei -Ji. ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI PORTELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA 8 1 LEU AVEM O BOGATĂ BAZĂ MATERIALĂ A INSTRUCȚIEI. SĂ O FOLOSIM DIN PLIN ! dacă ne Îngrijim DIN TIMP.. Dimineață de iarnă, cer mohorît și vînt puternic. Pe poarta cazărmii plutoanele ies la cîmp. Soldații din ultimele rînduri poartă cu ei felurite materiale de instrucție corespunzător temelor din program. Plutonul comandat de locotenentul-major Gheorghe Ichim execută instrucție tactică. Pe teren sînt instalate la anumite distanțe ținte brîu și în picioare care marchează inamicul. — In afară de ținte mai dispuneți și de alte materiale ? — Avem cartușe de manevră și de exercițiu, petarde. — întotdeauna dispuneți de cele necesare ? — Da. Dacă ne îngrijim din timp, le avem. Cîmpul a început să răsune de răbufnitul armelor și exploziile petardelor. Am revăzut plutoanele și a doua zi. Unele își desfășurau programul în sălile de specialitate.1 Același ofițer, cu creta în mînă, scria pe tablă denumiri, făcea scheme. Intr-o altă sală, sergentul-major Mihai Ungureanu explica, cu ajutorul planșelor și al pieselor de pe panoplii, armamentul de pe tanc. După cum am aflat la statul major, subunitățile dispun de o bună bază materială care este folosită in procesul de instruire a militarilor. Pentru acest ciclu a fost amenajat cu mijloace proprii și un nou poligon pentru subunitatea de cercetare. Dar este folosit și de celelalte subunități pentru unele exerciții tactice, ședințe de observare și de determinare a distanțelor. Ca urmare a îmbunătățirilor aduse, poligonul de antrenament pentru tragerile cu armamentul de infanterie este folosit acum și în vederea ședinței de noapte. Mai sînt încă deficiențe în păstrarea bazei materiale a instrucției. Lipsa de grijă mai face ca unele materiale să se deterioreze, iar altele, ținte în special să fie uitate pe cîmp. De aceea accentul muncii educative din unitate cade și pe dezvoltarea răspunderii pentru buna păstrare a întregii baze materiale în vederea folosirii ei cît mai îndelungate. MATERIALE CLASICE, DAR ȘI REALIZĂRI PROPRII Intr-o subunitate de artilerie, sub conducerea gradaților, pe ateliere, militarii verifică și întrețin tehnica și însoțim pe locotenentul Mihai Buga în controlul de... calitate la cîteva ateliere. Ne convingem că subunitatea dispune de o bogată și modernă bază materială, că există o preocupare continuă pentru întreținerea și aducerea ei în permanentă ..la zi“ — Am făcut un pas înainte în această direcție, ne mărturisește comandantul bateriei. Cu toate că și pînă acum am avut o bază materială corespunzătoare, nu întotdeauna am folosit-o în totalitate și cu maximum de randament. Existau, pînă nu de mult, comandanți care, dintr-o falsă grijă față de materiale, „păstrau“ o parte din ele la magazia subunității sau se duceau la terenul de instrucție ca simple elemente de decor. Acum nu mai procedăm așa. Dimpotrivă, există la fiecare dorința de a îmbogăți și perfecționa „zestrea“ de materiale, de a nu ne mai mulțumi doar cu ceea ce ne dă unitatea, de a oferi subordonaților cît mai multe posibilități practice pentru învățarea și mînuirea cu pricepere a tehnicii din dotare Ne oprim la cîteva ateliere. Pe lîngă așa-zisele materiale clasice — lădița comandantului, binoclurile, machete, panouri cu figuri, ținte panoplii etc — găsim și multe altele „brevetate“ de curînd sau în curs de experimentare. Sînt inovațiile noastre, ne spune un comandant de pluton. Ceea ce vedeți aici — jaloane luminoase pentru marcarea direcției spre obiectiv, a locului piesei și a direcției de bază pe timp de noapte, seturi cu stegulețe luminoase pentru marcarea „focului“, planșe, piese secționate — sînt doar cîteva din proiectele noastre deja materializate. In curînd, ele se vor îmbogăți cu altele și mai valoroase. Ne gîndim, de pildă, la o ladă de nisip la care să putem repeta fel de fel de variante și scheme de dispunere a pieselor în teren, de deplasare, mascare și deschiderea focului IMPASURI LA JUMĂTATEA DRUMULUI „Amenajarea blocului-școală, destinat pregătirii la sol a aviatorilor și în special a piloților, e încă de(Continuare in pag. a II-a) Unitățile dispun de o puternică și modernă bază tehnicomaterială a procesului instructiv-educativ. Poligoane automatizate de antrenament și trageri, tancodromuri, săli tehnice și de specialitate, o largă rețea de baze sportive, numeroase mijloace de imitare pentru crearea ambianței luptei le stau la dispoziție, întreținută corespunzător și dezvoltată cu noi elemente, multe din ele datorate inovatorilor, ea răspunde în condiții optime dezideratului ca militarii să-și însușească repede cunoștințe și deprinderi durabile, să fie temeinic instruiți ca luptători, ca specialiști cu înaltă calificare ÎNAINTEA PRIMULUI PAS în calitate de comandant de subunitate de elevi într-o școală militară de ofițeri activii, urmăresc cu multă atenție împlinirea în cariera militară a tinerilor care an de an părăsesc școala spre a se alătura cadrelor din unități. Experiența din tinerețe și cea dobândită în cei peste douăzeci de ani de activitate arată că pe lîngă zestrea de cunoștințe și deprinderi cu care tinerii ofițeri vin din școală, că pe lîngă elanul și hotărîrea lor de a se afirma, multe depind de felul în care sînt primiți în unități, de atenția cu care sînt ajutați să se integreze în atmosfera noului loc de muncă și să se deprindă cu cerințele îndeplinirii noilor atribuțiuni, de atitudinea principială față de ei. Trecerea de la viața de elev la cea de ofițer nu-i ușoară și nici simplă. In articolele publicate în presa militară au fost exprimate numeroase idei bune cu privire la munca desfășurată pentru creșterea tinerilor ofițeri. S-a subliniat utilitatea primelor discuții purtate cu ei, de către comandant, secretarul comitetului de partid, de către alte cadre din comandamentul unității, explicarea sarcinilor ce le stau în față,evocarea celor mai însemnate momente din istoria unității, vizitarea sectoarelor, a noilor locuri de muncă etc. Un moment important, care nu se uită toată viața, este luarea în primire a subunității cu tot ceea ce are aceasta în înzestrare și mai ales cu oamenii care o compun. Este bine să se dea noului comandant lămuriri asupra militarilor, asupra calităților și defectelor lor, arătîndu-i-se pe cine se poate sprijini de la început și pe cine trebuie să ajute mai îndeaproape pentru a evita anumite neajunsuri în perioada de cunoaștere a subordonaților. Greutăți întîmpină uneori tinerii ofițeri la luarea în primire a armamentului, tehnicii de luptă și a altor materiale. Există din partea unora din cei care dau în primire tendința de a simplifica cît mai mult „formalitățile", urmărind să „paseze“ eventuale lipsuri în inventarele completelor de care urmează să răspundă pecuniar noii comandanți. Comandanții de subunități au nu numai datoria etică, dar și obligația regulamentară de a asigura luarea în primire corectă a averii plutonului. Rar se intîmplă ca după începerea activității tînărul comandant să nu întîmpine greutăți, să nu comită anumite erori. Este foarte important ca aceste erori să fie tratate la adevăratele lor dimensiuni fără a le transforma neapărat în „cazuri“, în „probleme“, prilej de prelucrări de amploare, în dorința de a-i lua „tare“ de la început pe locotenent-colonel V. BOGDAN (Continuare în pag. a II-a) O scurtă orientare și din nou schiurile își vor tăia drum prin zăpada proaspăt căzută Foto . M. POJOGEANU VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL PRAHOVA Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, însoțit de tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț a efectuat o vizită de lucru in județul Prahova. Prezența secretarului general al partidului în mijlocul colectivelor de muncitori prahoveni a constituit un nou prilej de manifestare a sentimentelor de dragoste statornică și atașament nețărmurit față de partid și conducerea sa, de manifestare a unității de monolit dintre partid și popor, chezășia trăiniciei de nezdruncinat a orînduirii noastre socialiste. In cuvinte simple, însă cu o înaltă încărcătură emoțională, cei ce muncesc și-au exprimat vibrant stima, respectul față de conducătorul partidului și statului. Prin localitățile prin care a trecut coloana oficială, în unitățile și întreprinderile economice vizitate, mii și mii de muncitori, tehnicieni, ingineri au făcut o entuziastă primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, în întreprinderile industriale vizitate. între secretarul general al partidului și colectivele de salariați s-a angajat un amplu și viu dialog, desfășurat într-o atmosferă de lucru, de studiu al problemelor pe care se ridică înfăptuirea prevederilor cuprinse în planul pe 1971, dezvoltarea unităților respective în perspectiva cincinalului în care ara pășit. Acest dialog, contactul permanent, nemijlocit cu cei ce muncesc, cu realitățile sociale și economice ale țării,— metodă de lucru adînc, încetățenită în activitatea conducerii de partid și de stat, a tovarășului, Nicolae Ceaușescu personal — au reliefat și de dată aceasta numeroase soluții creatoare apte să se concretizeze în noi realizări. Prezența secretarului general al partidului, indicațiile date în diverse probleme privind , eficiența și diversificarea producției, ridicarea calității, modernizarea unor unități industriale, scurtarea termenelor în care noile capacități de producție trebuie, să atingă parametrii planificați, utilizarea intensivă a suprafețelor de producție, au un puternic efect dinamizator, dau un nou impuls activității oamenilor muncii. Expresie a legăturii de nezdruncinat dintre partid și popor, a stilului de muncă , al secretarului general al partidului de a se sfătui permanent cu oamenii muncii, de a se interesa1 de condițiile în care își desfășoară activitatea, în care trăiesc, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Prahova scos încă o dată in evidență hotărîrea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor de a nu precupeți nici un efort pentru a da viață sarcinilor cincinalului, pentru a înfăptui politica marxist-leninistă a partidului de înfăptuire a societății socialiste multilateral dezvoltate în ■natria noastră. O entuziastă primire au făcut tovarășului Nicolae Ceaușescu salariații întreprinderii de reparat utilaje electrice din Cîmpina Documentîndu-ne citeva zie într-o unitate mecanizată, însoțiți de un instructor al consiliului politic și de un ofițer din statul major al marii unități, am reușit să ne formăm o imagine destul de reală asupra modului cum se muncește, cum sunt angajate forțele și posibilitățile existente pentru transpunerea în practică atît a ordinelor date de comandant și a măsurilor stabilite de statul major, cît și a hotărîrilor luate de comitetul de partid, de organizațiile de bază, să ne referim mai întîi la acțiunile întreprinse pentru înfăptuirea ordinului dat de comandantul unității privind organizarea studiului pentru însușirea temeinică de către toți ofițerii, subofițerii și militarii în termen a prevederilor regulamentelor generale Pe baza acestui ordin, statul major a întocmit un plan, cu date și responsabilități precise, în care s-au prevăzut articolele ce trebuiau studiate, în funcție de situația concretă din unitate, precum și exercițiile demonstrative care urmau să aibă loc pentru o mai profundă cunoaștere a regulamentelor. După cum ne-a confirmat șeful de stat major, locotenent-colonelul N. Stelea, ceea ce s-a inițiat și organizat n-a constituit un lucru inedit. Studiu s-a mai făcut, numai că în ciclurile precedente totul s-a rezumat la citirea unor articole, la prezentarea unui singur exercițiu demonstrativ — schimbarea gărzilor. Dîndu-și seama că asemenea practică este ineficientă, de astă dată, statul major a luat măsura ca studiul regulamentelor să fie condus de cei mai competenți ofițeri care pot să transmită idei interesante participanților. „Ne este tuturor cunoscut — spunea șeful de stat major — că regulamentele de luptă nu prevăd soluții concrete pentru fiecare caz în parte din marea diversitate de fenomene ce se petrec. De aceea, cei care au condus studiul, după citirea fiecărui articol, au insistat — apelînd la o serie de fapte luate din realitate — asupra modalităților de rezolvare a celor mai diverse situații. Acest procedeu considerăm că a exercitat o influență pozitivă asupra participanților, ajutîndu-i să înțeleagă că aplicarea regulamentelor presupune gîndire creatoare, inițiativă și spirit de discernămînt“. Cît privește exercițiile demonstrative, ele s-au organizat la principalele capitole din regulamentele generale. Fiind pregătite din timp și cu meticulozitate, acestea au oferit adevărate modele de îndeplinire riguroasă a prescripțiilor regulamentare. Atît cadrele, cît și militarii în termen care au prezentat asemenea exerciții fost sprijiniți au de ofițerii din statul major în însușirea temeinică temelor, în execuatarea corectă a mișcărilor, în amenajarea sectoarelor etc. Totul a fost pus la punct, începînd de la ținută și pînă la darea ordinelor. Ar mai fi de adăugat că aceste exerciții s-au desfășurat și de clte ori au apărut fisuri într-un loc sau altul. Mai mult chiar. Unele au fost pregătite și desfășurate tocmai de acele subunități unde treburile șchiopătau. Bunăoară, modul de executare a inspecției de dimineață a fost prezentat de compania comandată de căpitanul Al. Spiridon, iar ordinea interioară în sectorul unei companii de cea comandată de căpitanul A. Soare — subunități cotate la data respectivă cu cele mai se-Locotenent-colonel I. NISTOR (Continuare in vag. a IlI-a) H0TÂRÎT0ARE ESTE FINALIZAREA fi Un obiectiv important, ECONOMISIREA LA MAXIMUM A MATERIALULUI LEMNOS Modernizarea structurii economiei naționale, promovarea pe o scară tot mai largă a proceselor intensive în sfera producției materiale implică în etapa actuală economisirea și valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor — inclusiv a lemnului — factor primordial în acțiunea de reducere a cheltuielilor de producție și în sporirea beneficiilor. După cum s-a subliniat la Congresul al X-lea al partidului, precum și la plenara C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969, printr-un grad superior de valorificare masei lemnoase va fi posibilă acoaperirea necesităților în mod corespunzător a economiei naționale. Faptul că producția globală a industriei lemnului a fost în anul 1970 de 2,6 ori mai mare decît în 1960, în condițiile exploatării unui volum de masă lemnoasă aproape egal , cu cel de acum 30 ani, demonstrează în mod convingător ce sporuri mari de producție se pot obține pe seama valorificării superioare, folosirii raționale și economisirii materiei prime. In această perspectivă, o recentă Hotărîre a Consiliului de Miniștri mai buna stabilește măsuri pentru gospodărirea masei lemnoase, în condițiile păstrării și dezvoltării patrimoniului forestier țării, și Ținînd seama că și în unitățile celor formațiunile Ministerului, ForArmate ‘ se folosesc mari cantități de lemn, ne-am interesat de măsurile ce se întreprind pentru aplicarea acestei hotăriri. Prima constatare : se relevă că s-au intensificat preocupările specialiștilor și colectivelor din unități și de pe șantiere pentru găsirea unor noi posibilități de reducere a consumurilor efective de masă lemnoasă. La Direcția construcții și cazarea trupelor — care a elaborat un studiu privind economisirea lemnului — generalul-maior ing. I. Nedelcu ne-a declarat : — După studierea recentei hotărîri a Consiliului de Miniștri a fost elaborat — în colaborare cu toate comandamentele — un plan care a și fost difuzat în unități. El indică căile cele mai importante de reducere a consumului de material lemnos în forțele noastre armate, în asigurarea bazei materiale a pregătirii de luptă a trupelor, în lucrările de investiții și întreținere în diverse ateliere ale armatei etc. Din discuțiile avute cu șeful Direcției construcții și cazarea trupelor și cu specialiști din diferite comandamente, am reținut că în anii viitori se va intensifica ritmul de înlocuire a încălzitului cu lemne al cazărmilor prin centrale termice dotate cu cazane tip,Vuia“ sau prin racordarea lor la rețeaua de termoficare a orașelor. Prin aplicarea acestor măsuri se vor economisi mii de vagoane de lemne de foc. De asemenea, se va reduce în mod substanțial consumul de lemn în lucrările de construcții, locul lui luîndu-i betonul, plăcile aglomerate, masele plastice, metalul. Se vor revizui și normele de deviz. In acest sens inginerii proiectanți au făcut propuneri interesante privind tipizarea element Colonel C. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a V-a"